Filosoe

Note de curs
Curs I: Introducere n Filosoe 2
Curs 2: Argumentare "i gndire critic# 7
Curs 3: Elemente de Metazic# "i Ontologie 16
Curs 4: Introducere n teoria cunoa"terii 28
Curs 5: Introducere n losoa min$ii 39
Curs 6: No$iuni introductive de Etic# 45
Fragmente din texte losoce pentru seminar 54
1. Texte pentru cursul 1 54
2. Aplica"ii pentru cursul 2 57
3. Texte pentru cursul 3 62
4. Texte pentru cursul 4 63
5. Texte pentru cursul 5 65
6. Etic# aplicat#: 3 argumente etice - Avortul; R#zboiul. 66
Bibliograe 68
Curs I: Introducere n Filosoe
Ce este losoa?

Etimologia termenului losoe

philosophia

philos - iubire, dragoste

sophia - n!elepciune

iubire de n!elepciune
Conota!ii negative

nepractic"

ciudat"

nu are de-a face cu via!a real"

Ce este losoa?

losoa este iubire de n!elepciune

losoa este terapie

losoa este analiz" logic" a limbajului

losoa este inginerie conceptual"

losoa este #tiin!" riguroas"

losoa este cunoa#terea ra!ional" absolutului

Exemple de mir"ri losoce (vezi fragmentele de texte losoce si aplica!iile de la
sf"r#itul cursului):

permanen!a lucrurilor

dilemele lui Zenon: structura spa!iului #i timpului

dilema de!inutului: teoria deciziei ra!ionale

problema cauzalit"!ii

etc.
Teme losoce

Cunoa$terea

Ra%iunea

Adev"rul

Mintea
2

Libertatea

Destinul

Identitatea

Dumnezeu

Dreptatea
Domenii losoce

Metazica

Ontologia

Gnoseologia

Epistemologia

Etica

Estetica

Filosoa limbajului

Filosoa #tiin!ei

Filosoa min!ii

Filosoa sportului

Filosoa artei

Filosoa politic"
ntreb#ri tipice

Despre noi n#ine

Ce sunt eu ?

Ce este con$tiin%a ?

Pot supravie%ui mor%ii corpului meu?

Pot sigur c" al%i oameni au acelea$i senza%ii $i experien%e ca $i mine ?

Ac%ion"m de ecare dat" conform propriului interes ?

A$ putea un fel de marionet", programat" s" fac lucrurile pe care cred c"
le fac din proprie voin%" ?

Despre lume

De ce exist" ceva mai curnd dect nimic?

Care este diferen%a dintre trecut $i viitor ?

De ce exist" o direc%ie a timpului ?

Poate viitorul s" inuen%eze trecutul ?

3

De ce exist" regularit"%i n natur" ?

Presupune lumea un Creator ?

Dac" da, putem n%elege de ce a creat lumea ?

Ce este timpul? Dar spa!iul?

Despre noi $i despre lume

Cum putem siguri c" lumea este ceea ce credem c" este ?

Ce este cunoa$terea $i care sunt limitele ei ?

Ce anume constituie un domeniu de cercetare pentru $tiin%" ?

Cum anume ajungem s" avem cuno$tin%e despre obiectele abstracte,

precum numerele ?

Cum anume cunoa$tem valorile $i obliga%iile ?

Cum putem siguri care dintre opiniile noastre sunt obiective $i care sunt
subiective ?
Immanuel Kant
1.Ce pot $ti ?
2.Ce trebuie s" fac ?
3.Ce-mi este ng"duit s" sper ?
4.Ce este omul ?
Cum se nva!" losoa?

Reec!ia #i auto-reec!ia. Istoricul. Cercet"torul n cosmologie.

losoa nu se nva%", ci doar losofarea (Kant)

Cum se poate nv"%a s" gnde$ti corect ?

Socrate

lentilele cu care privim lumea = ideile #i concep!iile noastre

Care este scopul losoei?

Pl"cerea de a reecta

Exerci!iile zice #i mentale

Reec!ia este legat" de practic"

Fatalismul

homo economicus

Nicolaus Copernicus (1473-1543)

4
Francesco Goya (1746-1828)
Somnul ra!iunii na"te mon"tri

Somnul ra!iunii na#te mon#tri (Goya, 1746-1828)

Scurt periplu prin istoria losoei
Antichitatea greac#

Thales din Milet (cca. 600 Hr)

'coala Ionian": Heraclit (cca. 550-480 Hr)

'coala Eleat": Parmenide (cca. 550 Hr)

Pitagora din Samos (c. 580500 .Hr)

Zenon (cca. 490 -430 Hr)

Socrate (470-399 Hr.)

Platon (427-347 Hr)

Aristotel (c. 384322 .Hr.).

Plotin (cca. 205270).

Evul Mediu

Sfntul Augustin (cca. 354430).

Anselm de Canterbury ( ~10341109).

Toma de Aquino (1221 1274).

William Ockham (12881348).

Rena"tere

Nicolaus Cusanus (1401 - 1464).

Pico della Mirandola (1463 1494).

Niccolo Machiavelli (1469 1527).

Giordano Bruno (1548- 1600).

Epoca Modern#

Francis Bacon (1561 1626).

Rene Descartes (1596 1650).

Thomas Hobbes (1588 1679).

Blaise Pascal (1623 1662).

Baruch Spinoza (1632 1677).

Gottfried Leibniz (1646 1716).

George Berkeley (1685 1753).

David Hume (1711 1776).

Voltaire (1694 1778).

Denis Diderot (1713 1784).

Jean-Jacques Rousseau (1712 1778).

5

Immanuel Kant (1724 1804)

Epoca Contemporan#

G.W.F. Hegel (1770 1831)

Arthur Schopenhauer (c. 1788 1860)

John Austin (1790 - 1859)

Auguste Comte (1798 - 1857)

Soren Kierkegaard (1813 1855)

Karl Marx (1818 1883)

J. S. Mill (1806 1873)

Charles Peirce (1839 1914)

Gottlob Frege (1848 1925)

Wilhelm Dilthey (1833 1911)

mile Durkheim (18581917)

William James (1842 1910)

Max Weber (1864- 1920)

Henri Bergson (1859 1941)

John Dewey ( 1859 1952)

Edmund Husserl ( 1859 1938)

G.E. Moore (1873 1958)

Ferdinand de Saussure (1857 - 1913)

Bertrand Russell (1872 1970)

Martin Heidegger (1889 1976)

A.J. Ayer (1910 1989)

Rudolf Carnap (1891 1970)

Willard van Orman Quine (1908 2000)

Karl Popper (1902 1994).

Jean-Paul Sartre (1905 1980)

Gilbert Ryle (19001976)

Albert Camus (1913 1960)

Karl Jaspers (1883 1969)

Ludwig Wittgenstein (1889 1951)

6
Curs 2: Argumentare "i gndire critic#
n losoe se fac adesea ra!ionamente pentru a sus!ine un anumit punct de vedere
asupra unei probleme losoce sau alteia. Pentru aceasta putem folosi dou" tipuri
generale de ra!ionamente:
1. ra!ionamentul deductiv
2. ra!ionamentul inductiv
1. Ra!ionamentul deductiv
Probabil c" cel mai simplu mod de a a ar"ta c" o tez" (concluzie) este una
rezonabil" este prin producerea unui argument valid n favoarea acelei teze. Un
astfel de argument este o inferen!" ce implic" una sau mai multe premise #i o
concluzie, astfel nct premisele s" sus!in" n mod ra!ional concluzia. Specic pentru
ra!ionamentul deductiv este faptul c", n cazul n care ra!ionamentul este valid,
concluzia rezult" cu necesitate din premis" (premise). Exist" inferen!e deductive
imediate (f"r" intermediari) n care dintr-o singur" propozi!ie cu rol de premis"
rezult" n mod corect o alt" propozi!ie cu rol de concluzie. Ne vom ocupa aici doar de
inferen!ele deductive mediate, formate din dou" premise.
a. silogismul
b. condi!ionalele
a. Silogismul
Un silogism este un ra!ionament deductiv alc"tuit doar din 3 termeni #i 3 propozi!ii.
Dou" dintre aceste propozi!ii sunt premise (propozi!iile de la care pornim
ra!ionamentul nostru deductiv) iar cea de-a treia propozi!ie este concluzia. Concluzia
trebuie s" rezulte din premise cu ajutorul regulilor de deduc!ie. Cei trei termeni sunt;
termenul care apare ca subiect n concluzie (S)
termenul care apare ca predicat n concluzie (P)
termenul mediu, ce face legatura dintre subiectul #i predicatul concluziei. (M)
7
Exemplu:
Premisa 1: To!i oamenii sunt muritori. ................... To!i M sunt P
Premisa 2: Socrate este om. ................................ S este M
Concluzie: Socrate este muritor. ........................... S este P
Premisa n care apare predicatul concluziei se nume#te premis" major".
Premisa n care apare subiectul concluziei se nume#te premis" minor".
ntr-un silogism valid, din premise adev"rate rezult" cu necesitate o concluzie
adev"rat".
Caracteristici generale

este format din premise, a c"ror valoare de adev"r incontestabil"

genereaz" n mod obligatoriu o concluzie adev"rat".

este descris prin termenii de valid $i nevalid ; dac" premisele sunt

corecte, $i concluzia care rezulta din ele este corect", atunci
argumentul este considerat valid; dac" una dintre premise (sau toate)
este fals", atunci argumentul nu este valid.

argumentul deductiv se bazeaz" pe legi, principii sau generaliz"ri.

Premisele

argumentul deductiv depinde de valabilitatea premiselor

premisele sunt enun!uri cu privire la fapte reale, reguli, principii sau

generaliz"ri

uneori distan!a dintre un ra!ionament valid #i unul nevalid este dat" de

un singur cuvnt (de exemplu: to!i, ecare, unii, etc.) - cuanticatori,
Exemplu

To!i cinii au blan" maro

Spot este un cine

Spot are blan" maro.

Premisele: propozitii armative sau negative, universale sau particulare
armative universale: Toti oamenii sunt muritori
negative universale: Nici un sportiv nu a lipsit de la antrenament
8
armative particulare: Unii fotbali#ti au salarii foarte mari
negative particulare: Unii voleibali#ti nu sunt prezen!i la antrenament.
Validitatea silogismelor: pentru ca silogismul s" e valid, trebuie ca termenii care
apar n premise precum #i premisele s" respecte unele reguli logice. Dintre acestea
amintim:
silogismul nu are dect trei termeni
termenul mediu nu apare n concluzie
din dou" premise negative nu se poate ob!ine nici o concluzie
din dou" premise particulare nu se poate ob!ine nici o concluzie
etc
Condi!ionalele
forma propozi!iei condi!ionale (ipotetice): dac" A, atunci B
A = antecedentul propozi!iei ipotetice; B = consecventul propozi!iei ipotetice.
unele silogisme con!in o propozi!ie ipotetic" #i una categoric" = silogismul
condi!ional
Exemplu:

Premisa 1: Dac" Ion va merge n excursie n Cheile Nerei, va vedea

vipere.

Premisa 2: Ion merge n excursie n Cheile Nerei.

Concluzie: Ion va vedea vipere.

Forme valide ale condi$ionalelor:
Modus ponens Exemplu:
Dac" A, atunci B Dac" plou", atunci mi iau umbrela.
A Plou".
Deci, B. Deci, mi iau umbrela.
Modus tollens: Exemplu:
Dac" A, atunci B Dac" plou", atunci mi iau umbrela.
non-B Nu mi iau umbrela.
Deci, non-A. Deci, nu plou".
9
2. Ra!ionamentul inductiv
Caracterizare genaral"

Induc!ia este tipul de ra!ionament care porne#te de la fapte specice,

particulare pentru a ajunge la concluzii generale (principii, reguli, legi).

se utilizeaz" premise care conduc la o concluzie probabil"

Forma general":

e o mul!ime A de elemente: x,y,z,......

dac" x are o proprietate B,

y are proprietatea B,

z are proprietatea B,

....,

atunci, probabil c" toate elementele mul!imii A au proprietatea B

Tipuri de argumente inductive
argumentul prin analogie
argumentul cauzal
Argumentul prin analogie
Forma general": Exemplu:
A are proprietatea B Ion este baschetbalist
C se aseamn"n" cu A Marius seam"n" cu Ion (e la fel de
nalt, ...)
Deci, C are proprietatea B Marius este baschetbalist
Exemplu
Plantea X are atmosfer"
Plateta Y se aseam"n" cu planeta X (se a" la o distan!" asem"n"toare de o stea,
are aproape acelea#i dimensiuni, etc.)
Deci, planeta Y are atmosfer"
10
Observa!ie:
Dac" n cazul ra!ionamentului deductiv concluzia rezulta cu necesitate din premise,
n cazul ra!ionamentului inductiv, concluzia este doar probabil".
Argumentul cauzal
evenimentul A este cauza evenimentului B dac":
evementul A precede evenimentul B
se constat" c" prezen!a lui A este urmat" de prezen!a lui B
se constat" c" absen!a lui A este urmat" de absen!a lui B
se constat" c" o varia!ie cantitativ" a lui A este nso!it" de o varia!ie cantitativ" a lui
B
n aceste circumstan!e se poate spune cu probabilitate c" A este cauza lui B.
Exemplu:

evenimentul A: modicarea temperaturii unui cilindru de metal

evenimentul B: modicarea dimensiunilor cilindrului de metal

de ecare dat" cnd se modic" temperatura, se modic" #i

dimensiunile

de cte ori nu se modic" temperatura, nu se modic" dimensiunile

cre#te temperatura, cresc dimensiunile

deci, cauza probabil" a modic"rilor de dimensiune a cilindrului de

metal (B) o reprezint" modicarea temperaturii (A).
Erori n argumentarea deductiv" #i inductiv"
Paralogismele sunt erori de argumentare neinten!ionat". Sosmele sunt erori
inten!ionate de argumentare. Prezent"m mai jos cteva tipuri de erori de
argumentare deductiv":
Dilema fals"
Ra!ionamentul circular
Ambiguitatea
11
Negarea antecedentulului
Armarea consecventului
Dilema fals"

O dilem" fals" este un argument care prezint" un numar limitat de

op%inuni (de obicei dou"), n timp ce n realitate, n situa!ia respectiv"
exist" mult mai multe posibilitati.

Ne ofer" o alternativ" ntre o variant" sau alta (e-e/ori-ori/sau-sau),

chiar dac" ar putea exista $i alte posibilit"%i.

Atunci cnd una dintre op%iuni (de obicei cea care se refer" la tot ce
este r"u) este contrazis", dilema fals" concluzioneaz" c" varianta
opus" este cea adevarat".
Exemple:
Iube#te sau par"se$te!
Fie e$ti cu noi, e e$ti mpotriva noastr".
Ia note mai mari, altfel nu vei ajunge niciodata la facultate.
Ra!ionamentul circular

n ra%ionament circular se consider" adevarat" concluzia care ar trebui s" e

demonstrat".

n cadrul unui argument (nevalid) care folose$te ra%ionamentul circular, concluzia

urmeaz" unei singure premise = premisa care ar trebui s" sus%in" adev"rul
concluziei este pur $i simplu rearmarea concluziei, doar cu o supercial"
varia%ie.

