UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

DREPTUL MEDIULUI
LECTOR UNIV. Drd
Gabriela Gyongy MIHUT
OBIECTIVELE CURSULUI
EVALUAREA CUNOSTINTELOR
Se!i"nea # $ Obie!i%ele "r&"l"i
Suportul de curs se adreseaza studentilor de la Universitatea Nicolae Titulescu,
invatamant la distanta, avand ca finalitate explicarea institutiilor de dreptul mediului.
Lucrarea trateaza aspectele fundamentale ale dreptului mediului avand drept
scop introducerea studentilor in domeniul protectiei mediului, cunoasterii si
intelegerii notiunilor de baza si a regulilor legislative aplicabile in diverse sectoare de
activitate . La elaborarea cursului au fost avute in vedere Codul Civil actual, Codul
Penal actual si legislatia in materie .
Prezentul curs are drept obiective :
. !naliza institutiilor fundamentale ale "reptului #ediului $
%.Transmiterea informatiilor necesare pentru interpretarea si aplicarea corecta a
legislatiei in materie
&. Transmiterea cunostintelor necesare pentru a putea profesa in domeniu $
Conform fisei disciplinei , competentele specifice ale acesteia sunt urmatoarele:
. Co'(e!en!ele de "noa&!ere &i in!elegere 'cunoa(terea si utilizarea adecvata a
notiunilor specifice disciplinei)
Cunoasterea din punct de vedere stiintific a domeniului dreptului mediului
*n+elegerea si utilizarea adecvata a notiunilor de : mediu, dreptul omului la un mediu
sanatos, autorizatie, bilant de mediu , protectia faunei, florei, etc.
). Co'(e!en!ele de e*(liare &i in!er(re!are 'explicarea si interpretarea unor idei,
proiecte, procese precum si a con+inuturilor teoretice si practice ale disciplinei)
,xplicarea si interpretarea principiilor de baza ale dreptului mediului
,xplicarea si interpretarea legislatiei in domeniu
+. Co'(e!en!e in&!r"'en!al,a(lia!i%e 'proiectarea, conducerea si evaluarea
activitatilor practice specifice, utilizarea unor metode, te-nici si instrumente de investigare si
de aplicare)
.ezolvarea de studii de caz privind aplicarea legislatiei de mediu
-. Co'(e!en!e a!i!"dinale 'manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de
domeniul stiintific/ cultivarea unui mediu stiintific centrat pe valori si relatii democratice/
promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice/ valorificarea optima si creativa
a propriului potential in activitatile stiintifice/ implicarea in dezvoltarea institutionala si in
promovarea inovatiilor stiintifice/anga0area in relatii de parteneriat cu alte persoane 1
institutii cu responsabilitati similare/ participarea la propria dezvoltare profesionala)
Contribuie la formarea si dezvoltarea gandirii 0uridice si a unei atitudini pozitive si
responsabile fat2 de domeniul stiintei
Se!i"nea ) E%al"area "no&!in!elor
La evaluarea cunostintelor se iau in considerare raspunsurile la examen 34 5,
testarea continua pe parcursul semestrului 4 5 si activitatea de redactare a
referatelor %4 5.

Uni!a!ea de in%a!are nr. #
INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI MEDIULUI
Cuprins
Se!i"nea #. "reptul mediului
.. #ediul si dreptul mediului 6 definitii si obiectul dreptului mediului $
.%. "elimitarea dreptului mediului de celelalte ramuri ale dreptului$
.&. *zvoarele dreptului mediului $
.7. Principiile dreptului mediului $
Se!i"nea ). "reptul fundamental la un mediu sanatos
%.%. Trasaturile dreptului fundamental la un mediu sanatos $
%.%.%. Natura 8uridica a acestuia $
%.%.&. Titularul dreptului fundamental la un mediu sanatos $
Obiectivele unitatii de invatare
"upa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa :
definiti mediul si dreptul mediului$
definiti obiectul dreptului mediului si raportul 0uridic de dreptul mediului$
intelegeti tipul de relatii care se stabilesc intre subiectii la raportul 0uridic de mediu$
intelegeti principiile care stau la baza dreptului mediului, in special principiul
9poluatorul plateste9 si consecintele practice ale acestora$
intelegeti continutul dreptului omului la un mediu sanatos$
SECTIUNEA # . DREPTUL MEDIULUI
#.#. . Medi"l &i dre(!"l 'edi"l"i , de.ini!ii &i obie!"l /i dre(!"l"i 'edi"l"i
#.#.#.De.ini!ia 'edi"l"i
De.ini!ie


AnAAnaliza definitiei :
,'edi"l reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei dar si unele
valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea
si sanatatea omului. Prin urmare, intra in categoria de mediu nu numai elementele
exterioare ale acestuia ci si materiile anorganice si acele elementele care tin de
dezvoltarea psi-ologica , sanatoasa si istorica a omului.
Se impune a se retine faptul ca aerul de la locul de munca nu se incadreaza in
notiunea de mediu.
- 'edi"l geologi0 in calitate de componenta a mediului , cuprinde ansamblul
structurilor geologice de la suprafata pamantului in adancime: sol, ape subterane,
formatiuni geologice.
Alte definitii
: mediul cuprinde elemente precum : fiinta umana, solul si subsolul si resursele
acestora, apa, fauna, deseurile, resursele solului, etc. ' definitie care se desprinde din
continutul tratatelor constitutive ) $
: dreptul la un mediu sanatos cuprinde: calitatea zonelor de locuit, a aerului, a apei
destinate consumului, a apei raurilor, lacurilor, apelor marine, fauna, flora, peisajele,
etc.' 9 "eclaratia Privind #ediul 9 adoptata in ;;4 de Consiliul ,uropean) $
: mediul cuprinde pe de o parte elementele de mediu enumerate anterior dar si factori
precum : energia, zgomotul, radiatiile, substantele, deseurile, deversarile, etc. care au
efecte asupra starii mediului ' definitia a fost cuprinsa in textul a numeroase
documente comunitare ) $
: la nivel international nu exista o definitie etalon a notiunii de mediu, fiecare act
normativ international continand prevederi proprii in acest sens. Cu titlu
exemplificativ indicam Conventia Privind Raspunderea Civila Pentru Daune
Rezultand din Exercitarea de Activitati Periculoase Pentru ediu adoptata in ;;&,
conventie care defineste mediul aratand ca acesta cuprinde resursele naturale biotice
si abiotice, fauna, flora, solul si subsolul, aerul, apa, interactiunea dintre acestea,
elementele caracteristice ale peisajului si mostenirea culturala.
#.#.). De.ini!ia dre(!"l"i 'edi"l"i
De.ini!ie
Analiza definitiei
: in sens larg, protectia cuprinde toate problemele prevenirii si combaterii degradarii
mediului, conservarii si ameliorarii sale $
: protectia presupune aplicarea unor planificari si gestiuni ecologice globale avand la
baza reglementari, proceduri, instituirea de obligatii, de interdictii, etc.
: aceste norme sunt edictate in vederea asigurarii dezvoltarii durabile a mediului.
De1%ol!area d"rabila este acea dezvoltare care permite generatiilor prezente
satisfacerea nevoilor actuale fara a pune in pericol posibilitatea generatiilor
viitoare de a6si satisface propriile nevoi.

I'(or!an! de re!in"! 2
"reptul mediului reprezinta ansamblul normelor 0uridice avand drept obiect relatiile
sociale privind protectia, conservarea si ameliorarea mediului incon0urator.
Pro!e!ia 'edi"l"i inon3"ra!or este considerata un obie!i% de in!ere&
'a3or pentru societate. Prin urmare, normele de dreptul mediului sunt norme
imperative iar relatia dintre subiectii care participa la raporturile 0uridice de
dreptul mediului este una de &"bordonare.
*n aceasta relatie de subordonare, subiectii sunt urmatorii:
: &"bie!"l a!i% este intotdeauna o institutie publica care :
6fie edicteaza norme $
6fie controleaza si obliga subiectul pasiv la luarea de masuri in vederea prevenirii,
ameliorarii sau refacerii mediului incon0urator 'aplica amenzi , obliga la luarea de
masuri pentru a controla, a preveni sau a repara daunele aduse mediului, suspenda
activitatea agentului economic responsabil sau c-iar decide inc-iderea unitatii
acestuia,etc. )
: &"bie!"l (a&i% poate fi orice persoana fizica sau 0uridica, publica sau privata.
I'(or!an! de re!in"! 2
Normele de dreptul mediului au drept scop principal (re%enirea unor
eventuale daune sau ameliorarea pre0udiciului adus mediului si, doar in mod
exceptional, au caracter sanctionator.
Normele de mediu consacra o 3"&!i!ie de 'edi" ba1a!a (e e4i!a!ea intre
oameni, intre specii si intre generatii.
5 cele mai multe norme reglementeaza conduita
persoanei fizice sau 0uridice, instituind obligatii de
a face sau a nu face
5 incalcarea normelor de dreptul mediului este sanctionata contraventional sau penal
#.#.+. Obie!"l dre(!"l"i 'edi"l"i
ex. obtinerea autorizatiei de mediu
inainte de inceperea activitatii sau
luarea de masuri preventive precum
depozitarea deseurilor periculoase pe
platforme special amena0ate, etc.
ex.
6 desfasurarea unei activitati
comerciale, supusa autorizarii din
punct de vedere al protectiei mediului,
fara obtinerea autorizatiei de mediu
reprezinta contaventie $
6 continuarea activitatii comerciale
dupa suspendarea autorizatiei de mediu
sau retragerea acesteia reprezinta
infractiune $
<biectul dreptului mediului il reprezinta relatiile sociale care iau nastere in
procesul de conservare, protectie si ameliorare a mediului.
De.ini!ie
Analiza definitiei
*ntra in aceasta categorie :
: relatiile sociale care iau nastere in legatura cu structura organizatorica a protectiei
mediului respectiv institutii, cu activitatile umane ' sociale, economice, etc.) cu impact
asupra mediului, activitati care sunt supuse evaluarii si avizarii respectiv autorizarii$
: relatiile sociale care iau nastere ca urmare a indeplinirii de catre autoritati a
atributiilor specifice in acest domeniu$
: relatiile sociale referitoare la utilizarea resurselor naturale, instituirea de obligatii
speciale, interdictii, mentinerea si refacerea -abitatelor naturale si a speciilor de fauna
si flora salbatica, conservarea fondului forestier si reampadurirea, etc.

#.). Deli'i!area dre(!"l"i 'edi"l"i de elelal!e ra'"ri ale dre(!"l"i
5 dreptul mediului prezinta conexiuni sau interferente cu celelalte ramuri ale dreptului
dar si o serie de particularitati care ii confera un caracter autonom.
#.).# Dre(!"l 'edi"l"i &i dre(!"l on&!i!"!ional
: dreptul constitutional cuprinde normele fundamentale avand drept obiect
organizarea si functionarea organelor statului si drepturile si obligatiile
fundamentale ale cetatenilor.
5intre cele doua ramuri ale dreptului exista o stransa legatura data de faptul ca dreptul
constitutional consacra drepturi si obligatii fundamentale pentru dreptul mediului
precum dreptul la un mediu sanatos, obligatia de conservare, prote0are si ameliorare a
acestuia, etc.
E*. 6 ar!.+6 din Con&!i!"!ie consacra dreptul oricarei persoane la un mediu
incon0urator sanatos si ec-ilibrat ecologic, obligatia statului de a asigura
cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept si a persoanelor fizice si
0uridice de a prote0a si a ameliora mediul incon0urator$
,ar!. -- 7 8 9 din Con&!i!"!ie6 consacra servitutea legala de mediu

$
6ar!. #+6 din Con&!i!"!ie6 consacra obligatiile statului in materie de mediu
%
$
6ar! #+: din aela&i a! nor'a!i% 1 defineste proprietatea publica si
regimul de gestionare a acesteia
&
$

art 77 al.3 din Constitutie ,, "reptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia
mediului si asigurarea bunei vecinatati precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului 9
%
art. &= 1 '%) ,, Statul trebuie sa asigure:
d) exploatarea resurselor naturale in concordan+2 cu interesul national$
e) refacerea si ocrotirea mediului incon0urator precum si mentinerea ec-ilibrului ecologic$9
&
art &> 6 '&) ,, ?ogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu poten+ial energetic
valorificabil, de interes national, pla0ele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale
platoului continental precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al
proprietatii publice.
'7) ?unurile proprietate publica sunt inalienabile. *n conditiile legii organice, ele pot fi date in
administrare regiilor autonome ori institu+tilor publice sau pot fi concesionate ori inc-iriate. "e
asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica . @
Dre(!"l
'edi"l"i ;
Dre(!"l
on&!i!"!ional

:intre cele doua exista diferente, dreptul constitutional reglementand si institutiile
statului, modul de functionare a acestora, etc.
#.).). Dre(!"l 'edi"l"i &i dre(!"l i%il
: intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura
determinata de efectele exercitarii dreptului de proprietate si a
dezmembramintelor sale asupra mediului$
: normele dreptului civil se intersecteaza cu normele de mediu privind padurile, solul
si subsolul, apa, etc.
: dispozitiile codului civil in materia raspunderii reprezinta dreptul comun in materia
raspunderii in dreptul mediului$
: intre cele doua ramuri de drept exista insa si diferente precum :
6 pozitia pe care se afla subiectii care intra in raporturile juridice de drept civil
respectiv dreptul mediului
*n primul caz acestia se afla pe pozitie de egalitate in timp ce in cel de6al doilea
caz, acestia se afla pe pozitii de subordonare.
- continutul raporturilor de drept civil este de regula stabilit de catre parti in timp ce
continutul raporturilor juridice de drept al mediului este stabilit prin lege
6 in cazul raporturilor juridice civile, subiectul pasiv este de regula nedeterminat
! obligatia de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul dreptului revine
tuturor persoanelor" in timp ce in cazul raporturilor juridice de dreptul mediului el
este de regula determinat ! obligatia de a face sau nu face ceva privind protectia sau
ameliorarea mediului revine anumitor persoane"
6 raspunderea poluatorului prezinta particularitati:
a. raspunderea este de regula obiectiva si nu subiectiva
b. raspunderea este solidara
c. exista o raspundere preventiva
Comerciantii care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului
sunt obligati sa plateasca o taxa catre fondul de mediu. *n acele cazuri in care
poluatorul nu poate fi identificat, din banii care se strang prin colectarea acestor taxe,
statul plateste c-eltuielile pentru readucerea mediului la starea initiala .
#.).+.Dre(!"l 'edi"l"i &i dre(!"l ad'ini&!ra!i%

: dreptul mediului are cea mai stransa legatura cu dreptul
administrativ. Normele de dreptul mediului sunt norme
administrative iar institutiile care actioneaza in domeniul protectiei mediului sunt
institutii administrative speciale$
: actele emise de catre autoritatile de mediu sunt, de regula, acte administrative
individuale$
: normele dreptului mediului au avut un impact semnificativ asupra normelor
dreptului administrativ prin instituirea unei administratii speciale, cu atributii
specifice$
Dre(!"l
Medi"l"i
; Dre(!"l
Ci%il
Dre(!"l
'edi"l"i ,
Dre(!"l
ad'ini&!ra!i%
: atat in raporturile 0uridice de dreptul mediului cat si in cele administrative, partile se
afla pe pozitii de subordonare, cel mai adesea una din parti este o autoritate a statului$
: diferenta dintre cele doua ramuri ale dreptului rezida din faptul ca raporturile de
dreptul mediului iau nastere in vederea infaptuirii protectiei, conservarii si dezvoltarii
mediului in timp ce dreptul administrativ reglementeaza relatiile sociale nascute in
vederea realizarii activitatii executive$
#.).- Dre(!"l 'edi"l"i &i dre(!"l (enal
: intre cele doua ramuri se afla o stransa legatura care se datoreaza faptului ca in
codul penal sunt prevazute o serie de infractiuni de mediu dar si datorita faptului ca
legislatia de mediu prevede o serie de infractiuni speciale care completeaza dreptul
penal.
#.).6. Dre(!"l 'edi"l"i &i dre(!"l "rbani&'"l"i
5dreptul urbanismului reprezinta o parte a dreptului mediului si anume acea parte care
contine norme referitoare la: dezvoltarea localitatilor, realizarea constructiilor,
construirea drumurilor, amena0area parcurilor, etc.
5 interpatrunderea dintre dreptul urbanismului si dreptul mediului a condus la crearea
unui drept al urbanismului al carui scop este crearea unui cadru optim de viata$
#.).:. Dre(!"l 'edi"l"i &i dre(!"l energiei
: dreptul energiei, ramura noua de drept, reglementeaza exploatarea surselor de
energie , conservarea si distribuirea sa si include si aspecte vizand prote0area
resurselor energetice, dezvoltarea de noi energii, ' solara, eoliana, biogazul etc. ),
prote0area a factorilor de mediu . Prin urmare, acesta inglobeaza si aspecte ce tin de
dreptul mediului $
: diferenta dintre cele doua ramuri de drept consta in aceea ca in timp ce dreptul
energiei vizeaza exploatarea surselor de energie, dreptul mediului are drept obiect
principal protectia, conservarea si dezvoltarea acestora si a mediului in general.
#.+ I1%oarele dre(!"l"i 'edi"l"i
"reptul mediului cuprinde trei categorii de izvoare:
: izvoare interne
: izvoare comunitare
: izvoare internationale
Izvoarele
interne
<Con&!i!"!ia Ro'aniei adoptata in ;; si modificata in %44& care in :
6 ar!.+6 consacra dreptul omului la un mediu sanatos si ec-ilibrat ecologic, totodata
obligatia statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept si a
persoanelor fizice si 0uridice de a prote0a si a ameliora mediul incon0urator. !cest
articol reprezinta, alaturi de ar!. = din Conventia ,uropeana a "repturilor <mului,
temeiul 0uridic al oricarei actiuni in instanta $
Dre(!"l
'edi"l"i
; Dre(!"l
(enal
Dre(!"l
'edi"l"i,
Dre(!"l
"rbani&'
"l"i
Dre(!"l
'edi"l"i,
Dre(!"l
energiei
6 ar!.-- alin.8 din Constitutie prevede obligatia proprietarului unui teren de a
respecta sarcinile de mediu si buna vecinatate. Se consacra astfel o servitute legala
de mediu $
6 ar!.#+6 consacra si obligatia statului de a lua masurile necesare in vederea
protectiei si ameliorarii mediului incon0urator >
, ar!. #+: indica bunurile care sunt considerate de interes public 'pla0ele, marea
teritoriala, atmosfera, zona economica, etc.), regimul 0uridic al utilizarii acestora si
totodata obligatiile care incumba statului 'obligatia de a se asigura ca utilizarea
resurselor naturale se utilizeaza in mod rational, obligatia de a lua masurile necesare ca
dreptul la mediu sa poata fi exercitat, obligatia de a prote0a si a ameliora mediul
incon0urator, etc.)
<Cod"rile$ civil, silvic,in materia protectiei consumatorului, etc.
<Legi$ ex.legea ):6?)@@: care aproba OUG#A6?)@@6si legi sectoriale in domeniul
protectiei apelor, solului, animalelor, deseurilor, etc.
<Ordonan!e &i ordonan!e de "rgen!a ale g"%ern"l"i$OUG. #A6?)@@6 reprezinta
norma cadru in domeniul protectiei mediului
<A!e 'ini&!eriale>
<Ho!arari de G"%ern>
< A!e ale a"!ori!a!ilor loale
<B"ri&(r"den!a ; deciziile Curtii Constitutionale, deciziile pronuntate de *nalta
Curte de 8ustitie si Casatie in recursurile in interesul legii, deciziile privind legalitatea
actelor administrative normative
< importanta din ce in ce mai mare o prezinta deciziile Curtii ,uropene a
"repturilor <mului si a Curtii de 8ustitie a Uniunii ,uropene.
Izvoarele
comunitare
A tratele constitutive ale Uniunii ,uropene ' ex. art 37 si 3= din TC, )$
Adirective $
Aregulamente $
A decizii $
A recomandari

IIzvoarele internationale
< conventii internationale 1 ex. Conventia UN,SC< privind Protectia Patrimoniului
#ondial, Cultural si Natural ' ;3%), Conventia de la ?asel privind Controlul
Transporturilor Peste Brontiere a "eseurilor Periculoase si a ,liminarii !cestora
' ;3;)$
< tratate $
< protocoale $
< cutuma $
< uzantele din materie comerciala $
A 0urisprudenta
I'(or!an! de re!in"! 2
.Conform art al. % din Constitutie ,,Tratatele ratificate de Parlament ... fac parte din
dreptul intern 9.
%. *n dreptul mediului sunt cunoscute peste ;44 de conventii internationale .

