PERCEPIA

DEFINIIE
SENZAIA= form
elementar, unimodal,
nemijlocit de reflectare
aunor nsuiri simple i
separate a stimulilor care
acioneaz asupra organeloe
de sim
Reflectare nemijlocit a lumii
materiale
Reflectare pe plan ideal a
proprietilor separate ale
obiectelor i fenomenelor
concrete
Act reflex
PERCEPIA= funcie
psihic senzotial complex
plurimodal care se distinge
prin sintetism, unitate,
integritate, rednd realitatea
obiectual n imagini de
ansamblu
Perceptio (lat)= cunotin
Realizat prin analizatori
Analiz i sintez
Colorit emoional i afectiv
subiectiv
TULBURARILE PERCEPTIEI
I.CANTITATIVE-
GENERALE-
ESTEZIOPATII
Hiperestezia ( Boli organice; Surmenaj;
Tulburari nevrotive;Debutul unor
psihoze).
Hipoestezia (Tulburari ale constiintei;
Histerie;Oligofrenii)
Sinestezia (intox. Mescalin, psilocibin,
LSD, cocain)-senzaia secundar
Stoddart
fotisme
Verbocromia
Olfactisme
gustatisme
Anestezia

II.CALITATIVE:
AGNOZIILE.
TULBURARILE DE SCHEMA
CORPORALA.
EIDETISMUL.
ILUZIILE.
HALUCINATIILE.


II. Calitative
1.AGNOZIILE
pierderea capacitii de recunoatere a obiectelor nconjurtoare,
de identificare i definire a semnelor limbajului scris sau vorbit n
ciuda integritii organelor senzoriale periferice
Depind de :
Analizatorul lezat central
Analizatorul periferic intact
Procesele de cunoatere i experienele anterioare
acumulate de subiect
A= privativ
Gnosis=cunoatere


1.AGNOZIILE
I. Vizuale
Cecitate psihic- pierderea
simbolic a semnelor grafice
Obiecte, imagini
Paragnozia- obiecte concrete
Fizionomii
Prosopagnozia-obiecte
animate-lez. Occ.dr
Culori-discromatopsia


Cecitate verbal- pierdera
simbolurilor grafice
Alexia
Literal
cuvintelor
Acalculia
Agrafia
Dislexia

1.AGNOZIILE
II. Auditive
Surditatea psihica
Globale- surditatea verbal
Pariale-
Agnozia muzical
Agnozia zgomotelor
Amnezia receptiv
*lezarea lob temporal
1.AGNOZIILE
III. Tactile- astereognozii

Primare
Amorfognozia- extensivitii
Ahilognozia- intensitii
Secundare
Asimbolia total
*<Leziunea in lobul parietal>
1.AGNOZIILE
IV. Spaiale
Vizuo-spaial
Audio-spaial
*paralizia spaial a privirii
2.Tulburarile de schema corporala
asomatognozii
ANOSOGNOZIA nerecunoaterea propiei boli
AUTOTOPOAGNOZIA- imposibilitatea localizarii segmentului
bolnav-sd.Pick
ANOSODIAFORIE- indiferena sau ignorarea bolii
ANOSOMELIE- negarea existenei unui segment bolnav
SOMATOPARAFRENIE- confabulaii legate de un segment
bolnav
HEMIASOMATOGNOZIA STNG- sd. Anton Babinski
SINDR.GERSTMANN: A.Digitala+ Acalculie+ Agrafie+
Apraxie +dezorientare stanga-dreapta.
MEMBRUL FANTOMA.
2.Tulburarile de schema corporala

DESOMATIZAREA
HEAUTOSCOPIA
DISMORFOFOBIA
SINDROMUL COTARD- TSC+delir de
negaie+delir de imortalitate

3.EIDETISMUL
Def-rememorare cu mare pregnan perceptiv a unor
scene trite anterior, trite ca o realitate prezent
Imagini eidetice
Reprezentri primare care nu srcesc n concret
Este o tulburare de perceptie limitrofa halucinatiilor.
Normala la copii < 12 ani si la artisti plastici.
Patologica: - stari confuzive, schizofrenie, psihoze
senile.
4.ILUZIILE
DEFINIII: tulburare a percepiei mai mult sau mai puin pasager,
caracterizat prin obiectualitate , generat ntotdeauna de stimuli specifici i
reali, reflectnd denaturat sau deformat calitile senzoriale ale stimulului
respectiv
Percepie deformat cu obiect
Perceptie reala, deformata si denaturata de catre subiectul care o
recepioneaz (A.POROT).
Orice eroare cognitiva sau perceptiva(H.EY).
Perceptie mintala vicioasa care da bolnavului reprezentarea inexacta a
unui obiect real(GAYRAL).
Existenta obiectului si a perceperii veritabile a lui diferentiaza iluzia de
halucinatie.
Nu sunt ntotdeauna patologice- exist factor de corecie al erorii (optico-
geometrice)
Lat. Illusio- inelare,
CLASIFICAREA ILUZIILOR
1. dup analizatori
A. EXTEROCEPTIVE
1. VIZUALE.
Metamorfopsii:
Macropsii
Micropsii
Dismegalopsii
Porropsii.
False recunoasteri. (deja vu)
Falsele nerecunoateri ( jamais vu)
Pareidolii.
Iluzia sosiilor.- SD. Serieux-Capgras
+/- eidetismul
2. AUDITIVE.
3. GUSTATIVE
4. OLFACTIVE-PAROSMIE
5. TACTILE
B. INTEROCEPTIVE- VISCERALE-ILUZII CENESTEZICE
C. PROPRIOCEPTIVE- TB. DE SCHEM CORPORAL
*Apar in: Stari confuzive, sindr. Maniacale, Psihoza Korsakov, Demente, schizo