Formal: A este B, deci B este A.

Exemple:
a. Imi plac cei de la Poli, pentru c" sunt echipa mea favorit".
b. Fantomele exist" pentru c" am vazut o dat" ceva care nu putea altceva
dect o fantom".
c. MyX este cel mai bun restaurant din ora$ pentru c" este mult mai bun dect
toate celalalte.
12
Ambiguitatea

este mai dicil de identicat pentru c" ambele premise par a

adev"rate #i concluzia pare s" decurg" din ele

totu#i, n!elesul unui cuvnt nu este clar #i face ca ntregul argument s"
nu e valid

se utilizeaz" acela#i cuvnt de dou" ori, de ecare dat" cu un alt n!eles

sau prin utilizarea unui cuvnt cu n!eles ambiguu
Exemplu:

Toate femeile dr"gu!e sunt amabile

Toate femeile frumoase sunt dr"gu!e

Deci, toate femeile frumoase sunt amabile.

Negarea antecedentului

Dac" A, atunci B

Nu A

Deci, Nu B
Exemplu:

Dac" munce#ti, atunci ai. (Munce#ti, ai. Nu munce#ti, nu ai.)

Nu munce#ti.

Nu ai.
Armarea consecventului

Dac" A, atunci B

Deci, A.
13
Exemplu:

Dac" munce#ti, atunci ai.

Ai.

Deci, munce#ti.
Erori ale ra!ionamentului inductiv

generalizarea pripit"

post hoc, ergo propter hoc

eroarea de compozi!ie
Generalizarea pripit"

n acest caz exist" prea pu!ine exemple pentru a putea sus!ine un punct
de vedere

form": un e#antion (prob") mic A este luat din popula!ia B;

generalizarea X se face pe popula!ia B, bazndu-se pe proba A.

motive: partizanat sau neglijen!"

Exemplu:

Paul viziteaz" SUA n vacan%". El intr" ntr-o banc" pentru a schimba

ni#te bani $i este surprins c" este singur la rnd. n aceea#i sear"
trimite un e-mail familiei: ,,b"nciile func%ioneaz" mult mai rapid n
America dect la noi; po%i s" mergi n orice banc" $i nu trebuie s" stai la
rnd.
Eroarea de compozi!ie

eroarea are loc atunci cnd nsu#irile p"r!ilor sunt considerate a #i

nsu#iri ale ntregului (#i invers).

forma general": p"r!ile unui compus au proprietatea A, atunci #i

compusul ca ntreg are proprietatea A (compusul are proprietatea A,
atunci #i p"r!ile au proprietatea A).
14
Exemple:

Dac" toate p"r!ile unei ma#ini sunt u#oare

atunci ma#ina, ca ntreg, este u#oar".

Jura!ii l-au condamnat pe X

Y este jurat

Y l-a condamnat pe X.
Eroarea post hoc, ergo propter hoc

evenimentul A are loc naintea lui B

deci, evenimentul A este cauza lui B

Exemple:

Am luat trei tablete de Echinacea n ecare zi de cnd m-a prins r"ceala. Dup" o
s"pt"mn" r"cela mi-a trecut, mul%umit" tabletelor de Echinacea.

Am vrut s" iau testul cu not" mare, a$a c" am folosit pixul meu norocos. A
func%ionat $i de data asta. Am luat 10.

Asear" am visat c" a avut loc un accident auto n ora$ul meu. Cnd am citit ziarul
de diminea%a, am realizat c" accidentul chiar a avut loc. Visele mele prev"d viiorul.
15
Curs 3: Elemente de Metazic# "i Ontologie
Deni$ii

'Biologia este #tiin!a care studiaz" organismele vii)

Ontologia: ramur" a losoei care se ocup" cu interoga!ia asupra in!ei n sine

#i a rela!iei acesteia cu gndirea.

Metazica: ramur" a losoei care se ocup" cu interoga!ia asupra principiilor #i

temeiurilor existen!ei.

Metazica este #tiin!a despre Fiin!a ca in!" (Aristotel)

Metazica este studiul realit"!ii ultime. (van Inwagen)

Aparen$# "i Realitate

P"mntul ne apare c" e plat #i c" nu se mi#c". n schimb, n jurul s"u se mi#c"
Luna, Soarele #i alte planete #i stele pe traiectorii aparent ciculare #i
concentrice.

n realitate P"mntul are form" de geoid, se rote#te n jurul propriei axe #i n

jurul Soarelui. Doar Luna se rote#te n jurul s"u.
Exist# o realitate ultim#?

S" presupunem c" cineva ar arma: Nu exist" o realitate ultim". Ceea ce

credem c" este realitatea ultim" se dovede#te ulterior a fost doar o aparen!".
Iar procesul merge a#a mai departe.

Chiar aceast" arma!ie, dac" ar adev"rat", ar o arma!ie despre realitatea

ultim" care ar consta ntr-o serie nesfr#it" de aparen!e.
ntreb#ri despre realitatea ultim# (van Inwagen 2009)
Care sunt cele mai generale tr"s"turi ale Lumii #i ce fel de lucruri se a" n
Lume? Cum este Lumea?
De ce exist" Lumea? De ce exist" o Lume ce are tr"s"turile #i con!ine lucrurile
descrise ca r"spuns la ntrebarea de mai sus?
Care este locul nostru n Lume? Cum se integreaz" oamenii n Lume?
16
R"spunsuri la ntreb"rile metazice n Evul Mediu:
Lumea este Dumnezeu #i tot ceea ce El a creat. Dumnezeu este innit. El a
f"cut att spiritele, ct #i lucrurile materiale. Dumnezeu a existat ntotdeauna, #i,
la un anumit moment din trecut, El a creat celelalte lucruri. nainte de asta, nu a
existat nimic altceva dect Dumnezeu. Dumnezeu va exista ntotdeauna.....
Dumnezeu trebuie s" existe, a#a cum 2+2=4. Dar nimic altceva nu are aceast"
caracteristic". Orice altceva n afar" de Dumnezeu ar putut s" nu existe.
Celelalte lucruri n afar" de Dumnezeu exist" doar indc" Dumnezeu le-a f"cut
s" existe printr-un act liber de voin!".......
Oamenii sunt crea!i de Dumnezeu pentru a-L iubi #i sluji ntotdeauna. Astfel,
ecare om are un scop sau o menire. Omul are o voin!" liber" #i poate refuza
s" fac" lucrurile pentru care a fost creat......
R"spunsuri la ntreb"rile metazice n secolul al XIX-lea:
Lumea este materie n mi#care. Nu exist" altceva dect materie care
ac!ioneaz" conform cu legile zicii. Fiecare lucru este alc"tuit din materie #i
ecare aspect al comportamentului s"u se datoreaz" func!ion"rii acestor legi.
Materia a existat dintotdeauna, deoarece materia nu a fost nici creat", nici
distrus". De aceea, nu exist" nici un de ce? cu privire la existen!a Lumii.
Oamenii sunt congura!ii complexe de materie. Deoarece materia este etern",
existen!a congura!iilor complexe de materie nu este surprinz"toare. Oamenii
sunt acel gen de lucruri care se pot petrece din timp n timp. Ei nu au nici un
scop, c"ci existen!a lor #i tr"s"turile lor sunt accidentale. Vie!ile lor nu au nici un
sens n afara celui subiectiv.
Fiin$# "i existen$#

Limbajul comun

a =a exista=a tr"i

Eu sunt=Eu exist=Eu tr"iesc

Logica

Socrate este om - S este P

este = leg"tura dintre subiectul logic (S) #i predicatul logic (P)

Unii oameni sunt sportivi

17

exist" cel pu!in un om care este sportiv

Filosoa

ntrebare: CE ESTE?

R"spuns: FIIN*A

ntrebare: CUM ESTE?

R"spuns: EXISTEN*A

Expresia existen!" (derivat" din existere) indic" faptul de a provenit din

ceva #i existen!a este in!a care a provenit din temei (Hegel)

existere (gr.) = a ie#i n, a se manifesta n afar".

ntrebarea ontologic"

Tr"im ntr-o lume n care totul se schimb" f"r" ncetare.

buturug"!ac"r"!cenu#"!nimic

CE ANUME PERSIST& DE-A LUNGUL TUTUROR SCHIMB&RILOR?

trebuie s" e ceva ce d"inuie n toate cte sunt, altfel de mult nu ar mai existat
nimic.
Parmenide

Parmenide (510 a. Hr. - ?)

losoa sa se axeaz" pe dou" concepte fundamentale:

gndirea

in!a n sine
Fiin$a

deni!ie: in!a este ceea ce este n sine, ceea ce se a" n permanen!"

identitate cu sine ns"#i, este esen!a.
Problema lui Parmenide

Ecua!ia matematic": 7x+4=32

Logica: Socrate este om; Principiul identit"!ii: A este A, n acela#i timp #i sub
acela#i raport

Discu!ii: cel care se contrazice pierde disputa.

Gndirea noastr" func!ioneaz" cu exigen!a identit"!ii

18
Intrebarea lui Parmenide

n ce m"sur" in!a n sine este accesibil" gndirii?

R#spunsul lui Parmenide

Exist" dou" c"i de cercetare a Fiin!ei:

calea opiniei
calea ra!iunii
Calea opiniei

este cercetarea dup" p"rere

apar!ine muritorilor, oamenilor ne#tiutori

este departe Adev"r

admite contrariile

identic" Fiin!a cu Nein!a, a cu a nu

nu are ca obiect Fiin!a n sine, ci conduce la lumea sim!urilor

Calea Ra!iunii

este cercetarea dup" Adev"r

arm" identitatea Fiin!ei cu sine ns"#i - A=A

arm" identitatea dintre Gndire #i Fiin!" - Fiin!a este gndire (inteligibilul)

c"ci e tot una a gndi #i a

E tot una a gndi #i gndul c" ceva este; doar, f"r" in!a n care este
exprimat, nu vei g"si niciodat" gndul. C"ci nimic nu este, nici nu va , afar" de
in!" (Despre natur". Parmenide)
Fiin!a lui Parmenide

Pot s" spun: Fiin!a este, dar nu pot s" spun: nein!a este

De ce? Pentru c" este o contradic!ie

Deci, Fiin!a=Gndire

Imposibilit"!ile logice=imposibilit"!i ontologice

Heraclit

Heraclit (? - 480 a. Ch.)

se opune gndirii lui Parmenide

19

sus!ine o teorie a in!ei n!eleas" ca principiu al schimb"rilor permanente

Fiin!a care persist" de-a lungul tuturor schimb"rilor este schimbarea ns"#i.
Problema lui Heraclit

n experien!" avem de-a face cu schimbarea

schimbarea nfrnge principiul identit"!ii:

Exemplu: nu te po!i sc"lda de dou" ori n acela#i ru

Deci, Schimbarea este modul de a al lucrurilor

Fiin!a lui Heraclit

Fiin!a este combina!ia contrariilor

Fiin!a este Devenire: Totul curge

Focul este principiul ordonator, de echilibru al Fiin!ei: Focul este Ra!iunea,

Legea ce vegheaz" ca lupta contrariilor s" e n echilibru
Platon

R"spunsul lui Platon: Ideile sunt cele care r"mn neschimbate de-a lungul
tuturos schimb"rilor

Ideile sunt adev"rata realitate, din care deriv" in!a lucrurilor din aceast" lume

Ideile nu sunt reale n sensul n care sunt reale lucrurile. Ele sunt sursa in!ei #i
izvorul binelui.
Lumea lui Platon
20
doxa
(opinie)
episteme
(cunoa#tere)
Lumea
sim!urilor
Lumea
Ideilor
Aparen!a
Realitatea
schimb"toare
efemer"
compus"
relativ"
etern"
simpl"
absolut"
forma
materia
Fiin!a
Aristotel

Filosoa: #tiin!a in!ei ca in!"

nu in!a aceea sau in!a acesta

categorii ale in!ei: moduri de a ale in!ei:

substan!a

calitatea

cantitatea

rela!ia
Fiin!a lui Aristotel

Fiin!a n poten!": materia

Fiin!a n act: forma

Fiin!a

Ce este?
Ce este ceea ce este?

Ce este?
Ce este omul?

Diferen!a dintre sine #i celelalte entit"!i: obiecte, natur", semeni:

n ce const" diferen!a dintre mine ca om #i un obiect?

n ce const" diferen!a dintre mine ca om #i un animal?

n ce const" diferen!a dintre mine ca om #i un semen al meu?

Natura uman#

Care este natura uman"?

Care este setul de atribute specic naturii umane?

R"spunsuri:

Teoria politic"

Teoria metazic"
Teoria politic"

Ia n considerare capacitatea sau incapaciatea esen!ial" a omului de a tr"i n

mod social.

Dou" teorii politice cu privire la natura uman":

Aristotel (384-322 .Hr.)

Rousseau (1712-1778)
21
Teoria lui Aristotel

teoria sa despre natura uman" este inuen!at" de concep!ia sa teleologic"

(teleologie = teorie care explic" fenomenele mai curnd prin scopul pe care l
ndeplinesc fenomenele, dect prin cauzele acestora).

existen!a uman" are un scop = a tr"i mpreun" cu semenii n vederea unei vie!i
bune.

o via!" bun" (=o via!" n care actele morale #i cele intelectuale sunt posibile) nu
se poate ob!ine dect n m"sura n care oamenii sunt parte component" a unui
stat (comunitate de in!e capabile s" discearn" binele #i r"ul, dreptatea #i
nedreptatea).
Natura uman" (Aristotel)

pn" la Aristotel statul #i ordinea social" erau considerate conven!ii.

Aristotel consider" statul o institu!ie natural", rezultat" indirect din instinctele de

conservare #i reproducere a indivizilor.

primordialitatea statului n raport cu individul e de natur" func!ional" #i nu

genetic".
Cauzele

n mod curent prin cauz" se n!elege un fenomen care genereaz" un alt

fenomen pe care l precede.

Pentru Aristotel cauza unui lucru reprezint" una din condi!iile de realitate ale
lucrului respectiv.

Aristotel distinge 4 cauze:

1. cauza material": materia din care este alc"tuit lucrul
2. cauza formal": forma care este imprimat" lucrului
3. cauza ecient": ceea ce, prin ac!iunea sa, face ca forma s" p"trund" n
materie
4. cauza nal": scopul, sensul pentru care a fost f"cut lucrul respectiv
22
Exemplu

O statuie ecvestr"

cauza material": marmura

cauza formal": forma care face din marmur" o statuie ecvestr" #i nu altceva

cauza ecient": munca depus" de sculptor pentru a trasnforma marmura n

statuia ecvestr"

cauza nal": scopul pentru care a fost creat" statuia

Statul (Aristotel)

Scopul (cauza nal") este primordial pentru construirea statuii: n vederea

acestui scop #i-a procurat sculptorul bucata de marmur", a conceput forma
statuii, a sculptat-o.

