In opiniile multora, performantele elevilor sunt legate de daruirea ~i calitatea

corpului profesoral, de dotarea materiala a ~colii. Elevii evolueaza intr-un mediu care Ie
determina succesele ~i e~ecurile. Eficienta lor la invatatura, chiar motivatia, depind de
mediul social organizat de adulti.
Statutul social al profesorului in societatea contemporana pare sa fie statutul clasei
mijlocii. Meseria de profesor nu se gase~te intre cele mai solicitate, dar nici intre cele
evitate. Profesiunea intelectuala, respectata., nu distribuie detinatorului putere, influenta sau
venituri superioare, dar confera prestigiu ~i satisfactii, vocatia fiind considerata unul dintre
motivele de baza in alegerea acestei profesiuni.
Profesorul stimuleaza ~i intretine curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, Ie
modeleaza comportamentele sociale, Ieintare~te increderea in foqele proprii ~i ii ajutii sai~i
gaseasca identitatea. Profesorul reprezinta autoritatea publica, transmitator de cuno~tinte ~i
educator, evaluator al elevilor, partenerul parintilor In sarcina educativa, membru al
colectivului ~colii, coleg. Pentru aceasta, el trebuie sa aiba con~tiinta misiunii sale, are
obligatia de a observa ~i a evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudini de a
organiza ~i regiza procesul de instruire.
Exercitarea acestei profesiuni presupune insu~irea a trei competente specifice:
competenta ~tiintifica (solida pregatire de specialitate), competenta psihopedagogica ~i
competenta psihosociala. Cele trei tipuri de competenta nu actioneaza izolat ~i nu se
formeaza rara un efort sustinut ~i intretinut de motivatie pentru dezvoltarea unei viitoare
cariere didactice.
Universitatea romaneasca constituie principal a institutie de formare a profesorilor.
Pregatirea initiala a viitoarelor cadre didactice in universitate se realizeaza prin intermediul
Departamentului pentru Pregiitirea Personalului Didactic (pregatirea pedagogica,
psihologica ~i metodidi a studentilor ~i absolventilor de invatamant superior care opteaza
pentru profesiunea de cadru didactic).
Cariera didactica ofera din plin posibilitati de evolutie ~i de satisfactie, cu conditia ca
domeniul pedagogic sa fie unul compatibil cu structura de personalitate, cu idealurile,
convingerile, a~teptarile aspirantului la 0astfel de cariera profesionala, de aceea se afirma
adesea ca nu oricine "poate face" cariera in invatiimant. De asemenea, de succesul dezvoltarii
unei cariere didactice depinde calitatea pregatirii initiale a viitoarelor cadre didactice ~i
pregatirii momentului de orientare in cariera astfelindt etapa de debut sanu fieuna stresanta,
debusolanta ~i marcata denecunoscut.
Formarea initiala a cadrelor didacice are ca scop ultim facilitarea acomodarii la
mediul profesional cu toate implicatiile sale ~i cu toata complexitatea de probleme pe care Ie
incumba. Domeniul vast al psihologiei, focalizat pe mediul educational in lucrarea de fata,
este, prin patrunderea lui, primul raspuns la numeroasele necunoscute ale spatiului
educational actual.
Cosmovici, A., Iacob, L., 1999, Psihologie ~colara, Ed. Polirom, Ia~i;
Maga! Cindea,A., 2003, Psihologie educa,tionala, Tipografia Universitiitii de Vest, Timi~oara;
Petrescu, P., 2007, Psihologie ~i educa,tie, Ed. Eurostampa, Timi~oara;
Petrescu, P., 2007, Fundamentele psihologiei, Ed. Eurostampa, Timi~oara;
SaUivastru, D., 2004, Psihologia educa,tiei, Ed. P01irom, I~i.
