CURS 6

RECUPERAREA N PEDIATRIE
Prof. Kinetoterapeut Buculescu Alin

REUMATOLOGIE
ARTRITA IDIOPATIC JUVENIL
artrit inflamatorie de cauz necunoscut

artritele neinfecioase i netraumatice

artrit persistent timp de minimum 6
sptmni, fr a se putea stabili o cauz
cunoscut a acesteia
juvenil = < 16 ani
sex ratio M/F = 1/3-1/2




ARTRITA IDIOPATIC JUVENIL
boal autoimun
patogenez multifactorial
factori genetici
HLA DR4 (forma sistemic), HLA DR5, DR8
(forma oligoarticular), HLA B27 (forma cu
entezite)
factori imunologici
sintez de autoanticorpi
FR, ANA, Ac antihistone, Ac antiADN simplu
catenar
anomalii n sistemul citokinelor
rspuns imun anormal la factorii infecioi

ARTRITA IDIOPATIC JUVENIL
Radiologic
tumefierea prilor moi periarticulare,
osteopenie/ osteoporoz periarticular
neoformare de os periostal,
ngustarea uniform a spaiului articular,
anchiloz fibroas, osoas,
deformri articulare,
fuziunea articulaiilor interapofizare posterioare
cervicale

ARTRITA IDIOPATIC JUVENIL
TRATAMENT:
AINS I linie
acid acetilsalicilic
nesalicilice naproxen, ibuprofen, diclofenac, etc
COX 2 selective meloxicam, nimesulid
COX 2 specifice celecoxib, rofecoxib
Corticoterapie
sistemic
pulsterapie cu metilprednisolon
Intraarticular
Terapie de fond
MTX (AIJ poliartic FR pozitiv)
Sruri de aur
Hidroxiclorochina (antimalaric) rar
Ciclosporina A
Sulfasalazin


ARTRITA IDIOPATIC JUVENIL
TRATAMENT:
Terapie biologic
anti-TNF
Etanercept
Transplant autolog de celule stem hematopoetice

Tratament de recuperare
meninerea i creterea mobilitii i a
funcionalitii articulare,
creterea forei musculare,
prevenirea deformrilor articulare




OLIGOARTRIT

- artrit asimetric a 1-4 articulaii mari, de cel puin 6
luni
Persistent:
mai puin de 4 articulaii afectate n orice moment al
bolii
Extensiv:
mai puin de 4 articulaii afectate n primele 6 luni i
afectarea a mai mult de 4 articulaii ulterior
sex feminin < 5ani - anticorpi antinucleari pozitivi -
majoritatea cazurilor - cu risc crescut de iridociclit
sex masculin > 9 ani

Artrit asociat entezitei
Artrit i entezit, cu cel puin dou din rmtoarele
simptome:
durere lombar
redoare la nivelul articulaiilor sacro-iliace
HLA-B27
istoric familial de afeciune asociat cu HLA-B27
uveit anterioar simptomatic
biei > 8 ani

Artrit psoriazic
Artrit psotiazic sau artrit asociat cu cel puin
dou din urmtoarele:
onicoliz psoriazic
dactilit
istoric familial de psoziazis

Poliartrit seropozitiv
Artrit a mai mult de 4 articulaii n primele 6
luni (afectare simetric a articulaiilor mici ale
minilor i picioarelor, a oldurilor i coloanei
vertebrale), cu factor reumatoid prezent

sex feminin - mai frecvent afectat
Poliartrit seronegativ
Artrit a mai mult de 4 articulaii n primele 6
luni (afectare asimetric a articulaiilor mari i
mici), cu factor reumatoid absent

Artrit sistemic
Artrit asociat cu febr (de cel puin 2
sptmni) i cel puin unul din urmtoarele
simptome:
hepatosplenomegalie
rash tranzitor - pe trunchi i extremiti
proximal
limfadenopatie
serozit