Cele 4 cauze sunt ontologic constitutive in!ei.

Din nou despre natura uman"

omul este prin esen!a sa un zoon politikon

idealul pentru om nu este nici individualistul , nici anarhistul

n cadrul statului (comunit"!ii) trebuie !inut seama de toate dimensiunile umane.

se pune problema echilibrului ntre exigen!e diferite #i chiar contradictorii.

trebuie s" tindem s" actualiz"m cauza nal"

Jean-Jacques Rousseau (1712-1778)
Modic"rile la care este supus omul n cadrul societ"!ii cauzeaz" fericirea sau
nefericirea omului?
St"rile omului:
a. starea natural" = starea n care to!i oamenii sunt egali
b. starea articial" = impune inegalitatea ntre oameni
Modic"ri ale naturii umane

modic"rile constitu!iei corpului

cuno#tin!e noi

erori multiple

tulbur"ri ale suetului provocate de pasiuni

inegalit"!i politice #i diferen!e sociale

23
Consecin!e #i solu!ii

nefericirea omului

adev"rata natur" uman" nu este cea social", ci este starea primitiv" a omului
s"lbatic:

omul lipsit de leg"turi cu semenii s"i

omul lipsit de grai #i de cuno#tin!e inutile

omul supus doar inegalit"!ii naturale datorate vrstei, s"n"t"!ii #i puterii

omul supus doar principiului interesului n propria conservare #i principiului

repulsiei fa!" de suferin!a #i moartea semenilor s"i

rentoarcerea la starea natural" = fericire.

Teoria metazic#

GNDIREA #i capacitatea omului de a REFLECTA asupra lumii = elementul

distinctiv al naturii umane

OMUL este o in!" meditativ", reexiv"

Augustin (354-430)

Pascal (1632-1662)
Augustin (354-430)

concep!ie cre#tin" despre natura uman":

omul este o crea!ie divin"

este f"cut dup" chipul #i asem"narea lui Dumnezeu

Augustin dezvolt" aceast" idee din Biblie (Geneza 1:26 S" facem om dup" chipul
#i dup" asem"narea Noastr"):

omul este o imagine a lui Dumnezeu

pluralitatea ! Trinitate

deci, omul este o imagine a Trinit"!ii

DAR, ntreaga in!" a omului reect" divinul, chiar #i partea carnal"?

Omul lui Augustin

Omul interior: suetul #i facult"!ile sale orientate c"tre cunoa#terea ideilor

eterne

Omul exterior: aspectul carnal, perisabil #i cunoa#terea provenit" din sim!uri

Doar omul interior (suetul #i facult"!ile sale - existen!a, cunoa#terea, voin!a)

reect" divinitatea.
24

Faptul de a un sine, cunoa#terea acestui sine #i iubirea de sine sunt atributele

esen!iale ale naturii umane.
Blaise Pascal (1632-1662)

limitele naturii umane determin" cunoa#terea naturii umane

deci, trebuie s" ne cercet"m pe noi n#ine, dar #i natura

din cercetarea realit"!ii exterioare:

1.innitul mare: num"rul innit al crea!iilor lui Dumnezeu
2.innitul mic: diviziunea continu" a unui obiect

Nici innitul mare, nici innitul mic nu pot cuprinse de ra!iuna uman"

deci, omul este o in!" care #i recunoa#te limitele gndirii sale.

Comparndu-se cu NEANTUL #i INFINITUL:

omul = cale de mijloc ntre aceste extreme: nimic n compara!ie cu innitul, tot
prin compara!ie cu neantul

Cercetarea limitelor: natura uman" este o limit" permanent".

De aici nevoia de a i dep"#i prin ra!iune, deoarece numai prin ra!iune (o

cunoa#tere limitat", dar continu") poate omul s" se deneasc" fa!" de realitatea
extern".
Problema alterit#$ii "i a identit#$ii

problema alterit"!ii sau a celuilalt (LEVINAS)

problema identit"!ii personale (WILLIAMS - vezi cursul introductiv n losoa

min!ii)
mmanuel Levinas (1905-1995)

pn" la E. Levinas, problema alterit"!ii era inclus" n cea a subiectului

cunosc"tor:

care este natura celuilalt?

obiect tradus ra!ional, interiorizat prin n!elegere

ntre indivizi #i obiecte nu se f"cea distinc!ie - toate formau o totalitate obiectiv",

erau cmp de cunoa#tere pentru un subiect
Alteritatea n concep!ia lui Levinas

gndirea trebuie s"-l sesizeze pe cel"lalt n caracterul s"u de diferit, de cu totul

altul.
25

cum e accesibil" rela!ia cu cel"lalt?

ca prezen!": altul este o prezen!" diferit" de mine, ce de!ine o libertate

incontrolabil".

ca limbaj: altul se exprim" prin limbaj, ind auzit, vorbire atestnd o alt" natur"m
liber", imprevizibil" care mi traseaz" limitele proprii.
Omul - in$# cultural#

De ce exist?, Care este scopul vie!ii mele? - ntreb"ri despre sensul vie!ii

Claricarea termenilor: existen!", sens

Existen!"

animalul tr"ie#te - omul exist"

omul este creator de cultur"

animalul e preocupat doar de supravie!uire

Sens

scopul unei situa!ii sau caracterul ra!ional al situa!iei

sensul existen!ei = acel fapt care determin" mplinirea posibilit"!ilor existen!ei

Solu$ii la problema sensului existen$ei

Lucian Blaga (1895-1961)

Constantin Noica (1909-1988)

Paul Ricoeur (1913-.....)

Albert Camus (1913-1960)

Lucian Blaga

pozi!ia dominant": evolu!ionist"

caracterul privilegiat al existen!ei umane: omul este creator de cultur"

crea!iile de cultur" sunt revel"ri ale misterului n care este situat" existen!a
uman"

existen!a omului este ntru mister #i pentru revelare

omul #i dep"#e#te condi!iile imediatului #i ale securit"!ii, ind capabil s"-#i

jertfeasc" propria existen!" pentru crearea de cultur".
Constantin Noica

logica lui Hermes: logic" a individualului, o logic" care reect" n sine ntregul

o astfel de logic" permite n!elegerea sensului existen!ei.

26
Paul Ricoeur

interoga!ia asupra sensului presupune un moment de ntoarcere a omului, prin

gndire, asupra lui nsu#i.

rezultatul: judecata eu sunt, eu gndesc.

Ricoeur: acest rezultat este unul abstract, c"ci omul nu poate cunoa#te direct
sensul existen!ei sale.

omul trebuie s" recupereze sensul existen!ei interpretnd semnele lumii,

limbajul, cultura.
Sensul existen$ei - Ricoeur

planuri: semantic, reexiv, existen!ial.

Semantic: cel al interpret"rii simbolurilor

Reexiv: analiza leg"turii dintre n!elegerea semnelor #i n!elegerea de sine.

Existen!ial: descoperirea sensului sinelui ca rezultat al n!elegerii de sine prin

intermediul interpret"rii semnelor.
Albert Camus

sinuciderea ca problem" losoc"

climatul absurdit"!ii

sentimentul absurdului

con#tiin!a lucid"

omul absurd este un om liber n fa!a lumii #i pasionat n tr"irea experien!ei

absurde a lumii.
27
1
c u n o a " t e r e
propozi!ional#
(explicit#)
cunoa"tere
t a c i t #
(implicit#)
cuno"t i n! e despre l egea l ui
Newton/"tie s# cnte la pian
2
c u n o a " t e r e
n e mi j l o c i t #
(intuitiv#)
cunoa"tere
mi j l o c i t #
(deri vat #,
discursiv#)
vederea Soarelui/Obiectul X este
voluminos
3
cunoa"tere a
priori
cunoa"tere
a posteriori
To!i celibatarii sunt nec#s#tori!i/
Toate corpurile sunt grele
Curs 4: Introducere n teoria cunoa"terii
Problemele teoriei cunoa#terii

Care este natura cuno#tin!elor?

Care sunt sursele #i mijloacele prin care agentul cognitiv dobnde#te

cuno#tin!e?

Este agentul ndrept"!it s" aib" cuno#tin!e certe?

Ce sunt cuno#tin!ele?

opinie vs. cuno#tin!" (Platon)

opinie = p"rere, nentemeiat", subiectiv", se bazeaz" pe sim!uri

cuno#tin!" = judecat" adev"rat", bazat" pe ra!iune, obiectiv"

Teoria clasic" a cunoa#terii: cuno#tin!a este o opinine adev"rat" #i ntemeiat"

Tipuri de cunoa#tere
Concepte ce intervin n analiza cunoa#terii

Deni!ia clasic": numim cunoa#tere opinia adev"rat" nso!it" de ra!iune sau

ntemeiere.

opinia: purt"tori de informa!ie de un anumit tip;

a avea o opinie nseamn" a crede c" ceva este ntr-un fel sau altul.

a crede #i a arma ceva reprezint" condi!ia minim" pentru cunoa#tere

propozi!ional"

adev"rul: opinia exprimat" printr-o judecat" poate primi atributul de adev"rat"

sau fals"

ntemeierea: demersul prin care ap"r"m sus!inerea c" o anumit" opinie

reprezint" cunoa#tere
28
sim!uri
ra!iune
Sursele cunoa#terii

Acest m"r este ro#u

Tortul de ciocolat" este dulce

Mirosul de brndu#e mi-a umplut camera

Eu gndesc

Eu m" ndoiesc

Eu cred c" propozi!ia +Eu gndesc) este adev"rat"

Abord"ri losoce ale surselor cunoa#terii

Empirismul: sursa cunoa#terii = sim!urile (Bacon, Locke, Hume, etc.)

Ra!ionalismul: sursa cunoa#terii = ra!iunea (Descartes, Leibniz, Spinoza, etc.)

Ra!ionalismul

Rene Descartes

Baruch Spinoza

Gottfried W. Leibniz
Ren Descartes (1596-1650)

Cum putem cunoa#te ceva cu certitudine?

Cum este posibil ca despre acela#i lucru s" existe attea p"reri, nu numai
diferite, dar uneori chiar opuse?

Este posibil s" cunoa#tem ceva?

Solu!ia lui Descartes

Pasul 1. M" ndoiesc de tot ceea ce nu mi apare ca ind sigur:

sim!urile: ne n#eal" de multe ori

lumea: n vis ne apare o lume ce pare real"

ra!ionamente: uneori acestea sunt gre#ite

Pasul 2. Nu se poate ndoi de faptul c" gnde#te, c"ci ndoiala este o activitate
a min!ii, este cugetare: Cuget, deci exist.
Sursa cunoa#terii la Descartes

Adev"rul unei cuget"ri este asigurat de claritatea #i distinc!ia cuget"rii.

Sim!urile nu pot furniza idei clare, ci doar confuze.

Opiniile adev"rate #i ntemeiate pot descoperite doar prin ra!iune.

29
Empirismul

Francis Bacon (1561-1626)

John Locke (1632-1704)

George Berkeley (1685-1753)

David Hume (1711-1776)

Francis Bacon (1561-1626)

Doctrina Idolilor

Metoda Inductiv-Experimental"
Doctrina Idolilor

Idolii Tribului:

deriva!i din natura uman", se manifest" n graba de a presupune c"

exist" mai mult" ordine #i regularitate n natur" dect exist" n realitate;

exist" o tendin!" natural" de a ignora contra-exemplele la propria

teorie;

mintea omului caut" nencetat cauze pentru fenomenele pe care le

observ" #i dup" ce a g"sit nu e mul!umit" de rezultat #i caut" mai
departe altele mai profunde, la innit;

exist" tendin!a de a crede ca ind adev"rat ceea e ar dori s" e

adev"rat.

Idolii Pe#terii:

se nasc din constitu!ia individual" a ec"rui om;

se asemenea, din educa!ia, obiceiurile #i chiar din mprejur"ri

accidentale;

includ fascina!ia pentru un subiect oarecare, care duce la generaliz"ri

gr"bite

din preferin!a unor min!i omene#ti de a se centra pe diferen!e, n timp

ce altele se centreaz" pe asem"n"ri;

unele min!i sunt atrase de noutate, altele de lucrurile cunoscute;

materie/structur";

rutina indus" de astfel de preferin!e

30

Idolii Pie!ei:

sunt deriva!i din faptul c" trebuie s" ne exprim"m #i s" ne comunic"m
gndurile cu ajutorul limbajului, ce con!ine decien!e sistematice:

exist" nume care se refer" la lucruri care nu exist";

exist" sensuri multiple #i/sau sensuri defectuoase ale cuvintelor;

Idolii Teatrului:

nu provin nici din minte, nici din limbaj, ci dintr-o cultur" losoc"
corupt" #i din demonstra!ii eronate
Metoda Inductiv-Experimental"

Descoperirea cauzelor care sunt att necesare, ct #i suciente pentru a

produce efectele lor

Tabela prezen!ei ( A este prezent, B este prezent)

Tabela absen!ei ( A este absent, B este absent)

Tabela varia!iei ( A cre#te/scade, B cre#te/scade)

Atunci A este cauza lui B

John Locke (1632-1704)
Inneismul

Teoria ideilor nn"scute mai este numit" $i inneism (de la franc. inn = nn"scut,
cuvnt ce-$i are originea n lat. innatus = nn"scut, din na$tere, congenital).

Inneismul sus%ine, pe urmele reminiscen%ei platoniciene, c" intelectul uman ar

nzestrat de la na$tere cu anumite idei, de care el devine ulterior con$tient.
Teza categoric" a lui Locke este aceea c" nu exist" idei nn"scute.
Critica Inneismului

Dac" ar exista idei nn"scute, ele ar trebui s" e prezente la to%i oamenii. Or,
experien%a ne arat" c" copiii nou-n"scu%i, napoia%ii mintal $i chiar marea mas"
a oamenilor necultiva%i nu au acele axiome sau principii care sunt socotite a
nn"scute.
31

Nici principiile logice, nici cele matematice $i cu att mai pu%in principiile
$tiin%elor de observa%ie, neind prezente n mintea tuturor oamenilor, nu pot
nn"scute.
Ideile nn"scute

Partizanii inneit"%ii, ind obliga%i s" admit" c" nu to%i oamenii le au, arm" c"
exist" o deosebire ntre a avea o idee $i a con$tient de ea. Adic" spiritul poate
avea idei, f"r" a con$tient de ele.