A1bu, G., 2005, 0psihologie a educa,tiei, Ed. Institutul European, Ia~i;
Cretu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Ia~i;
Druta, M.B., 2000, Psihologia educa,tiei, Ed. Didactica ~i Pedagogicii, Bucure~ti;
Dumitru, I. AI., 2001, Psihologia educafiei, Ed. Mirton, Timi~oara;
Golu P., G01u1.,2003, Psihologie educa,tionala, Ed. Miron, Bucure~ti;
Linksman, R., 2000, inva!area rapida, Ed. Teora, Bucure~ti;
Negovan, V., 2005, Introducere inpsihologia educa,tiei, Ed. Universitaci, Bucure~;
Pam~oara, I.-D., 2006, Comunicarea eficienta, Ed. aill-a., Ed. P01irom, Ia~i;
Sa1avastru, D., 2009, Psihologia inva!arii, Ed. Polirom, I~i;
Turcu, F., Turcu, A., 1999, Fundamente ale psihologiei ~colare, Ed. All Educational, Bucure~ti;
Vrabie, D., Stir,C., 2004, Psihologia educafiei, Ed. Funda~-jeiUniversitare "Dunarea deJ os", Galati.
*** Revista de cercetare in ~tiin!e!e educa,tiei, www.rcsedu.info
*** Revista de tiin{ele educafiei, ed.Universitatea de Vest din Timi~oara
http:/lvIlwlv.cartidownload.ro
http://www.books.goog1e.com
http://www.scribd.com
http://wvv.v.free-ebooks.net
http://www.gutenberg.org
http://w.Yvv.romaniaeuropa.com
PSIHOLOGIA EDUCATIEI
,
Introducere in psihologia educapei
REFERINTE BIBLIOGRAFICE:
CLINCIU, AI., COCORADA, E., LUCA, M.R., PAVALACHE-ILIE, M., USACI,
D. (2006) "Psihologie educationaHi" editia a III-a, Ed.Universitatii "Transilvania"
Bra~ov
COSMOVICI, A, IACOB,L. (1999) ,,Psihologie ~colara", Ed. Polirom, Ia~i
GOLU, P., GOLU, I. (2003), "Psihologie educational a", Ed. Miron, Bucure~ti
MAGAr ClNDEA, A (2003)" Psihologie educationala", Tipografia UniversiHitii de
Vest, Timi~oara
NEGOV AN, V (2005) "Introducere In psihologia educatiei", Ed.Universitara,
Bucure~ti
TURCU, F., TURCU, A (1999) "Fundamente ale psihologiei ~colare", Ed. All
Educational, Bucure~ti
1. OBIECTUL PSmOLOGIEI EDUCATIEI SI LOCUL SAU iN SISTEMUL
STllNTELOR EDUCATIEl
Psihologia educatiei s-a constituit, ca disciplina cu statut propriu, In timp,
Intampinand numeroase dificulta!i. D.P.Ausubel, F.G.Robinson (1969) (apud VNegovan,
2005) aflfma ca: "dintr-o perspectiva generaHi, psihologia educa!ionaIa ar putea fi conceputa
ca integrata In domeniul specific al psihologiei generale, Intrucat aceasta din urma se
preocupa, cel putin In principiu, de relatiile dintre toate variabilele posibile determinate de
ereditate ~i de mediu, pe de 0parte, ~i toate actele de comportament imaginabile, pe de a1ta".
Apropierea psihologiei generale de domeniul ~tiintelor pedagogice ofedi fondul
necesar unei discipline aplicative - psihologia educatiei - ce are in vedere manifestarile
psihice ale individului uman (procese, functii, activitati, insu~iri) implicate in activitatea ~i
comportamentul acestuia, exprimate in context educational, cu referire la cei doi actori
implicati inactul educational (educat, educator) insituatii educationalespecifice.
Psihologia educatiei reprezinta, a~adar, 0ramura ~tiintificaa psihologiei, aflata la
confluenta psihologiei generale (ca ~tiintade baza, cu un nivel de maxima generalitate
~tiintifica)cudomeniul aplicativ al educatiei. Psihologia educatiei este0"ramuradistinctaa
psihologiei, disciplina cu metode ~i tehnici de cercetare proprii, cu teorii proprii, 0~tiinta
complexacarestudiazaproblemelecurentealeeducatiei pentru aformulaprincipii, modele,
teorii cu privire la metodele de predare ~i instruire, la procesele cognitive ~i afective ale
elevilor, la procesele sociale ~i culturale care au loc in ~coaIa" (Woolfolk, 1998, apud
Negovan, V, 2005)
Psihologia educatiei cuprinde0seriede continuturi structurateutilizand concepte ~i
modele explicative oferite de psihologia generala, psihologia invatarii ~i dezvoltarii,
psihologia copilului, psihologia adaptarii, igiena mintala, consilierea psihopedagogidi,
~tiinteleeducatiei, psihologia sociala ~i organizationaIa, genetica, antropologia, sociologia.