Alte artrite

Artrite care nu pot fi ncadrate n categoriile
anterioare sau artrite care prezint
caracteristici din mai multe subtipuri

SCLERODERMIA
Sclerodermie localizat
morfea - n plci
sclerodermia linear sclerodermia n band
Sclerodermia sistemic
forma cutanat difuz
forma cutanat limitat

SCLERODERMIA tablou clinic
Sindrom Raynaud
paloare cianoz hiperemie de reperfuzie

SCLERODERMIA tablou clinic
Modificri tegumentare
faza edematoas
faza indurativ
faza atrofic
mobilitatea artic IF ale minii aspect de ghear

SCLERODERMIA tablou clinic
Modificri tegumentare
faa aspect imobil
tergerea pliurilor cutanate de pe frunte
nas subiat
buze strnse mpiedic deschiderea larg a gurii
pliuri radiale n jurul buzelor
Modificri tegumentare
anomalii ale pigmentrii
teleangiectazii
calcificri subcutanate ulceraii, zone de necroz scurtarea
falangelor distale


SCLERODERMIA tablou clinic
Afectare articular
artralgii / artrite
artic mici ale minilor
Afectare muscular
astenie muscular, dureri
fibroza tendoanelor contracturi
Afectarea esofagului
disfagie pt solide
pirozis
vrsturi accentuate n decubit
reflux gastro-esofagian
Rx tub larg, rigid tub de sticl



SCLERODERMIA tablou clinic
Afectarea stomacului, duodenului
dureri epigastrice
senzaie de plenitudine
grea
sngerri la niv mucoasei
Afectarea IS, IG
sdr de malabsorbie
dureri abdominale
meteorism, ncetinirea tranzitului
Afectare hepatic
Afectarea pulmonar princ cauz de mortalitate !!!
Afectare renal criza renal sclerodermic
Afectare cardiac
Manifestri genito-urinare
disfuncii erectile la brbai
dispareunie la femei ( secreiilor vaginale)






SCLERODERMIA paraclinic
Ex de lab
sdr inflamator
anemie
hipergamaglobulinemie - IgG
Ac anti centromer
Ac antitopoizomeraza I anti Scl70
Ac antiARN polimeraza III
Ac anti U3-RNP
Imagistic
Rx-grafii scheletale
calcificri subcutanate
osteoliza i resorbia falangian distal
artrita eroziv
Rx-grafii, CT pulmonare
Arteriografii
Endoscopie
Biopsie cutanat
Manometrie esofagian
Probe funcionale respiratorii
EKG, ecocardiografie


SCLERODERMIA diagn pozitiv
Criterii ACR
Majore:
Scleredem proximal de artic MCF sau MTF
Minore
Sclerodactilie
Cicatrici stelate la niv pulpei degetelor
fibroz pulmonar bibazal

1 M + 2 m

SCLERODERMIA forme clinice
Sclerodermia sistemic
cu afectare cutanat difuz
form sever

cu afectare cutanat limitat sdr CREST
Calcinoz, fenomen Raynaud, disfuncie Esofagian,
Sclerodactilie Teleangiectazii

Sindroame de suprapunere overlap syndrome
Scleroza sine scleroderma

SCLERODERMIA forme clinice
Sclerodermia localizat
liniar
benzi de fibroz la niv feei, mbr superioare, inferioare

morfea sclerodermia n plci
plci unice sau multiple de fibroz pe trunchi

SCLERODERMIA tratament
reducerea contracturilor
meninerea mobilitii articulare
prevenirea deformaiilor
tonifierea musculaturii
Tratament igieno-dietetic
repaus prelungit
evitarea frigului - protecia extremitilor
evitarea introducerii minilor n ap rece

ASTMUL BRONIC
ASTMUL BRONIC
DEFINIIE: boal pulmonar cronic caracterizat prin obstrucia variabil i
reversibil a cilor respiratorii, inflamaia cilor respiratorii i
hiperreactivitate bronic.