Acest lucru este ns" imposibil dup" p"rerea lui Locke. A n intelect nseamn"
a perceput sau n%eles de intelect, alt mod de prezen%" n intelect a unei idei
ind cu neputin%". A$adar, a spune c" o idee este n intelect, f"r" ca intelectul
s" o perceap" nseamn" a spune c" ea este $i n acela$i timp nu este n
intelect, adic" nseamn" a ne contrazice. Este adev"rat c" exist" idei a c"ror
cunoa$tere noi o dobndim foarte devreme; dar dac" le cercet"m cu aten%ie,
constat"m c" ele sunt compuse din adev"ruri dobndite, iar nu nn"scute. Noi
dobndim ideile numai treptat, dup" cum treptat nv"%"m termenii necesari
pentru a le exprime $i tot astfel ajungem s" cunoa$tem leg"turile dintre ele.

Un adev"r nn"scut $i necunoscut este o contradic%ie in adjecto

Principiile morale

Principiile morale nu sunt nici ele nn"scute. Cel mult, putem considera
nn"scute dorin%a de fericire $i aversiunea fa%" de nefericire, dar acestea nu
sunt dect tendin%e naturale ale oamenilor, iar nu expresia vreunor adev"ruri
gravate n intelect. n domeniul moral, asentimentul universal nu poate n nici
un caz invocat, c"ci ideile morale variaz" de la un popor la altul $i de la o religie
la alta.
32
Ideile religioase

Principiile religioase se a" n aceea$i situa%ie. ns"$i ideea de Dumnezeu este

o idee dobndit", iar nu una nn"scut". Pe lng" faptul c" anumi%i oameni nu o
au, ateii, sunt popoare ntregi care n-au nici o idee despre Dumnezeu $i nici
vreun cuvnt pentru a o exprima. Mai mult, aceast" idee variaz" la innit, de la
antropomorsmul primitiv $i pn" la deismul losolor. De altfel, chiar dac" ar
universal" $i pretutindeni aceea$i, aceasta n-ar o dovad" a inneit"%ii ei, dup"
cum universalitatea $i con$tiin%a ideii de foc nu dovede$te inneitatea acestei
idei. Universalitatea $i Constan%a ideilor pot explicate mult mai simplu, f"r" a
apela la ipoteza complicat" $i inutil" a ideilor nn"scute.
Care este atunci originea ideilor noastre?

R"spunsul lui Locke la aceast" ntrebare decurge logic din critica f"cut"
inneismului: dac" nu exist" idei nn"scute, dac" toate ideile noastre sunt
dobndite, nseamn" c" singura lor surs" este experien%a.

ncepem s" gndim atunci cnd senza%ia ne ofer" materialul necesar.

Cunoscutul principiu: nihil est in intellectu quod non antea (prius) fuerit in sensu
(n intelect nu se a" nimic care s" nu fost mai nti n sim%uri) rezum" n mod
exact acest punct de vedere.

Inainte de experien!" mintea noastr" nu con!ine nimic. Ea este asemenea unei

pagini albe de hartie sau unei table pe care nu este scris nimic cu creta
(TABULA RASA).
Clasicarea ideilor

Locke ntrebuin%eaz" termenul de idee ntr-un sens foarte general: orice

percep%ie existent" n spirit atunci cnd gnde$te este, n acest sens, idee =
con%inut intelectual.
Ideile simple

Ideile simple = materia prim" a tuturor cuno$tin%elor noastre, se formeaz" n

intelect pe cele dou" c"i men%ionate, senza%ia $i reec%ia.

n cazul lor, intelectul este pasiv, pur receptiv: adic" ele apar spontan sub
ac%iunea obiectelor exterioare sau a reec%iilor interne, e c" vrem, e c" nu
vrem. Intelectul nu are puterea de a le refuza, altera sau $terge, el pur $i simplu
le prime$te.
33
Idei complexe

Formarea ideilor presupune n intelect mai multe facult"%i (opera%ii):

1) percep%ia,

2) reten%ia = memoria;

3) discern"mntul

4) compara%ia = rela%ii ntre idei;

5) compozi%ia,

6) abstractizarea
Calit"!ile

m"rimea, forma, num"rul, pozi%ia, mi$carea exist" n mod real n lucruri, e c"
sunt percepute, e c" nu; ele apar%in deci lucrurilor nsele $i de aceea losoful
le nume$te calit"%i reale, originare sau primare.

culorile, sunetele, mirosurile, nu apar%in lucrurilor nsele $i nu sunt altceva dect

puteri pe care acestea le au de a produce n noi, prin intermediul calit"%ilor lor
primare, anumite senza%ii = calit"%i secundare
Calit"!ile secundare

Calit"%ile secundare nu sunt deci dect senza%ii produse n noi de calit"%ile reale
sau primare ale lucrurilor, senza%ii care nu seam"n" n nici un fel cu ceea ce
exist" n mod real n lucruri.

Dulcele, albastrul, caldul nu sunt altceva, n corpurile c"rora le sunt atribuite,

dect o anumit" m"rime, o anumit" form" $i o anumit" mi$care a particulelor
din care sunt alc"tuite. Dac" sim%urile noastre nu le-ar percepe, ele nu ar exista.
Dac", n ipoteza contrar", am nzestra%i cu alte organe de sim% dect cele pe
care le avem acum, am avea cu totul alte idei despre aceste calit"%i.

concluzia: subiectivitatea calit"%ilor secundare, adic" dependen%a lor indisolubil"

de constitu%ia organelor noastre de sim%.
Ce este cunoa#terea?

Ea nu este altceva dect percep%ia leg"turii $i acordului sau a opozi%iei $i

dezacordului dintre dou" sau mai multe idei.

cunoa$terea nu poate trece niciodat" dincolo de ideile noastre. Ba chiar este

mai restrns" dect aria acestora, deoarece noi ignor"m conexiunea care
exist" ntre cele mai multe dintre ideile noastre simple.
34
Cunoa#terea - J. Locke

avem o cunoa$tere intuitiv" $i imediat" a propriei noastre existen%e, de$i

ignor"m care este esen%a suetului din punct de vedere metazic.

l cunoa$tem pe Dumnezeu pe cale ra%ional"

cunoa$tem celelalte lucruri prin senza%ie

Rezumat John Locke

toat" cunoa#terea uman" provine din experien!"

exist" dou" c"i ale cunoa#terii:

senza!ia: depinde de sim!uri=receptarea percep!iilor distincte despre lucruri;

acestea formeaz" imagini, no!iuni #i reprezent"ri. (Ideea de +alb) este dobndit"
din experien!")

reec!ia: perceperea proceselor l"untrice ale propriei min!i.

Immanuel Kant (1772-1804)

Empirismul sau Ra!ionalismul ?

Scepticism cu privire la cunoa#tere

Pozi!ia lui Kant: critic" la adresa emprismului #i a ra!ionalismului

Solu!ia lui Kant

Judecata. Form" general".

S este P - (M"rul este ro#u)

Cuno#tin!ele se exprim" prin judec"!i.

Cunoa"terea ncepe cu experien$a, dar nu provine toat# din experien$#

Exist" cuno#tin!e empirice (derivate din experien!"), care sunt exprimate n

judec"!i numite judec"!i a posteriori. (M"rul este ro#u)

Exist" cuno#tin!e independente de orice experien!", exprimate prin judec"!i a

priori. (Corpul este ntins)
Kant. Alte judec"!i

judec"!i analitice: predicatul logic nu adaug" nici o proprietate subiectului logic,

ci doar descompune subiectul, l expliciteaz". (Celibararii sunt b"rba!i
nec"s"tori!i)
35

judec"!i sintetice: predicatul adaug" subiectului logic o proprietate care nu era

de la nceput con!inut" n subiect. (Corpurile sunt grele)
Clasicarea judec"!ilor.
1. judecati analitice - a priori - tautologice
2. judecati sintetice -2.1 a priori - necesare
- 2.2 a posteriori - contingente
Solu!ia lui Kant

Empiri#tii: cunoa#terea prin judec"!i sintetice a posteriori

Ra!ionali#tii: cunoa#terea prin judec"!i analitice a priori

Kant: cunoa#terea prin judec"!i sintetice a priori = cunoa#tere extensiv" #i

necesar"
Exemple

legile #tiin!ice (legea atrac!iei universale, legea a doua etc.)

axiomele din matematic" (axioma paralelelor)

Bertrand Russell (1872-1970)

2 tipuri de cunoa#tere:

cunoa#terea lucrurilor

cunoa#terea adev"rurilor
Russell. Cunoa#terea lucrurilor

Lucru: date senzoriale, amintiri, gnduri

Cunoa#terea lucrurilor: experien$a nemijlocit# = a imediat con#tient de

datele senzoriale sau de amintirile pe care subiectul le de!ine

Lucru: obiectul zic sau mintea altor oameni

Cunoa#terea lucrurilor: cunoa"tere prin descriere, care dep"#e#te limitele

cunoa#terii nemijlocite (a cunoa#te un obiect = a numi o clas" de propriet"!i
care individualizeaz" acel obiect).
Russell. Cunoa#terea adev"rurilor

Cunoa#terea adev"rurilor este una a principiilor generale, a legilor gndirii,

intuite n mod nemijlocit.
36

Spre deosebire de cunoa#terea nemijlocit" prin experien!", aceasta nu e

determinat" de experien!".
Adev#rul
Teorii ale adev"rului

Ce este adev"rul?

Cnd de!inem adev"rul?

Natura adev"rului

Teoria adev"rului coresponden!"

judec"!ile care descriu realitatea pot calicate ca ind adev"rate sau false

adev"rul nu se a" n lucruri, ci n judec"!i despre lucruri

adev"rul unei judec"!i se stabile#te prin confruntarea acesteia cu realitatea

Exemplu

Z"pada este alb" este adev"rat" dac" #i numai dac" z"pada este alb"
Criteriile adev"rului

Ce se ntmpl n situa!iile n care termenii coresponden!ei sunt complec#i sau

nu exist" (numere innite, mp"ratul Fran!ei, etc.)?

Teoria adev"rului coeren!"

adev"rul unei opinii nu se ntemeiaz" pe ceva exterior opiniei, ci pe implicarea

opiniei ntr-un sistem de opinii al c"ror adev"r a fost deja acceptat
Teoria pragmatist" asupra adev"rului

importan!a adev"rului pentru experien!"

Adev"rul nu este un concept imuabil, etern, ci este doar o consecin!" a

succesului n practic" a unei idei.

Dac" o idee, aplicat" n experien!", se dovede#te benec", func!ioneaz" ca o

regul" de ac!iune, atunci ea este una adev"rat"
Limbaj #i cunoa#tere

L. Wittgenstein (1889-1951). Tractatus

K. R. Popper (1902-1994). Logica cercet"rii

37
Ludwig Wittgenstein. Tractatus

ntre limbaj #i lume exist" o imagine pictural": structura faptelor este similar"
structurii propozi!iilor

Lumea este ceea ce poate exprimat ntr-un limbaj logic

odat" exprimat n limbaj, acesta trebuie s" !in" cont de legile logice

propozi!ia este o imagine a realit"!ii

Karl R. Popper. Logica cercet"rii

eroarea #i progresul #tiin!ei

nu putem siguri niciodat" de adev"rul unei teorii, ci doar de falsitatea acesteia,

atunci cnd ea este respins" de un test #tiin!ic

cu ct o ipotez" #tiin!ic" rezist" testelor de inrmare, cu att ncrederea

noastr" n ea cre#te.

Ipotez"-consecin!e empirice-testarea consecin!elor-validare sau inrmare-

ipotez"
38
Curs 5: Introducere n losoa min$ii
Daniel Dennett - Tipuri mentale
Oare #tim vreodat" cu adev"rat ce se ntmpl" n mintea altei persoane? ,tie oare
vreo femeie cum este s" i b"rbat? Ce tr"iri are un copil n timpul na#terii? Ce simte
un fetus (n caz c" simte ceva) n pntecul mamei sale? Dar n min!ile non-umane ce
se petrece? La ce se gndesc caii? De ce vulturilor nu le este grea!" de cadavrele n
putrefac!ie pe care le m"nnc"? Atunci cnd unui pe#te i intr" n gur" un crlig, l
doare tot a#a cum te-ar durea pe tine dac" !i s-ar nnge un crlig n buz"? P"ianjenii
gndesc sau sunt doar ni#te minusculi robo!i care #i !es la ntmplare elegantele lor
pnze?"
Problema losoei min!ii (John Searle)
Problema: justicarea conceptiei noastre despre noi insine ca inte
constiente, libere, inteligente intr-o lume constand in intregime din particule
zice fara gandire, fara sens, oarbe si fara scop, aate in campuri de forte
zice.
Care este relatia dintre stiintele sociale si stiintele naturii ?
Care este natura bolilor mentale si cum se raporteaza acestea la bolile
zice ?
Putem descoperi cu adevarat legile comportamentului uman in acelasi fel
in care am descoperit legile zicii ?
Care este natura si structura mintii umane si cum se raporteaza ea la
restul realitatii?
Dualismul

Ren Descartes (1596-1650)

Meditatii metazice

Medita!ia a II-a:

Aci au ce-mi trebuie: e cugetarea; doar ea nu poate s" se desprind" de mine.

Eu sunt, exist; e lucru sigur. Ct timp ns"? Atta timp ct cuget....Iar n afar" de
aceasta? mi voi nchipui: nu sunt acea alc"tuire de membre ce e numit" corp
omenesc...
39
Distinc$ia dualist# minte/corp

mintea: o substan!" simpl", nelocalizat" spa!ial, etern"

corpul: o substan!" compus", localizat" n spa!iu #i timp, ce se distruge,

Dicult#$i ale dualismului
Interac$iunea: Cum pot mintea #i corpul s" interac!ioneze?
Libertatea voin$ei? Dac" mintea este liber" #i corpul este determinat, se pare
c" libertatea min!ii nu are nici o importan!".
Problema altor min$i: Cum #tiu c" al!i oameni au min!i, att timp ct singura
minte la care am acces direct este propria mea minte?
Scepticismul: Dac" sunt nchis n propriile mele experien!e, cum pot #ti ce
adev"rat ceva despre lumea extern"?
Somnul: Cum este posibil ca oamenii s" e total incon#tien!i?
Animalele: Animalele se comport" ca #i cum ar avea minte. Atunci ar trebui s"
aib" suete nemuritoare, deoarece min!ile sunt indestructibile?
ncerc#ri de rezolvare a problemelor dualismului

Problema interac!iunii Minte-Corp:

nu exist" nici o interac!iune, ci ele evolueaz" n paralel - paralelism

interac!iunea este asigurat" de Dumnezeu - ocazionalism

mintea este un epifenomen - epifenomenalism = nu afecteaz" corpul n vreun

fel, de#i corpul afecteaz" mintea

Toate aceste ncerc"ri au e#uat s" explice dualismul

Alternative la dualism

Dualismul propriet"!ilor

Variet"!i de monism
Dualismul propriet#$ilor

Dualismul propriet"!ilor sus!ine c" exist" o singur" substan!", material", dar

dou" tipuri de propriet"!i: zice #i mentale.