#.-. Prini(iile dre(!"l"i 'edi"l"i
-

Analiza definitiei:
: principiile sunt reguli obligatorii care trebuiesc respectate de toate statele $
: principiile stau la baza emiterii de norme sau la baza interpretari acestora $
: acestea au fost consacrate la nivel national prin art .& din OUG. #A6?)@@6 0 la nivel
comunitar prin tratatele constitutive ' in special art 37 din TC, ) si la nivel
international prin Delara!ia de la S!oC4ol' 7#A8) 9, Car!a Mondiala a Na!"rii
7#A=+9 si Delara!ia de la Rio de Baneiro 7#AA)9 .
Principii:
5Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale$
5Principiul precautiei in luare deciziilor$
5Principiul actiunii preventive$
5Principiul corectarii cu prioritate la sursa a atingerilor aduse mediului $
5Principiul poluatorul plateste$
5Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural$
5Principiul utilizarii durabile a resurselor naturale$
5Principiul informarii publicului, a participarii acestuia la luarea deciziei precum si
accesul la 0ustitie in problemele de mediu$
5Principiul subsidiaritatii 'principiu comunitar)$
5Principiul dezvoltarii colaborarii internationale in problemele de mediu 'principiu
international )$
5Principiul sic utere tuo ' principiu international).
#.-.# Prini(i"l in!egrarii erin!elor de 'edi" in elelal!e (oli!ii &e!oriale$

7
Conform art 37 al. % din TC, ' Tratatul Constitutiv al U, ), modificat prin Tratatul de la Lisabona 6
,, Politica Comunitatii in domeniul mediului urmareste un inalt nivel de protectie, tinand seama de
diversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale Comunitatii. Aceasta se bazeaza pe principiile
precautiei, actiunii preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor provocate
mediului si pe principiul poluatorul plateste .@
Principiile reprezinta reguli de maxima generalitate si universalitate, obligatorii
care trebuiesc respectate de catre toate statele. !cestea sunt luate drept reper cu
ocazia emiterii de norme dar si la interpretarea acestora.
"efinitie
Ar!.+ din OUG #A6?)@@6
!cest principiu presupune ca la elaborarea strategiilor nationale si la edictarea de
norme sa fie luate in considerare cerintele protectiei mediului.
: strategiile in domeniul protectiei mediului se elaboreaza sectorial $
: in prezent accentul se pune pe patru din aceste sectoare: agricultura,
energie,dezvoltare regionala si cooperare internationala.
In do'eni"l agri"l!"rii sunt avute in vedere finantarea si gasirea de surse de
finantare in vederea practicarii unei agriculturii ecologice 'fara ingrasaminte c-imice),
rete-nologizarea si prote0area solului.
In &e!or"l energe!i se acorda o deosebita atentie daunelor produse mediului
prin utilizarea rationala a energiei , conservarea resurselor de energie existente,
utilizarea de surse de energie alternativa.
Colaborarea regionala reprezinta prioritatea actuala a U, in domeniu.
#.-.). Prini(i"l (rea"!iei in l"area dei1iilor$
: nu intotdeauna consecintele deciziilor adoptate si a actiunilor intreprinse sunt
previzibile . Conform acestui principiu, anumite masuri trebuiesc luate c-iar daca nu
exista nici o certitudine stiintifica in privinta probabilitatii surveniri riscului ori
inainte ca pragul de risc pentru mediu sa fie atins.
: la nivel legislativ s6au stabilit o serie de cerinte care sa6l determine subiectul activ
sa analizeze cu maxima atentie consecintele activitatii sale $


: evaluarea de mediu cuprinde potentialele consecinte directe, indirecte, adiacente,
accidentale, etc. pe care activitatea respectiva o poate avea asupra mediului
incon0urator.
Comerciantii care doresc desfasurarea de activitati care pot avea un impact
semnificativ asupra mediului incon0urator sunt obligati sa intocmeasca si un bilant de
mediu prin care sa indice mi0loacele si modalitatile de prevenire ale acestor
consecinte. *n acest mod, petentul 'subiectul activ) va fi obligat sa manifeste prudenta
in luarea deciziei $
: Curtea de 8ustitie a Uniunii ,uropene ' C8U,) a aplicat acest principiu in deciziile
sale privind aspecte legate de protectia sanatatii umane, de fauna, etc.
: principiul obliga comerciantul sa notifice imediat autoritatea competenta despre
riscurile noi aparute si , totodata, obliga autoritatile competente sa informeze imediat
Comisia si celelalte state membre despre interzicerea sau limitarea comercializarii pe
teritoriul sau a unui produs.

#.-.+. Prini(i"l a!i"nii (re%en!i%e
Conform acestui principiu orice decizie privind desfasurarea unei anumite
activitati trebuie luata cu maxima viligenta astfel incat sa fie prevenite
eventuale daune care pot fi produse mediului.
,x. S6a instituit obligatia de a obtine autorizatie de
mediu si de a intocmi o evaluare de mediu .

: in acest scop prin legislatia in domeniu s6au instituit in sarcina persoanelor fizice si
0uridice o serie de obligatii precum:
6 obligatia de a lua in calcul aspectele legate de protectia mediului ' studiul de impact
asupra mediului )$
6 obligatia obtinerii autorizatiei de mediu $
6 obligatia obtinerii autorizatiei de import/export in cazul importurilor de deseuri
periculoase, microorganisme, subtante c-imice,etc. $
6 obligatia de a depozita deseurile periculoase in depozite speciale si de a tine evidenta
acestora $
6 obligatia ca la inc-iderea activitatii sa fie ecologizata zona in care s6a desfasurat
activitatea respectiva $
6 etc.
I'(or!an! de re!in"! 2
"iferenta dintre precautie si preventie rezida in aceea ca in timp ce actiunile
preventive vizeaza un risc cunoscut actual , precautia presupune un risc necunoscut ,
incert.
#.-.-. Prini(i"l ore!arii " (riori!a!e la &"r&a a a!ingerilor ad"&e 'edi"l"i

: C8U, a apreciat ca interzicerea unor exporturi de deseuri este 0ustificata pe motiv ca
exigentele acestui principiu impun ca depozitarea deseurilor sa se realizeze cat mai
aproape de locul generarii acestora$
!cest principiu presupune ca persoana fizica sau 0uridica care desfasoara o
activitate sa ia toate masurile necesare pentru a preveni potentialele daune care
pot fi aduse mediului incon0urator. Prevenirea implica, pe de o parte, evaluarea
riscurilor pentru a evita pericolele iar pe de alta parte, intreprinderea actiunilor
posibile bazate pe informatiile prezente.
,x. cel care desfasoara o activitate industriala are
obligatia de a se asigura ca furnalele sale sunt
rete-nologizate si nu emit gaze, noxe sau vibratii
pestelimitele legale admise, un alt exemplu este acela
ca persoana fizica trebuie sa se asigure ca elimina
deseurile mena0ere astfel incat sa nu polueze mediul
incon0urator.
Principiul vizeaza combaterea poluarii prin actiunea asupra surselor acesteia .
: corectarea la sursa se realizeaza prin impunerea de standarde de calitate sau de
limite de emisie$
: in acest scop Carda de #ediu realizeaza controale repetate si obliga comerciantii sa
ia masurile necesare pentru a se asigura ca activitatea pe care o desfasoara produce
daune cat mai mici mediului incon0urator. !cestia pot fi obligati sa realizeze investitii
in rete-nologizare, sa creeze platforme speciale de depozitare, etc.
#.-.6. Prini(i"l (ol"a!or"l (la!e&!e
: principiul a fost consacrat la nivel comunitar prin ar! #8- al. ) din TCE ' Tratatul
Constitutiv al U, ), modificat prin Tratatul de la Lisabona :
,, Politica Comunitatii in domeniul mediului urmareste un inalt nivel de
protectie, tinand seama de diversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale
Comunitatii. !ceasta se bazeaza pe principiile precautiei, actiunii
preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor
provocate mediului si pe principiul poluatorul plateste .@
iar la nivel international prin Declaratia de la Rio, Principiul 16
,, Autoritatile nationale trebuie sa faca eforturi pentru a promova
internalizarea costurilor pentru protectia mediului #i utilizarea
instrumentelor economice, luand in considerare abordarea conform careia,
in principiu, poluatorul trebuie sa suporte costul poluarii, cu preocuparea
cuvenita pentru interesul public #i fara a distorsiona comer$ul #i investitiile
internationale. %
: principiul presupune instituirea de taxe si redevente asfel incat costurile poluarii sa
fie internalizate .
:costurile poluarii trebuie fie suportate prin taxe de societate doar in cazurile
exceptionale : in cazul poluarilor orfane sau difuze atunci cand nu exista ,sau nu se
poate stabili nici o legatura de cauzalitate cu un eventual poluator .
*n mod, exceptional, in cazul poluarilor difuze, se admite utilizarea prezumtiei de
cauzalitate in acele situatii in care exista indicii suficiente
:desi principiul semnifica faptul ca suportarea costurilor poluarii nu trebuie sa cada in
sarcina statului, a fondurilor publice ci in sarcina poluatorului, in!ele&"l e*a! al
(rini(i"l"i e&!e &i la aea&!a da!a nelar >
:definirea acestui principiu cade in sarcina leuitorului national 1 legiutorul roman
s6a multumit sa mentioneze doar principiul , nedefinindu6l' vezi art & lit.e din
<UC.;=/%44=) $
5 directiva %447/&=/,C
=
, art.7 al.% 6 instructa Comisia ca pana in &4 aprilie %44 sa
pregateasca un raport cu privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoare
la un sistem de garantie financiara obligatorie armonizata $
=
"irectiva %447/&=/,C6 in materia raspunderii de mediu cu privire la prevenirea si remedierea daunelor
de mediu 1
&fficial 'ournal ( )*+ , +,-,*-.,,* P. ,,/0 1 ,,2/3 "irectiva a fost transpusa in dreptul intern prin
<UC>D/%443 3
Conform acestui principiu, cel care a provocat o dauna mediului incon0urator
este obligat la suportarea costului prevenirii or repararii acestuia si la plata,
daca este cazul , a eventualelor daune morale .
5 CBUE &i,a e*(ri'a! o(inia " (ri%ire la a(liarea ae&!"i (rini(i" in
nen"'ara!e a1"ri $
6 Cauza !tanle" si altii 1 principiul este o expresie a proportionalitatii $
6 Cauzele #an de $alle si Commune de %es&uer v 'otal (rance !A si 'otal
International )td. 6 producatorul sau detinatorul precedent al deseului nu poate fi
tinut raspunzator pentru costurile de eliminare a deseurilor decat daca a contribuit prin
comportamentul sau la producerea poluarii $
6 Ca"1a Ra..inerie Medi!erranee 7 Erg9 S(a ; trebuie intotdeauna stabilita
legatura de cauzalitate. ,xceptie 6 poluarile difuze cand este permisa aplicarea
prezumtiei de cauzalitate.$
6 Conl"1ionand : C8U, stabileste limite largi ale aplicarii principiului @
poluatorul plateste @ $
#.-.: .Prini(i"l on&er%arii biodi%er&i!a!ii &i a eo&i&!e'elor &(ei.ie adr"l"i
biogeogra.i na!"ral
: principiul este consacrat in Conventia Privind "iversitatea ?iologica ' .io de
8aneiro ;;% )
>
si in alte documente internationale$
#.-.8.Prini(i"l "!ili1arii d"rabile a re&"r&elor na!"rale
: intr6o alta definitie , principiul desemneaza totalitatea formelor (i metodelor de
>
Conventia a fost ratificata prin legea nr. =D/;7 $
L.=D/;7 :
art .& ,Prini(i"
*n conformitate cu Carta <rganizatiei Natiunilor Unite si cu principiile dreptului international, statele au
dreptul suveran de a exploata propriile lor resurse, in conformitate cu propriile lor politici de mediu, si
responsabilitatea sa asigure ca activitatile de sub 0urisdictia si controlul lor sa nu cauzeze pre0udicii
mediului altor state sau zonelor din afara limitelor 0urisdictiei lor nationale si
!rt4 ,U!ili1area d"rabila a o'(onen!elor di%er&i!a!ii biologie
*n masura posibilitatilor si in functie de necesitati, fiecare parte contractanta:
a) va integra cerintele conservarii si utilizarii durabile a resurselor biologice in luarea deciziilor la nivel
national$
b) va adopta masuri legate de utilizarea resurselor biologice pentru a evita sau a reduce impactul negativ
asupra diversitatii biologice$
c) va prote0a si incura0a utilizarea curenta a resurselor biologice, in conformitate cu practicile culturale
traditionale care sint compatibile cu conservarea si utilizarea durabila$
d) va a0uta populatiile locale in dezvoltarea si implementarea actiunilor de reconstructie ecologica in
zonele degradate unde s6a redus diversitatea biologica$ si
e) va incura0a cooperarea dintre autoritatile sale guvernamentale si sectorul sau privat in dezvoltarea de
metode pentru utilizarea durabila a resurselor biologice.
Continut
,x. nu putem defrisa irational paduri
in care vietuiesc anumite specii de
animale precum zimbrii.
Continut
dezvoltare socio6economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea
unui ec-ilibru intre aceste sisteme socio6economice si elementele capitalului natural$
: principiul este consacrat pentru prima data in .aportul ?rundtland ' ;D3) si apoi in
numeroase documente internationale
3

: conform acestui raport, dezvoltarea durabila semnifica :
6 asigurarea in continuare a cresterii economice cu respectarea conditiei de baza a
conservarii resurselor naturale$
6 eliminarea saraciei si asigurarea conditiilor satisfacerii nevoilor esentiale de munca,
-rana, energie, apa, locuinta si sanatate$
6 orientarea proceselor de crestere economica spre o noua calitate$
6 asigurarea unei cresteri controlate a populatiei$
6 conservarea si sporirea resurselor naturale, supraveg-erea impactului dezvoltarii
economice asupra mediului$
6 restructurarea te-nologiilor de productie si mentinerea sub control a riscurilor
acestora$
6 asigurarea unei abordari integrate a deciziilor privind cresterea economica, mediul
incon0urator si resursele de energie.
:respectarea cerintelor dezvoltarii durabile reclama solutii sociale, politice,
economice, demografice si te-nice$
: "ezvoltarea durabila a devenit si obiectivul Uniunii ,uropene acesta fiind inclus
cand in Tratatul de la #aastric-t, ' ;D3) iar in %44 este adoptata Strategia de
"ezvoltare "urabila a U, ' Coet-erborg ) modificata in %44% la ?arcelona.
#.-.=.Prini(i"l in.or'arii ("bli"l"i0 a (ar!ii(arii ae&!"ia la l"area
dei1iilor (re"' &i ae&"l la 3"&!i!ie in (roble'ele de 'edi"
Principiul presupune ca orice persoan fizica sau 0uridica sa aiba acces la
informatiile vizand starea mediului, eventuale proiecte care au fost supuse spre
autorizare, dreptul de a formula opinii si a solicita respingerea cererii de
autorizare a proiectului sau impunerea de obligatii suplimentare

