Sunteți pe pagina 1din 56

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


1
UNIVERSITATEA DE STIIN]E AGRICOLE SI MEDICIN VETERINAR A BANATULUI TIMISOARA

FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR





IOSUD USAMVB Ti mi oara

coal a doctoral : Medi cin Veteri nar



Semi oti ca i managementul
farmacol ogi c al dureri i l a ani mal e



Suport de curs electronic pentru studen[ii la doctorat



Par t ea a III-a

Managementul terapeutic al inflamaiei i coli cil or la cabali ne



Di sci pl i na: Farmacologie veterinar
ndrumt or t i i ni f i c: Prof. Romeo Teodor Cristina, PhD., DVM




2013


Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


2












Cuprins

1. Anatomia aparatului digestiv la cal 3
1.1. Rememorri anatomice de ordin practic 4
1.2. Fiziologia muchi lor netezi 10
1.2.1 Baze anatomo-fiziologice 10
1.2.2. Clasificarea muchilor netezi 11
1.2.3. Inervaia musculaturii netede 13
1.2.4. Mecanismul contraciei n musculatura neted 14
1.2.4.1. Contrac[ia dependent de Ca 14
1.2.4.2. Contrac[ia independent de Ca 15
1.2.5. Motilitatea compartimentelor digestive 16
1.2.5.1 Motilitatea gastric 16
1.2.5.2. Motilitatea intestinului sub[ire 17
1.2.5.3. Motilitatea intestinului gros 18
1.3. Sindromul de colici la cabaline 19
1.3.1. Cauzele generale ale colicii 19
1.3.1.1. Colica la mnji 23
1.3.2. Principalele simptome n colic 25
1.3.3. Examenul clinic 26
2. Medicaia inflamaiei i col icilor 27
2.1. Antiinflamatoarele 28
2.1.1. Grupele majore de antiinflamatoare 29
2.1.1.1. Antiinflamatoarele deriva[i de acid acetic 30
2.1.1.2. Antiinflamatoarele deriva[i de acid propionic 32
2.1.1.3. Antiinflamatoarele deriva[i de acizi aril-antranilic (fenama[ii) 34
2.1.1.4. Antiinflamatoarele de tip oxicamic 36
2.1.1.5. Antiinflamatoare de tip butilpirazolidinic 38
2.1.1.6. Antiinflamatoare de tip COXIB 39
2.1.2. Metamizolul - activitatea farmacologic 41
2.1.3. Obiectivele n tratamentul n colici 44
3. Contribuii proprii 45
4. Bibliografie 55





Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


3










































1. Anatomia aparatului digestiv la cal







Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


4



1.1. Rememorri anatomice de ordin practic

Aparatul digestiv la cal se caracterizeaza prin un ansamblu de organe care
particip la realizarea digestiei fiind dispus ca si la toate vertebratele sub forma unui
tract alimentar, inegal calibrat care si are originea ncepnd de la nivelul cavit[ii
orale si terminndu-se la anus.
De-a lungul traiectului su tubul digestiv prezent anexate organe care intervin
fie n prehensiunea furajelor (din[ii) fie n digestia propriu-zis (ficatul si pancreasul)
(33).

Figura 1. Structura aparatului digestiv la cabaline (2).

Fiziologic aparatul digestiv la cal este alctuit din trei segmente (figura 1).
- segmentul ingestiv, format din organele ce conduc alimentele pn n stomac;
- segmentul digestiv, format din organe care realizeaz digestia si
- segmentul ejectiv, care reprezint ultima por[iune a aparatului digestiv si care
este compus din organe care asigur eliminarea dejectiilor la exterior.
Diafragma
Are o importan[ deosebit n buna func[ionare a aparatului digestiv deoarece l
mparte ntr-o por[iune:
- prediafragmatic si una
- postdiafragmatic.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


5
Prediafragmatic
Sunt dispuse: cavitatea oral, limba, din[ii, glandele salivare, faringele si
esofagul, iar n por[iunea postdiafracmatic se ntlnesc: stomacul, intestinul sub[ire,
intestinul gros si glandele anexe al intestinelor (3, 8).
La cal cavitatea oral este alungit si ngust accesul medico-chirurgical fiind
dificil, buzele foarte mobile, pielea acoperit cu peri fini cu rol tactil (figura 2).
Limba
Este foarte mobil cu apexul aplatizat dorso-ventral, prezint papile filiforme pe
toat suprafata dorsal a limbii, papile fungiforme plasate pe varful si marginile limbii,
papile valate in numar de 2 pe fiecare parte iar papilele foliate formeaz organul
gustativ.
Dentiia
Este difiodont si izognat cuprinznd:
26 de din[i caduci la tineret;
40 de din[i pemanen[i la armasar,
36 de din[i pemanen[i la femel.
Glandele salivare
Produc saliva cu rol n men[inerea umidit[ii cavita[ii orale si n fluidificarea
alimentelor.
Aceste glande fiind mpr[ite n:
glande salivare aglomerate (glanda parotid, mandibular si sublingual) si
glande salivare difuze din care fac parte glandele labiale si glandele bucale (33).