Unul #i acela#i corp poate avea propriet"!i zice #i mentale

40
Behaviorism

Gilbert Ryle (1900-1976)

Conceptul de minte 1949

mitul lui Descartes - fantoma din ma#in"

Erorile categoriale

Exemplu: unei persoane care vede un joc de fotbal pentru prima dat" i se
explic" jocul: ce rol au ecare juc"tor de pe teren, arbitrii, regulile jocului, etc.
Aceasta ar putea spune apoi c" a n!eles ce semnica!ie au ecare dintre
juc"torii de pe teren #i regulile jocului, dar ar ntreba apoi cine sau ce practic"
spiritul de echip".
Spiritul de echip"

A avea spirit de exhip" nu se a" la acela#i nivel cu, de exemplu, o degajare de

poart".

Degajarea #i practicarea spiritului de echip" nu sunt dou" activit"!i diferite, ci

mai curnd o singur" activitate.
Solu!ia behaviorismului logic al lui Ryle

st"rile mentale sunt dispozi!ii comportamentale ale indivizilor

arma!iile despre st"rile suete#ti ale persoanelor sunt arma!ii referitoare la

modul n care st"rile mentale sunt exteriorizate

st"ri mentale diferite - exterioriz"ri diferite

Exemplu

St"ri mentale: senza!ii, percep!ii, credin!e, dorin!e, inten!ii, etc.

Ana crede c" plou"

Dispozi!ii: Ana #i ia umbrela, Ana #i pune bocancii impermeabili, Ana #i ia

balonul, Ana spune c" plou", dac" este ntrebat" cum este vremea, etc.
Probleme ale Behaviorismului logic

circularitatea: trebuie s" n%elegem deja ce nseamn" s" atribui cuiva o credin%"
ca acea c" plou" pentru a putea genera itemii din lista de dispozi!ii
comportamentale

cauzalitatea: nu precizeaz" leg"tura cauzal" M-C

cazurile super-actor, super-spartan

41
Pentru Iunctionalism, raportul dintre minte si creier se poate traduce, asadar, printr-un raport
analog cu cel dintre soIt si hard.
n ce Iel o astIel de perspectiv asupra mintii se poate sustine? Este diIicil de spus. Aceasta
pe de-o parte, deoarece exist diIerite variante de Iunctionalism, iar pe de alt parte, pentru c
exist nc argumente discutabile la nivelul teoriei reprezentrii pe care Iunctionalismul o
propune, teorie pe care o vom discuta mai jos.
nainte de aceasta trebuie Icut o precizare cu reIerire la o alt distinctie dintre
Iunctionalism si behaviorismul logic. Spre deosebire de acesta din urm, Iunctionalismul nu
identiIic strile mintii cu o dispozitie anume, ci le pune ntr-o relatie cauzal, astIel nct strile
sunt caracterizabile printr-un complex cauzal dispus n retea. ntr-o schem pe care o voi
reproduce dup Heil (Heil, 100), durerea poate Ii caracterizat prin reIerire la cauze tipice,
relatiile cu alte stri ale mintii si comportamente (Heil, 100):
Descrierea unei stri mentale n maniera de mai sus pare a Ii aIectat de circularitate, cci starea
de durere este caracterizat de Iunctionalism prin reIerint la o stare care ocup o pozitie
adecvat cauzal n explicatia psihologic (Heil, 100). Dar, privind strile mentale ca Iiind perIect
Credinta c
sticla e Iierbinte
Dorinta de a se
da cu aliIie
Credinta c
aliIia se aIl n
dulapul cu
medicamente
Stare de durere
Credinta c
mna este ars
Mna apuc o
sticl Iierbinte
Comportament
(retragerea
minii)
Comportament
(cautarea aliIiei n
dulapul cu
medicamente)
281
Fizicalismul

teoria conform c"reia st"rile mentale sunt identice su st"ri ale creierului

dou" forme ale teoriei identit"!ii:

Type-Type: ecare tip de stare mental" e identic" cu un tip de stare a creierului

Token-Token: o anumit" stare mental" e identic" cu o anumit" stare a creierului

Contraargumente la zicalism

Thomas Nagel: Cum este s" i liliac?

Frank Jackson: Ce nu #tia Mary?

Cum este s" i liliac?

Liliacul +vede) noaptea folosind ecoloca!ia. Prin emiterea unui semnal ce nu poate
auzit de om #i receptarea ecoului acestui semnal sonor, liliacul este capabil s"
perceap" mediul nconjur"tor cu mare acurate!e.

Ce fel de experien!" are un liliac atunci cnd +vede) lumea?

Ce nu #tia Mary?

Experiment mental: Mary e o cercet"toare care este for!at" s" investigheze lumea
din interiorul unei camere alb-negru printr-un monitor TV. Ea se specializeaz" n
neuroziologia vederii. Ob!ine astfel toate cuno#tin!ele necesare pentru a n!elege ce
anume nseamn" s" vezi un m"r ro#u, cerul albastru, etc. Ce se va ntmpla dac"
Mary va eliberat" din camera ei #i va vedea cerul albastru? Va nv"!a ceva nou?
Func$ionalismul

St"rile mentale sunt denite n termeni de rela!ii cauzale interne ntre

elementele sistemului #i ie#irea cauzal" din sistem
Exemplu:
42
Func!ionalismul computerului

procesul intern al cutiei negre trateaz" creierul ca pe o cutie neagr" f"r" nici o
teorie despre procesele interne

procesul intern al cutiei const" n calcule. SAI

Inteligen!a articial"

Multi oameni care lucreaza in domeniul stiintelor cognitive si al losoei mintii

cred ca cea mai incitanta idee a generatiei trecute este aceea conform careia
mintea este un program de computer. In mod specic, ideea este aceea ca
mintea este fata de creier ceea ce este programul unui computer fata de
componentele acestuia. Aceasta conceptie a fost botezata SAI , dar este numita
uneori Functionalism al Computerului (John Searle)
Baze teoretice ale SAI

Ma#inile Turing - computer

Algoritm - procedur" sistematic" de rezolvare a unei probleme ntr-un num"r

nit de pa#i. Programele de computer sunt algoritmi.

Testul Turing
Argumentul camerei chineze#ti

Programele sunt sintactice

Sitaxa nu este sucient" pentru semantic"

Min!ile posed" capacitatea de a se referi la obiecte din afara lor (reprezentare,

inten!ionalitate)

Min!ile au semantic"

Programele nu au inten!ionalitate

Programele nu sunt min!i

Inten!ionalitatea

Cum pot gndurile noastre s" e despre alte lucruri?

Ce anume le d" puterea de a reprezenta?

43
Bernard Williams (1929-2003)

Care este criteriul prin care decid c" eu din momentul t1 sunt acela#i cu eu din
momentul t2?

Exist" un criteriu al continuit"!ii identit"!ii?

continuitatea zic": acela#i corp, acela#i creier (Williams)
continuitatea psihologic": acelea#i amintiri, acela#i caracter (Locke)
Teza lui Williams

criteriul identit"!ii corporale este condi!ia necesar" pentru stabilirea identit"!ii

personale

memoria nu este un criteriu pentru identitate:

dac" setul de amintiri S al unui individ este schimbat cu setul de amintiri
S
!
(S-S
!
), atunci acelei persoane nu i se pune problema identit"!ii, deoarece
persoana nu are cum s" sesizeze diferen!a dintre seturile de amintiri.
dac" persoana de!ine n plus #i o memorie general" K cu ajutorul c"reia #i
poate aduce aminte de lucruri pe care nu #i le amintea prin setul de amintiri
S
!
, problema identit"!ii sale tot nu apare n mintea sa deoarece ceea ce i se
ntmpl" este doar sesizare a uit"rii.
dac", prin K #i va aduce aminte de lucruri incompatibile cu S
!
, el va trata K
ca pe o iluzie #i va apela la memoria celorlal!i pentru a stabili dac" setul
incompatibil cu K este adev"rat sau nu - a fost schimbat criteriul continuit"!ii
psihologice pentru identitatea personal".
44
Curs 6: No$iuni introductive de Etic#
ntreb"ri

Care este natura judec"!ilor morale?

Care sunt principiile dup" care ar trebui s" tr"im?

Ce este +bine) s" facem?

Exist" adev"ruri morale?

Este avortul moralmente gre#it?

Ce anume face ca o persoan" s" e o persoan" bun"?

Ce nseamn" o via!" bun"?

Importan!a eticii

etica ne poate adnci n!elegerea asupra lumii

etica (losoa moral") ne poate ajuta s" n!elegem mai bine moralitatea

etica ne poate ajuta s" ne ran"m gndirea

C"i de a gndi despre moral"

Etica aplicat": #i pune ntreb"ri dac" o anumit" ac!iune specic" este bun" sau
nu.

Etica normativ": dezvolt" teorii generale despre ce este bine/r"u, drept/nedrept,

etc. pe care le putem folosi n cazuri practice.

Metaetica: studiaz" ideile de bine/r"u, drept/nedrept n esen!a lor

Etica aplicat"

Este o anumit" ac!iune dreapt", bun"?

Este avortul drept?

Este clonarea permis"?

Cnd anume, dac" vreodat", este minciuna permis"?

Etica normativ"

Dezvolt" teorii despre bine/r"u, drept/nedrept, etc.

Care sunt consecin!ele ac!iunilor noastre?

Ce tip de om devin n urma acestei tip de ac!iune?

45
Metaetica

Studiaz":

conceptele de bine/r"u, drept, nedrept, pe care etica normativ" le consider" ca

ind date.

+de ce) r"spunsurile la ntreb"rile eticii normative sunt cele pe care acestea le
presupun a corecte.

ce nseamn" din punct de vedere etic s" r"spunzi la aceste ntreb"ri

Etica normativ"
Teorii morale

Utilitarismul

Teoria datoriei

Teoria virtu!ii
Utilitarismul

Jeremy Bentham (1748-1832)

An Introduction to the Principles of Morals and Legislation

Principiul celei mai mari fericiri: O ac!iune este dreapt" (bun", moral") dac" #i
numai dac" ea conduce la cea mai mare fericire pentru cel mai mare num"r de
oameni.

Ac!iunile sunt judecate n func!ie de consecin!ele pe care le au.

Exemplu

O minciun" este bun" din punct de vedere moral, dac" #i numai dac" ea a
maximizat fericirea.

Bentham: fericirea este doar pl"cere #i absen!" a durerii. ntreaga cantitate de

fericire produs" de o ac!iune este suma tuturor pl"cerilor individuale produse
minus suma tuturor suferin!elor individuale.
John Stuart Mill (1803-1873)

Mill: fericirea uman" e mai complex" dect a crezut Bentham. Pl"cerile #i

durerile nu sunt toate la fel de importante.
46

Pe m"sur" ce nevoile noastre fundamentale sunt mplinite oamenii vor prefera

pl"ceri ale gndirii, emo!iilor #i imagina!iei n locul pl"cerilor corporale #i ale
sim!urilor, chiar dac" abilit"!ile noastre nalte presupun, de asemenea, tr"irea
unor suferin!e teribile, plictiseal" sau insatisfac!ie.

Exemplu: pl"cerea de a ndr"gostit este nso!it" de suferin!a dorului dup"

persoana iubit" #i de suferin!a poten!ial" de a te desp"r!i. Dar cu toate acestea,
oamenii prefer" s" e ndr"gosti!i n locul unei cine delicioase. Aici nu este
vorba despre cantitatea de pl"cere #i despre calitatea acesteia. Fericirea este
distinct" de simpla satisfac!ie sau mul!urmire.
Alte obiec!ii aduse utilitarismului

Obiec!ia 1: nu putem #ti dinainte care vor consecin!ele unei ac!iuni pentru a
putea apoi s" calcul"m dac" ea maximizeaz" sau nu fericirea.

Replic": o ac!iune este corect" dac" ne putem a#tepta n mod rezonabil ca ea

s" maximizeze fericirea. Mill credea c" avem o bun" intui!ie a acestui lucru din
regulile morale pe care le-am mo#tenit. Acestea s-au dezvoltat pe m"sur" ce
oamenii au descoperit care ac!iuni tind s" produc" fericire. Minciuna #i furtul nu.
Respectarea promisiunilor #i a amabil, da.
Alte obiec!ii aduse utilitarismului

Obiec!ia 2: utilitarismului este aceea c" el nu elimin" nici o ac!iune. Exemplu:

dac" torturarea unui copil produce cea mai mare fericire, atunci este drept s"
torturezi un copil. S" presupunem c" un grup de indivizi care abuzeaz" copii
g"se#te un copil abandonat. n acest caz, conform normelor utilitarismului, doar
copilul sufer" durerile abuzului, presupunnd c" nimeni altcineva nu #tie despre
aceste lucruri. Cei care abuzeaz" copilul experimenteaz" n acest timp o mare
fericire. Astfel c", mai mult" fericire este produs" prin tprturarea unui copil,
dect prin absen!a acesteia. Deci, torturarea copilului este corect" din punct de
vedere moral. Aceast" concluzie este n mod clar inacceptabil".

Replica: este foarte probabil ca cineva s" ae despre aceast" tortur" #i atunci
mai mul!i oameni ar neferici!i.

Contraargument: nu faptul c" al!i oameni a" despre torturarea copilului este
ceea ce ne determin" s" arm"m c" aceast" ac!iune este rea, ci faptul c"
ac!iunea respectiv" este rea n sine ne determin" s" spunem despre ea c" este
rea.
47
Observa!ii nale asupra utilitarismului

Utilitarismul nu ia n considerare rela!ia special" pe care o avem cu ac!iunile #i

cu vie!ile noastre.

Exemplu: de ecare dat" c"nd cump"r muzic", a# putut s" dau banii
respectivi pentru ac!iuni caritabile. Aceasta ar genera mai mult" fericire,
deoarece al!i oameni au nevoie mai mare de hran" dect am eu nevoie de
muzic". Dar deoarece ntotdeauna vor exista unii oameni care vor s"raci, eu
nu voi avea niciodat" dreptul moral s" fac ceva doar pentru mine.
Morala datoriei

Moralitatea este o chestiune de datorie.

Datoria = ac!iune particular" pe care trebuie s" o efectu"m sau de la care

trebuie s" ne ab!inem s" o efectu"m.

Ac!iunea n ea ns"#i este cea care este bun" sau rea: ea nu este corect"
(bun") sau incorect" moral (rea) prin consecin!ele sale.

Ac!iunile sunt n!elese n termeni de inten!ii.