: !cest principiu a fost consacrat prin Con%en!ia de la Aar4"& din #AA= si a fost
preluat si de dreptul intern $
3
Conventia Privind "iversitatea ?iologica ' .io ;;% ) , Summitul #ondial pentru "ezvoltare
"urabila' 8o-annesburg %44% ), etc.
Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa Conferinta
*nternationala privind #ediul si "ezvoltarea, organizata la .io de 8aneiro ';;%) la care au participat
reprezentanti din aproximativ 34 de state. ,a a avut ca rezultat elaborarea mai multor conventii
referitoare la sc-imbarile de clima 'reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea
biologica 'conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive.
Tot atunci a fost elaborata si !genda % sau Aenda Dezvoltarii Durabile .
!genda Locala % a fost elaborata si adoptata la Summitul #ondial de la .io de 8aneiro in ;;%, ca
instrument de promovare a conceptului dezvoltarii durabile. La 8o-annesburg ' %44%) al doilea Summit
promoveaza !genda % ca principal instrument de realizare a bunastarii populatiei lumii* !genda %
stabileste prin participare publica un ec-ilibru intre dezvoltarea economica, ec-itatea sociala si protectia
mediului.
Continut
:Principiul presupune dreptul de a se asocia in asociatii neguvernamentale si a actiona
in 0ustitie persoana responsabila de daune aduse mediului fara a fi nevoita sa probeze
un interes personal. *nformarea poate fi refuzata doar in situatii exceptionale, precum:
securitatea nationala, existenta unui interes national, existenta unei proceduri
confidentiale desfasurata de o autoritatea publica, existenta unui secret comercial,etc.
#.-.A.Prini(i"l &"b&idiari!a!ii$
Conform acestui principiu, atunci cand problemele de mediu pot fi reglementate mai
0udicios la nivel comunitar decat la nivel national, reglementarea acestora se va realiza
la nivel comunitar.
#.-.#@ Prini(i"l de1%ol!arii olaborarii in!erna!ionale in (roble'ele de 'edi"$
Conform Delara!iei de la S!oC4ol' si a Re1ol"!iei Con&ili"l"i E"ro(ei, statele
membre au obligatia de a se informa reciproc si in timp util cu privire la conditiile de
mediu din statul respectiv sau cu privire la producerea unor accidente sau
desfasurarea unor activitati care pot produce consecinte asupra mediului statului
vecin.
#.-.## Prini(i"l &i "!ere !"o$
Conform acestui principiu statele au obligatia de a se asigura ca activitatile exercitate
in limita 0urisdictiei nationale nu cauzeaza daune mediului altor state. Prin Reg"lile de
la Hel&inCi s6a stabilit insa ca exista o limita de toleranta care a rezultat dintr6o
ec-itabila utilizare.
Se!i"nea ). DREPTUL OMULUI LA UN MEDIU SANATOS
).# Ter'inologie
!naliza terminologiei Edreptul omului la un mediu incon0urator sanatos si prote0atE este
importanta datorita necesitatii reflectarii cat mai complete in denumire atat a continutului acestui
drept cat si a intinderii acestui continut.
*n literatura de specialitate nu exista un consens cu privire la denumirea acestui drept
fiind utilizate frecvent denumiri cum ar fi:
).#.# 6 dreptul la un mediu incon+urator sanatos $
#otivarea acestei denumiri are la baza argumentul dupa care, dreptul fundamental la un
mediu sanatos reprezinta premisa realizarii altor drepturi fundamentale cum ar fi: dreptul la viata,
la sanatate, la integritate fizica si morala, la munca, la proprietate, etc.
,*1*,- dreptul la un mediu sanatos si ec.ilibrat ecoloic $
*n emiterea acestei denumiri se pleaca de la ideea ca mediul trebuie prote0at atat pentru
prote0area vietii cat si pentru asigurarea calitatii ei, un astfel de drept ducand la o protectie mult
mai larga decat cea care ar putea rezulta doar din dreptul protectiei sanatatii.
Continut
Continut
Continut
,*1*/ - dreptul la un mediu incon+urator de calitate 0
,*1*1- drepul la conservarea mediului incon+urator $
Participarea cetatenilor la conservarea mediului are un dublu aspect de drept si de indatorire, acestia
nefiind doar beneficiari pasivi ci si responsabili in conservarea si protectia mediului incon0urator.
*n doctrina se folosesc si alte denumiri cum ar fi: Edrept la un mediu incon0urator decentE,
Edrept la un mediu incon0urator sigurE, Edrept la un mediu curatE, Edrept la un mediu incon0urator
conservatE, etc.
Toate notiunile cuprinse in denumirea acestui drept sunt elemente de continut ale
EprotectieiE pentru ca in lipsa acesteia, mediul dispare si pe cale de consecinta dispar toate
ad0ectivele mentionate mai sus in calitate de denumiri.
Pentru aceste considerente, apreciem ca formularea corespunzatoare este Edrept la un
mediu sanatos si ec-ilibrat ecologic. E.
).) No!i"nea de dre(! la "n 'edi" &ana!o& &i e4ilibra! eologi
"reptul omului la un mediu sanatos si ec-ilibrat ecologic este un drept subiectiv atat
universal 'global, colectiv) cat si individual. ,l este considerat ca fiind un drept nou in categoria
drepturilor fundamentale ale omului, conturat mai ales si in primul rand la nivel international.
).).#. Tra&a!"rile dre(!"l"i la "n 'edi" inon3"ra!or &ana!o& &i e4ilibra! eologi
!laturi de trasaturile generale ale oricarui drept fundamental, dreptul la un mediu sanatos si
ec-ilibrat are si o serie de trasaturi specifice care ii contureaza personalitatea cum ar fi:
6 este un drept subiectiv, strans legat de fiecare individ, colectivitate sau populatie$
6 are caracter pozitiv, in sarcina statului fiind stabilite obligatii cu caracter constitutional precum
si obligatiile cuprinse in legi $
6 este un drept fundamental la un mediu incon0urator real si nu ideal ceea ce presupune ca acest
drept trebuie prote0at pentru asigurarea ec-ilibrului ecologic, a calitatii , a sigurantei si decentei
vietii$
6 este un drept fundamental reglementat pentru generatiile prezente si viitoare, deci are caracter
temporal$
6 are un caracter preponderent preventiv si nu reparator al raspunderii pentru daune ecologice in
sensul ca mediul incon0urator poate fi prote0at in primul rand prin intermediul masurilor
preventive$
6 titularul dreptului la un mediu prote0at este omul $
6 garantarea acestui drept este obligatorie, necesara atat la nivel national cat si international,
datorita consecintelor negative pe care le poate avea degradarea mediului asupra vietii pe Pamant$
6 este un drept fundamental nou, ce face parte din categoria drepturilor fundamentale recunoscute
relativ recent in constitutiile nationale.
).).) Na!"ra 3"ridia a dre(!"l"i ."nda'en!al la "n 'edi" &ana!o& &i e4ilibra eologi
"at fiind caracterul special al acestui drept, in privinta naturii sale 0uridice, in doctrina s6au
conturat o serie de opinii specifice, alaturi de cele existente in legatura cu natura 0uridica a
drepturilor fundamentale care sunt relevante pentru toate aceste drepturi deci si pentru cel in
discutie.
<piniile specifice si diferite referitoare la natura 0uridica a dreptului fundamental la un mediu
sanatos sunt determinate de noutatea acestui drept in categoria drepturilor fundamentale, fapt
pentru care natura sa 0uridica n6a putut fi inca analizata de catre autorii care au avut6o in vede6
re .
< prima opinie in acest sens este cea dupa care dreptul fundamental la un mediu prote0at este
un drept de creanta.
*n motivarea acestei opinii se invoca faptul ca textele constitutionale nu fac numai referiri la
necesitatea protectiei mediului ci stabilesc indatoririle statului in acest domeniu ceea ce face ca
dreptul la un mediu incon0urator prote0at sa reprezinte creanta cetatenilor fata de stat, creanta a
carui respectare presupune interventia pozitiva a puterii publice. !ceasta opinie este contestata,
deoarece se considera ca, obligatiei statului de a prote0a mediul ii corespunde un drept ce nu poate
fi de creanta iar raportul 0uridic ce se naste este un raport de drept constitutional 'de drept public)
ce nu poate crea obligatii civile de drept privat intre un creditor si un debitor ci numai indatoriri
pentru protectia mediului atat pentru stat cat si pentru cetateni, indatoriri a caror neindeplinire
atrage actionarea in 0ustitie avand temei legal si nu un contract civil.
*ntr6o alta opinie, se considera ca dreptul la un mediu prote0at este un drept pozitiv si nu
natural pentru ca el creeaza in sarcina statului si a cetatenilor, in mod egal, obligatia de a6l
conserva.
Conform altor puncte de vedere, acest drept este un drept procedural. Se confunda astfel
natura sa 0uridica cu continutul.
S6a conturat si opinia dupa care dreptul la un mediu prote0at este un drept moral si nu legal.
<pinia nu poate fi primita intrucat se stie ca un drept subiectiv daca este un drept moral nu
mai este drept.
Ne raliem opiniei dupa care dreptul la un mediu sanatos si prote0at, ca orice drept
fundamental este un drept subiectiv ce alcatuieste impreuna cu celelalte drepturi subiective si
obligatii corelative, statutul 0uridic al cetateanului.
).).+ Ti!"lar"l dre(!"l"i la "n 'edi" &ana!o& &i e4ilibra! eologi
*n legatura cu titularul dreptului la un mediu sanatos si ec-ilibrat ecologic in literatura de
specialitate s6au formulat mai multe opinii corespunzatoare teoriilor filozofice referitoare la
relatia om 6 natura. !mintim in acest sens:
6 teoria antropocentrica 'sau a finalitatii umane) 6 considera ca singurul titular si beneficiar al
acestui drept este omul, individul$
6 teoria cosmogonica 6 dupa care dreptul la un mediu sanatos si prote0at apartine naturii care
include si omul$
6 teoria tendintei umaniste 6 conform careia dreptul la mediu exista doar pentru om ca singura
finalitate nu si pentru natura$
6 teoria dupa care titularii acestui drept sunt atat individul cat si colectivitatea$
6 teoria dupa care titularii dreptului la un mediu sanatos sunt EpopoareleE si c-iar Pamantul.
Teoriile care nu6l considera pe om ca titular al dreptului la un mediu sanatos nu pot fi
acceptate pe planul dreptului deoarece titular al unui asemenea drept, din punct de vedere 0uridic,
poate fi numai omul. Subiect de drept poate fi numai o persoana fizica sau 0uridica.
<mul trebuie considerat parte componenta a mediului ce nu poate fi desprins din punct de vedere
0uridic de acesta. Protectia omului necesita protectia mediului a carui prote0are atrage pe cale de
consecinta prote0area fiintei umane.
I'(or!an! de re!in"! 2
Participarea cetatenilor la conservarea mediului are un dublu aspect de drept si de
indatorire, acestia nefiind doar beneficiari pasivi ci si responsabili in conservarea si
protectia mediului incon0urator.
'est de Autoevaluare $
#. De.ini!i 'edi"l .
). Po! .i on&idera!e i&!oria0 &(iri!"ali!a!ea0 energia0 %ibra!iile0 1go'o!"l 0e!. ele'en!e de
'edi" D
+. De.ini!i (rini(i"l E (ol"a!or"l (la!e&!e E.
-. India!i di.eren!a din!re (rini(i"l (rea"!iei &i (rini(i"l (re%en!iei .
6. India!i on!in"!"l dre(!"l"i o'"l"i la "n 'edi" &ana!o&.
23emplu de test tip rila $
Prini(i"l (rea"!iei "(rinde $
#. (rea"!ia in l"area dei1iei >
#. e%al"area ri&"l"i >
). l"area 'a&"rilor (re%en!i%e nee&are>
+. l"area 'a&"rilor re(ara!orii nee&are .
Uni!a!ea de in%a!are nr. )
MEDIUL SI PROTECTIA LUI
C"(rin&
Se!i"nea # Te-nicile de protectie a mediului $
.. Scurta privire asupra garantiilor financiare alternative pentru raspunderea in domeniul daunelor,
conform "irectivei %447/&=/C, $
.% Situatia internationala$
Se!i"nea ) .aspunderea persoanei fizice si a persoanei 0uridice in dreptul mediului $
).# .aspunderea in dreptul international $
).) .aspunderea in dreptul comunitar $
).+ .aspunderea in dreptul intern $
).+.# .aspunderea civila in dreptul mediului $
%.&... .aspunderea conform <UC.;=/%44= $
%.&..%. .aspunderea conform <UC.>D/%443 $
).+.). .aspunderea in dreptul contraventional si in dreptul penal al mediului $
Obie!i%ele "ni!a!ii de in%a!are
"upa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa :
F *dentificati te-nicile preventive de protectie a mediului $
F Sa identificati particularitatile raspunderii in dreptul mediului fata de cele ale
raspunderii civile, penale si contraventionale din dreptul comun $
F Feti identifica regulile de aplicare ale prezumtiei de cauzalitate $
F Feti intelege mecansimul de operare a raspunderii de mediu, mecanism consacrat
de una dintre cele mai importante directive in materie "irectiva %447/&=/,C transpusa
prin <UC.>D/%443 $
Se!i"nea # Te4niile de (ro!e!ie a 'edi"l"i
Protectia mediului se realizeaza prin instituirea de ecotaxe ' ex. taxa catre Bondul de #ediu ),
instituirea de garantii financiare , instrumente economico6fiscale, etc. .
#.#.S"r!a (ri%ire a&"(ra garan!iilor .inaniare al!erna!i%e (en!r" ra&("nderea in do'eni"l
da"nelor0 on.or' Dire!i%ei )@@-?+6?CE
=
a Parlamentului ,uropean si al Consiliului ,uropei
privind raspunderea de mediu cu privire la prevenirea si remedierea daunelor de mediu
"irectiva contine trei prevederi cu privire la garantiile financiare :
6ar!.= al.) 6,, G autoritatea competenta recupereaza , inter alia, prin intermediul unei garantii reale
sau a altor garantii corespunzatoare , de la operatorul care a cauzat dauna sau amenintarea iminenta
de producere a daunei , costurile pe care le6a suportat pentru desfasurarea actiunilor de prevenire
sau reparare intreprinse in temeiul prezentei directive @
6ar! #- al.# care prevede ca Statele #embre trebuie sa stimuleze dezvoltarea mecanismelor
financiare care sa permita operatorilor sa se acopere/ asigure in caz de raspundere.
6ar!.#- al.) care instructeaza Comisia ca pana in &4 aprilie %44 , sa pregateasca un raport cu
privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoare la un sistem de garantie financiara
obligatorie armonizata.
NOTA :
"irectiva nu prevede un mecanism financiar care sa aiba in vedere cazurile de @ poluari
orfane @ adica acele cazuri in care operatorii sunt in insolvabilitate, nu sunt identificati sau nu sunt
obligati sa suporte costul prevenirii sau remedierii daunelor de mediu care cad sub incidenta
acesteia.
#.). Si!"a!ia in!erna!ionala
G Branta si <landa au decis ca directiva nu le obliga sa modifice garantiile financiare pentru
D
"irectiva %447/&=/,C va fi numita in continuare "irectiva &=, a fost publicata in 8urnalul <ficial al
Uniunii ,uropene nr. 7&/ &4.47.%447 si poate fi studiata si la adresa -ttp://ec.europa.eu /environment
daunele de mediu $
H Cermania s6a limitat la a autoriza forurile competente sa aduca modificari legislatiei
nationale in acest sens $
H #area ?ritanie, ?elgia, *talia, ?ulgaria, ,stonia au prevazut mecanisme financiare post
factum ' mecanisme adoptate : ipoteca, ga0ul, garantiile bancare irevocabile sau la simpla cerere,
depozite constituite intr6un fond in favoarea guvernului, ipoteci pentru garantarea platii in rate a
despagubirilor ) $
H .omania , prin art.%; al.% din <UC. >D/%443, consacra ipoteca si proprirea asiguratorie .
!sigurarea impotriva daunelor de mediu si asigurarea impotriva insolvabilitatii operatorilor nu sunt
obligatorii. ,xista obligatia de depunere a unei garantii financiare si a probarii detinerii de
mi0loace finaciare in cazul depozitelor de deseuri radioactive.
Se!i"nea ) Ra&("nderea (er&oanei .i1ie &i a (er&oanei 3"ridie in dre(!"l
'edi"l"i
*n dreptul mediului, raspunderea are un impact mai redus si prezinta
particularitati. !ccentul se pune pe activitatea de prevenire si nu pe cea de reparare,
adesea repararea fiind imposibila, deteriorarea fiind ireversibila si fara efecte asupra
factorilor poluatori.
Prevenirea se realizeaza prin impunerea unor conditii pentru licentierea sau
autorizarea functionarii activitatii, activitati de supraveg-ere si control, dreptul
publicului de a actiona in cazul unui pericol iminent, etc.
.evenind la raspundere, mentionam ca aceasta cunoaste formele traditionale ale
raspunderii: raspunderea administrativa, raspunderea penala si raspunderea civila .
.aspunderea persoanei fizice si a persoanei 0uridice in dreptul mediului este
consacrata atat la nivel international cat si la nivel comunitar si la nivel national.
,*1 )a nivel international, problema raspunderii statelor pentru pre0udiciile create de
sursele poluare aflate pe teritoriul acestora dar care cauzeaza pre0udicii pe teritoriul
altor state, s6a pus pentru prima data in ;7 in cazul topitoriei Trail
'sentin+a arbitral2 din ;7) 1 4 nici un stat nu are dreptul de a folosi teritoriul sau ori a
permite folosirea acestuia intr-un mod in care fumul sa produca un pre+udiciu pe
de teritoriul altui stat sau proprietatilor persoanelor care se asesc pe acesta5*
*n urma deciziei in aceasta speta, s6a stabilit faptul ca statul este considerat in
culpa atunci cand nu supraveg-eaza activitatile desfasurate pe teritoriul sau activitati
care produc daune altor state.
.esponsabilitatea pentru daunele aduse mediului prin ac+iunile poluante rezulta
si din regula generala care interzice oricarui stat 4sa utilizeze teritoriul sau pentru
acte contrare drepturilor statelor 9.
Prin urmare raspunderea statului este una bazata pe culpa. *n mod exceptional,
raspunderea internationala a statului va fi una obiectiva in cazul accidentelor
nucleare sau a celor cauzate de navele spatiale. .aspunderea obiectiva este atrasa
prin simpla incalcare a normelor internationale in materie, independent de culpa.
.egula
raspunderii
culpabile
!nga0area raspunderii internationale pentru dauna cauzata
mediului presupune indeplinirea unor conditii dificil de realizat, in
special in cazul poluarii transfrontaliere, conditii precum:
6 existenta culpei statului in cauza $
Culpa care consta in nesupraveg-erea activitatii poluatoare . Culpa este de regula
prezumata .
6 existenta unui raport de cauzalitate intre actul incriminat si paguba produsa $
,xistenta legaturii de cauzalitate ridica probleme din cauza unor elemente
precum: distan+a dintre sursa de poluare si locul unde se produce paguba, evolutia in
timp a efectelor posibile, rolul circumstan+elor geografico6climatice In atenuarea sau
amplificarea consecin+elor negative, interferenta dintre diferitele forme de poluare si
dificultatea distingerii contribu+iei fiecareia, etc. .
- identificarea, autorului poluarii $
*dentificarea autorului este o opera+iune dificila in cazul poluarii la mare distan+2.
6 existenta si evaluarea prejudiciului 3
,valuarea pre0udiciului reprezinta o alt2 problema dificila, cu atat mai mult cu cat
revenirea la starea anterioara este deseori imposibila in domeniul mediului
incon0urator.
*n vederea obtinerii despagubirii, persoana pre0udiciata va putea apela la protectia
diplomatica a statului al carui cetatean este.
Protec$ia diplomatic5 poate interveni atunci cand victima unei poluari prezinta
situatia statului sau si solicita protectia acestuia. *n conditiile in care victima are
cetatenia acestui stat, a epuizat caile interne iar sesizarea acesteia este temeinica,
Cuvernul statului va prezenta statului unde se afla sursa care a produs dauna ecologica
o sesizare numita reclamatie internationala, urmand procedura protectiei
internationale.
%.%. )a nivel comunitar
*n materia raspunderii contraventionale Uniunea ,uropeana a adoptat doua
directive cadru: 6 Directiva ,6617/872C amendata prin Directiva ,6667,17EC
A
cu
privire la managementul reziduurilor din industria extractiva si Directiva-cadru
,66/7967:AI privind protectia mediului prin dreptul penal , anulata prin -otararea
Curtii ,uropene de 8ustitie din & septembrie %44=
4
. *n prezent, Parlamentul
,uropean si Consiliul au formulat o propunere de directiva privind protectia
mediului prin dreptul penal .,,2-,,..! C&D " .
"irectiva &=/ reprezinta rezultatul unui proces indelungat care a inceput cu o
serie de programe de actiune pentru mediu si,ulterior, cu includerea in Tratatul de la
.oma odata cu adoptarea !ctului Unic ,uropean

. *mportanta protectiei mediului si

consacrarea unei politici de mediu se realizeaza printr6o serie de tratate: Tratatul
asupra Uniunii ,uropene
%
, Tratatul de la .oma
&
, Tratatul de la !msterdam
7
(i
Tratatul de la Nisa
=
.
Ne vom opri asupra "irectivei %447/&=/,C, care a fost transpus2 In dreptul intern
prin <UC.>D/%443.
;
Directiva ,6667,17EC, aceasta a amendat "irectiva %447/&=/,C In sensul completarii listei privind
activitatile profesionale prime0dioase, cu inca o activitate : managementul reziduurilor extractive ,
ultima fiind transpusa in dreptul roman prin <.U.C. >D/%443, publicata in #.<f. nr.77> / %;.4>.%443 $
4
"irectiva a fost anulata pe motiv ca ar fi fost adoptata in mod gresit. !ceasta a fost adoptat2 in baza
articolului 73 U, putand fi adoptata in mod corect doar in baza art. 3= C,, articol care se refera la
protectia mediului

Semnat la Luxemburg si la Jaga In ;D> (i intrat in vigoare in 4.43.;D3 $

%
Semnat la #aastric-t in ;;% si intrat in vigoare la 4..;;& $
&
Semnat %=.4&.;=3 si intrat in vigoare In ;=D $
7
Semnat la 4%.4.;;3 si intrat in vigoare la 4.4=.;;; $
=
Semnat la %>.4%.%44 si intrat in vigoare la 4.4%.%44& $
Conditiile
raspunderii
internationale
"irectiva &= a fost modificata prin directiva %44>/%/,C privind managementul
rezidurilor din industria prelucratoare .
Sigur ca dispozitii referitoare la raspundere se gasesc si in alte directive sectoriale.
Cu titlu de exemplu amintim "irectiva 3=/77% cadru privind deseurile a Consiliului,
astfel cum a fost modificat2 prin directiva ;/>;%/C,,
>
privind deseurile periculoase
si "ecizia Comisiei ;>/&=4/C, .
).+.Ra&("nderea in dre(!"l in!ern
.aspunderea este reglementata de <UC.;=/%44= privind protectia mediului
3
,
<UC.>D/%443 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea
pre0udiciului asupra mediului care reprezinta norme cadru dar si de acte normative
sectoriale.
Conditiile raspunderii in dreptul mediului sunt aceleasi cu cele prevazute sau
stipulate in dreptul civil, in dreptul administrativ sau in dreptul penal insa acestea
prezinta anumite particularitati.
.aspunderea in dreptul mediului poate fi civila, contraventionala
' administrativa ) sau penala.
).+.# Ra&("nderea i%ila in dre(!"l 'edi"l"i
).+.#.#. RH&("nderea de dre(! i%il on.or' OUG.#A6?)@@6
).+.#.#.# Te'ei"l 3"ridi al rH&("nderii de dre(! i%il . RH&("nderea obie!i%H /i
rH&("nderea &"bie!i%H .
*nainte de intrarea *n vigoare a legii nr.&3/;;=, temeiul 0uridic al raspunderii
pentru daunele aduse mediului incon0urator il constituia art ;;D si urm din C.civ.
vizand raspunderea civila delictuala. Bundamentele unei asemenea raspunderi il
constituiau culpa, raspunderea comitentului pentru fapta lucrului ' art.444 al. din
C.civ. ), abuzul de drept, raspunderea pentru fapta prepusului si tulburarile de
vecinatate.
<data cu adoptarea L.&3/ ;;= raspunderea devine obiectiva si este intemeiata
pe ideea de risc. <rice activitate care creeaza pentru altul un risc face pe autorul sau
responsabil pentru pre0udiciul pe care6l poate cauza fara a fi necesar a dovedi o
atitudine culpabila.
Bundamentul raspunderii ramane ideea de risc si in actele normative care
reglementeaza in prezent raspunderea pentru pre0udiciile cauzate mediului.
!ctele normative care reglementeaza materia se impart in doua mari categorii :
, di&(o1i!ii nor'a!i%e &(eiale a(ar!inand dre(!"l"i 'edi"l"i
6 intra in aceasta categorie $OUG.#A6 ? )@@6
D
privind protectia mediului
aprobata si modificata prin Legea ):6 ? )@@: $ OUG.:=?)@@8,privind raspunderea de
mediu cu referire la prevenirea si repararea pre0udiciului de mediu
#A
$ OUG ):)?)@@@
privind nivelurile maxime de pesticide in plante si produse vegetale$ OUG -+?)@@-
privind miscarea transfrontiera a organismelor modificate genetic si alte acte
normative speciale $
>
"irectiva ;/>;%/C,, '

) ! Consiliului din %& decembrie ;; pentru standardizarea si

rationalizarea rapoartelor privind implementarea anumitor directive referitoare la mediu.
3
<UC ;=/%44= privind protectia mediului, publicata in #.<f. ;> / %44= $
D
Publicat2 in #.<f. nr.;>/%44=$
;
Publicat2 in #.<f.nr.77> / %;.4>.%443 $
, di&(o1iIii nor'a!i%e generale
6 dintre actele normative generale cele mai importante intra in aceasta categorie
codul civil, codul penal, Legea ==7/%447 a contenciosului administrativ
%4
,
<.C.%/%44 cu privire la regimul 0uridic al contraventiilor
%
, etc.
).+.#.#.) Par!i"lari!a!ile ra&("nderii in dre(!"l 'edi"l"i
.iscul ecologic prezinta particularitatea ca nu reprezinta, de regula, un eveniment
brusc ci este rezultatul acumularii lente a unor efecte negative, necontrolate (i
neremediate la timp. !ceste efecte negative se pot propaga in lant asupra diferitilor
factori naturali. "in aceste motive, raspunderea 0uridica pentru pre0udiciile cauzate
mediului prezinta anumite (ar!i"lari!a!i :
, in eea e (ri%e&!e ara!er"l ra&("nderii
Conform art.;= din <UC.;=/%44=, raspunderea este obiectiva, intemeiata pe
ideea de risc. *ndemnizarea victimei are loc intotdeauna indiferent de culpa autorului.
Pre0udiciul trebuie sa fie reparat intotdeauna.
Prin urmare, s6a avut in vedere si situatia in care autorul nu poate fi stabilit
tocmai datorita acumularii in timp a rezultatelor negative .*n acest din urma caz
repararea pre0udiciului o suporta toti comerciantii si se realizeaza sub forma
contributiei obligatorii la fondul de mediu.
Totusi , pentru asemenea situatii Curtea de 8ustitie a Uniunii ,uropene, a decis ca
instantele nationale vor putea aplica prezumtiile relative ale legaturii de cauzalitate
acolo unde exista indicii suficiente iar pre0udiciul va fi acoperit de catre cei care vor fi
prezumati ca fiind in culpa.
*n mod exceptional, raspunderea va fi subiectiva, in cazul pre0udiciilor create
speciilor prote0ate si -abitatelor naturale .
*n cazul raspunderii obiective, victima va trebui sa dovedeasca doar existenta
pre0udiciului si legatura de cauzalitate dintre fapta si dauna suferita urmand a fi
despagubita indiferent de atitudinea culpabila sau neculpabila a autorului pre0udiciului.
*n cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara . Suntem in prezenta unui
nou caz de raspundere solidara care se adauga celor prev2zute de0a de art.44& din
C.civ..
, in eea e (ri%e&!e autorul pre+udiciului
!utor poate fi orice persoan2 fizica sau 0uridica care cauzeaza un pre0udiciu
mediului incon0urator.
*n mod exceptional, atunci cand autorul nu poate fi identificat, repararea
pre0udiciului adus mediului incon0urator se va realiza din contributia obligatorie la
Bondul de #ediu a tuturor persoanelor 0uridice care desfa(soar2 activitati comerciale.
6 in eea e (ri%e&!e .a(!a
"aca in dreptul comun fapta trebuie sa fie ilicita pentru a atrage raspunderea, in
dreptul mediului vor atrage raspunderea civila si acele activitati normale, realizate
conform autorizatiilor care insa produc pre0udicii mediului incon0urator. *n acest caz,
raspunderea este obiectiva, intemeiata pe ideea de risc.
, in eea e (ri%e&!e %i!i'a (re3"dii"l"i
*n doctrin2 au existat discutii referitoare la identitatea victimei pre0udiciului (i
%4
Publicat2 In #.<f. nr.=7 / 43.%.%447, modificat2 (i completat2 prin L.%>% /
%4436publicata in #.<f. nr. =4/&4.43.%443 $
%
Publicat2 In #.<f. nr.74 / %=.43.%44 $
Reg"la
ra&("nderii
obie!i%e
anume daca acesta este omul sau mediul (i s6au conturat mai multe opinii :
6 intr6o prima opinie, pre0udiciul este cauzat bunurilor si persoanelor, mediul avand
doar rolul de cauza $
6 intr6o a doua opinie, victima este mediul incon0urator, dauna fiind provocata acestuia.
6 intr6o ultima opinie, concluzioneaza in sensul ca atingerea se aduce 9 bunurilor6
mediu 9 dar ca dreptul la actiune apar+ine fiecarei persoane. "reptul la actiune este
intemeiat pe existenta unui drept subiectiv al fiecarei persoane la mediu, mediul si
elementele sale reprezentand un 9res comunes9.
*mpartasim aceasta ultima opinie cu unele nuantari.daunele aduse mediului
incon0urator creeaza doua categorii de victime: o victima principala 1 care este mediul
incon0urator si o victima secundara 6 care este persoana fizica sau persoana 0uridica
privata sau publica care este proprietarul sau administratorul bunului6mediu. !ceasta
din urma are un drept la actiune. <rice atingere adusa mediului duce la obligarea
faptuitorului la readucerea mediului la starea anterioara si despagubirea persoanei in
patrimoniul careia s6a reflectat pre0udiciul ' de ex. despagubirea pentru beneficiul
nerealizat, plata contravalorii pre0udiciului de agrement, etc. ). ,xista si o a treia
categorie de persoane, tertii, care nu au un drept de proprietate sau administrare a
bunului6mediu dar care au un drept subiectiv general la mediu, drept care
fundamenteaza dreptul la actiune.
, (re3"dii"l
#ultiplele atingeri aduse mediului incon0urator au determinat doctrina sa
defineasca notiunea de 9pre0udiciu ecologic 9 distinct de notiunea de pre0udiciu in
dreptul intern. Se impune, de asemenea, a mentiona faptul c2 <UC.;=/%44=
utilizeaza notiunea de 9pre0udiciu adus mediului9 care ar avea un continut diferit fata
de cea de 9pre0udiciu ecologic 9.
Pre3"dii"l eologi : Plecand de la ideea ca orice atingere adusa unui element al
mediului incon0urator nu poate sa nu aiba efecte si asupra altor elemente componente
ale mediului ' ex. poluarea apei are efecte negative (i asupra faunei acvatice), #ic-el
"espax define(te pre0udiciul ecologic ca fiind atingerea adusa ansamblului
elementelor unui sistem ceea ce ar ridica probleme in ceea ce priveste dreptul la
reparatie.
Pre0udiciul ecologic este definit diferit in literatura de specialitate.
Pre0udiciul ecologic a fost definit, pe rand , ca reprezentand : dauna cauzata
persoanelor si bunurilor de catre mediul in care acestea se gasesc$ dauna adusa de catre
om mediului
%%
$ aceea forma de pre0udiciu cauzata prin fapte de orice fel care lezeaza
valori ale mediului incon0urator
%&
.
Conform legii &3/;;=
%7
, a protec+iei mediului pre0udiciul a fost definit ca
fiind efectul ,, cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor
sau mediului, provocat de poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice sau
fenomene naturale periculoase 9.
Pre3"dii"l ad"& 'edi"l"i
<UC.;=/%44=
%=
privind protec+ia mediului utilizeaza pentru prima data
expresia de 9 pre0udiciu adus mediului 9. Spre deosebire de L.&3/;;= aceasta
vizeaza doar pre0udiciile aduse mediului prin poluan+i, activitati daunatoare, accidente
%%
,rnest Lupan 6 Cu privire la 6o$iunea 'uridic5 a Prejudiciului Ecologic - .evista "reptul, nr.&/%44&,
p.33 6D; $
%&