CLASIFICAREA ILUZIILOR
2. dup sorginte
FIZIOLOGICE- pasagere, la
persoane normale,recunosc eroarea
i corecteaz percepia, fiind
suplinite de producii imaginative
Tipuri
Optico-geometrice
De greutate
De micare
Stare psihic special-
oboseal,tensiune, fric
Stare de mediu special- cea,
crepuscul
Insuficien perceptiv- plictiseal,
superficialitate
Intenionat- iluzionism, camuflaj
PATOLOGICE- persistente,
fiind percepute ca veridice, n
consecin nu apare
necesitatea coreciei
CLASIFICAREA ILUZIILOR
3. dup Piaget
Primare- datorate
efectelor de cmp sau
centrrilor proiective
Secundare- datorate
activitii de detectare,
discriminare i decentrare


5. HALUCINAIILE
hallucinatio= aiurare
Definiie- percepie fr obiect real de
perceput(J.P.FALRET) / a unui obiect inexistent n
realitate
H.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN OBIECT CARE NU EXISTA
IN REALITATE SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT DECAT
PRINTR-O FALSIFICARE A ACTULUI PERCEPTIV.
Producie imaginar , lipsind stimulul perceptiv
Caracterisitici:
1 -senzorialitatea
2 -spaialitatea
3 -convingere delirant


Mecanismele halucinaiilor
Teoria periferic
Teoria central
Teoria pavlovist
Teoria inhibiiei psihice
Teoria subcortical Meynert
Teoria imaginii Korsakov
Teoria aminelor cerebrale
Clasificare

Dup particularitile
caracteristice
Dup tipul analizatorilor
implicai
Dup etiopatogenie
I. Dup particularitile caracteristice
1. Halucinaii adevrate
(psihosenzoriale) (1,2,3,)
-tulburri psihotice
endogene
-schizofrenie
-tulburri halucinator-
delirante cronice
2. Halucinaii intrapsihice
(pseudohalucinaii) (1,3)

3. Halucinoze (1,2)
-psihoze exogene toxice (alcool,
medicamente, droguri)
-psihoze exogene organice
(infecioase, posttraumatice)
Alcoolic Wernicke
Isterice
Olfactive Habeck
Pedunculare Lhermitte
Periodice Schroeder
Progresive Kleist
Reziduale Alzheimer
Sifilitice Plant, etc

II.Dup tipul analizatorilor implicai
A. Halucinaii exteroceptive
1-Halucinaii vizuale
Simple (fotoame)/ complexe (scene, animaie)/comune
Colorate /alb-negru
Micropsice (Liliputane)/ Macropsice (alcoolism, cocainomani)
Cinematografice/Panoramice
Extracampice (vd n spate)/campice
Zoopsice (patognomonice alcoolicilor)
Heautoscopice (proiecia propiului corp)
Stri confuzive (toxice, infecioase),epilepsie,schizofrenie
Dac patologia apare pe fond de contien clar este o patologie endogen, psihiatric
Dac patologia apare pe fond de contien confuziv este o patologie exogen, organic, epileptic
2-Halucinaii auditive
Elementare/ Complexe
Verbale
Muzicale
Unilaterale/Bilaterale
Laudative/ Injurioase
Imperative
Boli: aura epileptic
3- Halucinaii tactile (haptice)
tulburri halucinator-delirante
stri confuzive
toxicomanii



II. Dup tipul analizatorilor implicai
B. Halucinaii interoceptive
(cenestezice) (viscerale)
Senzaia schimbrii poziiei unor organe, a perforrii, obstrurii, atrofierii sau
dispariiei lor
Convingerea delirant a dispariiei organelor, a imposibilitii funcionrii lor
sau a lezrii lor
Apare n
schizofrenie
tulburri halucinator-delirante cronice
Depresia melancoliform
II.Dup tipul analizatorilor implicai
C. Halucinaii proprioceptive
(kinestezice) (de micare)
Senzaia de deplasare sau micare a unor pri
din corp sau chiar a ntregului corp
Apare n stri confuzive sau schizofrenie
II. Dup tipul analizatorilor implicai
D. Alte tipuri de halucinaii
Halucinaii polisenzoriale-concomitente pe mai muli analizatori
Halucinaii sinestezice- complexe rezultate din interferenele
funcionale dintre anumii analizatori ( aura epileptic,
schizofrenie, parafrenie)
Halucinaii psihogene- cu legtur cauzala afectiv
psihotraumatic
Halucinaii colective- prin contagiune, de mas


III.Dup etiopatogenie

Halucinaii fiziologice
Hipnapompice
Hipnagogice

Halucinaii prin lezarea receptorilor periferice
Halucinaii datorate lezarii centrilor corticali ai perceptiei
Halucinaii onirice