Exemplu

o persoan" poate ucide pe cineva, dar nu toate +uciderile) sunt de acela#i tip,
din punct de vedere moral. Dac" persoana n mod deliberat inten!ioneaz" s"
ucid" pe cineva, acest lucru este foarte diferit de un omor accidental sau dac"
persoana n cauz" doar inten!iona s" se apere mpotriva unui atac.
Tipuri de datorii

Datorii generale fa!" de alte in!e umane:

datorii negative = interdic!ii - s" nu min!i, s" nu ucizi, etc.

datorii pozitive - ajutorarea celor aa!i n nevoi

Datorii personale cauzate de rela!iile particulare - datoria de p"rinte, datoria de

student, etc.
Judecarea ac!iunilor morale

O ac!iune este corect" sau nu n func!ie de inten!iile subiectului.

Sunt astfel judec"!ile morale subiective?

Nu. Ceea ce conteaz" este motivul real al persoanei care a s"vr#it ac!iunea.
48
Obiec!ii la teoria datoriei 1

Utilitarismul - repro#eaz" ira!ionalitatea teoriei datoriei:

Dac" este de datoria mea s" nu mint, acest lucru trebuie s" aib" loc deoarece
exist" ceva r"u n +a min!i).

Dar atunci, dac" a min!i este r"u, cu siguran!" ar trebui s" ne asigur"m c"
exist" pe ct de pu!ine minciuni posibile

Deci, ar trebui s" mpiedic proliferarea minciunilor, chiar dac" acest lucru mi-ar
cere s" mint.
ntemeierea moralit"!ii pe ra!iune

Immanuel Kant (1724-1804)

ntemeierea metazicii moravurilor (1785)

Critica ra!iunii practice (1788)

Kant: principiile morale pot derivate doar din ra!iunea practic"

Caracteristici ale moralit"!ii kantiene

Moralitatea este universal#: un set de reguli care sunt acelea#i pentru ecare -
trebuie s" e posibil ca ecare om s" poat" ac!iona moral, chiar dac" este pu!in
probabil c" o va face.

Ra!iunea este universal#.

Moralitatea #i ra!iunea sunt categorice - cererea de a ac!iona moral nu se

modic" n func!ie de ce vrem.

Moralitatea se aplic" numai in!elor ra!ionale.

Maxime morale

Ra!ionalitatea noastr" ! facem alegeri pe baza +maximelor).

Maximele = versiunea kantian" a inten!iilor, a principiilor personale care

ntrupeaz" motivele noastre pentru a face ceva.

Dac" este posibil pentru ecare om s" ac!ioneze moral, iar ac!iunile noastre
sunt fundamentate pe maximele noastre, atunci o maxim" care este moral
permisibil" trebuie s" e una conform c"reia ecare om ar putea ac!iona.
49
Exemplu (Law 2007)

S" presupunem c" vrei s"-i dai un anumit cadou unui prieten, dar nu !i-l permi!i #i
atunci l furi dintr-un magazin. Maxima ta este atunci ceva de genul urm"tor: A fura
ceva pe care l vreau dac" nu mi-l permit.

Acest lucru poate un principiu moral dac" oricine ar putea ac!iona conform lui. Dar
nu oricine poate s" o fac": dac" to!i am face astfel, ideea de +a avea) lucruri ar
disp"rea. Deoarece nu po!i fura ceva ce nu apar!ine nim"nui, este imposibil din punct
de vedere logic ca to!i s" fure. ar a fura pentru a d"rui un cadou, este gre#it, conform
lui Kant.
Exemplu:
Poate maxim" moral": S" m" distrez ct de mult posibil!
Imperativul categoric

Putem s" ne descoperim datoriile testndu-ne maximile mpotriva a ceea ce

Kant a numit imperativul categoric (un imperativ este o comand"): Ac$ioneaz#
doar conform acelei maxime prin care po$i n acela"i timp voi ca ea s#
devin# lege universal#.
Argumente

A alege s" ne comport"m ntr-un fel care este imposibil pentru oricine este att
imoral ct #i ira!ional, trebuie respins.

Ar trebui s" ac!ion"m n a#a fel nct ntotdeauna s" trat"m umanitatea, e n
propria persoan", e n a oricui altcuiva, niciodat" ca simplu mijloc, ci
ntotdeauna #i simultan ca scop.
Obiec!ii

Nu ar putea orice ac!iune s" e justicat", att timp ct am exprima maxima n

mod inteligent?

Exemplu: maxima = s" fur daruri atunci cnd am 30 de ani!

Prin universalizare, doar oamenii care au 30 de ani pot fura #i doar daruri.

Cazul e rar #i nu ar exista nici o nc"lcare general" a conceptului de proprietate

privat".

Ar posibil ca aceast" lege s" se aplice tuturor.

50
R"spunsul lui Kant

Teoria sa este preocupat" de maxima real" #i nu de una construit" ad-hoc.

Moralitatea "i divinitatea

Un motiv pentru a crede c" anumite tipuri de ac!iuni sunt corecte sau gre#ite n
ele nsele este acela ce provine din faptul c" Dumnezeu l vrea sau ne-a
poruncit s" l facem sau s" nu l facem.

Platon, Euthiphron. Este moralitatea orice vrea Dumnezeu sau este ea un set
de valori pe care Dumnezeu vrea ca noi s"-l adopt"m pentru c" este bun?
Euthiphron

SOCRATE: Poate c" vom n%elege faptele $i mai bine, dragul meu. Gnde$te-te
deci la urm"torul lucru: oare ceea ce e pios este iubit de zei pentru c" e pios,
sau este pios pentru c" e iubit de zei?
Consecin!e

Dac" bun"tatea este independent" de Dumnezeu, acest lucru ar implica o

restric!ie moral" asupra lui Dumnezeu.

Dac" binele este orice Dumnezeu voie#te, atunci ideea c" Dumnezeu este bun
nu ne spune nimic esen!ial despre Dumnezeu. Orice vrea Dumnezeu este prin
deni!ie bun. Dac" bun"tatea este orice vrea Dumnezeu, atunci Dumnezeu
inventeaz" moralitatea.
Etica virtu$ii

O persoan" virtuoas": o persoan" care are ni#te caracteristici morale pozitive

sau un caracter bun.

O ac!iune este bun" dac" acea ac!iune este o ac!iune pe care ar face-o o
persoan" virtuoas".

Atunci, o ac!iune bun" sau moral" va exprima tr"s"turi morale.

Exemplu:

A spune adev"rul exprim" sinceritate, onestitate.

Onestitatea, sinceritatea sunt tr"s"turi morale ale unei persoane.

A spune adev"rul este o ac!iune moral".

51
Aristotel (384-322 BC)

Virtu!ile sunt calit"!i care ajut" o persoan" s" +tr"iasc" bine) - eudaimonia -
fericire, norire.

Scopul nostru ar s" ne dezvolt"m virtu!ile, deoarece atunci vom #ti ce este
bine s" facem #i vom vrea s" facem acest lucru.
Teoria virtu$ii

Filosoa moral" ar trebui s" se preocupe ea ns"#i cu denirea condi!iilor

similare pentru cre#tere #i dezvoltare n cazul vie!ilor in!elor umane.

A tr"i presupune alegerea #i ac!ionarea ca p"r!i centrale, sar presupune, de

asemenea, natura rela!iei ec"ruia cu al!ii #i starea propriului +suet).
Caracterul #i virtu!ile

Caracterul implic" dispozi!iile unei persoane care se leag", n diferite

circumstan!e, de ceea ce simte, gnde#te, de modul cum reac!ioneaz" #i de
tipul de alegeri pe care le face #i de ac!iunile pe care le realizeaz".

Putem spune despre cineva c" este nest"pnit, dac" are dispozi!ia de a se
enerva foarte repede #i des, sau c" bea excesiv de multe ori.

O virtute de caracter este o tr"s"tur" de caracter care ne dispune s" sim!im

dorin!e #i emo!ii mai curnd +bune), dect +rele).
Virtutea #i ra!iunea

Deoarece in!ele umane sunt ra!ionale, pentru ca oamenii s" tr"iasc" bine, ei
trebuie s" tr"iasc" +n conformitate cu ra!iunea).

Dac" sim!im emo!ii #i dorin!e #i dac" facem alegeri bune (virtuoase), atunci
sim!im #i alegem +n momentele potrivite, obiectele potrivite, pentru oamenii
potrivi!i, pentru motivul potrivit #i n modul potrivit.

Virtutea n!elepciunii practice ne ajut" s" #tim ce este +drept) n ecare caz.
Aceast" cunoa#tere este o cunoa#tere practic" despre cum s" tr"ie#ti o via!"
bun". Trebuie s" u apt s" n!eleg situa!ia n care m" au #i cum s" ac!ionez n
ea.

Totu#i, circumstan!ele pot diferite #i din cauza aceasta n!elegerea etic" nu

este ceva care poate nv"!at, deoarece ceea ce poate nv"!at este general,
nu particular. Regulile #i principile arareori se vor aplica n mod clar ntr-o
situa!ie real".
52

Cunoa#terea moral" va ob!inut" mai curnd prin experien!".

Calea de mijloc

o ac!iune virtuoas" este o medie

Virtutea este o stare intermediar" ntre cele dou" vicii ale lui +prea mult) #i +prea
pu!in).
Scopul n!elepciunii practice

teoria virtu!ii nu are ca scop s" ne ofere o metod" exact" pentru a face astfel de
decizii.

n!elepciunea practic" nu este o serie de reguli, ci ne ofer" un fel de ghid.

Ea ne sugereaz" s" ne gndim la situa!ii n termenii virtu!ii.

Putem pune o serie de ntreb"ri: ar aceast" ac!iune curajoas"/loial"....?

Dac" gndim ac!iunile ca expresii ale virtu!ii, aceast" abordare ar putea foarte
folositoare.
53
Fragmente din texte losoce pentru seminar
1. Texte pentru cursul 1
a. Karl Jaspers -Originile losoei:
Platon spunea c" originea losoei ar uimirea. Privirea noastr" ne permite s"
particip"m la spectacolul stelelor, soarelui, bol%ii cere$ti". Acest spectacol ne-a dat
impulsul cercet"rii universului. De aici s-a n"scut losoa, cel mai pre%ios bun ce
le-a fost dat muritorilor de c"tre zei". Iar Aristotel spunea: C"ci oamenii cnd au
nceput s" losofeze au fost mna%i de mirare mai nti fa%" de problemele mai la
ndemn", apoi, progresnd ncetul cu ncetul, fa%" de problemele mai mari, cum
sunt de pild" fazele lunii, cursul soarelui $i al a$trilor $i na$terea Universului". A$adar,
uimirea ne ndeamn" la cunoa$tere, n uimire devin con$tient de ceea ce nu cunosc.
Vreau s" cunosc tocmai de dragul cunoa$terii $i nu ,,n vederea unui folos
oarecare" (Aristotel). Filosofarea este ca o trezire din starea de dependen%" fa%" de
nevoile vie%ii. Trezirea se realizeaz" n cercetarea, eliberat" de cerin%ele utilit"%ii, a
lucrurilor, a cerului, a lumii. Ea survine atunci cnd ne ntreb"m: ,,Ce sunt toate
acestea? De unde provin?", f"r" s" a$tept"m ca r"spunsurile la aceste ntreb"ri s"
aib" o utilitate oarecare, ci doar pentru c" ele ofer" o satisfac%ie n sine.
b. Dilema detinutului
Doi prieteni Ion si Gheorghe comit un jaf $i un omor. Sunt insa aresta%i. Poli%ia poate
dovedi c" ei au comis un jaf. De asemenea, politia $tie, dar nu poate dovedi f"r" o
m"rturisire, c" au comis de $i un omor. 'eful de poli%ie i trimite n celule separate $i i
face ec"ruia o ofert":
Dac" m#rturise'ti crima", i asigur" el pe ecare n parte, dar partenerul
dumitale nu o face, vei eliberat. Partenerul va acuzat 'i executat, pe
cnd dumneata vei liber; $i, binen%eles, vice-versa, dac" partenerul
m"rturise$te, iar dumneata nu.
Dac# ve(i m#rturisi amndoi, ve%i acuza%i mpreun" de omor $i, ca r"splat"
pentru c" a%i fost cooperan%i, ve%i primi cte zece ani nchisoare.
54
Dac# nu m#rturise'te nici unul, ve%i primi ecare cte doi ani de nchisoare
pentru jaf. Amndoi primi%i aceast" ofert".
Presupunnd c" spusele $efului pot luate drept bune, iar Ion $i Gheorghe $tiu asta,
care este decizia rationala a ecarui infractor?
c. Obi$nuim s" spunem c" n-a stat n puterea noastr" s" ne alegem p"rin%ii, c" ne-au
fost da%i de ntmplare: dar nou", losolor, ne e permis s" ne nastem dup" cum
vrem. Spiritele cele mai vestite formeaz" familii: alege-o pe aceea din care vrei s"
faci parte; vei primi nu numai laudele lor, ci $i bunurile lor pe care nu va trebui s" le
p"strezi nici cu meschin"rie, nici cu l"comie. Vor spori cu att mai mult cu ct le vei
mp"r%i mai adesea. Ace$tia %i vor deschide drum c"tre ve$nicie si te vor n"l%a ntr-
un loc unde nu s-a pr"bu$it nimeni. Este singurul mijloc de a dep"$i condi%ia de
muritor si chiar de a o transforma n nemurire. Onorurile, monumentele, toate
sentin%ele date de ambi%ie sau toate operele f"cute de ea, se n"ruie curnd; nu exist"
lucru pe care b"trne%ea lung" s" nu-1 ruineze sau s" nu-1 pr"bu$easc"; dar de cei
pe care n%elepciunea i-a consacrat nu se poate atinge; nici ,o vrst" nu-i va sl"bi;
epoca $i genera%iile urm"toare vor contribui la venerarea pe care o inspir" opera lor
si, pentru c" invidia se ndreapt" de obicei mpotriva vecinului, vom admira cu mai
mult" sinceritate de la distan%". A$adar, via%a n%eleptului va dura mult. El nu e deloc
nchis n acela$i hotare ca si ceilal%i. El singur e slobozit de legile neamului omenesc.
Toate secolele i se supun ca unui zeu. E vorba de un timp trecut? El l va cuprinde
prin amintire. Prezent? l folose$te. Ct despre viitor, se bucur" de el dinainte.
Reunirea tuturor acestor momente ntr-unul singur i face via%a lung". (Seneca,
Elogiul losoei)
d. Paradoxul lui Zenon: Ahile 'i broasca (estoas#
Ahile era cunoscut n toata Grecia ca ind un foarte bun alerg"tor. Astfel c" p"rea c"
o curs" ntre Ahile $i o broasca testoasa ar una foarte usor de castigat, chiar daca i
s-ar lasa ceva avantaj testoasei inca de la inceput. Dar cu toate acestea sunt cateva
dicultati:
1. Inainte ca Ahile sa intreaca testoasa, el trebuie sa o ajunga din urma.
2. Nu conteaza cat de rapid este Ahile (si Ahile este intr-adevar foarte rapid) i va lua
ceva timp s" ajung" n locul n care era testoasa la nceput.
55
3. Nu conteaz" ct de ncet se deplaseaz" %estoasa ($i se deplaseaz" foarte ncet),
n acest timp se va mi$cat un pic mai departe de-a lungul traseului pe care se
desf"$oar" cursa.
4. Acest lucru se va aplica $i n urm"toarea parte a cursei: Ahile se va deplasa n
locul n care fusese nainte %estoasa, timp n care aceasta se va deplasa din nou.
Binen%eles c" distan%a parcurs" de %estoas" va mai mic", dar cu toate acestea ea
va diferit" de zero. Ahile se va apropia de %estoas", dar niciodat" sucient de mult
pentru a o ajunge.
De ce nu va putea, logic vorbind, Ahile s" dep"$easc" broasca %estoas", n ciuda
vitezei sale superioare?
e. Emil Ci oran, Manual de descompunere:
M-am rupt de losoe n momentul cnd mi-a fost cu neputin%" s" descop"r la Kant
vreo urm" de sl"biciune omeneasc", un accent autentic de triste%e; la Kant si la to%i
losoi. Fa%" de muzic", de mistic", de poezie, activitatea losoc" tr"deaz" o sev"
sub%iat" $i o profunzime suspect", care nu ispitesc dect rile timide $i c"li. De
altminteri, losoa nelini$te impersonal", refugiu n preajma unor idei anemice
constituie recursul tuturor acelora care evit" exuberan%a corup"toare a vie%ii. Aproape
to%i losoi au sfr$it bine: iat" argumentul suprem mpotriva losoei. Chiar si
sfr$itul lui Socrate n-are nimic tragic: este o nen%elegere la mijloc, ind vorba de
sfr$itul unui pedagog, iar dac" Nietzsche, la rndul lui, s-a pr"bu$it, el $i-a isp"$it
extazele de poet si vizionar, nicidecum ra%ionamentele.
Nu putem eluda existen%a prin explica%ii; putem doar s-o ndur"m, s-o iubim
ori s-o urm, s-o ador"m ori s" ne temem de ea, n acea alternan%" de fericire $i
de groaz" care exprim" ritmul nsu$i al in%ei, oscila%iile, disonan%ele, vehementele
sale amare sau sprin%are. ( . . . ) Exerci%iul losoc nu-i fecund; nu-i dect onorabil.
Nu ri$ti nimic ca losof: o meserie f"r" destin, care umple cu cuget"ri voluminoase
ceasurile neutre $i libere, ceasurile refractare $i la Vechiul Testament, $i la Bach,
$i la Shakespeare. S-au materializat oare vreodat" aceste cuget"ri ntr-o singur"
pagin" comparabil" cu o exclama%ie a lui Iov, cu o spaim" din Macbeth sau cu
altitudinea unei cantate? Universul nu se discut"; se exprim". Iar losoa nu-1
exprim". Adev"ratele probleme nu ncep dect dup" ce 1-ai parcurs sau epuizat,
dup" ultimul capitol al unui imens tom ce pune punctul nal ca semn de abdicare n
fa%a Necunoscutului, n care se nr"d"cineaz" toate clipele noastre $i cu care
trebuie s" lupt"m pentru c" este n mod resc mai imediat, mai important dect
pinea cea de toate zilele. Aici losoful ne p"r"se$te: du$man al dezastrului, el
56
este cuminte ca ra%iunea ns"$i si la fel de prudent ca ea. Iar noi r"mnem n
tov"r"$ia unui ciumat de pe vremuri, a unui poet cunosc"tor al tuturor delirurilor $i
a unui muzician al c"rui sublim tram-cende sfera inimii, ncepem s" tr"im cu
adev"rat doar la cap"tul losoei, pe ruinele ei, cnd am n%eles cumplita-i nulitate
$i faptul c" e zadarnic s" recurgi la ea, c" nu-i de nici un ajutor.
f. Nu exist" dect o problem" losoc" cu adev"rat important" : sinuciderea. A hot"r
dac" via%a merit" sau nu s" e tr"it" nseamn" a r"spunde la problema fundamental"
a lozoei. Restul, dac" lumea are trei dimensiuni, dac" spiritul ire nou" sau
dou"sprezece categorii, vine dup" aceea. Acestea snt doar jocuri; dar mai nti trebuie
s" r"spunzi. 'i dac" e adev"rat, dup" cum sus%ine Nietzsche, c" un losof, pentru a
vrednic de stim", trebuie s" dea primul exemplul, n%elegem ct de important este
r"spunsul, de vreme ce el va precede gestul denitiv. Iat" ni$te eviden%e sensibile
inimii, dar care trebuie s" le adncim pentru ca mintea noastr" s" le vad"
limpede. (Albert Camus. Mitul lui Sisif)
2. Aplica$ii pentru cursul 2
a. Probleme ra!ionament analitic:
i. Doctorul Oprescu lucreaz" doar Luni, Mar%i, Miercuri, Vineri $i Smb"t".
El efectueaz" patru tipuri diferite de activit"%i %ine cursuri, face opera%ii, consult"
pacien%i $i face cercetare. n ecare zi de lucru el efectueaz" numai un tip de
activitate diminea%a $i doar un tip de activitate dup"-amiaz". n ecare s"pt"mn"
programul de lucru al doctorului trebuie s" satisfac" urm"toarele restric%ii:

Trebuie s" efectueze opera%iile doar n trei dimine%i.

Dac" opereaz" Luni, nu opereaz" Mar%i.

.ine cursuri dup"-amiaz" n doar dou" zile consecutive.

Consult" pacien%i numai ntr-o diminea%" $i trei dup"-amiezi.

Efectueaz" cercetare doar ntr-o diminea%".

Smb"ta nici nu %ine cursuri, nici nu efectueaz" opera%ii.

1. Care dintre urm"toarele este obligatoriu o zi n care doctorul Oprescu %ine
cursuri?
(A). Luni
(B). Mar%i
(C). Miercuri
(D).Vineri
(E). Smb"t"
2. Doctorul Oprescu $i poate programa pentru miercuri s"....
57
(A). ... cerceteze diminea%a $i s" opereze dup"-amiaza
(B). ... %in" cursuri diminea%a $i s" consulte pacien%i dup"-amiaz"
(C). ... opereze diminea%a $i s" %in" cursuri dup"-amiaz"
(D).... opereze diminea%a $i s" cerceteze dup"-amiaz"
(E). ... consulte pacien%i $i diminea%" $i dup"-amiaz"
3. Care dintre urm"toarele arma%ii trebuie s" e adev"rat"?
(A). Exist" o zi n care doctorul consult" pacien%i att diminea%a, ct $i dup"-
amiaza.
(B). Doctorul cerceteaz" ntr-una din zilele n care %ine cursuri.
(C). Doctorul cerceteaz" ntr-una din zilele n care consult" pacien%i.
(D).Doctorul %ine cursuri ntr-una din zilele n care consult" pacien%i.
(E). Doctorul %ine cursuri ntr-una din zilele n care opereaz".
4. Dac" doctorul Oprescu opereaz" Mar%i, atunci programul s"u pentru consultul
pacien%ilor poate
(A). Luni diminea%", Luni dup"-amiaz", Vineri diminea%", Vineri dup"-amiaz".
(B). Luni diminea%", Vineri dup"-amiaz", Smb"t" diminea%", Smb"t" dup"-
amiaz".
(C). Luni dup"-amiaz", Miercuri diminea%", Miercuri dup"-amiaz", Smb"t" dup"-
amiaz".
(D).Miercuri diminea%", Miercuri dup"-amiaz", Vineri dup"-amiaz", Smb"t"
dup"-amiaz".
(E). Miercuri dup"-amiaz", Vineri dup"-amiaz", Smb"t" diminea%", Smb"t"
dup"-amiaz".
5. Care dintre urm"toarele variante reprezint" o pereche de zile n care doctorul
Oprescu trebuie s" consulte pacien%i?
(A). Luni $i Mar%i
(B). Luni $i Smb"t"
(C). Mar%i $i Vineri
(D).Mar%i $i Smb"t"
(E). Vineri $i Smb"t"
ii. Un mesager trebuie s" distribuie 7 pachete L, M, N, O, P, S $i T unul cte unul,
nu neap"rat n aceast" ordine. Cele 7 pachete trebuie distribuite conform cu
urm"toarele condi%ii:
P este distribuit e primul, e al $aptelea.
Mesagerul va distribui pachetul N la un anumit moment dup" ce a distribuit
pachetul L.
Mesagerul va distribui pachetul T la un anumit moment dup" ce a distribuit
pachetul M.
Mesagerul va distribui exact un pachet ntre distribuirea lui L $i distribuirea lui O,
chiar dac" L este sau nu distribuit nainte de O.
Mesagerul va distribui exact un pachet ntre distribuirea lui M $i distribuirea lui P,
chiar dac" M este sau nu distribuit nainte de P.
58
1. Care dintre urm"toarele este o ordine n care mesagerul ar putea face distribu%ia
pachetelor, de la primul pn" la cel de-al $aptelea pachet?
(E) L, N, S, O, M, T, P
(F) M, T, P, S, L, N, O
(G) O, S, L, N, M, T, P
(H) P, N, M, S, O, T, L
(I) P, T, M, S, L, N, O
2. Care dintre urm"toarele enun!uri ar putea adev"rat?
(A) N este distribuit primul
(B) T este distribuit primul
(C) T este distribuit al doilea
(D) M este distribuit al patrulea
(E) S este distribuit al $aptelea
3. Dac" N este distribuit al patrulea, care dintre urm"toarele enun!uri ar putea
adev"rat?
(A) L este distribuit primul
(B) L este distribuit al doilea
(C) M este distribuit al treilea
(D) O este distribuit al cincilea
(E) S este distribuit primul
4. Dac" T este distribuit al patrulea, al $aptelea pachet distribuit trebuie s" e:
(A) L
(B) N
(C) O
(D) P
(E) S
5. Dac" mesagerul distribuie pachetul M la un anumit timp dup" ce distribuie
pachetul O, cel de-al cincilea pachet distribuit ar putea unul din urm"toarele, cu
EXCEP.IA:
(A) L
(B) M
(C) N
(D) S
(E) T
59
b. Aplica!ii ra!ionament logic:
1.Lou a armat ca daca zborul 409 este anulat, atunci seful sau nu poate ajunge la
timp pentru sedinta. Dar zborul nu a fost anulat. De aceea, arma Lou, seful va
ajunge cu siguranta la timp. Evelyn i-a replicat ca si daca premisele lui Lou sunt
adevarate, argumentul sau este eronat. Si, de aceea, adauga ea, seful nu va ajunge
la timp in cele din urma. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai sigur lucru ce
poate spus in mod adecvat despre aceasta discutie ?
(A)Evelyn greseste crezand ca argumentul lui Lou este eronat, si astfel propria ei
concluzie este neintemeiata.
(B)Evelyn are dreptate despre argumentul lui Lou, dar cu toate acestea propria ei
concluzie este nejusticata.
(C)Deoarece Evelyn are dreptate in aprecierea ei despre argumentul lui Lou, propria
ei concluzie este intemeiata.
(D)Deoarece Evelyn greseste in modul cum apreciaza argumentul lui Lou, propria ei
concluzie trebuie sa e falsa.
(E)Evelyn are dreptate in ceea ce priveste argumentul lui Lou, dar cu toate acestea
propria ei concluzie este falsa.
2.Sally nu a primit niciodata o avertizare din partea Administratiei Federale a Aviatiei
in timpul celor 16 ani de zbor din cariera ei. Sally trebui sa e un pilot foarte bun.
Care dintre urmatoarele se poate sustine despre rationamentul de mai sus ?
(A)Denitia termenilor creaza ambiguitate.
(B)Argumentul utilizeaza rationamentul circular.
(C)Argumentul functioneaza prin analogie.
(D)Argumentul este construit pe o premisa ascunsa.
(E)Acesta este un exemplu de argument care este mai curand indreptat impotriva
sursei tezei decat impotriva tezei insasi.
3. Scufundatorii francezi au gasit recent o pestera mare de-a lungul coastei la Marea
Mediterana. Pestera este accesibila doar printr-un tunel subacvatic. Interiorul pesterii
este plin complet cu apa de mare si contine numeroase stalagmite uriase, piloni de
piatra care se formeaza cand picaturile de apa cad in mod repetat intr-un singur loc
la baza pesterii, lasand in urma depozitele minerale care se acumuleaza de-a lungul
timpului.
60
Informatiile de mai sus sustin cel mai puternic unul dintre urmatoarele enunturi :
(A) Marea Mediterana era la un nivel mai ridicat in trecut decat este acum
(B) Nivelul apei din interiorul pesterii este mai mare acum decat a fost odata.
(C) Scafandrii francezi au fost primii oameni care stiau de existenta tunelului care
conduce spre pestera.
(D) A existat odata o intrare in pestera diferita de tunelul subacvatic.
(E) Apa de mare din Mediterana are acum un continut mai scazut decat atunci cand
au fost formate stalagmitele.
6. Dupa o saptamana, corpul oricarei persoane infectate cu virusul X va produca
anticorpi pentru a lupta cu virusul ; in perioada urmatoare de un an, un an si ceva,
anticorpii vor creste in numar. Acum exista un test ecient care indica numarul de
anticorpi prezenti in corpul unei persoane. Daca testul este pozitiv, el poate folosit
in timpul primului an de infectie pentru a estima cu o aproximatie de o luna, de cat
timp are virusul persoana respectiva. Care din urmatoarele concluzii este cel mai
bine sustinuta de armatiile de mai sus ?
(A) Anticorpii cresc in numar doar pana cand sunt infranti de virus.
(B) Fara testul pentru anticorpi, nu exista nici o cale de a stabili daca o persoana are
virusul X.
(C) Anticorpii sunt produsi doar in infectiile virale care nu pot vindecate prin alte
mijloace de aparare ale corpului.
(D) Daca o persoana ramane infectata cu virusul X un timp nedenit, nu exista nici o
limita pentru numarul de anticorpi care pot prezenti in corpul persoanei
respective.
(E) Pentru o perioada de timp, orice persoana infectata cu virusul X nu va putea
depistata cu testul pentru antivirusi.
5. Masinile sunt mai sigure decat avioanele. 50% dintre accidentele de avion sunt
mortale, in timp ce doar 1% dintre accidentele de masini se termina cu moartea
pasagerilor. Care dintre urmatoarele enunturi, daca ar adevarate, ar slabi cel mai
mult argumentul de mai sus ?
(A)Avioanele sunt vericate mai des decat masinile.
61
(B)Numarul accidentelor de masina este de cateva sute de mii de ori mai mare decat
numarul de accidente de avion.
(C)Pilotii nu zboara niciodata sub inuenta alcoolului, in timp ce soferii conduc
adesea sub inuenta alcoolului.
(D)Accidentele de avion sunt, de regula, cauzate de erori ale controlorilor de trac si
nu ale pilotilor.
(E)Avioanele transporta mai multi pasageri decat masinile.
3. Texte pentru cursul 3
a. Rousseau:
Intreb care din dou" via%a civilizat" sau cea natural" este mai susceptibil" s"
devin" de nesuportat celor care o tr"iesc? Aproape c" nu vedem n jurul nostru dect
oameni care se plng de existen%a lor; $i mai mul%i sunt aceia care nu se plng, de$i
suetul lor e plin de aceasta; imbinarea legilor divine $i omene$ti abia dac" este de
ajuns pentru a mpiedica dezordinea.
Concluzia va c", r"t"cind prin p"duri, f"r" me$te$uguri, f"r" grai, f"r" locuin%",
f"r" r"zboi $i f"r" leg"turi, f"r" a avea nevoie de semenii s"i $i f"r" a avea vreo
dorin%" de a le face r"u, poate f"r" a recunoa$te vreodat" pe vreunul dintre ei n mod
individual, omul s"lbatic, prea pu%in supus pasiunilor $i indu-i de ajuns lui nsu$i, nu
avea dect sentimente $i cuno$tin%e potrivite cu aceast" stare...
b. Aristotel:
Iar cetatea este anterioar" n mod natural familiei $i ec"ruia dintre noi, c"ci ntregul
trebuie s" existe naintea p"r%ii. Apoi, dac"se nl"tur" corpul, nu va mai exista nici
piciorul, nici mna, dect prin omonimie, precum se poate numi mn" una din
piatr", c"ci a$a este ea dup" moarte. Toate lucrurile se denesc prin rolul $i prin
capacitatea lor, astfel nct despre cele care nu mai au acela$i rol nu se mai poate
spune c" sunt acelea$i, ci doar c" sunt omonime. Este a$adar evident c" cetatea
este anterioar" prin natur" n raport cu ecare. De$i ecare ins separat nu este
62
autarhic, totu$i el este asemeni p"r%ilor cfa%" de ntreg; iar cel incapabil s-o fac" din
cauza autarhiei sale, nu este o parte a cet"%ii, ci este o ar" sau este un zeu.
4. Texte pentru cursul 4
Descartes, Discurs despre metod":
A. Bunul-sim% este lucrul cel mai bine distribuit din lume. Fiecare om crede c"
este cel mai bine nzestrat n aceast" privin%", att de nzestrat nct $i aceia care
sunt cel mai greu de mul%umit n alte privin%e, n-au obiceiul de a dori mai mult dect
au.
