Cele mai noi reguli gramaticale

scrierea ntr-un cuvnt a tuturor formelor pronumelui negativ compusniciunul, niciuna si ale
adjectivului pronominal corespunzatorniciun, nicio.
scrierea cu la nceputul si sfrsitul cuvintelor si cu la mijlocul cuvintelor, cu exceptia cazurilor
cnd prin compunere un initial ajunge n interiorul cuvntului (ex.: ncepnd, a ur, vrst,
binenteles, nencetat). Astfel: se scrie ntotdeauna la nceputul si la sfrsitul nemijlocit al
cuvntului: l mbrtisez, mprat, nger, si, ti, amr, cobor, hotr, tr, ur ...; tot cu scriem si
n corpul cuvintelor, cnd, prin compunere, de la mijlocul cuvintelor ajunge medial: nempcat,
nendurat, nensemnat, preanltat, preantmpinat. Vom scrie ntr-nsul, dar dnsul; n toate
celelalte cazuri se scrie, n corpul cuvintelor, : bnd, cnd, fcnd, gt, mormnt, ru, romn,
sfnt, vnt...
scrierea cu sunt, suntem si sunteti.
desprtirea la capt de rnd se poate face fie pe baz de pronuntare (ex: i-ne-gal, de-zo-bis-
nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, tinnd seam de elementele constitutive, n
special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-bis-nu-it, an-or-ga-nic);
Adaptri: bodyguard / bodigard, cocktail / cocteil;
Noi forme de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandispane;
Noi forme verbale: (eu) continui;
Adverbul odat se va scrie legat: Odat ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta;
Sunt corecte ambele forme: anteturi / antete, cpsune / cpsuni, cirese / ciresi, ferstru / fierstru,
ligheane / lighene, tumoare / tumor.
Cteva reguli si recomandri de redactare a textelor
1. Se las un spatiu dup orice semn de punctuatie si nu se las spatiu naintea unui semn de
punctuatie, cu exceptia textelor cuprinse ntre paranteze sau ghilimele;
2. Semnul de punctuatie de la sfrsitul unui citat se pune dup ghilimele: Acesta este un citat si nu
Acesta este un citat.;
3. Pentru claritate semnele - si / ar trebui ncadrate de spatii
4. Nu se las mai mult de un spatiu ntre cuvinte, sau ntre semnele de punctuatie si cuvinte;
5. Propozitia ncepe cu liter mare si se termin cu punct;
6. n general, n textele literare nu se abund n prescurtri, dar dac sunt folosite, a nu se uita s
fie succedate de .;
7. Nu folositi scrierea cu cifre pentru numeralele de la unu la zece, o sut, o mie s.a.m.d.; la fel, al
doilea si nu al 2-lea;
8. Semnul de punctuatie puncte de suspensie (...) are exact trei puncte, nu dou, si nici mai multe;
Dac se foloseste numele unui brand, se va folosi ortografierea proprie brand-ului (de exemplu,
InfoRapArt, si nu Inforapart,
9. Un cuvnt mprumutat din alt limb, nc nesudat n limba romn, se articuleaz cratim, de
exemplu, site-ul si nu siteul sau situl;
10. La substantivele nume proprii de persoane la care dativul nu se articuleaz bine articolul hotrt
poate fi antepus (de exemplu: lui Carmen, si nu Carmenei);
11. Foloseste diacriticele limbii ori de cte ori platforma ti permite. ntotdeauna cititorul tu va
semnala si aprecia prezenta lor;
12. Dup dou puncte se foloseste liter mic, n afar de cazul cnd semnul precede vorbirea
direct sau un citat;
13. Prefixele de tipul supra, anti, hiper, super etc. se unesc cu substantivul sau adjectivul urmtor
fr cratim; totusi, cratima va fi mentinut n cazul alturrii unei aceleiasi vocale sau consoane:
suprancarcat, antiterorism, anti-inflationist, hiper-realist;
14. Numeralele cardinale se scriu ntotdeauna cu litere, exceptnd faptul cnd apare o argumentare
cantitativ, matematic ori stiintific evident (msurtori, calcule exemplificate etc.) sau cnd se
introduc date calendaristice. De ex.: Legea nr. 86, din 10 februarie 1999. n textele stiintifice,
pentru mii, zeci de mii, milioane etc. se folosesc spatii, nu puncte: 1.000;
15. Secolele se scriu folosind cifre romane, cu articole si fr prescurtri (secolul al XXI-lea), dar
secolul I si secolul XX se scriu fr articole. Se scriu de asemenea fr articole mileniile (mileniul
III);
16. O regul foarte general de folosire a virgulei este c un cuvnt / grup de cuvinte / propozitie se
pune ntotdeauna ntre virgule dac se poate omite, fr a afecta sensul general al propozitiei
sau al frazei. Vezi mai jos toate regulile de folosire a virgulei;
17. Nu se foloseste virgula ntre cuvinte sau propozitii coordonate prin si, sau / fie / ori. Drept urmare,
nu se foloseste virgula nainte de abrevierea etc., care nseamna et cetera / et caetera (si ceilalti /
si celelalte);.
18. Dac dintr-un citat se elimin un fragment considerat irelevant (trunchierea citatului), acest lucru
se reprezint prin puncte de suspensie cuprinse ntre paranteze drepte: [...];
19. Dac se omite partea initial a unui citat si, prin urmare, lipseste un cuvnt absolut necesar
pentru ntelegerea textului, el se asaz ntre paranteze drepte n interiorul citatului;
20. Disjunctia (sau) se poate indica prin bar oblic "/", care nu este precedat sau urmat de spatiu.
corect: de asemenea / gresit: de asemeni
corect: mi-ar plcea / gresit: mi-ar place
corect: un membru-doi membri / gresit: doi membrii
corect: nou nscuti / gresit: noi nscuti
corect: nu-ti face iluzii! / gresit: nu-ti f iluzii!
corect: saptezeci si trei / gresit: saptezecisitrei
corect: ostatic / gresit: ostatec
corect: este ora dousprezece / gresit: este ora doisprezece
corect: repaus / gresit: repaos
corect: s nu fii suprat! / gresit: s nu fi suprat!
corect: fiica Anei / gresit: fiica lui Ana
corect: delincvent / gresit: delicvent
corect: era s... / gresit: eram s...
corect: n-am dect... / gresit: am dect...
corect: s aib / gresit: s aibe
Utilizati corect virgula
Prtile de vorbire sau propozitiile legate prin "si", "sau" ori "ori" nu se despart prin virgul. Prtile de
vorbire sau propozitiile se despart prin virgul legate prin: "nici", "dar", "iar", "ns", "ci", "si", "dar si",
"precum si", "deci", "prin urmare", "asadar", "n concluzie".
Se despart prin virgul propozitiile coordonate juxtapuse. Nourii curg, raze-a lor siruri despic. Se
despart prin virgul propozitiile coordonate adversative si conclusive. Copacii nu erau grosi, dar erau
desi.
Propozitia atributiv nu se desparte prin virgul. E o coleg creia i datorez mult. Doar propozitia
atributiv ce exprim ceva suplimentar se desparte prin virgul: S trecem la ceilalti munti, a cror
origine este vulcanic. Vederea acestei lupte, care i se pruse initial.
Propozitia completiv direct asezat dup regent sau intercalat nu se desparte prin virgul. Pe cti i-
au gsit i-au mnat spre curtea primriei. Cunosc ce rutti v-au fcut. Si vznd spnul ct e de
frumoas fata mpratului, odat se repede. Asezat naintea regentei, de obicei se desparte. Ce stii
tu azi, eu am stiut ieri.