Aceste continuturi au la baza studierea fenomenelor educationale, a activitatii educative ~i
instructive, cauta "sa descopere prin studierea comportamentului fizic, mental, social ~i
emotional al copiilor ~i adultilor, faetorii care influenteaza cantitatea ~i calitatea invatarii"
(Child, 1997, apudY.Negovan).
Psihologia educatiei este deci 0disciplina de sine statatoare, cu urmatoarele
caracteristici (Dumitru, 2001):
./ seocupadestudiul variabilelor independente, denaturapsihologica(nivelul ~i
structura cognitiv intelectuala, motivatia pentru invatare a elevului,
aptitudinile ~i trasaturile sale de personalitate) implicate in realizarea
educatiei, dar ~ideefecteleacestora;
./ presupune 0abordare de tip psihologic a activitatii educationale, bazata pe
anumiteprincipii alepsihologiei generale;
./ este0disciplinapredominant aplicativa, aratandce, edt, cdnd ~i cum sepoate
faceinsituatii educationaleconcrete;
./ contribuie la fundamentarea unor programe de dezvoltare ~i reforma
educationala, sporindu-Ierelevanta~iutilitatea;
./ ofera profesorului date concludente ce vor sat la baza deciziilor privind
interventia pedagogica, oportuna ~i eficienta (tinand cont de particularitatile
individuale~idevarstaalecopiilor);
./ arestatutul dedisciplinaresursa, reprezentandun rezervor potential deidei ~i
solutii privindmanagementul activitatilor depredare- invatare- evaluare~i al
procesului instructiv-educativdeformareapersonalitatii elevului;
Psihologia educatiei se ocupa de studiul aetorilor implicati in procesul educational
(profesorul ~i elevul), de aetivitatea psihica ~i personalitatea acestora, precum~i de relatia
educationaIa, natura~ispecificul acesteia(Dumitru, 2001).
De~i educatia este mai mult dedit educatia in ~coaHi, 0mare parte a definitiilor date
psihologiei educatiei fac referire la specificul cunoa~terii ~tiintifice a exerciHirii influentelor
educative in cadrul ~colii. Rolul psihologiei educatiei este acela de a formula "principii
generale privitoare larelatiile dintre variabilele care !in de mediul educational (independente)
~i variabile care tine de actele de comportament (dependente)" (D.P.Ausubel, F.G.Robinson,
1969, apudY.Negovan, 2005)
Cunoa~terea ~tiintifidi, in psihologia educatiei cauta sa asigure, ca in orice alt
domeniu al cunoa~terii ~tiintifice, descrierea ~i explicarea faptelor studiate, formularea unor
legitati ale dinamicii lor, posibilitatea unor predietii asupra evolutiei acestora pentru a
contribui, ca in orice alt sector al actiunii sociale, la eficientizarea interventiei, fapte cu
impact in mediul ~colar ~i avand scop final adaptarea lamediul socio-profesional actual
2. OBIECTIVELE PSIHOLOGIEI EDUCATIEI iN PERSPECTIVA FORMARII
VllTOARELOR CADRE DIDACTICE
Psihologia educatiei este disciplina cu care debuteaza pregatirea psihopedagogica a
profesorului, creandu-i atat un cadru explicativ al fenomenelor observabile in actul educativ
cat ~i premisele unei interventii educative eficiente.
Identificarea multiplelor situatii educative cu caracteristici particulare ofera
profesorului ~ansa sa defineasca modalitatile de interventie educativa cele mai potrivite,
adaptate realita!ii concrete cu care seconfrunta.