n aceast" chestiune nu este posibil ca to%i s" se n$ele; mai degrab" aceasta
arat" c" puterea de a judeca bine $i de a distinge ce-i adev"rat de ce este fals, ceea
ce propriu-zis numim bunul-sim% sau ra%iune, exist" n mod resc la to%i oamenii;
a$a c" diversitatea p"rerilor noastre nu vine de la aceea c" unii suntem mai cu
judecat" dect al%ii, ci numai de la aceea c" noi c"l"uzim gndurile noastre pe c"i
diferite $i nu avem n vedere to%i acelea$i lucruri. C"ci nu este de ajuns s" ai un
creier bun; principalul este s" te serve$ti bine de el.
B. Demult, observasem c" n ce prive$te moravurile, cteodat" nu este nevoie,
cum am mai spus, s" urm"m unele p"reri foarte nesigure ca $i cum ar
nendoielnice; dar indc" atunci nu doream s" caut adev"rul, m" gndii c" trebuie s"
fac cu totul contrar $i s" nl"tur ca absolut fals tot ce mi-a$ putea nchipui c" prezint"
cea mai mic" ndoial", ca s"-mi dau seama dac" dup" aceea nu-mi va r"mne ceva
cu des"vr$ire de net"g"duit. Astfel, pentru c" sim%urile noastre ne n$eal" uneori,
mi-am spus c" lucrurile nu sunt a$a cum ne fac ele s" ni le nchipuim. 'i indc" sunt
oameni care se n$eal" cnd judec" chiar cu privire la lucrurile cele mai simple din
geometrie $i fac ra%ionamente false, socotind c" eram expus s" gre$esc $i eu ca
oricare altul, am respins ca false toate judec"%ile pe care mai nainte le luasem drept
demonstra%iuni. n sfr$it, %innd seama de faptul c" toate gndurile care ne vin cnd
suntem treji ne pot veni $i cnd dormim, f"r" s" existe vreunul care s" e atunci
adev"rat, am presupus c" toate lucrurile care-mi veniser" vreodat" n minte nu sunt
mai adev"rate dect iluziile visurilor mele.
63
Dar curnd dup" aceea mi-am dat seama c", n timp ce gndeam astfel, c"
totul este fals, trebuia n mod necesar ca eu care o gndeam s" u ceva. 'i
observnd c" acest adev"r cuget, deci exist era ceva att de temeinic $i de sigur
nct toate presupunerile scepticilor, chiar $i cele mai extravagante, nu erau n stare
s"-l clatine, am g"sit c" pot s"-l primesc f"r" rezerve ca ntiul principiu al losoei
pe care o c"utam.
1. Care este ideea principal" pe care autorul o exprim" n fragmentul A?
2. Dar n fragmentul B?
3. Cauza diversit"%ii opiniilor, a$a cum reiese din fragment?
4. Ce este bunul sim%?
5. Care este principiul metodologic pe care l utilizeaz" autorul fragmentului n
cercetarea sa?
6. Care sunt lucrurile de care consider" autorul c" se poate ndoi n mod
ntemeiat, aplicnd principiul s"u fondator?
7. Care este lucrul de care nu se poate ndoi?
8. Ce consecin%e a%i putea deriva din expresia cogito ergo sum?
b. I. Kant, Critica ra!iunii pure:
Avem nevoie aici de un criteriu cu ajutorul c"ruia s" putem distinge sigur o
cuno$tin%" pur" de una empiric". Experien%a ne nva%", n adev"r, c" ceva are o
nsu$ire sau alta, dar nu $i c" nu poate al t f el . Dac", deci, n primul rnd, se
g"se$te o judecat" care este gndit" n acela$i timp cu necesitatea ei, ea este o
judecat" a priori, iar dac", pe lng" aceasta, nu este derivat" dect din una rare este
ea ns"$i valabil" ca judecat" necesar", ea este absolut a priori. In al doilea rnd:
experien%a nu d" niciodat" judec"%ilor ei universalitate adev"rat" sau strict", ci numai
una presupus" $i relativ" (prin induc%ie), astfel nct propriu-zis trebuie s" se spun":
pe ct am observat pn" acum, nu se g"se$te nici o excep%ie la cutare sau cutare
regul". Dac" deci o judecat" e gndit" cu universalitate strict", adic" astfel nct
absolut nici o excep%ie nu e ng"duit" ca posibil", atunci ea nu e dedus" din
experien%", ci e valabil" absolut a priori. Universalitatea empiric" nu este deci dect o
64
n"l%are arbitrar" a valabilit"%ii, de la ceea ce e valabil n cele mai multe cazuri, la ceea
ce e valabil n toate cazurile, ca de exemplu, n judecata: toate corpurile snt grele;
cnd, dimpotriv", universalitatea strict" apar%ine esen%ial unei judec"%i, atunci aceast"
universalitate indic" un izvor special de cunoa$tere a judec"%ii, anume o facultate de
cunoa$tere a priori. Necesitatea $i universalitatea strict" snt deci criterii sigure ale
unei cuno$tin%e a priori si sunt inseparabil unite ntre ele. Dar indc" n folosirea lor e
mai u$or uneori s" se arate limitarea lor empiric" dect contingen%a n judec"%i sau
indc" uneori e mai conving"tor s" se arate universalitatea nelimitat" pe care o
atribuim unei judec"%i dect necesitatea ei, atunci e recomandabil s" ne servim
separat de cele dou" criterii amintite, ecare din ele ind prin el nsu$i infailibil.
Se poate u$or ar"ta c" exist" ntr-adev"r n cunoa$terea omeneasc" astfel de
judec"%i necesare $i, n cel mai strict n%eles, i universale, prin urmare_ judec"%i
pure a priori. Dac" vrem un exemplu din $tiin%e, atunci nu avem dect s" privim toate
judec"%ile matematicii; dac" vrem un exemplu din cea mai comun" folosire a
intelectului, atunci pentru aceasta poate servi judecata c" orice schimbare trebuie
s" aib" o cauz"; ba, n cea din urm", nsu$i conceptul de cauz" con%ine att ele
evident conceptul unei leg"turi necesare cu un efect si pe cel al unei stricte
universalit"%i a regulii, nct acest concept de cauz" s-ar pierde cu totul, dac" 1-am
deduce, a$ cum a f"cut Hume, dintr-o asocia%ie frecvent" a ceea ce se ntmpl" cu
ceea ce preced" $i dintr-o obi$nuin%" izvort" din aceasta (prin urmare dintr-o
necesitate numai subiectiv") de a lega reprezent"ri.
5. Texte pentru cursul 5
a. Problema identit"%ii personale:
n urma descoperirilor din medicin", se poate realiza, n viitorul apropiat, transplantul
de creier de la o persoan" la alta; un transplant de creier presupune nlocuirea
amintirilor, cuno$tin%elor anterioare, a personalit"%ii cu un alt set de astfel de
caracteristici. Este individul supus unei astfel de opera%ii identic cu cel ce fusese
nainte? Mai mult, i poate ap"rea, dup" opera%ie, problema identit"%ii sale
personale?
b. discutii privind posibilitatea construirii inteligen!ei articiale - vizionarea unui
fragment de lm - AI (2000) - regia: S. Spielberg
65
6. Etic# aplicat#: 3 argumente etice - Avortul; R#zboiul.
Avortul 1 (McIntyre 1998)
Oricine are anumite drepturi asupra propriei sale persoane, inclusiv asupra trupului
s"u. O urmare a naturii acestori drepturi este c", n stadiul n care embrionul e n
esen!" parte din trupul mamei, ea are dreptul s" hot"reasc" singur" #i nesilit" de
nimeni dac" s" avorteze sau nu. De aceea avortul e permis din punct de vedere
moral #i ar trebui legiferat.
Avortul 2 (McIntyre 1998)
Nu pot de acord cu faptul c" mama mea ar trebuit s" fac" un avort cnd era
ns"rcinat" cu mine, afar" de cazul n care exista certitudinea c" embrionul este
mort sau grav v"t"mat. Dar. dac" nu pot de acord cu asta n ceea ce m"
prive#te, cum pot refuza altora dreptul de a tr"i pe care-l revendic pentru mine,
f"r" a inconsecvent? A# nc"lca a#a-numita Lege de Aur dac" nu a# contesta
faptul c" o mam" are n general dreptul la avort. Fire#te c" astfel nu subscriu la
p"rerea c" avortul trebuie interzis prin lege.
Avortul 3 (McIntyre 1998)
Crima e un lucru r"u. Crima nseamn" s" curmi o via!" nevinovat". Un embrion
este un individ identicabil, care se deosebe#te de un nou-n"scut doar indc" e
ntr-un stadiu mai timpuriu de dezvoltare pe calea lung" care duce la vrsta adult"
#i, dac" vreo via!" e nevinovat", atunci e cea a ambrionului. Dac" infanticidul e n
sine o crim", #i avortul e o crim", Deci avortul nu e doar gre#it din punct de vedere
moral, ci ar trebui interzis prin lege.
R"zboiul 1 (McIntyre 1998)
(a) Un r"zboi drept e cel n care binele la care urmeaz" s" ajungi compenseaz"
relele pe care r"zboiul le implic" #i n care se poate face clar deosebirea ntre
combatan!i - care #i risc" via!a - #i necombatan!i nevinova!i. Dar ntr-un r"zboi
modern nu po!i calcula cu siguran!" fazele urm"toare #i nu po!i face o deosebire
aplicabil" practic ntre combatan!i #i necombatan!i. De aceea ar trebui s" m
paci#ti.
R"zboiul 2 (McIntyre 1998)
(b) Dac" vrei pace, preg"te#te-te pentru r"zboi. SIngurul mod de a men!ine pacea
este s" descurajezi poten!ialii agresori. Trebuie deci s" continui narmarea #i s"
66
ar"!i n mod foarte clar c" politica pe care o duci nu exclude un r"zboi indiferent de
anvergura sa. n acest scop, e inevitabil s" i preg"tit s" duci att r"zboaie
limitate, ct #i s" ajungi la limita unui r"zboi nuclear, sau dincolo de ea, n anumite
ocazii. Altfel, nu numai c" nu vei evita r"zboiul, dar vei #i nvins.
R"zboiul 3 (McIntyre 1998)
(c) R"zboaiele ntre Marile Puteri sunt distructive; dar r"zboaiele pentru eliberarea
unor grupuri oprimate, din lumea a treia mai ales, sunt mijloace necesare - #i de
aceea justicate - de a pune cap"t exploat"rii care st" n calea fericirii omenirii.
67
Bibliograe
Aristotel. 1994. Categorii. Bucure$ti: Humanitas.
Aristotel. 1998. Etica nicomahic". Bucure#ti: Editura IRI.
Aristotel. 1999. Metazica. Bucure$ti: Editura IRI.
Blackburn, Simon. 1999. Think. A Complelling Introduction to Philosophy. Oxford:
Oxford University Press.
Bunnin, Nicholas and E. P. Tsui-James. 2003. The Blackwell Companion to
Philosophy. Malden, Massachusetts: Blackwell Publishing.
C"tineanu, Tudor. Elemente de etic". vol.1, 2. Cluj-Napoca: Editura Dacia,
1982-1987.
Col!escu, Viorel. 2002. Istoria losoei: Filosoe veche, medie #i modern".
Timi#oara: Editura Universit"!ii de Vest.
Dennett, Daniel. 2006. Tipuri mentale. Bucure#ti: Humanitas.
Descartes, Ren. 1990. Discurs despre metod". Bucure#ti: Editura Academiei
Romne.
Enescu, Gheorghe. Tratat de logic". Bucure#ti: Editura Lider, 1998.
Frst, Maria #i Jrgen Trinks. Manual de losoe. Bucure#ti: Humanitas, 1997.
Hersch, Jeanne. Mirarea losoc". Bucure#ti: Humanitas, 1997.
Kant, Immanuel. 1969. Critica ra%iunii pure. Bucure$ti: Editura 'tiin%ic".
Law, Stephen. 2007. Philosophy. New York: DK Publishing.
McIntyre, Alasdair. 1998. Tratat de Moral". Bucure#ti: Humanitas.
Russell, Bertrand. 1995. Problemele losoei. Bucure$ti: Editura ALL.
S"l"v"stru, Constantin. 2003. Teoria #i practica argument"rii. Ia#i: Polirom.
Solcan, M. Radu. Filosoa min!ii #i #tiin!a cogni!iei. Bucure#ti: Editura Universit"!ii
Bucure#ti, 2000.
68