Simona6#aKa Teodoroiu 1 R5spunderea Civil5 pentru Dauna Ecologic5 - ,d. Lumina Lex,
?ucure(ti, %44&, p.4> $
%7
!brogata prin <UC.;=/%44= $
%=
Publicat2 In #.<f. nr.;>/ &4.%.%44=, modificat2 (i aprobat2 prin L.%=>/%44> publicat2 In #.<f.nr.
=D>/4>.43.%44> $
ecologice sau fenomene naturale periculoase
%>
.
<UC ;=/%44= cuprinde o neconcordanta care ni se pare important de
clarificat. Se poate observa ca intre textul art % pct.=% din <UC ;=/%44= (i intregul
text al ordonantei exista o necorelare in sensul ca art. % pct =%, in care se defineste
pre0udiciul, enumera ca fiind pre0udiciu in sensul actului normativ si ,, daunele asupra
sanatatii oamenilor sau bunurilor 9 in timp ce intregul text al ordonantei pare a limita
raspunderea si masurile de prevenire si reparare doar la pre0udiciile aduse mediului
prin poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturale
periculoase.
Care ar fi domeniul de aplicare al ordonan+ei, din acest punct de vedere L
*n doctrina a fost emisa opinia
%3
interpretarii restrictive a <UC.;=/%44= in
sensul aplic2rii acesteia doar pre0udiciilor aduse mediului propriu6zis insa s6a opinat (i
in sens contrar.
Pre0udiciul adus mediului poate fi :
- direct ! ex. poluarea apelor, distrugerea padurilor, etc. ) sau indirect 'ex.
c-eltuielile refacerii mediului, nerealizarea unor venituri viitoare, etc. ), ambele
anga0and raspunderea persoanei responsabile de producerea acestuia $
6 de oriine primara ' deteriorarea recoltelor, a calitatii apelor, etc. ) sau de oriine
secundara, produs ca o consecinta a daunei primare ' ex. distrugere a faunei
acvatice )$
6 pre0udiciu evaluabil si reparabil si pre0udiciu ireparabil ! caracteristic dreptului
mediului " $
6 pre0udiciu admis - care nu atrage raspunderea poluatorului intrucat se produce ca
urmare a respectarii de catre acesta a conditiilor prevazute intr6o autorizatie sau aviz
de mediu.
Bata de dispozitiile art &= al. % din Constitutia .omaniei si ale art.;;D si
urmatoarele din C.civ., apreciem ca doctrina pre0udiciului admis nu poate fi acceptata
pentru urmatoarele considerente:
6 Constitutia nu numai ca obliga la repararea pre0udiciului produs mediului dar , mai
mult decat atat, instituie in sarcina persoanelor fizice si 0uridice o obligatie generala de
a proteja mediul incon0urator si de a6l ameliora, fara a preciza ca aceasta obligatie este
instituita doar in sarcina autorului pre0udiciului $
6 Constitutia utilizeaza expresiile de ,, mediu sanatos 9 si ,, ameliorare9 , notiuni
care indica extrem de clar faptul ca nici un pre0udiciu adus mediului nu este admis.
*ntr6o alt2 calificare
%D
pre0udiciul poate fi :
6 pre0udiciul cauzat mediului natural 1 consta in pre0udiciul adus naturii,
biodiversitatii sau peisa0ului $
6 pre0udiciu nefinanciar 1 care se refera la indemnizarea pre0udiciului de agrement si
corespunde unui pre0udiciu moral $
6pre0udiciu de dezvoltare 6 care reprezinta pre0udiciul direct care atrage repararea in
natura, repararea prin ec-ivalent si incetarea activitatii care produce dauna de mediu $
6pre0udiciu de salvardare 1 vizeaza despagubirea colaboratorilor unei actiuni
impotriva de poluarii, a masurilor luate in scopul prevenirii poluarii, restaurarea, etc.
!coperirea pre0udiciului se realizeaza sub forma readucerii mediului la starea
%>
! se vedea (i #ircea "u+u 1 7ratat de Dreptul ediului - ,di+ia & , ,d. C.J.?ecM, ?uc. %443, p.=%,
#ircea "u+u 1 Dreptul ediului- ,d. C.J.?ecM, %443, p.%>3 $
%3
#ircea "u+u 1 7ratat de Dreptul ediului- ,di+ia &, ,d. C.J.?ecM, ?uc. %443, p.=% $
%D
Tipuri de
pre0udicii
initiala ' ex. reampadurire, repopularea mediului acvatic, modificarea instalatiilor, etc),
a platii unor despagubiri financiare, etc.
,in eea e (ri%e&!e lega!"ra de a"1ali!a!e din!re (re3"dii" &i .a(!a lii!a &a"
ilii!H
*ntrucat, asa cum spuneam anterior, pre0udiciul adus mediului poate reprezenta
rezultatul unor actiuni negative succesive asupra mediului sau rezultatul mai multor
factori, legatura de cauzalitate dintre fapta si pre0udiciu este adesea greu de stabilit. Un
exemplu, clasic ar fi cel al poluarii care este produsa de autoturisme, de fabrici, de
actiuni ale persoanelor fizice, etc.
For face parte din lantul cauzal nu numai cauzele directe ale pre0udiciului ci si
cele care au reprezentat doar cauza mediata a producerii acestuia.
Sarcina dovedirii persoanei faptuitorului revine persoanei pre0udiciate. "in aceste
motive, pentru situatiile in care victima nu poate realiza aceasta proba doctrina a
instituit si practica a preluat prezumtia probabilitt$ii legaturii de cauzalitate.
Prezumtia este larg utilizata mai ales in cazul pre0udiciilor indirecte care sunt intalnite
frecvent in materie de mediu, admitandu6se acoperirea acestora.
!tunci cand pre0udiciul este rezultatul actiunii sau inactiunii mai multor persoane,
pentru anga0area raspunderii nu se cere ca fiecare dintre acestia sa cunoasca fapta
celeilalte persoane, singura conditie care se cere este aceea ca fapta sa fie cauza
imediata sau mediata a pre0udiciului. *n acest caz raspunderea este solidara, fiecare
dintre acestea putand fi obligata la repararea totala a pre0udiciului.
, in eea e (ri%e&!e a1"rile e*onera!oare de ra&("ndere
Cazurile de exonerare de raspundere sunt limitate la forta ma0ora
si atitudinea culpabila a victimei insasi.
Starea de necesitate nu este cauza exoneratoare de raspundere .
!rt &= din Constitu+ia .omaniei, modificata statueaza dreptul
oricarei persoane la ,,un mediu incon0urator sanatos si ec-ilibrat ecologic 9 si totodat2
stabileste in sarcina persoanelor fizice si 0uridice indatorirea de a prote0a si ameliora
mediul incon0urator. Prin urmare, prote0area si ameliorarea mediului incon0urator este
de interes public. ! accepta starea de necesitate drept cauza exoneratoare de
raspundere inseamna a accepta ca interesul individual, a autorului pre0udiciului, sa
primeze interesului colectiv si aceasta si atunci cand acesta se afla in culpa putand
prevedea posibilele consecinte daunatoare ale faptei sale.
.espectarea prescriptiilor autorizatiilor administrative nu reprezinta o cauza
exoneratoare de raspundere, acestea fiind date sub rezerva respectarii drepturilor
ter+ilor consacrate in art.77 al.3
%;
din Constitu+ia .omNniei din ;; a(a cum a fost
revizuita.
.eputatul profesor "aniela #arinescu, in ultima sa lucrare, enumera printre
cauzele exoneratoare de raspundere si starea de necesitate. Totusi, sutine autoarea,
starea de necesitate nu va exonera de raspundere autorul atunci cand dauna provocata
mediului este mult mai grava decat consecintele evenimentului asupra bunului a carui
salvare se umareste . Un exemplu, elocvent ar fi cel al evacuarii substantelor toxice si
explozive dintr6o cladire aflata in flacari atunci cand prin evacuare substantele se
imprastie si produc daune mediului 'fauna, flora, fauna acvatica, etc).
6 in ceea ce priveste e*i&!enIa oblia;iei de asiurare a riscului de paub< ecoloic<
,xisten+a obliga+iei de asigurare a riscului de dauna de mediu a fost stipulata
%;
!rt.77 al. 3 din Constitu+ia .omNnei a(a cum a fost revizuit2 6 ,, "reptul de proprietate oblig2 la
respectarea sarcinilor privind protec+ia mediului (i asigurarea bunei vecin2t2+i precum (i la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului @
Ca"1e
e*onera!oare
de
ra&("ndere
pentru prima data prin L.&3/;;=. "esi <UC.;=/%44= care abroga L.&3/;;=
abandoneaza obligatia de asigurare, aceasta este stipulata in ma0oritatea
reglementarilor cu caracter sectorial.
*n ceea ce priveste obligatia de asigurare , conform art .7 din "irectiva
%447/&= /%443, pana la &4 aprilie %44, Comisia U, trebuia sa sa pregateasca un
raport cu privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoare la un sistem de
garantie financiara obligatorie armonizata.

).+.#.#.) Ra&("nderea de 'edi" on.or' OUG.:=?)@@8 are !ran&("ne dire!i%a
)@@-?+6?EC
*ntrucat , in materia raspunderii, <UC.>D/%443 transpune identic directiva nr.
%447/&=/,C si intucat la aceasta data exista preocupari importante la nivelul U, pentru
sistemul de despagubiri si pentru garantiile financiare care sa acopere eventuale daune
de mediu , ne vom limita a comenta dispozitiile acestei directive si nu cele ale
<UC.>D/%443.
).+.#.#.).#. Ele'en!e in!rod"!i%e
Directiva +/ asupra raspunderii de mediu cu privire la prevenirea si remedierea
daunelor de mediu, stabileste un cadru legal al raspunderii bazat pe principiul
9poluatorul plate(te9, principiu de0a consacrat in Tratatul Stabilind Comunitatea
,conomica ,uropeana ' art.37 ' %) T,C ). Conform acestui principiu, operatorul a
carui activitate a cauzat o dauna asupra mediului sau o amenintare iminenta de
producere a unei asemenea daune trebuie sa raspunda financiar ' al. din preambul) .
Caracteristic pentru "irectiva &= este faptul ca aceasta vizeaza daunele ecologice
propriu6zise si este centrata pe puterea si obligatiile autoritatilor publice. "irectiva
abordeaza raspunderea mai mult din punct de vedere administrativ decat din punct de
vedere civil. "auna sau pre0udiciul ecologic este diferit fata de dauna sau pre0udiciul
civil a(a cum vom vedea mai 0os .
Plecand de la principiul 9 poluatorul plateste9, "irectiva &= construieste o noua
notiune de pre0udiciu dandu6i acestuia un sens ecologic, specific dreptului mediului.
Pre0udiciul ecologic dobandeste un sens mai larg decat in dreptul civil, poluatorul
urmand a suporta nu numai dauna efectiva si directa dar si costurile masurilor de
prevenire a poluarii precum si cele limitare a efectelor acesteia.
*n doctrina s6a enuntat ideea
&4
conform careia principiul 9poluatorul plateste 9
presupune eliminarea subventiilor destinate protectiei mediului astfel incat costurile
legate de poluare sa fie suportate de cel care o cauzeaza si nu de catre societate.
"irectiva &= da raspunsul unor c-estiuni disputate in dreptul mediului precum :
stabilirea autorului pre0udiciului in cazul poluarii difuze, anga0area raspunderii
poluatorului in lipsa culpei acestuia, intinderea pre0udiciului, etc.
).+.#.#.). ) Do'eni"l de a(liare a Dire!i%ei +6 &i i'(lii! a OUG.:=?)@@8
&4
Milena To'e&"0 Jerban,Ale*andr" S!ane&" 1 9 Conditiile .aspunderii 8uridice pentru "aune
!duse #ediului potrivit "irectivei %447/&=/,C 9, .evista .omana de "rept !l !facerilor , nr.>/%44>,
,d. Oolters PluQer , p.=6=% . Conform acestor autori, a0utorul de stat 1subven+iile pentru protectia
mediului pot fi acordate pentru realizarea de investitii sau consultanta pentru reabilitarea
amplasamentelor industriale poluate, reamplasarea agentilor economici precum si pentru operare .
Do'eni"l de
a(liare a
Dire!i%ei +6
&i i'(lii! a
OUG.:=?)@@
8
5 Do'eni"l de a(liare 'a!erial
+#
"irectiva se aplic2 raspunderii cu privire la daunele produse mediului prin :
). exercitarea uneia dintre activitatile profesionale prevazute in anexa nr. 888 din
aceasta si oricarei amenintari iminente de producere a unor asemenea daune care
este determinata de una din aceste activitati ' ex. exploatarea instalatiilor care fac
obiectul unui permis, operatiunile de gestionare a deseurilor, orice deversare in apele
interioare care fac obiectul unei autorizatii, orice deversare in apele subterane care fac
obiectul unei autorizatii, etc.)$
. atingerea adusa speciilor si 9abitatelor naturale protejate prin una dintre
activitatile profesionale, altele decat cele enumerate in anexa nr.888 si oricarei
amenintari iminente de producere a unor asemenea daune care este determinata de
una din aceste activitati, in cazul in care operatorul a comis o eroare sau o neglijenta
3
%. toate activitatile profesionale in afara celor identificate deja in legislatia
comunitara ca prezentand un risc real sau potential pentru sanatatea umana si
mediu .
- E*e(Iii de la do'eni"l de a(liare 'a!erial
"irectiva nu se aplica daunelor aduse mediului de :
. un conflict armat, ostilitati, un razboi civil sau o insurectie $
%. un fenomen natural cu caracter exceptional, inevitabil si irezistibil $
&. in cazul unei amenintari iminente de producere a unei asemenea daune
determinate de un incident pentru care raspunderea sau despagubirile intra sub
incidenta domeniului de aplicare a conventiilor internationale mentionate in anexa nr.
*F din directiva $
7. nu se aplica daunelor aduse mediului sau amenintarii iminente de
producere a unor astfel de daune care ar putea fi cauzate de activitatile reglementate de
Tratatul de *nstituire a Comunitatii ,uropene a ,nergiei !tomice sau de un incident
sau de o activitate pentru care raspunderea sau despagubirile intra sub incidenta
domeniului de aplicare a unuia dintre instrumentele internationale enumerate in anexa
*F$
=. de accidentele nucleare $
>. activitatile desfasurate in principal in interesul apararii nationale sau
securitatii internationale sau activitatilor al caror scop unic este de a asigura protectia
impotriva catastrofelor naturale$
3. nu se aplica amenintarii iminente de producere a unor astfel de daune
cauzate de o poluare cu caracter difuz .
, Li'i!ari in a(liarea dire!i%ei
!plicarea directivei nu va aduce atingere dreptului operatorului de a6si limita
raspunderea in conformitate cu legislatia interna prin care s6a pus in aplicare
Conventia privind limitarea raspunderii pentru creantele maritime
&%
sau a Conventiei
de la Strasbourg privind Limitarea .aspunderii in Navigatia *nterioara .
&&

5 Do'eni"l de a(liare (er&onal
"irectiva se aplica tuturor persoanelor care :
6 desfasoara una din activitatile prevazute in anexa nr. *** din aceasta $
&
!rt.& din "irectiva &= $
&%
LL#C din ;3> $
&&
CLN* din ;DD $
6 desfasoara activitati care nu sunt prevazute in anexa *** si care aduc pre0udicii
speciilor sau -abitatelor naturale prote0ate in legislatia comunitara.
&7

5 Do'eni"l de a(liare !eri!orial
"irectiva se aplica pe teritoriul statelor membre ale Uniunii ,uropene.
5 CondiIiile ra&("nderii (en!r" da"ne ad"&e 'edi"l"i in
l"'ina Dire!i%ei +6
, .a(!a ilii!a a"1a!oare de (re3"dii"
Bapta ilicita cauzatoare de pre0udiciu trebuie sa constea in producerea de
daune mediului incon0urator prin
&=
:
6exploatarea unei instalatii care face obiectul unui permis $
6 gestionarea defectuoasa a deseurilor, cu exceptia imprastierii namolului de epurare
provenit din statiile de tratare a apelor urbane reziduale cand acesta este utilizat in
scopuri agricole si exceptarea de la raspundere este prevazuta de statul pe teritoriul
caruia se desfasoara activitatea $
6 orice deversare defectuoasa a unor substante in apele interioare de suprafata, cand
aceasta face obiectul unei autorizari prealabile$
6 orice deversare defectuoasa a unor substante in apele subterane cand aceasta
face obiectul unei autorizari prealabile $
6 deversarea sau introducerea unor substante poluante in apele de suprafata sau
subterane care fac obiectul unui permis $
6 captarea si indiguirea apelor supuse unei autorizatii prealabile $
6 fabricarea, utilizarea, depozitarea, tratarea, conditionarea si eliminarea in
mediu si transportul la locul de depozitare a substantelor periculoase, a preparatelor
periculoase, a produselor fitofarmaceutice, a produselor biocide $
6 exploatarea instalatiilor supuse unei autorizari $
6 utilizarea si transportul microorganismelor modificate genetic $
6 orice diseminare deliberata in mediu, orice transport sau introducere pe piata a
organismelor modificate genetic $
6 transportul transfrontalier al deseurilor, in interiorul, la intrarea sau la iesirea din
Uniunea ,uropeana .
,(re3"dii"l &a" da"na de 'edi"
Da"na este definita ca fiind orice modificare negativa masurabil2 a unei resurse
naturale sau o deteriorare masurabila a unui serviciu legat de resursele naturale care
pot surveni direct sau indirect .
Conform art. % din "irectiva &=, dauna adusa mediului semnifica :
a ) daunele cauzate speciilor si -abitatelor naturale prote0ate
&>
.<rice dauna care are
efecte negative grave asupra constituirii sau mentinerii unei stari favorabile de
conservare a unor asemenea -abitate sau specii $
b) daunele aduse apelor si anume orice dauna cu efecte negative grave asupra starii
ecologice, c-imice si/sau cantitative si/sau asupra potentialului ecologic a apelor in
cauza $
c) orice contaminare a solului care creeaza un risc semnificativ de consecin+e negative
asupra sanatatii umane prin introducerea directa sau indirecta in sol sau in subsol a
unor substante, preparate, organisme sau microorganisme $
&7
!rt.& pct. lit.b din "irectiva &=
&=
! se vedea anexa nr.*** din "irectiva &= $
&>
Pentru definirea speciilor si 9abitatelor naturale protejate 6 a se vedea art.% pct.& $
Condi!iile
ra&("nderii
Da"na de 'edi" nu cuprinde si dauna adusa sanatatii, vietii si patrimoniului
particularilor acestea putand fi acoperite pe calea dreptului comun.
Sunt excluse, de asemenea, din sfera de aplicare a "irectivei &=, daunele care sunt
acoperite prin prevederilor altor conven+ii internationale
&3
precum :
6 daunele pentru poluarea cu -idrocarburi $
6 daunele cauzate In timpul transportului rutier, feroviar si pe cale de navigatie
interioara a marfurilor periculoase $
6 daunele in materia energiei nucleare $
6 daunele rezultate din transportul maritim al materialului nuclear $
6 transportul rutier (i feroviar si pe cale de navigatie interioara a marfurilor
periculoase .