EPIDEMIOLOGIE: - cea mai frecvent boal cronic a copilului
- 10-15 % prevalen
- 60% dintre asmatici sunt diagnosticai n copilrie
- 7-10% copii sufer de astm bronic n Romnia.
PATOGENIE:
1. Inflamaia : edem al peretelui i creterea secreciilor mucoase n lumenul
bronic
2. Spasmul musculaturii netede a broniilor
3. Hiperreactivitatea bronic, la un numr variat de stimuli.
ASTMUL BRONIC
Simptomele astmului bronsic cuprind:
- wheezing, un zgomot suierator, de intensitate variata
care apare cand caile aeriene pulmonare (bronhii) se
ingusteaza
- tusea, care uneori poate fi unicul simptom, este de
obicei uscata (fara mucus) si apare mai mult noaptea
- senzatia de constrictie (strangere) toracica
- dispnee ce se manifesta ca respiratie dificila, rapida,
superficiala
- tulburari de somn
- copilul oboseste repede in timpul exercitiilor fizice.


ASTMUL BRONIC
Factorii ce declanseaza sau inrautatesc episodul astmatic acut
sunt:
- racelile sau alte boli respiratorii, in special cele cauzate de
virusuri, cum este gripa
- efortul fizic (astm indus de efortul fizic), mai ales daca aerul
respirat e rece si uscat
- expunerea la factori declansatori cum este fumul de tigara,
aerul poluat, praful sau parul de animale
- modificari hormonale, ca de exemplu cele care apar la
debutul menstruatiei, la pubertate
- administrarea de medicamente, ca aspirina (astmul indus de
aspirina) sau antiinflamatoare nesteroidiene.


ASTMUL BRONIC
CLASIFICARE:
- astm bronsic usor intermitent, usor persistent si, frecvent,
moderat persistent prezinta de obicei simptome numai cand se
afla in prezenta unui factor declansator
- astm bronsic usor intermitent necesita tratament doar in
timpul unui episod acut astmatic
- astm bronsic usor persistent sau moderat persistent trebuie sa
urmeze un tratament zilnic pentru a controla inflamatia cronica
de la nivelul cailor aeriene; acesti copii au risc crescut pentru a
dezvolta episoade acute severe
- astm bronsic sever persistent prezinta simptome aproape tot
timpul; acesti copii au nevoie de tratament zilnic si au risc
crescut de a dezvolta episoade astmatice severe, amenintatoare
de viata, cunoscute sub denumirea de status astmatic.


Factori de risc ce nu pot fi controlati:
-sexul copilului: in timpul copilariei boala este mai frecvent intalnita la
baieti, pana in primii ani ai adolescentei, cand ea apare cu aceiasi frecventa
la baieti si fete; la adultii tineri boala predomina la femei
-rasa: astmului bronsic apare mai frecvent la rasa neagra
-tendinta mostenita (predispozitie genetica) a cailor respiratorii de a
reactiona exagerat la stimuli diversi;
-istoric de alergii (teren alergic): copii care au mai multe alergii sunt mai
predispusi decat restul, sa dezvolte astm bronsic; cei mai multi copii cu
astm prezinta si alergica, dermatita atopica sau ambele; studii efectuate pe
loturi largi au aratat ca un procent de 40% pana la 50% din copiii cu
dermatita atopica dezvolta astm bronsic;
-istoric familial de alergii sau astm bronsic (mai multi membrii ai familiei
au astm bronsic sau alergii): frecvent copiii cu astm bronsic au rude cu astm
bronsic sau cu diverse alergii
-infectia la o varsta frageda cu virusul sincitial respirator sau prezenta la
aceiasi varsta a wheezing-ului: infectia cu virusul sincitial respirator
produce o infectie a cailor respiratorii inferioare si este un factor de risc
pentru prezenta wheezing-ului,iar copiii cu wheezing dezvolta mai frecvent
astm bronsic decat cei care nu prezinta aceste simptome.