Propozitia completiv indirect asezat dup regent nu se desparte prin virgul. Nu scapi de ce ti-e
fric. Propozitia completiv indirect asezat nainte de regent se desparte prin virgul. De ce ti-e fric,
nu scapi.
Propozitia subiectiv asezat dup regent nu se desparte prin virgul. Nu-i frumos cine se tine.
Propozitia subiectiv situat naintea regentei se desparte dac este reluat n regent printr-un pronume
demonstrativ. Cine nu respect pe altii, acela nu merit s fie respectat. Dac nu este reluat prin
pronume, nu se desparte. Cine ntreab nu greseste. Cine fur azi un ou mine va fura un bou.
Propozitia predicativ nu se desparte prin virgul. Casa e neschimbat.
Propozitia circumstantiala de loc. Dup regent: nu se desparte prin virgul. Leag calul unde zice
stpnul. nainte de regent: se desparte cnd nu se insist n mod deosebit asupra ei. Unde pic nuca,
pic si din talpa iadului buctica. nainte de regent: nu se desparte cnd se insist asupra ei. Unde mi-
ai spus te astept. Dup regent, introdus prin acolo, se desparte. Unde e aaa mai subtire, acolo se
rupe. Intercalat si asezat naintea predicatului regentei se pune de obicei ntre virgule. Pe dealuri, unde
te ntorci, sunt pluguri.
Propozitia circumstantiala de timp. Dup regent se desparte prin virgul numai dac n regent se afl
un complement circumstantial. Mai frumoas e toamna, cnd n locul florii spnzur. naintea regentei
se desparte prin virgul cnd nu se insist asupra ei. Cnd a psit la portit, a vorbit... Cnd a intrat,
ctelusa a ltrat. naintea regentei nu se desparte prin virgul cnd se insist asupra ei. Cnd l-am
chemat eu a venit. Cnd are n regent adverb corelativ se desparte prin virgul. Cnd te-ai sturat de
privit, atunci s vii. Intercalat, dac se afl naintea regentei, se pune ntre virgule. Tot neamul
Basarabilor, pn s prind de veste, trecuse granita.
Propozitia circumstantial de cauz se desparte de regent oriunde ar fi, de obicei.
Propozitia circumstantial de mod, dup sau naintea regentei se desparte prin virgul, exceptnd situatia
n care se insist asupra ei, caz n care nu se pun virgule. Animalul nghiti o dat, ca si cnd i s-ar fi
uscat gtlejul.
Propozitia circumstantial de scop sau final, dup regent, se desparte prin virgul, cnd nu se insist
asupra ei. Multe a ncercat, ca s-si poat rezolva. naintea regentei, se desparte de obicei prin
virgul. Ca s nu rmn repetent, mama a ncercat.
Propozitia circumstantial conditional se desparte de obicei prin virgul.
Propozitia circumstantial concesiv se desparte mereu prin virgul. Cu toate c am struit, nu a primit
propunerea mea.
Substantivul la vocativ care exprim o adresare obisnuit se desparte prin virgul de cuvntul sau
cuvintele ncrucisate. ncerc prin aceasta, domnule director,.
Adjectivele aceluiasi substantiv se despart prin virgul cnd sunt asezate alturi sau cnd sunt legate prin
cuvintele "nici", "dar", "ns".
Punerea liniutelor si a ghilimelelor n cadrul aceluiasi text reprezint o formul acceptat de scriere:
Scrierea corect - s-i, iar nu si - arat pregtirea individului.
Se pune virgul nainte de: "dar", "iar", "ns", "ci", "precum si", "deci", "prin urmare", "asadar",
"n concluzie".
Punctuatia numelui predicativ. Copacii sunt nalti - n acest caz nu se pune virgul. Copacii sunt,
desigur / fireste / asadar / binenteles / n concluzie / n realitate, nalti - se pune virgul. Cnd lipseste
numele predicativ, numele predicativ este izolat cu "," sau "-". Copacii, nalti, oamenii, veseli.