,&"bie!ele ra&("nderii $
S"bie!"l a!i%
Subiectul activ al raspunderii este operatorul, persoana fizica sau 0uridica de drept
privat sau public care savarseste una din activitatile prevazute in anexa nr. *** .
Subiectele ale raspunderii vor fi persoanele fizice sau 0uridice de drept public care
au obligatia sa controleze activitatile prevazute in anexa nr. *** precum si titularul
oricarei autorizatii .
S"bie!"l (a&i% 7 %i!i'a 9
*ntrucat vizeaza daunele produse mediului, directiva indrituieste autoritatile
competente din statele membre sa ia masurile necesare pentru controlul, prevenirea,
repararea daunei de mediu si sa se indrepte impotriva persoanelor care au produs
dauna .
Conform art %, persoanele fizice sau 0uridice afectate sau susceptibil de a fi
afectate de dauna adusa mediului care au un interes suficient in ceea ce priveste dauna
de mediu sau care invoca o atingere a unui drept, pot solicita autoritatilor competente
sa actioneze in vederea prevenirii sau repararii daunei.
6 "l(a
"irectiva consacra raspunderea obiectiva fundamentata pe principiul 9 poluatorul
plateste 9 conform caruia operatorul a carui activitate a cauzat o dauna asupra
mediului sau a carui activitate reprezinta o amenin+are iminenta de producere a unei
asemenea daune trebuie sa raspund2 financiar ' al. din preambul) .
"irectiva &= prevede si un caz al raspunderii intemeiata pe culpa, cazul
raspunderii pentru daunele produse speciilor si -abitatelor naturale prote0ate . *n acest
caz, raspunderea poate fi antrenata doar in cazul in care se dovedeste comiterea unei
erori sau existenta unei negli0ente din partea poluatorului.
).+.#.) Ra&("nderea (enala. Ra&("nderea on!ra%en!ionala
).+.#.).# Ra&("nderea on!ra%en!ionala
Contraventia reprezinta fapta savarsita cu vinovatie si prevazuta ca atare de legi,
-otarari de guvern sau acte ale autoritatilor administratiei locale sau 0udetene, fapta
care nu intruneste pericolul social al infractiunii.
!vand in vedere faptul ca raspunderea in dreptul mediului este una obiectiva,
intemeiata pe risc iar raspunderea contraventionala este una subiectiva intemeiata pe
&3
! se vedea anexa *F si F din "irectiva &= $
culpa, se pune intrebarea daca este posibila antrenarea raspunderii contractuale in
aceasta materie L
Pentru a face posibila atrenarea raspunderii, doctrina a dezvoltat teoria
prezumtiei culpei. Prin simpla incalcare a prevederilor legii poluatorul se afla in culpa,
putand fi sanctionat contraventional.
Cadrul 0uridic general al aplicarii conraventiei este constituit din <.C. %/%44
&D
,
<UC ;=/%44=, JC. %3/;;7 si alte acte normative sectoriale.
Contraventiile se constata si se aplica de catre:
6 comisarii in cadrul Carzii Nationale de #ediu$
6 personalul imputernicit al !dministratiei .ezervatiei 9?iosfera "elta "unarii 9,
6 personal imputernicit din cadrul administratiei locale si 0udetene, personal din cadrul
#inisterului !dministratiei si *nternelor, #inisterului !pararii Nationale, etc.
Contraventii prevazute de O=> 1?87,668
<UC.;=/%44= prevede urmatoarele categorii de contraventii :
6 incalcarea obligatiei de instalare de sisteme de monitorizare si a obligatiei de
furnizare a acestor informatii catre autoritatile publice $
6 desfasurarea unei activitati fara obtinierea autorizatiei de mediu$
6 neindeplinirea de catre autoritati a obligatiei de control si supraveg-ere
activitatilor cu impact asupra mediului $
6 neresprectarea masurilor impuse de catre actele de control de catre autoritatile
publice $
Contraventii prevazute de @*>* 1,A7 1??1
/?
:
J.C. %3/;7 prevede urmatoarele categorii de contraventii :
6 aruncarea deseurilor in afara spatiilor autorizate $
6 neluarea masurilor de salubrizare si amena0area terenurilor neocupate productiv in
incinta localitatilor $
6 neluarea de catre autoritati a masurilor de salubrizate stradala, de amena0area
spatiilor verzi, a pietelor si parcurilor publice,
6 sc-imbarea destinatiei terenurilor amena0ate ca spatii verzi fara obtinerea unei
autorizatii din partea autoritatilor
6 capturarea, detinerea sau vanzarea de specii rare de animale, de plante declarate
monumente ale naturii sau ale unor piese mineralogice, paleontologice provenite din
locuri declarate monumente ale naturii
6 neinstalarea sistemelor de epurare in zonele in care exista pericol pt protectia
mediului
6 neluarea masurilor de reducere a vibratiilor
!gentul constatator poate aplica doua categorii de sanctiuni:
6 o sanctiune principala 1 mustrarea sau amenda $
6 o sanctiune complementara constand in suspendarea autorizatiei de mediu,
inc-iderea activitatii unitatii, confiscarea bunului cu care s6a produs contraventia,
obligarea la readucerea mediului la starea anterioara
2.3.1.2. 2 Ra&("nderea (enala in dre(!"l 'edi"l"i
&D
<rdonanta Cuvernului nr. %/%44 privind regimul 0uridic al contraventiilor , publicata in #.<f.
74/%44 modificata prin <UC. nr. >/%44%, Legea nr. D4/%44% , <C. nr. >/%44% , Legea nr.
&=3/%44& , <UC. nr. 4D/%44& , Jotararea Curtii Constitutionale nr. &/%44& , Legea nr. =%>/%447 ,<C.
nr. D/%44>, Legea nr. &=%/%44>, Legea nr. &=&/%44> , Legea nr. D%/%44> , "ecizia Curtii Constitutionale
nr. ;=&/%44> , "ecizia Curtii Constitutionale nr. %%D/%443.
&;
JC%3/;7 6privind stabilirea (i sanc+ionarea unor contraven+ii la normele pentru protec+ia mediului
Incon0ur2tor, publicata in #.<f. nr. ;7/;7
Studiile statistice arata ca oamenii de afaceri castiga sute de milioane de euro in
urma comiterii unor infractiuni impotriva mediului incon0urator.
: Legea )=:?)@@A 7noul cod penal)
74
consacra cap = infractiunilor impotriva
sanatatii. !rt &=%6&=; incrimineaza infractiuni precum zadarnicirea combaterii bolilor,
raspandirea bolilor la animalelor si plante, infectarea apei, falsificarea sau substituirea
de alimente ori alte produse, comercializarea de produse alterate si traficul de produse
sau substante toxice.
!ceste infractiuni prezinta particularitatea ca sunt comise cu intentie, legea
incriminand rar infractiunile comise din culpa sau tentativa.
: !rt. ;D din <UC. ;=/%44= incrimineaza urmatoarele infractiuni:
6 arderea miri(tilor, stufului, tufarisurilor si vegetatiei ierboase din ariile prote0ate si de
pe terenurile supuse refacerii ecologice$
, poluarea accidentala datorita nesupraveg-erii executarii lucrarilor noi, functionarii
instalatiilor, ec-ipamentelor te-nologice si de tratare si neutralizare, mentionate in
prevederile acordului de mediu si/sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu$
6 poluarea prin evacuarea, cu stiinta in apa, in atmosfera sau pe sol a unor deseuri sau
substante periculoase$
, nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protectia apei si a
atmosferei, prevazute de actele normative in vigoare$
, folosirea de momeli periculoase si de mi0loace electrice pentru omorarea
animalelor salbatice si a pestilor in scopul consumului sau al comercializarii$
, producerea de zgomote peste limitele admise daca prin aceasta se pune in pericol
grav sanatatea umana $
, nerespectarea restrictiilor si a interdictiilor la vanat si pescuit ale unor specii
prote0ate sau oprite temporar prin lege si in zonele cu regim de protec+ie integrala,
potrivit reglementarilor specifice$
, continuarea activitatii dupa suspendarea acordului de mediu sau
autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu $
, nesupraveg-erea si neasigurarea depozitelor de deseuri si substante periculoase,
precum si nerespectarea obligatiei de depozitare a ingrasamintelor c-imice si
produselor de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri prote0ate $
, prezentarea in lucrarile privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra
mediului, a bilantului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii si
informatii false$
, producerea si/sau importul in scopul introducerii pe piata si utilizarea unor
substante si preparate periculoase fara respectarea prevederilor actelor normative in
vigoare si introducerea pe teritoriul .omaniei a deseurilor de orice natura in scopul
eliminarii acestora $
, importul si exportul unor substante si preparate periculoase interzise sau
restrictionate $
, transportul si tranzitul de substante si preparate periculoase, cu incalcarea
prevederilor legale in vigoare $
, omisiunea de a raporta imediat despre orice accident ma0or$
, producerea, livrarea si utilizarea ingrasamintelor c-imice si a produselor de
protectie a plantelor neautorizate$
74
Publicata in #.<f. =4/%44; $
' ex.cazul traficului de produse sau substante toxice)
, desfasurarea de catre persoanele 0uridice de activitati cu organisme modificate
genetic sau produse ale acestora fara a solicita si obtine acordul de import/export
si/sau autorizatiile prevazute de reglementarile specifice$
, cultivarea plantelor superioare modificate genetic de catre persoanele fizice (i
0uridice fara autorizatie din partea autoritatii publice competente pentru agricultura si
fara contract cu titularii autorizatiilor de introducere deliberata in mediu si pe piata a
organismelor modificate genetic.
, nerespectarea interdictiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de
protectie a plantelor sau ingrasamintelor c-imice$
, provocarea, datorit2 nesupraveg-erii surselor de radia+ii ionizante, a contaminarii
mediului si/sau a expunerii populatiei la radiatii ionizante, omisiunea de a raporta
prompt cresterea peste limitele admise a contaminarii mediului, aplicarea
necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interven+ie in caz de accident nuclear$
, descarcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct
in apele naturale sau provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundarea
in apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante sau
deseuri periculoase.
, continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia$
, neluarea masurilor de eliminare totala a substantelor si preparatelor periculoase
care au devenit deseuri$
, refuzul interventiei in cazul poluarii accidentale a apelor si a zonelor de coasta $
, refuzul controlului, la introducerea si scoaterea din tara a substantelor si
preparatelor periculoase precum si introducerea in tara a culturilor de microorganisme,
plante si animale vii din flora si fauna salbatic2 fara acordul eliberat de autoritatea
publica centrala pentru protectia mediului$
, aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident
nuclear$
, provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale,
direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante sau deseuri periculoase.
!rt. ;D incrimineaza si forma agravata a infractiunilor prevazute mai sus si
anume, atunci cand acestea au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a mai
multor persoane sau au cauzat o paguba materiala importanta.
Legiuitorul incrimineaza si tentativa.
: A!ele nor'a!i%e &e!oriale
Contraventii si infractiuni sunt prevazute si in alte acte normative sectoriale
precum :
6 <UC. 3D/%444 1 privind regimul deseurilor
7
, cap.F** $
6 L.%&D/%447 1 legea petrolului
7%
, cap. F*** $
6 <UC.. %&/%44D 6 privind pescuitul si acvacultura
7&
, cap. *R $
6 etc.
'est de Autoevaluare $
#. ,numerati te-nicile de protectie a mediului $
7
<rdonanta 3D / %444 a fost publicata in #.<f. %D&/%444 $
7%
Publicata in #.<f. nr.=&=/%447 $
7&
Publicata in #.<f >%3/%44& $
). *dentificati diferentele dintre raspunderea de mediu si raspunderea civila din
dreptul comun $
+. *ndicati cazurile exoneratoare de raspundere $
-. ,numerati cateva infractiuni si contraventii din domeniu $

23emplu de test tip rila $
,xonerarea de raspundere in domeniul raspunderii de mediu opereaza in urmatoarele cazuri :
#. in caz de forta ma0ora $
%. cand pre0udiciul s6a produs ca urmare a faptei victimei >
&. pentru cazuri fortuite >
7. in cazul in care poluatorul se afla in stare de ebrietate $
=. in cazul in care poluatorul nu se afla in culpa $
Uni!a!ea de in%a!are nr. +
PROTECTIA ATMOSKEREI

Cuprins
!ectiunea 1A&(e!e Generale ' definitia atmosferei , a poluarii atmosferice si a
poluarii transfrontiere , principalii poluanti ) $
!ectiunea , Pro!e!ia a!'o&.erei :
%.*Strategii si Planuri $
%.%. #onitorizarea calitatii aerului $
%.&. Protectia stratului de ozon $
Se!i"nea.+ (orme de poluare atmosferica
&. Sgomotul ambiental $
&.% Sgomotul produs de aeronave $
&.& Poluarea electromagnetica$
&.7 Poluarea luminoasa $
Obiectivele unitatii de invatare
"upa studiul acestei unitati veti reusi sa :
T identificati cazurile de poluare atmosferica interna si transfrontiera $
T sa indentificati scopul si modul de actiune a autoritatilor $
T sa identificati cele mai importante conventii internationale avand drept obiect
protectia atmosferei $
T sa identificati cazuri de poluare mai putin cunoscute sau reglementate $

Se!i"nea # $ A&(e!e Generale

Preocuparile pentru protectia atmosferei s6au acentuat in ;D= cand cercetatorii au
descoperit deasupra !ntarcticii o gaura in stratul de ozon. !nterior. in ;3;, este
adoptata Con%en!ia de la Gene%a privind Pol"area Tran&.ron!aliera.
*n anul %444 se adopta OUG )-+?)@@@ privind (ro!e!ia a!'o&.erei, ca fiind
principalul act normativ intern in domeniu .

Conventia defineste poluarea ca fiind

Poluarea poate fi produsa in mod primar prin eliberarea de substante sau vibratii
nocive in atmosfera si in mod secundar ca urmare a interactiunilor dintre substantele
emanate, interactiuni care se produc in atmosfera si produc efecte negative.
Poluarea atmosferica are efecte asupra sanatatii oamenilor intrucat aerul respirat
nu mai detine calitatile sau puritatea necesara functionarii organismului uman.
Un alt efect al poluarii atmosferice il constituie ploile acide.
!cestea reprezinta rezultatul interactiunii gazelor eliberate in atmosfera si a
picaturilor de apa. *n urma caderii ploilor acide, solul isi pierde proprietatile nutritive,
se produc despaduriri iar apele subterane sunt contaminate. *nteractiunea dintre ploile
!tmosfera reprezinta invelisul gazos alcatuit din aer care incon0oara Pamantul si
stratul de ozon. !tmosfera este compusa in proportie de ;>5 din aer si 75 din vapori
de apa. !erul uscat contine 3D5 azot, %5 oxigen si 5 alte gaze.
"efinitie
Cateva acte
normative
"efinitia
poluarii si a
poluarii
transfrontiere
*ntroducerea in atmosfera de substante sau energii, mi0locit sau nemi0locit, substante
sau energii care au efecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor, bunurilor,
ecosistemelor vii, beneficiilor de care trebuie sa se bucure omul din partea mediului si
o reducere a altor drepturi de folosire a mediului .
Pol"area !ran&.ron!aliera pe distante lungi este acea poluare a aceri sursa fizica se
afla total sau partial pe teritoriul unui stat dar care produce efecte pe teritoriul unui alt
stat, pe o distanta care nu permite identificarea sursei individuale.
acide si organismul uman, poate avea drept efect aparitia cancerului de piele la om
sau cataractei.
Poluarea atmosferica are efecte si asupra faunei acvatice dar si asupra unor
procese industriale.
Principalii poluanti sunt poluantii sulfurici, carbonici,
-idrocarburile, azotul, etc.
Primul loc il ocupa oxidul de carbon care provine in cea mai mare
proprortie din utilizarea autoturismelor iar restul din industria c-imica, etc . Dioxidul
de sulf este de asemenea des intalnit si rezulta din arderile de carbune, petrol si ca
urmare a utilizarilor termocentralelor.
Poluarea poate proveni din surse fixe si surse mobile:
6 sursele fixe sunt stabilite prin -otarare de guvern, in categoria acestora
incadrandu6se in acest moment industria arderii deseurilor, comertul cu depozitarea
deseurilor, cazangeriile, industria petroc-imica, etc.
Titularii acestor activitati au o serie de obligatii printre care si : obligatia sa
elaboreze programe pentru reducerea emisiilor , sa informeze autoritatile si sa se
supuna controlului autoritatilor competente , sa obtina autorizatia de mediu, sa detina
evidente cu privire la instalatiile poluante aflate in exploatarea acestora , etc.
6 in categoria surselor mobile intra acele ramuri din industrie care nu au fost
declarate surse fixe dar si autoturismele si altele ' ex. mi0loace de transport rutiere ,
feroviare, navele. etc. ).
!ctivitatea desfasurata si care este considerata sursa mobila este supusa in permanenta
controlului si autorizarii.
*n vederea obtinerii autorizatiei de mediu, activitatile cu impact semnificativ
asupra mediului sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului si , in baza acestuia,
unui program de conformare care stabileste si o serie de valori limita pentru emisii.
"epasirea acestor valori limita , obliga utilizatorul instalatiei la luarea de masuri
pentru reducerea acestora si da dreptul autoritatii publice teritoriale ' Carda Teritoriala
de #ediu sau !gentia Teritoriala Pentru Protectia #ediului ) la suspendarea activitatii
agentului economic sau c-iar retragerea autorizatiei de mediu.


Se!i"nea ) Pro!e!ia A!'o&.erei
).#. S!ra!egii &i Plan"ri
Protectia atmosferei se realizeaza printr6o serie de strategii, planuri si programe.
!utoritatea centrala in domeniul protectiei mediului' #inisterul #ediului si
Padurilor ) a elaborat:
6 :trategia 6ationala si Planul 6ational pentruProtectia ediului pe .,,*-.,)+$
6 :trategia 6ationala si Planul 6ational pentru Protectia Atmosferei$
6 Programul 6ational pentru Reducerea Emisiilor de Dioxid de :ulf, &xizi de Azot si
Pulberi Rezultate din 8nstalatiile ari de Ardere3
6 Programul 6ational pentru Combaterea 8ncalzirii Climatice,
6 etc.
Strategiile si programele stabilesc obiectivele pe care institutiile publice centrale
si locale trebuie sa le atinga 'de ex. reducerea poluarii in aglomerarile in care acestea
au depasit valorile admise).
Planurile indica mi0loacele care vor fi utilizate pentru atingerea acestor obiective
'de ex. adoptarea de norme care instituie valori limita de emisii) sau standarde.
Principalii
poluanti
Protectia mediului se realizeaza prin stabilirea: de valori limita de emisii, valori
P.!C sau de alerta si acolo unde este cazul de mar0e de toleranta.