Factori de risc ce pot fi controlati:
-fumatul in timpul sarcinii: femeile ce fumeaza in timpul graviditatii au un
risc crescut pentru aparitia wheezing-ului (un simptom al astmului) la copiii
lor; copiii ai caror mame au fumat in timpul sarcinii au o functie pulmonara
mai redusa decat cei ai caror mame nu au fumat
-fumatul pasiv: copiii expusi acestui factor, in special din partea mamei au
un risc crescut pentru astm bronsic; cei care au deja astm bronsic si sunt
expusi la fum de tigara vor avea simptome mult mai severe
-obezitatea: a fost demonstrata asocierea intre obezitatea copiilor si
prezenta mai frecventa a astmului la acestia, dar motivul acestei asocieri nu
este clar; nu se cunoaste daca una din boli este factor cauzal pentru cealalta
sau daca exista un al treilea factor care sa le determine pe ambele; uneori
simptome cauzate de obezitate sunt confundate cu cele ale astmului bronsic
-praful: expunerea la praf a copilului este asociata cu un risc crescut de
astm bronsic
-gandacii: a fost demonstrat intr-un singur studiu ca cei ce traiesc in case
infestate cu gandaci au un risc de 4 ori mai mare de a fi diagnosticati cu
astm decat ceilalti copii.


TRATAMENT
In ciuda faptului ca astmul bronsic al copilului nu poate fi
vindecat, simptomele pot fi controlate folosind medicamente:
- Corticosteroizii
- beta2-agonistii cu administrare inhalatorie

Obiectivele tratamentului astmului bronsic:
-sa se reduca inflamatia cailor aeriene astfel incat sa se previna
modificarile lor pe termen lung;
-sa scada severitatea, frecventa si durata crizelor de astm
bronsic prin evitarea expunerii la stimuli;
-sa se trateze episoadele acute cand apar;
-sa asigure o viata normala (copilul sa poata participa la
activitatile zilnice cum sunt scoala, exercitiul fizic si
activitatile recreative) prin reducerea simptomelor.


TRATAMENT DE RECUPERARE
n criz
posturarea pacientului: semieznd sau eznd cu
trunchiul aplecat n fa i minile sprijinite pe
genunchi pern pe abdomen i minile pacientului
perseaz n expir perna
controlul i reeducarea respiraiei
inspiruri lente profunde cu apneei scurte
postinspiratoriiexpir perlungit fr efort i cu aerul
dirijat printre buzele strnse
amplificarea respiraiei diafragmatice

TRATAMENT DE RECUPERARE
Post criz
tratament desensibilizant specific
ecoterapia (scoaterea din mediul ambiant): desprinderea total din mediul
obinuit pentru cel puin 1 an, n localiti climaterice de munte sau litoral
metode de relaxare, n special Schultz
reeducare respiratorie
controlul i coordonarea ritmului i amplitudinii respiratorii.ritm rar cu
amplitudine crescut, inspir lent pe nas cu nrile lrgite, expir pe gur fr
efort i cu pronunarea unor consoane uiertoare
respiraie abdominocostal inferioar
tonifierea musculaturii respiratorii
corectarea diferitelor deficite musculoscheletale
gimnastica corectoare Heckscher
hidrokinetoterapie
antrenamentul la efort
testarea nivelului de efort care declaneaz criza de dispnee sau
wheezing reantrenarea cu 60-70% din intensitatea care declaneaz criza
sport adaptat: not, alpinism

TRATAMENT DE RECUPERARE
Masaj manual ( NU N CRIZ!!! ):
masaj pentru corectarea diferitelor deficite musculo-scheletale
(scolioze, cifoze, redori articulare, contracturi / hipotonii
musculare);
masajul organelor respiratorii (cu pruden, la intensitate
sczut !);
masajul reflex n criz (efectuat numai de ctre un specialist
!!).