Adverbele intercalate ntre subiect si predicat se pun ntre virgule. Eu, binenteles, voi ngriji de flori.
Mama, fireste, era ngrijorat.
Complementul de agent suport fr virgule intercalarea ntre el si verb. fu primit cu bucurie de toti.
Complementele circumstantiale, cnd sunt ntre subiect si predicat, se despart prin virgul. Ion, de frica
ploii, fugi. Cnd sunt dup predicat, nu se despart. Ion fugi de fric. Cnd predicatul este primul, iar
complementul ntre, nu se despart. Fugi de frica ploii Ion. Apele se despart de obicei la cmpie.
Apele, de obicei, se despart la cmpie.
Propozitia completiv de agent se desparte prin virgul doar cnd este reluat printr-un pronume
demonstrativ si se afl naintea regentei. De ctre cei ce vin dup noi, de ctre aceia se va realiza
scopul nostru comun.
n propozitie, nainte de "precum" si "ca si" se pune virgula. Cartea, precum si / ca si experient ne
demonstreaz c.
Cnd "iar" este adverb cu valoare de "din nou", nu se desparte prin virgul. Aceasta este iar conditie de
ndeplinit pentru rezolvarea problemei.
"ns": Poate fi lustruit, ns nu dimineata. Fr a-l lustrui ns dimineata. Eu l-am lustruit ns,
netinnd cont de faptul c.
"Totusi": Totusi, la mare e soare mereu - la nceputul propozitiei este urmat de virgul. As fi vrut totusi
s spun dou vorbe - n interiorul propozitiei nu se desparte.
"Asadar", "prin urmare", "deci": S devin moral, asadar / deci / prin urmare om religios - conclusiv, se
pune virgul nainte. Concluzia este, asadar / deci / prin urmare, urmtoarea - n interiorul propozitiei se
pun virgule. Asadar /deci / prin urmare, sunteti mpotriva mea! - la nceputul propozitiei este urmat de ",".
Variante din unele crti de gramatic: Deci pentru explicarea fenomenelor este nevoie de. Omul
apare deci mai nti ca productor...
n interiorul propozitiei, adverbe ca "asa", "bine", "da", "nu", "sigur", "desigur", "fireste", "exact", "ntr-
adevr", "fr ndoial" se despart prin virgule.
Constructiile gerunziale sau participiale, aflate la nceputul propozitiei sau al frazei se despart prin virgul.
Urmnd exemplul numelor care primesc diminutivri, s-a ajuns. Adunate ntre ziare, crtile.
"De exemplu" se desparte n toate cazurile prin virgule.
"Cu" sau "mpreun cu" atunci cnd dobndesc valoarea conjunctiei copulative "si" nu se desparte prin
virgule. Toat hora mpreun cu privitorii izbucnir n rs. Ion cu cei patru colegi au s-i bat pe.
Ochii de albastru deschis, palid, al cerului, dar Nu nseamn vorba goal, fr sens si cu att mai
putin.
Pronumele circumstantial de exceptie nu se desparte prin virgul de regent. Nu face altceva dect s
se plimbe. Nu-i explic altcuiva dect cui nu a nteles.
Propozitia circumstantial cumulativ se desparte ntotdeauna prin virgul. Dup ce c nu a nvtat, mai
vrea si 10. Pe lng c e srac, mai face si pe fudulul.
Propozitia circumstantial opozitional se desparte mereu prin virgul. n loc s vin, pleac. Iesim
dintr-o sal, pentru a intra n alta.
Propozitia circumstantial consecutiv exprim rezultatul actiunii din regent si se desparte prin virgul.
A mncat, c s-a mbolnvit. A lucrat destul, ca s-i asigure un viitor. E prea frig, s poti iesi afar.
Sunt prea multi, ca s ncap n sal.
n afara acestor reguli stabilite prin normele gramaticii limbii romne, desigur, orice scriitor are libertatea
folosirii virgulei n scopul clarittii exprimrii.