Valorile LIMITA reprezinta acele valori stabilite stiintific, pana la care poluarea
poate fi tolerata intrucat nu dauneaza semnificativ sanatatii umane sau mediului
incon0urator.Falorile limita sunt stabilite pentru o perioada data si odata atinse nu pot
fi depasite.
Valorile PRAG reprezinta acele valori la care poluarea devine daunatoare
sanatatii umane si mediului incon0urator. !tunci cand valorile P.!C sunt atinse,
autoritatile sunt obligate sa actioneze de urgenta.
Falorile limita si valorile P.!C au fost stabilite prin numeroase directive : cu titlu
de exemplu, indicam directiva DD/>4;/ C,, privind limitarea emisiilor anumitor
poluanti in atmosfera, emisii provenite de la instalatii mari de ardere, directiva
;;;/;/ ,C privind limitarea compusilor organici volatili, etc.
).). Moni!ori1area ali!a!ii aer"l"i
,valuarea si monitorizarea calitatii aerului se realizeaza prin intermediul
:istemului 6ational de Evaluare si ;estiune 8ntegrata a Aerului care este compus din
:istemul 6ational de onitorizarea a Calitatii Aerului si :istemul 6ational de
8nventariere a Emisiilor de Poluanti Atmosferici .
!cest sistem furnizeaza informatiile necesare prvind calitatea aerului intr6o
anumita perioada sau la o anumita ora, informatii pe baza carora sunt intocmite de
catre Cuvern rapoarte care vor fi depuse la Comisiei ,uropei.
Un rol important in protectia atmosferei il are activitatea de meteorologie si
Reteaua 6ationala pentru :upraveg9ere eteorologica , retea care colecteaza
informatiile privind starea si evolutia vremii .
*n vederea protectiei atmosferei, in sarcina persoanelor fizice si a persoanelor
0uridice au fost stabilite o serie de obligatii:
6 instalarea de sisteme de automonitorizare a poluarii si raportarea periodica a
rezultatelor automonitorizarii catre autoritati $
6permiterea controalelor efectuate de catre autoritati si respectarea masurilor dispuse
de acestea $
6izolarea surselor care produc vibratii si poluare sonora $
6 intocmirea de planuri si programe pentru reducerea emisiilor atunci cand valorile
P.!C sunt depasite =
6 prezentarea, la cererea autoritatilor, a planului cadastral si a zonelor geografice in
care s6a produs poluarea in cazul depasirii valorilor P.!C $
6 etc.
).+ Pro!e!ia &!ra!"l"i de o1on
*n vederea protectiei stratului de ozon, au fost adoptate doua planuri nationale de
actune: Planul National de !ctiune pentru Sc-imbari Climatice si Planul National de
eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon planuri prin care
.omania urmareste sa respecte obligatiile asumate prin Protocolul de la ontreal
privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, Protocolul de la <=oto! )>>2 "
**
la
Conventia - Cadru a 6atiunilor ?nite asupra :c9imbarilor Climatice ' .io de 8aneiro
77
Protocolul de la PKoto, din decembrie ;;3, referitor la respectarea anga0amentelor de limitare
cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului ;D;, in perioada
obligatorie %44D6%4%. .omania a ratificat Protocolul de la PKoto in %44
Falorile
L*#*T!
Si
Falorile
P.!C
;;% )
7=
si Conventia de la @iena privind protectia stratului de ozon din ;D=.
"upa modelul si experienta in privinta problemei stratului de ozon 'aferenta
adoptarii si aplicarii Conventiei de la Fiena si a Protocolului de la #ontreal,sus6
mentionate, Conventia6cadru Privind Sc-imbarile Climatice ';;% ) a enuntat
principiile si a prefigurat mecanismele care sa ofere raspunsuri la obiectivul general
propus: acela de stabilizare a concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un
nivel care sa impiedice orice perturbare antropica periculoasa a sistemului climatic. Ca
instrument conex documentului, Protocolul a declansat procesul de aplicare efectiva a
sa sub forma unei strategii mondiale de limitare si reducere a emisiilor la C,S
7>
, prin
obiective precise si mecanisme specifice. Preluand initiativa proiectului, U, a reusit sa
atraga un numar suficient de state 'peste &) care sa permita intrunirea conditiilor de
intrare in vigoare a Protocolului 'ratificarea de peste == de state care sa produca
minimum ==5 din emisiile mondiale de C,S) si sa dovedeasca astfel ca se poate
gestiona o problema ecologica globala si fara SU!, evident cu limitele inevitabile.
Capitalul de legitimitate internationala oferit de o asemenea tema si presiunea
fenomenelor meteorologice extreme tot mai prezente au condus insa la reevaluari de
pozitii si reveniri la masa negocierilor, c-iar timide, a fostilor @recalcitranti9. ,ste
cazul SU!, in care, pe de o parte, guvernul federal accepta reluarea discutiilor in
contextul conventiei6cadru privind sc-imbarile climatice, iar pe de alta, o serie de state
federate inc-eie acorduri subunionale pentru limitarea emisiilor de C,S si cu
mecanisme asemanatoare celor ale Protocolului de la PKoto ceea ce constituie un pas
important spre convergenta unui proces mondial unic de abordare si actiune in privinta
fenomenului ecologic global.
Prin ratificarea Protocolului de la PKoto, .omania, s6 a obligat ca in perioada
%44D6%4% sa reduca cu D 5 nivelul de emisii de C,S, fata de nivelul anului ;D;.*n
scopul monitorizarii C,S , .omania a infiintat Registrul 6ational de Emisii de ;aze
cu Efect de :era.
*n vederea aplicarii planurilor a fost infiintat Comitetul 6ational pentru Protectia
:tratului de &zon 'organism interministerial)
73
ce are obligatia sa raporteze din % in %
ani Cuvernului concentratiile de ozon si masurile luate pentru reducerea substantelor
care epuizeaza stratul de ozon, informatii care ulterior sunt comunicate
Secretariatului <zonului din cadrul Programului Natiunilor Unite, de catre Cuvern.
*ncepand din ianuarie %443 , .omania este obligata sa respecte si
.egulamentul ,uropean %4&3/%444 privind substantele care depreciaza stratul de ozon
Se!i"nea + Kor'e de (ol"are a!'o&.eria
+.# Lgo'o!"l a'bien!al
.eprezinta ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv daunatoare, provenite din activitatea
umana, din transporturi sau activitatea industriala.
Sgomotul se masoara in decibeli. "upa efectul acestuia asupra sanatatii umane,
7=
.omania a ratificat Conventia prin Legea %7/;;7
7>
C,S gaze cu efect de sera . *ntra in aceasta categorie : dioxid de carbon si alte substante cu efect de
sera care se acumuleaza in stratul aerian formand o 9plapuma9 care contribuie la cresterea temperaturii
atmosferei. Substantele care actioneaza: freonii, metanul, etanul, oxizii de azot, -idrogenul, apa,etc.
73
*nfiintat prin JC.%7&/;;= privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului National
pentru Protectia Stratului de <zon $
zgomotul se incadreaza in & grupe:
6 == 6 >4 6 zgomotul tulbura somnul$
6 >4 6 >= 6 zgomotul produce vatamari sanatatii umane$
6 U >= decibeli 6 zgomotul provoaca tulburari de comportament.
Conform statisticilor U,, peste %45 din populatia europeana este supusa unui
zgomot peste >= decibeli. ,xpunerea la un zgomot de D= decibeli, D ore pe zi, o
perioda mai indelungata, produce surzire.
Se cunosc doua surse de provenienta ale zgomotului:
6 zgomotul din transporturile rutiere, pe cai ferate sau aeriene si
6 zgomotele de vecinatate reprezentate de zgomote care provin din activitati
industriale, santiere, zgomotele cotidiene etc.
Prevenirea si combaterea poluarii sonore se realizeaza prin instituirea de norme de
emisie, de fabricatie sau procedeu, prin instituirea de norme te-nologice precum si
prin instituirea de interdictii sau limitari ale desfasurarii unor activitati in anumite zone
sau intre anumite ore.
"esi reclamatiile referitoare la zgomot ocupa locul = in randul reclamatiilor
referitoare la protectia mediului, autoritatiile nu acorda o atentie corespunzatoare
acestuia.
#ai mult decat atat, .omania nu dispune de o legislatie unitara in materie. JC
&%/%44= privind evaluare si gestionarea zgomotului ambiant, stabileste in sarcina
persoanelor fizice si 0uridice care desfasoara activitati producatoare de zgomot si a
proprietarilor si detinatorilor legali de terenuri, obligatii precum :
6 luare de masuri si ac-izitionarea de te-nologie necesara pentru izolarea si
protectia fonica a surselor generatoare de zgomot $
6 extinderea aliniamentelor de protectie a parcurilor, a zonelor verzi si a gardurilor
vii$
6 permiterea controalelor si frunizarea de infromatii in acest sens de catre si catre
autoritatile publice competente.
,valuarea si gestionarea zgomotului ambiental se realizeaza pe baza 9artilor de
zgomot si a 9artilor strategice de zgomot , -arti care trebuiesc intocmite de autoritatile
administratiei publice locale si de ministerul transportului si infrastructurii si care sunt
aprobate de !gentia Nationala pentru Protectia #ediului.
Har!a de 1go'o! sau -arta acustica reprezinta cartarea pentru o
anumita zona a situatiei existente sau prognozate referitoare la
zgomotul ambiental in functie de un indicator ' zi, noapte,
autove-icule rutiere etc. ) care evidentiaza depasirea limitelor
admise si modul in care aceasta depasire afecteaza populatia din zona.
Har!a &!ra!egia de 1o'o! reprezinta -arta care a0uta la evaluare globala a expunerii
la zgomot provenit din surse diferite intr6o zona data si a0uta la intocmirea de catre
autoritati a planurilor de actiune in vederea prevenirii sau reducerii zgomotului
ambiental.
&.% Lgo'o!"l (rod"& de aerona%e
Codul aerian
7D
stabileste ca fiind o competenta a #inisterului Transporturilor
impunerea de interdictii sau limitari de zbor a aeronavelor civile.
Prin exceptie, ministerul nu poate interzice zborurile aeronavelor de stat, aeronavelor
<.N.U., Crucii .osii, Semilunii .osii si a altor asociatii umanitare, nu poate interzice
aterizarea aeronavelor cu probleme te-nice sau aterizarea fortata datorita conditiilor
meteorologice necorespunzatoare sau a unui caz de forta ma0ora.
Pentru a spi0ini decizia in acest sens, prin lege s6a instituit obligatia crearii unui sistem
7D
<.C. %;/;;3 $
Jarta de
zgomot6
definitie
unic de monitorizare a zgomotului pe aeroporturi.
+.+. Pol"area ele!ro'agne!ia
,ste produsa de campul electromagnetic pe care il creaza antenele de telefonie
mobila, liniile electrice de inalta tensiune, transformatoarele electrice, antenele
parabolice, emitatoarele de putere, aparatura electrica, Soarele si c-iar si corpul uman
sau cel al animalelor.
Liniile de mare tensiune pierd 745 din energia pe care o transporta, pierdere care
are drept rezultat crearea unui camp electro6magnetic puternic. !paratura
electrocasnica c-iar inc-isa produce un camp electro6magnetic care poate provoca
daune sanatatii.
Soarele emite radiatii precum: razele infrarosii, asa numitele raze luminoase sau
raze ultraviolete care produc consecinte asupra corpului uman.
Creierul uman emite raze numite raze alfa care nu sunt daunatoare sanatatii
umane dar in interactiune cu campul electromagnetic creat de sursele indicate anterior
genereaza un camp electromagnetic si mai puternic iar rezultatul este nociv pentru
sanatatea umana.
Poluarea electromagnetica provoaca consecina daunatoare precum: mutatii
genetice, cancer, tulburari psi-ice, tulburari -ormonale, infertilitate, cataracta etc.
#inisterul Sanatatii a transpus legislativ recomandarea Consiliului U, privind
limitarea expunerii populatiei generale la campuri electromagnetice de la 4 Jz la &44
CJz ' <rdinul ;&/%44>).
*n materia poluarii electromagnetice, sarcina probei lipsei riscurilor revine celui
care desfasoara activitatea poluatoare.
I'(or!an! de re!in"! 2
*n materia poluarii electromagnetice, sarcina probei lipsei riscurilor revine celui care
desfasoara activitatea poluatoare.
+.- Pol"area l"'inoa&a
!cest tip de poluare a preocupat in ultimii ani specialistii in domeniu.
!cestia au constatat ca sursele de iluminat artificiale, stradale precum si sursele de
iluminat excesive ale locuintelor produc daune sanatatii umane si mediului
incon0urator :
6 iluminarea stradala in timpul noptii perturba procesele de fotosinteza ale vegetatiei
precum si procesele normale din organismul uman si animal, ducand la lipsa acuitatii
vizuale, stari de stres si c-iar tulburarea somnului $
6 iluminarea excesiva a unei locuinte are efecte negative asupra locuitorilor din
vecinatate perturband, de asemenea, somnul si cauzand stari de stres si c-iar depresii.
*n Ce-ia sau adoptat legi prin care sau stabilit urmatoarele masuri:
6 iluminarea artificiala trebuie realizata astfel incat sa nu depaseasca linia orizontului
intrucat Cosmosul este patrimoniu universal si trebuie prote0at $
6 iluminarea artificiala va fi redusa cu &45 in timpul noptii $
6 iluminarea cladirilor publice se va realiza de sus in 0os iar daca acest procedeu nu
este posibil , iluminarea se va realiza de 0os in sus insa ultimele eta0e ale cladirilor
trebuie sa ramana neiluminate $
6 comercializarea becurilor se va putea realiza numai daca acestea vor fii omologate ca
surse nepoluante$
6 etc.
'est de Autoevaluare $
."efiniti poluarea si poluarea transfrontierea si indicati diferentele dintre acestea $
%.*ndicati tipurile de poluari $
&. *ndicati modul in care se realizeaza protectia atmosferei in .omania $
7. "efiniti -arta de zgomot si -arta strategica de zgomot $

23emplu de test tip rila $
*dentificati tipurile de poluari atmosferice:
#. poluarea cu substante $
). poluarea cu substante si energii >
& poluarea cu deseuri mena0ere >
7 poluarea sonora atunci cand zgomotul este sub 74 de decibeli$
Uni!a!ea de in%a!are nr. -
PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI
C"(rin&
Se!i"nea #. Pro!e!ia &ol"l"i &i a &"b&ol"l"i
#.# Protectia solului $
.%. Protectia subsolului
Obie!i%ele "ni!a!ii de in%a!are
"upa studierea acestei unitati veti reusi sa :
T identificati regimul de protectie calitativa si cantitativa a solului $
T identificati regimul de protectie a subsolului $
Se!i"nea # Pro!e!ia &ol"l"i &i a &"b&ol"l"i
#.# Pro!e!ia Sol"l"i
So!cesta reprezinta un factor important pentru culturile agricole, pentru paduri,
apele subterane iar degradarea acestuia conduce la alunecari de teren, efectul de
infertilitate si c-iar la imposibilitatea reciclarii apelor absorbite de acesta.
Pol"area &ol"l"i este definita ca fiind rezultatul oricarei actiuni care produce
dereglarea functionarii normale a acestuia, dereglare manifestata prin degradare fizica
c-imica si biologica ce are drept rezultat reducerea cantitativa si calitativa a productiei
vegetale si genereaza c-eltuieli mari pentru ameliorare.
Poluarea solului se realizeaza datorita pulberilor si gazelor nocive din aer, apelor
reziduale, deseurilor de natura industriala sau mena0era, pesticidelor, ingrasamintelor
c-imice folosite in agricultura si a deseurilor radioactive.
Totalitatea terenurilor din .omania, indiferent de destinatie , titlului in baza
caruia
sunt detinute sau apartenentei la domeniul public sau privat, constituie Codul
Bunciar
al .omaniei. Legea D / ; 6 Legea fondului Bunciar, instituie masuri de protectie
precum:
6obligatia de gospodarire conservare si amena0are a terenurilor in special acelor
agricole
6interdictia scoaterii terenurilor din circuitul agricol sau silvic.
Pro!e!ia ali!a!i%a a !eren"rilor se realizeaza prin lucrari de ameliorare
desfasurate fie de catredetinatorii acestora fie de catre autoritati. Legea D /;;
prevede ca cel improprietarit are obligatia sa cultive terenul si sa desfasoara lucrari de
imbunatatire a calitatii acestuia in caz contra statul avand dreptul sa preia posesia
asupra acestuia.
*n vederea ameliorarii terenurilor, prin ordinul #inisterului #ediului si Padurilor
si a #inisterului !griculturii si "ezvoltarii .urale, se stabilesc grupele de terenuri
care intra in perimetre de ameliorale.
Primarii localitatilor, comunelor sau oraselor sunt obligati sa transmita
informatiile necesare acestor autoritati si sa indice terenurile care trebuie sa intre in
perimetrul de ameliorare. Terenul in cauza poate fi preluat pentru efectuarea lucrarilor
doar cu consimtamantul proprietarului sau detinatorului acestuia si doar in sc-imbul
atribuirii de catre Consiliul Local a altui teren in folosinta, pe perioada lucrarilor.
Primarul propune prefectului emiterea unui ordin iar in cazul in care nu se poate da un
alt teren in folosinta sau proprietarul refuza pe motiv de departare, se va proceda la
exproprierea proprietarului pentru utilitate publica.
"ecizia prefectului poate fi contestata pe calea contencios administrativ.
Prin lege, s6a instituit obligatia intocmirii unui Cod de Aune Practici Agricole prin
care sa se stabileasca obligatiile cultivatorilor de terenuri.
Protectia calitativa a solului are in vedere si luarea de masuri in cazul
inundatiilor, alunecarilor de teren, eroziunilor. !semenea masuri se iau prin
intermediul lucrarilor de amenajari si imbunatatiri funciare.
< atentie crescanda se acorda si fenomenului de desertificare. Se estimeaza ca in
cativa ani zona ?araganului si alte zone agricole se vor transforma in deserturi.
*n scopul evitarii unui asemenea pericol, .omania a semnat Conventia *mpotriva
"esertificarii inc-eiata la .io de 8aneiro in ;;%.
Pro!e!ia an!i!a!i%a a &ol"l"i se realizeaza prin instituirea unor obligatii in
Sol"l reprezinta un organism viu, limitat ca intindere care actioneaza ca o
geomembrana si care are un rol important in absorbtia si reciclarea factorilor
poluatori.
"efinitia
solului
Poluarea
solului
Bondul
Bunciar
Protectia
calitativa
Protectia
cantitativa
sarcina persoanelor fizice sau 0uridice care detin exploatari petroliere, cariere, etc ,
obligatii precum cea :
, ca dupa incetarea lucrarilor sa readuca terenul la starea anterioara si sa6 l niveleze
astfel incat sa fie bun pentru productia agricola$
,a amplasarii liniilor de telecomunicatii, conductelor de transport a gazelor, a
petrolului, retelelor de apa si canalizare, de6a lungul terenurilor, paralel cu drumurile
publice, caile ferate, etc.
#.). Pro!e!ia &"b&ol"l"i
!rt &> din Constitutie prevede ca bogatiile subsolului de interes public
reprezinta proprietatea statului . ,le pot fi date in concesionare, administrare sau
inc-iriere institutiilor publice dar si private ' ex. exploatari miniere si petroliere ).
*ntra sub incidenta regimului de protectie resursele naturale ale solului, ale zonei
economice si platoului continental, zacamintele de ape minerale, lacurile terapeutice si
acumularile de namol, si alte resurse precum cele ale patrimoniului geologic ' ex.
pesteri, depozite fosiliere, formatiuni geologice, etc.).
Persoanele concesionare au obligatia ca inainte de desc-iderea exploatarii sa
obtina autorizatia integrata de mediu si sa exploateze aceste resurse in limitele si
conditiile stabilite pentru a nu le epuiza.
*ncalcarea acestor obligatii poate atrage raspunderea contraventionala, civila sau
c-iar penala a autorului.
'est de Autoevaluare $
."efiniti solul si subsolul $
%. "efiniti poluarea solului si subsolului $
&. *dentificati mi0loacele de protectie cantitativa si calitativa a solului $
7. *ndicati modul in care se realizeaza protectia subsolului in .omania $

23emplu de test tip rila $
Pentru constituirea perimetrelor de ameliorare se cere :
#. in mod obligatoriu acordul proprietarului terenului $
). acordul proprietarului terenului sau decizia prefectului >
&. doar decizia prefectului >
Uni!a!ea de in%a!are nr. 6
PROTECTIA APEI
C"(rin&
Se!i"nea # !specte Cenerale $
Se!i"nea ) .egimul 0uridic al protectiei apelor $
%. Proprietatea asupra apelor $
%.%.Servituti $
%.&. Cospodarirea apelor $
%.7 Protectia cantitativa si calitativa a apelor $
Obie!i%ele "ni!a!ii de in%a!are
"upa studierea acestei unitati veti reusi sa :
T identificati regimul proprietatii si a folosintei apelor $
T identificati servitutile din domeniul dreptului mediului $
T indentificati mi0locele prin care se realizeaza protectia apelor $
Se!i"nea # . A&(e!e Generale
!pa face parte din Jidrosfera.
Jidrosfera reprezinta invelisul din 0urul pamantului care este limitat la partea
superioara de atmosfera si la partea inferioara de scoarta terestra. !ceasta se poate
prezenta in forma lic-ida sau solida.
,ste important de retinut ca ;35 din apa se gaseste in mari si oceane, %5 in
calotele glaciare si doar 5 in rauri, fluvii . "oar aceasta parte de 5 poate fi
consumata.
"in acest motiv, se preconizeaza ca in =6%4 ani populatia globului va avea
serioase probleme in gaisrea resurselor de apa consumabila intrucat pe deoparte
acestea se epuizeaza iar pe de alta parte cea mai mare parte din cantitatea de apa
existenta pe glob, nu poate fi consumata intrucat fie costurile desalinizari sunt enorme
fie nu poate fi transportata fie este poluata.
Pol"area a(ei reprezinta modificarea calitatii acesteia prin introducerea in
mod direct sau indirect de catre om de substante, energie sau caldura in apa, aer sau
sol.
#odificarea proprietatilor apei va avea consecinte negative asupra sanatatii
oamenilor, asupra proprietatilor, asupra serviciilor si in general asupra mediului
incon0urator.
Apa este poluata si atunci cand proprietatile c9imice ale acestora sunt alterate
desi vizual aceasta pare buna de baut.
Poluarea apei poate fi :
6 fizica$
6 c-imica$
6 termica sau
6 radioactiva.
!pa poate fi poluata cu gaze, -idrocarburi, metale sau cu substante radioactive.
!cesti poluanti pot proveni din evacuarea apelor industriale uzate, a apelor utilizate in
procese miniere sau exploatari petroliere, din impurificarea zonelor de protectie, din
deversarea de deseuri mena0ere sau de substante c-imice sau bacteorologice.
Poluantii pot fi:
6 biodegradabili 6 acei poluanti care sunt ani-ilati de flora marina sau bacteriile
existente in mod natural in apa ' de0ectiile provenite de la ferme de animale ) sau
, nebiodegradabili care nu pot fi eliminati si ani-ilati
*n vederea prote0arii apei #inisterul #ediului si Padurilor a adoptat Programul de
Eliminare 7reptata a Evacuarilor, Emisiilor si :ubstantelor Prioritar Periculoase.
Se!i"nea ) Regi'"l 3"ridi al (ro!e!iei a(elor
Regi'"l 3"ridi al (ro!e!iei a(elor este prevazut de legea 43 / ;;>
7;
.
Conform legii, apa reprezinta patrimoniu cultural intrucat in cea mai mare parte
din aceasta apartine domeniului public. *n consecinta , utilizarea acesteia cunoaste un
regim special.
).# Pro(rie!a!ea a&"(ra a(elor