Daca este sagandim asupra a ceea ce llRousseau spunea: "Incepeti prin ava studia
elevii, dici cu siguranta nu-i cunoa~teti deloc", atunci putem aprecia importanta psihologiei
educationale cu persepctiva cunoa~terii asupra a trei componente esentiale actiunii
educationale, anume asupra educabilului, aeducatorului ~i arelatiei educationale. Educabilul
este studiat in plenitudinea dezvoltarii ~i transformarii personalitatii sale (profilul psihologic
al varstei, profilul psihologic individual) ~i impactul asupra educatiei sub raportul:
procesului de invatare, ca forma specifica de activitate a elevului, cu mecanismele
psihice ale invatarii, teorii, modele ale invatarii, tipuri deinvatare, forme de invatare,
relatia invatare-dezvoltare psihica
statutul ~i rolul de elev, respectiv performante obtinute, situatia de succes sau e~ec
~colar, modalitati ~i strategii derevenire, redresare
devieri de comportament ~i prevenirea lor prin activitati educationale specifice
perspectiva psiho-sociaIa asupra invatarii, avad in vedere aspecte legate de competitie
~i cooperare in inva.tare, climatul psihosocial al realizarii inva.ta.rii
Asupra cadrului didactic, psihologia educatiei cauta sa explice, teoretizeze ~1
particularizeze problematici precum:
personalitatea profesorului, cu profilul psihologic al profesorului eficient
aptitudinea psiho-pedagogica, competenta educatorului, tactul pedagogic, vocatia sa
formativa
stilul de activitate al profesorului, calitatea de manager al activita.tii de predare-
invatare-evaluare
dimensiunile psiho-sociale ale profesiei, curoluri indeplinite ~i puterea deinfluenta
pregatirea initiala. ~i continua aprofesorilor conform standardelor profesionale
Psihologa educatiei presupune, din perspectiva relatiei educationale, analiza modul
optim de relationare al actorilor implicati in aqiunea educationaUi, precum ~i calitatea ~i
eficienta aqiunii educationale prin formarea individului, valorizand, la nivel maxim,
potentialul acestuia influenta educativa exercitata asupra individului ~i/sau grupului de
mediile ~i contextele sociale.
In cemaniera psihologia educatiei ofera cadrului didactic suport teoretic ~i aplicativ in
practica educational?
in ceea ceprive~te con!inutul obiectului de invat3,mant predat: se cerceteaza modul in
care acest continut poate fi adaptat particularitatilor de varsta sau particularitatilor
individuale ale elevilor, cumpoate fi structurat ~i accesibilizat continutul predat, cum
se poate crea cadrul in care elevul sa poata aplica sau transfera cu u~urinta
informatiile sau deprinderile achizitionate spre aItedomenii;
in ceea ce prive~te organizarea procesului de transmitere a cuno~tintelor: se pune
problema adaptarii metodelor depredare laparticularitatile psihice ale elevilor (stil de
cunoa~tere ~i invatare)
in ceea ce prive~te diversitatea umana cu care trebuie sa lucreze profesoruI: se cauta
raspunsuri la intrebari de genul: Poseda elevii aptitudinile ~i motivatia necesare
invatarii? Sepoate lucra cu 0clasa sau cu elevi nemotivati sainvete? Ce sepoate face
pentru arezolva sau remedia asemenea situatii?
In formarea initiala acadrelor didactice, pregatirea de specialitate, psihopedagogica ~i
aptitudinile pedagogice sunt cele care capata contur ~i ofera ~ansaunei integrari:
pregatirea de specialitate (ca rezultat aI cuno~tintelor ~i deprinderilor dobandite pe
parcursul instruirii oferite de specializarea universitara);
pregatirea psihopedagogica (rezultatul pregatirii prin intermediul disciplinelor
psihopedagogice: psihologia educatiei, pedagogie, didactica ~i alte discipline de
specialitate psihopedagogica);
aptitudinile pedagogice (aptitudini devenite capacitati in urma exersarii lor in
contextul practicii pedagogice ~i permitand realizarea efectiva aactului educational)