7;
L.43/;;> a fot publicat in #.<f. nr. %77/;;> $
"efinitia
poluarii apei
Proprietatea asupra apelor si albiilor mai mari de = Mm patrati si a bazinelor
-idrografice mai mari de 4 Mm patrati, apartine statului. !lbiile mai mici de =Mm
patrati, si bazinele mai mici de 4Mm apartin detinatorilor terenurilor pe care se afla
situate.
!partin domeniului public: apele cu potential energetic valorificabil de interes
national, tarmurile, pla0ele, marea teritoriala, platoul continental, resursele naturale ale
zonei economice si ale platoului continental. ' &> Constitutie ).
Tot domeniului public apartin tarmurile, cuvetele lacurilor, apele subterane si
fundul apelor maritime.
*n situatia in care un rau isi sc-imba cursul creand o noua albie, proprietarul
raului poate solicita !dministratiei Nationale 9!pelor .omane 9 , timp de un an ,
permisiunea de a aduce albia raului pe terenul care fusese amplasat anterior. *n situatia
in care nu formuleaza aceasta solicitare in termen de an de la data in care raul si6a
sc-imbat cursul, raul si albia devin proprietatea statului.
!dministrarea apelor si albiilor si reglementarea modului de folosire a acestora
intra in competenta !dministratiei Nationale 9!pele .omane 9 respectiv a
!dministratiei Nationale a9 .ezervatiei ?iosfera "elta "unarii 9, in cazul apelor aflate
pe teritoriu acesteia din urma.
Bolosirea apelor de suprafata si subterane se poate realiza in mod liber atunci
cand aceasta folosire se face pentru baut, adapat, spalat sau atunci cand cand captarea
acesteia se realizeaza cu instalatii care au o capacitate mai mica de 4.% L/s . *n situatia
in care captarea se face cu instalatii mai mari de 4.% L /s sau se realizeaza in scopul
crearii unei fantani arteziene sau scop industrial, folosirea acesteia nu mai este libera,
si se poate realiza doar dupa obtinerea unei autorizatii de gospodarire a apei si doar in
conditiile prevazute in aceasta.
*n mod similar, folosirea albiilor, malurilor, pla0elor, tarmurilor, etc este libera
pentru activitatile de plimbare, recreere sau traversare sau poate fii realizata doar in
baza unei autorizatii pentru toate celelalte activitati.
*n vederea prote0arii populatiei si a resurselor de apa , la nivel legislativ s6a stabilit
o ordine de prioritate in utilizarea apei. Conform acestei prevederi, prima data se vor
satisface nevoile de consum ale populatiei, pe locul doi se afla nevoile de consum ale
animalelor, pe locul trei se afla nevoile de consum ale populatiei si animalelor in
vederea pastrarii igienei si pe locul patru celelalte nevoi.*n situatia in care necesitatile
de consum ale populatiei nu pot fi satisfacute precum si in alte cazuri considerate de
forta ma0ora, autoritatile pot impune restrictii sau limitari in folosinta acesteia.
,*, Ser%i!"!i
Prin lege au fost stabilite o serie de servituti naturale sau legale cu privire la
folosirea apei.
Servitute naturala: proprietarul din aval este obligat sa primeasca apele care curg
in mod natural de pe proprietatile din amonte.
Servituti legale permanente:
6 permiterea montarii de borne , insemne sau instalatii in vederea efectuarii lucrarilor
-idrologice sau -idrografice$
6 dreptul de a efectua lucrari in vederea opririi inundatiilor $
6 dreptul de a amplasa utila0e in vederea efectuarii fora0elor .
).+. Go&(odarirea a(elor
A!i%i!a!ile de gospodarire a apelor au scop utilizarea rationala si protectia
impotriva epuizarii si poluarii acestora. Pentru atingerea acestui scop, activitatile de
utilizare a apei si de realizare de constructii sau instalatii pe acestea, au fost supuse
avizarii respectiv autorizarii.
Avizele de gospodarire a apelor sunt actele administrative ce trebuiesc solicitate
anterior inceperii lucrarilor respectiv a activitatii planificate. !vizul se emite de catre
!dministratia Nationala 9 !pelor .omane 9, in baza unei documentatii depuse de
solicitant.
!cesta are o valabilitate de doi ani de la data emiterii si se poate prelungi, prelungirea
trebuind sa fie solicitata cu % luni inainte de expirarea avizului.
Autorizatia de gospodarire a apelor este actul administrativ individual care da
dreptul titularului sa foloseasca sursa de apa de suprafata sau subterana si/ sau da
dreptul acestuia sa descarce apele uzate, deseurile mena0ere, evacuarile din mina, etc
in apa.
!utorizatia se elibereaza de catre aceeasi administratie iar refuzul eliberarii poate fi
contestat pe calea contenciosului administrativ.
!utorizatia poate fi revizuita in situatiile in care titularul isi modifica activitatea
sau desfasoara activitati noi, poate fi retrasa fara plata unei despagubiri, in caz de forta
ma0ora sau in caz de interes public, si cu plata unei despagubiri in cazul in care
titularul autorizatiei savarseste in mod repetat abateri de la prevederile autorizatiei,
savarseste o abatere grava sau produce o poluare accidentala.
Pentru evaluarea starii apelor prote0ate, a tinerii unei evidente a zonelor prote0ate,
si pentru sistematizarea informatiilor -idrologice si -idrogeologice, s6a infiintat
Bondul 6ational de Date de ;ospodarire a Apelor si Cadastrul Apelor.
!ceste institutii se afla in subordinea !dministratiei Nationala 9 !pelor .omane 9
Cadastrul Apelor reprezinta un sistem de evidenta a bunurilor imobile situate pe
ape, a apelor, a zonelor de protectie si a starii apelor. *nformatii din acest registru pot fi
obtinute contra cost de catre orice persoana interesata. .efuzul eliberarii informatiei
trebuie sa fie motivat si se poate realiza doar pentru motiv de interes public.
).-. Pro!e!ia an!i!a!i%a &i ali!a!i%a a a(elor
Pro!e!ia ali!a!i%a se realizeaza prin emiterea de norme de calitate a apei.
!vize si autorizatiile de gospodarire a apei care au drept scop protectia acesteia
contin norme maximale de descarcare.
Utilizatorii apelor au la randul lor o serie de obligatii : bligatia de a utiliza
te-nologii cu cerinte de apa reduse, obligatia economisirii apei, obligatia de a prevenii
poluarea acesteia, etc.
Pro!e!ia an!i!a!i%a a apei se realizeaza prin obligarea persoanelor fizice si
0uridice care utilizeaza apa, la luarea de masuri, de reparare a instalatiilor si sistemelor
de alimentare cu apa pentru a impiedica pierderea apelor, prin obligarea la crearea
retelelor de canalizare si la luarea masurilor necesare in vederea reciclarii si refolosirii
apei .
Prin lege au fost instituite si o serie de interdictii:
6 interdictia punerii in functiune a unor obiective sau instalatii noi $
6 interdictia darii in folosinta a locuintelor ce maresc gradul de incarcare a apei uzate,
adica fara in punerea in functiune in prealabil a retelelor de canalizare sau statiilor de
epurare$
6 interdictia aruncarii pe malul lacurilor, pe tarmuri, pe pla0e, etc. de deseuri.
6 interdictia deversarii de ape uzate in lacuri, in ape subterane, in iazuri, in lacuri de
acumulare, in balti, etc $
6 interdictia deversarii de produse petroliere sau ape uzate provenite de la nave sau
instalatii petroliere in mare$
A%i1ele &i
a"!ori1a!iile
Pro!e!ia
ali!a!i%a
&i
an!i!a!i%a.
In!erdi!ii
6etc.
Protectia apelor subterane si de suprafata se realizeaza si prin crearea de zone
speciale de protectie, zone sanitare de protectie precum si perimetre -idrologice, in
care sunt interzise orice activitati si care se afla sub un regim de supraveg-ere stricta.
I'(or!an! de re!in"! 2
!pa este poluata si atunci cand desi aparent buna de baut ' vizual arata bine ) in fapt
proprietatile acesteia sunt alterate .
'est de Autoevaluare $
."efiniti Jidrosfera $
%. *ndicati regimul 0uridic al folosirii apei $
&. Prezentati mi0loacele de protectie cantitativa si calitativa apei $
7. *ndicati regimul de folosinta a apelor proprietate publica sau a celor proprietate
privata $

23emplu de test tip rila $
*ndicati care din urmatoarele afirmatii sunt reale :
#. albiile raurilor mai mari de = Mm patrati apartin proprietarului terenului pe care se afla albia $
). bazinele -idrografice mai mari de 4 Mm patrati apartin statului >
&. albiile mai mici de = Mm patrati sau bazinele -idrografice mai mari de 4 Mm patrati apartin
statului >
Uni!a!ea de in%a!are nr. :
PROTECTIA ANIMALELOR
C"(rin&
Se!i"nea # !specte generale $
.. !utoritatea Nationala Sanitar 6Feterinara si pentru Siguranta !limentelor $
.% Transportul animalelor >
Se!i"nea ) Protectia animalelor vii supuse vanatului si protectia animalelor supuse
experimentelor stiintifice $
%. Bondul de vanatoare $
%.% Fanatoarea $
%.& Protectia animalelor supuse experimentelor stiintifice
Obie!i%ele "ni!a!ii de in%a!are
"upa studierea acestei unitati veti reusi sa :
T identificati actiunile sau inactiunile cu privire la animale care sunt interzise $
T identificati situatiile si conditiile in care animalele vor fi supuse experimentelor $
F identificati conditiile necesare pentru transportul animalelor $
T identificati regimul 0uridic al vanatorii si vanatului $
Se!i"nea # . A&(e!e generale
Protectia generala a animalelor se realizeaza prin Legea %4= / %447
=4
si normele
sanitar6 veterinare.
!nimalele domestice sau salbatice, cu sau fara stapan sunt prote0ate impotriva
actelor de cruzime.
Prin a!e de r"1i'e se inteleg urmatoarele:
6 uciderea animalelor din perversitate sau prin utilizarea unor instrumente dure$
6 abandonarea animalelor a caror supravietuire depinde de om$
6 utilizarea animalelor pentru a determina sau mentine agresivitatea cainilor$
6 utilizarea acestora in lupte sau doparea acestora in scopul obtinerii unor rezultate
sportive.
.. A"!ori!a!ea Na!ionala Sani!ar ,Ve!erinara &i (en!r" Sig"ran!a Ali'en!elor
Autoritatea 6ationala :anitar -@eterinara si pentru :iguranta Alimentelor este
autoritatea din domeniu si are urmatoarele atributii C
- elaboreaza normele desfasurarii activatii cu animale, stabileste normele de eliberare a
licentelor, de administrare a fondurilor de vanatoare si elibereaza aceste licente,
stabileste cotele anuale de vanatoare, perioada de vanare, autorizeaza vanarea speciilor
interzise mai ales cand acestea provoaca daune sau sufera de boli care se pot transmite,
realizeaza activitati de control si aplica sanctiuni, stabileste lista bolilor cu transmitere
la animale si conditiile de transport ale acestora.
"etinerea animalelor salbatice sau popularea cu specii noi de animale salbatice se
poate realiza numai in baza unei autorizatii emise de aceasta autoritate iar, in ultimul
caz, numai in situatia in care au fost realizate experimente care au dovedit ca
popularea cu acele specii nu provoaca sau pune in pericol celelalte specii.
"etinatorii acestora au obligatia sa ingri0easca in mod corespunzator animalele
bolnave sau ranite . Pentru sacrificarea unui animal bolav sau ranit si pentru a6l scuti
de suferinte inutile detinatorul animalului in cauza va trebui sa obtina ordinul
Presedintelui !utoritatii Nationale Sanitar6Feterinare .
Persoanele fizice si persoanele 0uridice au obligatia ca la inceperea respectiv
sistarea oricarei activitati cu animale, substante rezultate de la animale, material
germinativ, produse de -rana a animalelor sau substante organice sa anunte aceasta
autoritate , sa permita accesul pentru efectuarea inspectiilor, sa izoleze animalele
bolnave sau moarte .
Pentru prevenirea raspandirii bolilor transmisibile, !utoritatea Nationala Sanitar6
Feterinara, stabileste lista bolilor transmisibile la animale , boli care sunt suspuse
declararii si carantinei' ex. pesta africana a calului sau porcului, boala NeQcastle,
gripa aviara sau gripa porcina, etc. ).
#.) Tran&(or!"l ani'alelor
=4
Publicata in #.<f. nr. =&/ %447 $
!cte de
cruzime
Transportul animalelor se poate realiza doar in conditiile prevazute in normele
elaborate de aceasta autoritate.
!u fost stabilite conditii in ceea ce priveste mi0locul de transport si documentele
insotitoare dar si in ceea ce priveste pe transportatorii.
<rice transport trebuie sa fie insotit de un document din care sa rezulte originea si
propietarul animalelor, locul de plecare si locul de destinatie, pauzele efectuate, etc.
Transportatorul la randul sau trebuie sa indeplineasca o serie de conditii :
6 trebuie sa detina o autorizatie valabila pentru transportul animalelor respective $
6 sa fie autorizat si sa respecte normele sanitar 6 veterinare.
*n cazul in care se constata ca transportatorul nu a respectat normele si prin
aceasta a cauzat suferinta animalelor, reprezentantul autoritatilor il obliga sa ia
masurile necesare pe c-eltuiala sa.
*n cazul animalelor provenite din spatiul comunitar, documentul de transport
trebuie sa fie insotit si de o declaratie speciala a transportatorului din care sa rezulte ca
a respectat normele in domeniu. *n caz de neconformare transportatorul poate fi
sanctionat prin aplicarea amenzii si suspendarea sau retragerea autorizatiei de
transport.
Se!i"nea ) Pro!e!ia ani'alelor %ii &"("&e %ana!"l"i &i (ro!e!ia ani'alelor
&"("&e e*(eri'en!elor &!iin!i.ie
!utoritatea Nationala Sanitar6Feterinara stabileste modul de impartire a .omaniei
in fonduri de vanatoare.
).# Kond"l de %ana!oare
Kond"l de %ana!oare reprezinta o arie administrativa delimitata natural prin
culmi sau in mod artificial prin cursul de apa, drumuri, cai ferate, etc.
La stabilirea unui fond de vanatoare se iau in considerare alaturi de criteriul
geografic si criteriul speciilor de fauna existente pe acel fond si intentia de a asigura o
varietate a vegetatiei.
Bondurile de vanatoare sunt date in administrarea unor persoane 0uridice sau
institutii 'gestionari) in baza unor contracte de concesiune inc-eiate de regula pe 4
ani in sc-imbul unor remuneratii anuale.
Pot fi estionari ai fondurilor de vanatoare, asociatile profesionale,
administratorii padurilor proprietate privata a statului, administratorii padurilor
proprietate publica a statului, institutiile de invatamant cu profil de cercetare in
domeniu, etc.
!utoritatea Nationala Sanitar 1 Feterinara si Pentru Siguranta !limentelor
stabileste anual cotele de vanat iar depasirea acestor cote este considerata infractiunea
de bracona0.

).) Vana!oarea
Vana!oarea se poate realiza doar in baza unui permis de vanatoare eliberat de un
departament specializat din cadrul #inisterului #ediului si Padurilor si a unei
autorizatii eliberata de catre gestionarul fondului de vanatoare.
Permisele de vanatoare pot fi permanente sau temporare.
Permisul de vanatoare permanent poate fi eliberat unei persoane care a implinit varsta
de D ani , este cetatean roman , a urmat un curs special in acest sens, are cel putin o
tragere in poligon si nu a fost sanctionata pentru comiterea unei infractiuni de
bracona0.
!patrizii si cetatenii straini pot sa obtina un permis temporar cu conditia ca
acestia sa fi obtinut un drept de vanatoare in statul de provenienta.
Fanatul obtinut fara autorizatie va fi confiscat si va apartine gestionarului fondului
de vanatoare daca acesta se incadreaza in cota anuala si face parte din categoria
speciilor care pot fi vanate sau va apartine statului daca aceste conditii nu sunt
indeplinite.
Fa fi considerata infractiune de bracona0 pandirea sau orice alta forma de
capturare a vanatului atunci cand capturarea se realizeaza fara permis de vanatoare sau
fara autorizatie din partea gestionarului fondului pe care s6a vanat.
Fanarea din elicopter sau de pe nave, vanarea in timpul noptii prin utilizarea
mi0loacelor sonore sau luminoase puternice, trecerea sau alergarea vanatului pe un alt
fond de cat cel pe care exista autorizatia, etc. *ntrunesc conditiile constitutive ale
infractiunii de bracona0.

).+ Pro!e!ia ani'alelor &"("&e e*(eri'en!elor &!iin!i.ie
!nimalele pot fi utilizate in experimente stiintifice doar in situatia in care nu
exista o alta solutie iar utilizarea acestora este necesara pentru producerea unui
medicament avand drept scop salvarea vietii umane .
"upa utilizarea in experiment, animalul va beneficia de ingri0iri medicale iar in
situatia in care starea sa este foarte grava va fi eutanasiat.
Laboratoarele care desfasoara cercetari stiintifice au obligatia sa dispuna de spatii
corespunzatoare pentru cazarea animalelor, spatii care sa asigure conditii de igiena,
confort, aerisire si luminozitate.
La nivel legislativ s6a stabilit faptul ca un animal poate fi supus doar o singura
data unui experiment stiintific .
'est de Autoevaluare $
. *ndicatii conditiile supunerii animalelor la experimente $
%. *dentificati administratorii fondurilor de vanatoare si regimul 0uridic al vanatorii $
&. *ndicati atributiile !utoritatii Nationale Sanitar6Feterinare $

23emplu de test tip rila $
*ndicati care din urmatoarele afirmatii sunt reale :
#. animalele pot fi supuse experimentelor stiintifice fara nici un fel de limitare atunci cand acest
lucru este necesar pentru producerea unui medicament $
). animalele nu pot fi abandonate >
&. animalele nu pot fi supuse unor competitii $
Uni!a!ea de in%a!are nr. 8
REGIMUL PREPARATELOR PERICULOASE SI AL
DESEURILOR
C"(rin&
Se!i"nea# .egimul preparatelor periculoase $
. #anipularea, importul, exportul, depozitarea si alte activitati cu substante
si preparate periculoase$
.% <bligatiile persoanelor fizice si ale persoanelor 0uridice $
Se!i"nea ) .egimul 0uridic al deseurilor
%.. !specte generale $
%.% Cestionarea deseurilor$
%.&.Comercializarea si trasnportul deseurilor
Se!i"nea + .egimul 0uridic al deseurilor industriale reciclabile
Se!i"nea - "eseurile .adioactive si Combustibilul Nuclear Uzat
Se!i"nea 6 .egimul 0uridic general al operatiunilor cu deseuri
=. .egimul general $
=.% .eguli de gestionare a deseurilor $
=.& Transportul international al deseurilor $

Obie!i%ele "ni!a!ii de in%a!are
"upa studiul acestei uniati de invatare veti putea sa:
Tidentificati tipurile de deseuri $
Tanalizati regimul 0uridic al operatiunilor cu deseuri $
Tsa identificati obligatiile respectiv rapsunderea celro care genereaza respectiv
gestioneaza deseurile
Tsa identificati regulile transportului international cu deseuri
Se!i"nea #. Regi'"l Pre(ara!elor Peri"loa&e
.egimul substantelor si preparatelor periculoase este reglementat de <UC
7=/%44D si JC 74D/%44D.
*n categoria substantelor si preparatelor periculoase intra :
6 substantele inflamabile, toxice, cancerigene, mutagene, sensibilizante si substante
periculoase pentru mediu $
6 substantele inflamabile: alcoolul, amoniacul, -idrogenul, etc. $
6 substantele toxice: substantele utilizate in agricultura.
6 substantele cancerigene : colagenul, alde-idele, etc.
6 etc.
#.# Mani("larea0 i'(or!"l0 e*(or!"l0 de(o1i!area &i al!e a!i%i!a!i " &"b&!an!e &i
(re(ara!e (eri"loa&e.
!ceste operatiuni se supun unui regim special de autorizare si control.
*mportul si exportul acestor produse se poate realiza doar in baza unui acord sau
aviz de mediu pe baza caruia #inisterul ,conomiei, Comertului si !facerilor ,xterne
elibereaza licenta de import6export.
*naintea inceperii activitatii comerciantul este obligat sa obtina un acord de mediu
sau autorizatie de mediu de la Agentia 6ationala Pentru :ubstante si Preparate
C9imice Periculoase si un aviz de conformitate de la 8nspectoratul ;eneral Pentru
:ituatii de ?rgenta.
*n situatia in care substantele sau preparatele periculoase urmeaza a fi utilizate in
agricultura, comerciantul va trebui sa obtina si avizul Directiei pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala, Regionala sau a unicipiului Aucuresti.
<data cu documentele pentru obtinerea avizelor, comerciantul are obligatia sa
depuna o notificare care sa cuprinda urmatoarele: numele/denumirea comerciantului,
numele si identitatea administratorului instalatiei in care se prelucreaza substanta
respectiva sau administratorului depozitului, calificarea substantei, cantitatea si starea
acesteia, amplasamentul instalatiei si obiectivele invecinate, etc.
Notificarea se intocmeste atat in situatia obtinerii avizelor sau autorizatiilor
inaintea inceperii activitatii cat si ulterior cu ocazia modificarii activitatii sau
extinderii acesteia.
Notificarea va sta la baza controlului exercitat de catre autoritati iar neintocmirea
si nedepunerea acesteia va atrage sanctionarea contraventionala a comerciantului si
posibil c-iar suspendarea temporara sau permanenta a activitatii acestuia.
Cu ocazia modificarii avizului sau autorizatiei, comerciantul este obligat sa
intocmeasca si alte documente precum: documentul intitulat politica de activitate ,
raportul de securitate si planul de urgenta interna.
Prin documentul intitulat politica de activitate, comerciantul evidentiaza riscurile
activitatii si modul in care intelege sa realizeze managementul acesteia 'ex.:
ac-izitionarea de instalatii, contracte cu firme etc).
*n raportul de securitate, acesta demonstreaza faptul ca politica de prevenirea
accidentelor a fost implementata, planul contine masuri adecvate de siguranta in
Categorii de
Substante si
Preparate
Periculoase
constructia, proiectarea, exploatarea, intretinerea instalatiilor, etc. si indica faptul ca a
intocmit un plan de urgenta interna si un plan de urgenta externa care au fost inmanate
*nspectoratului pentru Situatii de Urgenta.
Pe baza acestor informatii, !gentia Nationala pentru Substante si Preparate
C-imice Periculoase si *nspectoratul Ceneral sau .egional pentru Situatii de Urgenta
intocmesc planul de urgenta externa, plan care va fi luat in considerare la amplasarea
obiectivelor viitoare de catre autoritati 'locuinte, mi0loace de transport, etc) .
Pentru importul sau exportul acestor substante precum si pentru introducerea lor
pe piata, comerciantul este obligat sa procedeze la etic-etare si ambalare
corespunzatoare. #ai nou, pentru importul acestor produse s6a instituit si obligatia
obtinerii unor certificate de abilitare si intocmirii unor declaratii de conformitate ,C
',uropean Council).
#.) Obliga!iile (er&oanelor .i1ie &i ale (er&oanelor 3"ridie are o(erea1a "
ae&!e &"b&!an!e
Persoanele fizice si 0uridice au urmatoarele obligatii :
6 de a tine evidenta stricta a cantitatii si tipului de substante importante, exportate,
manipulate, transportate, depozitate etc, a recipientilor si ambala0elor $
6 de a furniza informatiile si datele necesare autoritatilor
6 de a se supune controlului si de lua masurile impuse de catre autoritati
6 de a elimina in conditii de siguranta substantele si produsele periculoase
6 de a anunta in termen de %- producerea unui accident, consecintele acestuia si
masurile luate
6 de a efectua testari ale produselor si substantelor periculoase
6 de etic-etare si ambalare corespunzatoare acestora cu mentionarea eventualelor
efecte adverse asupra sanatatii umane
6de a intocmi fise te-nice de securitate pe care sa le predea consumatorilor sau
cumparatorilor persoane 0uridice fie inainte fie cel mai tarziu odata cu produsul.
Se!i"nea ) Regi'"l 3"ridi al de&e"rilor
).#. A&(e!e generale
.egimul 0uridic al deseurilor este reglementat ca act normativ
principal de <UC.3D/%444.
*n categoria deseurilor intra substantele lic-ide, solide, malurile, materialele
deversate accidental precum si materialele devenite improprii utilizarii.
De&e"rile (eri"loa&e sunt acele deseuri care au cel putin un constituient sau
o proprietate care le face sa fie periculoase.

,x. "etergentii cum ar fi clorul, innalbitorii, substantele folosite la deblocarea tevilor,
vopseaua, produsele pentru eradicarea gandacilor, bateriile portabile, deseurile
"efinitia
deseului /
deseului
periculos
De&e"l reprezinta orice substanta, preparat sau obiect din categoria celor pe
care detinatorul il arunca, are intentia sau respectiv obligatia de al arunca.
radioactive, medicamentele, ierbicidele, pesticidele, vopselele si alte produse pe baza
de substante c-imice fac parte din categoria substantelor periculoase.
Pentru gestionarea in mod corespunzator a deseurilor, la nivel national respectiv
regional au fost adoptate urmatoarele documente: DD:trategia 6ationala si Planul
6ational de ;estiune a DeseurilorDD , DDPlanurile 'udetene de ;estionare a
DeseurilorVV si DD:trategia 6ationala Privind Reducerea Cantitatii de Deseuri
Aiodegradabile DepozitateDD.
!ceste strategii au stabilit drept scop si mi0loace de actiune urmatoarele:
6prevenirea producerii de deseuri si a efectelor nocive ale acestora prin ac-izitionarea
de te-nologii curate care sa utilizeze cantitati reduse de resurse naturale, fabricarea si
comercializarea de produse care la eliminare sa produca cat mai putina poluare$
6 utilizarea de te-nologii pentru neutralizarea sau eliminarea substantelor periculoase
detinute de deseuri $
6valorificarea prin reciclare, reutilizare sau alte procedee care vizeaza obtinerea de
materii prime secundare sau permit obtinerea de energie.
!ctivitatea de eliminare, transport, depozitare, comercializare si alte activitati cu
deseuri este strict reglementata. "esfasurarea acestor activitati fara respectarea
prevederilor legale sau dupa caz fara autorizatie reprezinta contraventie sau
infractiune.
8n vederea desfasurarii acestor activitati si mai ales a activitatii de depozitare a
deseurilor, operatorul economic trebuie sa obtina urmatoarele documente :
. acordul sau acordul integrat de mediu 6 acesta se obtine dupa construirea
depozitului insa inainte de inceperea activitatii de depozitare.
Pentru obtinerea acordului de mediu, operatorul trebuie sa dovedeasca ca
depozitul intruneste conditiile de siguranta pentru tipul si cantitatea de deseuri pe care
doreste sa o depoziteze pe zi.
,l va depune si un plan de functionare precum si un plan de urmarire post6
inc-idere a depozitului.
*nainte de inceperea activitatii, autoritatile cu atributii in domeniu vor verifica la
fata locului daca cele relatate de operator sunt reale.
%. autorizatia de mediu sau autorizatia integrata de mediu6 se obtine de catre
operatorii care:
6 detin instalatii de eliminare sau valorificare a deseurilor periculoase cu o capacitate
mai mare de 4 tone pe zi $
6 detin instalatii de incinerare a deseurilor cu o capacitate mai mare de & tone pe ora $
6 detin depozite cu o capacitate de stocare de mai mult de =4 de tone pe zi sau cu o
suprafata mai mare %=444 mp.
*nainte de inceperea activitatii, operatorul este obligat sa prezinte o garantie
financiara care are drept scop acoperirea pre0udiciilor rezultate din gestionarea
necorespunzatoare a deseurilor, neindeplinirea obligatiei de valorificare a acestora sau
a obligatiei de ecologizare a zonei post6inc-idere.
Totodata acesta va contribui anual la Bondul de #ediu si va constitui si un fond pentru
inc-iderea si urmarirea post6inc-iderii a depozitului.
"epozitele sau locurile unde au existat depozite de deseuri sunt inscrise in
Registrul de Cadastru si sunt marcate in mod vizibil pe documentele cadastrale.
).). Ge&!ionarea de&e"rilor
,*,*1 Ge&!ionarea de&e"rilor din a'bala3e &i a a'bala3elor
,ste interzisa introducerea pe piata a ambala0elor care nu pot fi reutilizate sau
reciclate. Se umareste in principal prevenirea producerii de ambala0e sau deseuri din
ambala0e in cantitati mari precum si depozitarea acestora in mod excesiv.
Cei care produc sau comercializeaza produse ambalate trebuie sa constituie
sisteme de depozitare in vederea asigurarii utilizarii ambala0elor un ciclu optim.!laturi
de aceasta obligatie se adauga si cea a constituirii de sisteme colectare in toate
localitatile in care comercializeaza produsele respective.
*naintea sau in timpul vanzarii acestia au obligatia de a informa consumatorii cu
privire la sistemul de colectare si totodata cu obligarea de a inscriptiona pe ambala0
mentiunea ambalaj returnabil.
).).). Deseurile bioderadabile trebuiesc eliminate respectiv colectate selectiv si
compostate pentru producerea de materii prime respectiv energie si in vederea evitarii
producerii de biogaze .
Nu sunt acceptate la depozitare deseurile lic-ide, inflamabile, corosive,
oxidante,cele provenite din industria medicala respectiv farmaceutica.
).).+ Incinerarea deseurilor
<peratorul instalatiei de incinerare trebuie sa ia toate masurile pentru a se
asigura ca in momentul predarii respectiv receptiei deseurilor nu se vor produce efecte
negative asupra mediului precum : eliminarea de noxe, substante, zgomot sau poluarea
apei si a solului. *nstalatia de incinerare trebuie proiectata, construita, ec-ipata astfel
incat in momentul arderii sa nu fie depasite valorile limita maxime de emisie admise.
....* (ista deseurilor periculoase
"eseurile periculoase sunt prevazute intr6o lista aprobata de Cuvern.
*n termen de 4 zile de la aparitia listei, operatorii de deseuri periculoase au
obligatia sa le ambaleze respectiv etic-eteze in mod corespunzator.
<perarea deseurilor periculoase se realizeaza sub un regim strict de supraveg-ere.
*n acest scop, autoritatile identifica producatorii de deseuri periculoase si ii
inregistreaza la fiecare loc de producere, descarcare sau depozitare. "epozitarea
acestora se realizeaza separat in functie de proprietatile fizico6c-imice, de
compatibilitate si de natura substantelor utilizate pentru stingere. ,ste interzisa
depozitarea in acelasi loc a deseurilor periculoase si a celor nepericuloase.
*n vederea stimularii activitatii de colectare si depozitarea a deseurilor, statul
acorda prin -otarari de guvern facilitati fiscale.
).+ Co'eriali1area &i !ran&(or!"l de&e"rilor
Comercializarea deseurilor se poate face doar in conditii stricte, conditii precum
stabilirea unor categorii de deseuri care pot fi comercializate , stabilirea unor conditii
contractuale stricte si prin obligarea adresarii unor notificari.
Transportul respectiv tranzitul deseurilor de pe teritoriul .omaniei se poate realiza
doar daca transportatorul indeplineste o serie de conditii speciale.!ditional acesta
adreseaza autoritatilor o notificare prealabila in sensul ca urmeaza sa desfasoare
transportul respectiv, notificare care este agreata iar in cazul tranzitului dovedeste cu
documente ca deseurile sunt acceptate in celelalte tari de tranzit respectiv in tara de
destinatie.
#asinile utilizate de transportatori trebuie sa fie astfel ec-ipate incat sa asigure
transportul in siguranta a deseurilor fara pierderea acestora pe drum si fara ca acestea
sa emane mirosuri sau noxe periculoase.
Transportatorul trebuie sa detina o licenta de transport de marfuri periculoase iar
soferul mi0ocului de transport un permis de conducere a masinilor care transporta
marfuri periculoase.
<bligatiile persoanelor fizice si 0uridice legate de deseuri sunt :
6 de a asigura eliminarea deseurilor cu a0utorul operatorilor economici specializati, pe
baza de contract, cu exceptia situatiei in care pot asigura valorificarea sau eliminarea
prin mi0loace proprii$
6 de a desemna o persoana care sa se ocupe cu supraveg-erea si eliminarea deseurilor$
6 de a asigura eliminarea deseurilor pe categorii fara a le amesteca.
<bligarea operatorului de transport :
6 sa detina autorizatie de mediu si licenta sa transporte marfuri periculoase $
6 sa dispuna de utila0e corespunzatoare $
6 sa nu abandoneze deseuri pe traseu $
6 sa anunte autoritatile inaintea de transport .
<bligatiile celor care desfasoare activitati care genereaza deseuri :
6 sa se asigure inca din faza de proiectare ca detin solutii te-nice de eliminare a unor
cantitati cat mai mici de deseuri $
6sa nu introduca pe piata produse a caror eliminare nu este posibila $
6sa ambaleze produsele in mod corespunzator $
6sa utilizeze la maximum subprodusele, deseul sau componentul din deseu
reutilizabil.
Contraventiile si infractiunile in domeniul deseurilor . Sunt sanctionate
contraventional urmatoarele fapte :
6aruncarea deseurilor pe strazi, in locuri publice, cai de comunicatii, parcuri, etc
6nerespectarea procedurilor planurilor strategice respectiv a celor din autorizatiile
obtinute$
6neindeplinirea de catre autoritatiile administratiilor locale a obligatiilor legate de
deseuri $
Constituie infractiuni :
6importul de masini, instalatii, utila0e si alte produse folosite sau uzate fara respectarea
conditiilor de import$
6aruncarea de catre transportatori a deseurilor dupa introducerea lor in tara $
6introducerea ilegala in tara de deseuri si modificarea scopului pentru care au fost
aduse aici $
6prelucrarea de catre operatori a deseurilor aduse in tara cu alt scop sau ilegal $
6 etc
Se!i"nea + Regi'"l 3"ridi al de&e"rilor ind"&!rial reilabile

Legislatia prevede o serie de obligatii in sarcina persoanelor fizice si a persoanelor
0uridice generatoare de deseuri industriale reciclabile.
Persoanele fizice au obligatia de a sorta, de a nu abandona deseurile si de a le
preda agentilor economici autorizati sa le valorifice. Persoanele 0uridice generatoare
de deseuri au obligatia sa le sorteze si sa le depoziteze temporar in vederea introducerii
lor in circuitul productiv.
*ntroducerea in circuitul productiv se poate realiza in & forme:
6 prin reintroducerea deseului in propriul circuit productiv $
6 prin valorificarea acestora de catre producatorii deseurilor pe baza unei autorizatii
eliberate de catre !gentia Teritoriala Pentru Protectia mediului $
6 prin predarea acestora catre un agent economic, autorizat sa colecteze deseuri.
Cole!area de&e"rilor se poate face in baza unei autorizatii de colectare, insotita
*n categoria deseurilor industrial reciclabile, intra materialele de constructii,
sticla, -artia, cartonul, materialele plastice, uleiurile, unele metale, etc.
Colectarea
deseurilor
de o autorizatie de mediu. !utorizatia de colectare se elibereaza de catre prefectura
0udetului in care isi are sediul persoana 0uridica, in baza avizului emis de catre
primarul comunei sau orasului de sediu. Pentru a putea obtine autorizatia agentul
colector trebuie sa aiba in obiectul de activitate al societatii, autorizata activitatea de
colectare de deseuri si dispune de spatiile si te-nologia necesara colectarii si
depozitarii deseurilor. !utorizatia de mediu se emite de !gentia Teritoriala Pentru
Protectia #ediului. !utorizatia de colectare se elibereaza pe durata unui an si poate fi
prelungita. !ceasta poate fi retrasa suspendata sau anulata la cererea oricarei
persoane interesate in situatia in care agentul colector nu respecta obligatiile
prevazute in autorizatia de colectare sau autorizatia de mediu.
!ctivitatea de valorificare a deseurilor, se poate realiza dupa obtinerea unei
autorizatii de valorificare insotita de o autorizatie de mediu. !utorizatia de valorificare
se elibereaza pe o durata de & ani, perioada care poate fi prelungita, agentilor
economici care fac dovada ca detin in obiectul de activitate al societatii, activitatea de
valorificare a deseurilor, detin spatiile si te-nologia necesara valorificarii si dispun de
aparate de cantarire verificate metrologic.
!cesti agenti au obligatia sa obtina materii prime secundare pe care ulterior sa le
valorifice insotite in mod obligatoriu de un certificat de garantie a calitatii. *n cazul in
care acestia nu isi respecta obligatiile, autorizatia de valorificare se suspenda.
Transportul, colectarea sau valorificarea in mod ilegal a deseurilor da dreptul
autoritatilor sa le confiste si sa le valorifice, sumele obtinute fiind virate la bugetul de
stat.
Se!i"nea -. De&e"rile Radioa!i%e &i Co'b"&!ib"l"l N"lear U1a!
De&e"rile radioa!i%e reprezinta materiale radioactive in forma lic-ida, gazoasa
sau solida pentru care nu s6a prevazut nici o alta intrebuintare si care contin sau
sunt contaminate cu radionuclizi in limite superioare concentratiilor acceptate.

*ntra in aceasta categorie si combustibilul nuclear uzat.
Ca regula generala, in .omania, nu se importa deseuri radioactive in vederea
depozitarii. Prin exceptie, se admite importul acelor deseuri care au fost anterior
exportate in vederea tratarii.
*mportul deseurilor in scop comercial este admis doar in mod exceptional si in
conditii stricte in ceea ce priveste contractul de vanzare6cumparare, transportul si
manipularea
Se!i"nea 6 .Regi'"l 3"ridi general al o(era!i"nilor " de&e"ri
6.# Regi'"l general

,ste reglementat de legea / ;;> si <UC / %44&.
<rdonanta / %44& introduce in categoria deseurilor radioactive, nu numai
deseurile provenite de la instalatiile nucleare dar si deseurile provenite din industrie,
medicina, agricultura si altele.
*nstalatiile de colectare, cele generatoare de deseuri, statiile de tratare si
depozitele sunt supuse unei autorizari si unui control strict din partea comisiei
nationale pentru controlul activitatilor nucleare. Se supun autorizarii si activitatile de
transport si manipulare .
*n vederea obtinerii autorizatiei, solicitantul trebuie sa probeze ca dispune de
mi0loacele financiare pentru realizarea activitatii respective, ca a depus taxa prevazuta
de lege in cazul instalatiilor de colectare, a celor de valorificare, tratare si depozitare si
ca a consemnat garantia prevazuta de lege in vederea operarii pre0udiciului care ar
putea rezulta din activitate sau din inc-iderea instalatiei sau depozitului.
!gentul economic va trebui sa dovedeasca ca dispune de un sistem de control,
asupra instalatiei sau depozitului, sistem care ii va permite prevenirea oricaror daune,
sau atingeri aduse sanatatii lucratorilor, persoanelor care locuiesc in impre0urimi si
mediului incon0urator.
Una din obligatiile cele mai importante a agentilor economici este aceea de a
mentine nivelul deseurilor generate la un nivel cat mai scazut, evitand pe cat posibil
generarea acestora.
Ceneratorul de deseuri va raspunde in situatia in care isi incalca obligatiile sau
produce un pre0udiciu mediului incon0urator.
Prin producator de deseuri se intelege, conform Curtii de 8ustitie a U,, atat persoana
care a generat deseul respectiv cat si persoana care a manipulat sau depozitat in mod
necorespunzator acest deseu. Pentru ca aceasta persoana sa fie responsabila, trebuie sa
fie stabilita o legatura de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea persoanei si
pre0udiciu.
6.) Reg"li de ge&!ionare a de&e"rilor
.educerea cantitatii de deseuri se poate realiza prin proiectarea corespunzatoare a
instalatiilor, prin operare corespunzatoare si dezafectare corespunzatoare.
*n vederea unei bune gestionari, agentul trebuie sa dispuna de sisteme de control
si paza performante
"epozitarea deseurilor cu o durata de radioactivitate mare se poate realiza doar in
gropi geologice, in containere speciale, agentul economic avand obligatia sa ia masuri
pentru reducerea concentratiei de radionuclizi .
"epozitele nu pot fi amplasate in zone in care sunt resurse naturale.
*n sarcina detinatorilor de depozite se instituie obligatia pastrarii documentelor
privind deseurile gestionate pe toata durata de viata a acestora. *n mod exceptional, se
permite depozitarea deseurilor la suprafata atunci cand acestea se incadreaza in
categoria celor cu viata scurta de radioactivitate.
"ezafectarea unui depozit se poate realiza doar pe baza unei autorizatii de
inc-idere si sub un control strict. "upa inc-idere, agentul economic va ecologiza zona
si va asigura o supraveg-ere permanenta a acesteia.
.aspunderea acestuia pentru activitatea depozitului sau pentru daunele cauzate
din activitate sau din inc-iderea acestuia, se intinde pe un termen de 4 ani de la data
inc-iderii.
(ocul unde a existat depozitul se marc9eaza pe 9artile autoritatilor
administrative.
I'(or!an! de re!in"! 2
.aspunderea detinatorului unui depozit de deseuri, pentru activitatea depozitului
sau pentru daunele cauzate din activitate sau din inc-iderea acestuia, se intinde pe un
termen de 4 ani de la data inc-iderii.
6.+. Tran&(or!"l na!ional al de&e"rilor
Conform Conventiei de la ?asel privind transportul peste frontiera deseurilor
periculoase si eliminarea acestora, transportul se poate realiza dupa ce se parcurge
urmatoarea procedura:
6 exportatorul notifica statul de export ca doreste sa realizeze un transport
international$
6 statul de export, la randul sau, notifica statul de import si statele de tranzit cu privire
la intentia de transport, solicitand consimtamantul acestora.
*n termen de % luni, acestea trebuie sa transmita un raspuns de accept sau refuz catre
statul de export. *n cazul in care aceste state nu raspund in termen de % luni si in
situatia in care acestea au declarat cu ocazia ratificarii conventiei faptul ca sunt de
acord cu procedura aprobarii tacite, se considera ca acel transport a fost aprobat.
*n acest caz precum si in cazul in care se obtine acceptul, statul exportator instiinteaza
agentul economic despre accept si solicita o copie de pe contractul dintre acesta si
agentul economic eliminator. Se adreseaza o instiintare catre eliminator, acesta la
randul lui transmite instiintarea statului si ulterior celorlalte state.
Transportul va fi autorizat daca statul de export nu detine te-nologia necesara
prelucrarii sau eliminarii deseurilor, transportul se realizeaza in vederea prelucrarii
deseurilor si obtinerii de materii finite secundare, agentul dispune de resursele
financiare necesare desfasurarii operatiunii.
Se considera ca intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de trafic cu
deseuri:
6 transportarea deseurilor fara consimtamantul statelor de tranzit si a statului de
destinatie sau uneia dintre aceste state$
6 obtinerea acestui contimtamant in urma unor declararii sau documente false $
6 eliminarea ilegala a deseurilor in mod deliberat.
*n aceasta situatie statul de import si celelalte state vor efectua demersuri pentru
restituirea transportului cu exceptia situatiei in eliminarea pe teritoriul acestora ar fi
mai putin costisitoare.
Statul de export are la randul sau obligatia de a returna deseurile.
*n situatia in care nici unul dintre acestia nu se afla in culpa, statul de import si
cel de export vor colabora in vederea eliminarii deseurilor fie pe teritoriul statului de
import fie pe cel de export fie intr6o alta tara.
'est de Autoevaluare $
. *ndicatii categoriile de deseuri $
%. *dentificati regimul 0uridic al operatiunilor cu deseuri $
&. *ndicati modul in care se realizeaza procesul de introducere in circuitul productiva al
deseurilor $

23emplu de test tip rila $
*ndicati care din urmatoarele afirmatii sunt reale :
#. deseul radioactiv reprezinta deseul produs in industria medicala$
%. transportul deseurilor se poate realiza numai in cazul in care se obtine acceptul celorlalte state $
&. comercializarea deseurilor este permisa cu aprobare speciala $
I'(or!an! de re!in"! 2
,xamenul de va desfasura sub forma de grila.


?ibliografie obligatorie :
.

#ircea "utu 1 7ratat de Dreptul ediului- ,ditia &, ,d. C.J.?ecM, ?uc. %443 $
%."aniela #arinescu 1 7ratat de Dreptul ediului- ,di+ia a ***6a reazuta si adaugita,
,d.Universul 8uridic, ?ucuresti %44D $
&. Simona6#aKa Teodoroiu 1 Raspunderea Civila pentru Dauna Ecologica - ,d.
Lumina Lex, ?ucuresti, %44& $
7.<UC.;=/%44= privind protectia mediului, publicata in #.<f. nr.;>/ &4.%.%44=,
modificata si aprobata prin L.%=>/%44> publicata in #.<f.nr. =D>/4>.43.%44> $
=. Codul civil roman $
>. Constitutia .omaniei $
3. <C7;/%444 publicata in #.<f. 7;/%444 $
D. L.43/;;> 1legea apelor, publicata in #.<f. nr. %77/;;> $
;. L./;;> privind activitatile nucleare , publicata in #.<f. ==%/%44> $
4 "irectiva %447.&=.,C$
.<.C.3D/%444 $
%.etc.
?ibliografie suplimentara :
.Cirod 1 (a Reparation Domage Ecologic 1 T-ese, Paris, ;37 $
%. B. Caballero 1 Essai sur la 6ation 'uridiEue de 6uissanc- Paris, )>F)3
&.#ic-el "espax 6 Droit de ( D Environment- ,d. T,C, Paris $
7.,rnest Lupan 6 Cu privire la 6o$iunea 'uridic5 a Prejudiciului Ecologic -
.evista "reptul, nr.&/%44&, p.33 6D; $
=. ,uropean ,nvironment . T-e 8ournal of ,uropean ,nvironmental PolicK , OileK,
,rp$
>. ,uropean ,nvironment, LaQ .eviQ, PluQer $
3. .evue 8uridic de LVenvironment :
D. .evue ,uropeene du "roit de LVenvironment $
;. .evista .omana de "reptul mediului $
4. Conventia Privind .aspunderea Civila Pentru "aune .ezultand "in ,xercitarea
de !ctivitati Periculoase Pentru #ediu ' ;;& )$
. Conventia de la !ar-us ;;D $
%. #ilena Tomescu, Werban6!lexandru Stanescu 1 9 Conditiile .aspunderii 8uridice
pentru "aune !duse #ediului potrivit "irectivei %447/&=/,C 9, .evista .omana
de "rept !l !facerilor , nr.>/%44>, ,d. Oolters PluQer $
&. !mirante , " 1 9 "irrito !mbientale *taliano e Comparato 9 , ,d. 8ovena,
Naples, %44&
7 #ateo, #. 1 Tratado de "erec-o !mbiental, ,disofer, #adrid, %44& $
=.C-arbonneau, S,6 "roit communautaire de lVenvironment , ,d. Jarmattan,
Paris, %44& $
>. #acrorK, ! 6Principles of ,uropean ,nvironmental LaQ, ,uropa LaQ,
Publis-ing, %447 $
3.#anin, P-,6 "roit Constitutionel de LVUnion ,uropeenne, nouvelle
edition,,".!. Pedone, Paris, %447