Figura 2. Sec[iune sagital a capului la cabaline (8).
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


6

Faringele
Este comun att aparatului digestiv ct si celui respirator si si are originea la
nivelul coanelor si istmului gtului, comunicnd caudal cu esofagul care face legatura
ntre farige si stomac n care se deschide prin cardia.
Faringele la cal are o lungime de aproximativ 150 cm si un diametru de 3 cm n
repaus si dublu n distensie.
Stomacul
Este monocompartimentat avnd o capacitate de aproximativ 30 de litri n func[ie
de ras, fundul acestuia formnd asa numitul sac cecal dorsal situat n dreptul
spa[iilor intercostale XIV si XV.
Fibrele musculare care nconjoar cardia blocheaz orificiul acesteia si astfel
calul nu poate vomita! (figura 3).
Intestinul subire
Este interpus ntre stomac si cec avnd forma unui tub flexuos de calibru relativ
uniform pe toat lungimea de aproximativ 24 m, diametrul de 7-10 cm si o capacitate
de 40-50 litri fiind sistematizat n trei segmente inegale:
duoden,
jejun i
ileon.
Duodenul
Cu o lungime de circa un metru face legatura ntre pilor si flrxura duodeno-
jejunal, reprezentnd por[iunea de nceput a intestinului sub[ire si este situat pe
partea dreapta fixandu-se n cavitatea abdominala printr-un mezou duodenal
suspendat de o serie de ligamente,prezentnd la origine o dilata[ie evident numit
ampula duodenal n timp ce ansa sigmoid este stearsa.
Ligamentele care suspend duodenul sunt n numar de sase:
ligamentul hepato-duodenal;
ligamentul duodeno-renal;
ligamentul duodeno-parietal;
ligamentul duodeno-cecal;
ligamentul duodeno-colic i
duodeno-transvers.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


7
Pe traiectul sau prezint dou flexuri, cranial si caudal ce l mpart n trei
por[iuni:cranial,descendent si ascendent.
Jejunul
Reprezint por[iunea cea mai lung a intestinului sub[ire ajungnd pn la
aproximativ 20m, ocupnd toat fosa paralombar stng fiind suspendat de plafonul
cavita[ii abdominale de mezenter.
Acesta se delimiteaza ntre flexura duodeno-jejunal si originea plicii ileo-cecale
de unde se continu cu ileonul, venind n contact cu splina, stomacul, peretele
abdominal, colonul dorsal si colonul descendent.
Pe marginea liber a jejunului se observ numeroasele plci Peyer de forme si
dimensiuni diferite (8, 33).
Ileonul
Reprezint por[iunea terminal a intestinului sub[ire cu o lungime de aproximativ
un metru deschizndu-se pe mica curbur a cecumului prin ostiul ileal, ileonul fiind
suspendat de cecum prin pliul ileo-cecal.
Peretele ileonului este sensibil mai gros dect al jejunului prezentnd plci Peyer
mai dese si mai mari (fig. 3).
Intestinul gros
Este cel care merge n continuarea intestinului sub[ire terminndu-se la nivelul
anusului,cu o capacitate de aproape 150 de litri si o lungime de 7-9 m, n ntegime
boselat fiind si el alcatuit din trei segmente:
cecum,
colon si
rect.

Cecumul
Este segmentul de nceput al intestinului gros, cu o lungime de 90-110 cm si o
capacitate medie de 40 l comunicnd cu ileonul prin ostiumul ileal si este plasat n
fosa paralombar dreapta, prelungindu-se pe planseul acesteia pn aproape de
apendicele xifoid, fiind alcatuit dintr-o baz, un apex, un corp, o curbur mare si una
mic (figura 4).

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


8


Figura 3. Anatomia abdominal (stng) la cabaline (8).

Baza este plasat dorsal venind n contact cu duodenul, cu lobul drept al ficatului
si pancreasului si rinichiului drept continundu-se cu corpul cecumului alctuit si el
din patru fascii musculare, apexul este por[iunea ngust a cecumului situat pe
planseul cavit[ii abdominale ntre por[iunea dreapt si stang a colonului ventral,
curbura mare este plasat caudo-ventral iar cea mic dorso-cranial n cea din urma
deschizndu-se ileonul n cecum prin ostiumul ileal, iar prin ostiumul ceco-colic se
deschide colonul ascendent aflat la 3-4 cm de ostiul ileal.
Cecumul prezint la interior o serie de pliuri semilunare delimitnd astfel
cavita[ile haustrelor (8).



Figura 4. Anatomia abdominal (dreapt) la cabaline (8).
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


9

Colonul
Este si el alcatuit din trei segmente: colonul ascendent, colonul transvers si
colonul descendent reprezentnd por[iunea major a intestinului gros avnd aspect
boselat (33).

1. Colonul ascendent are o lungime de aproximativ 10 m si un diametru de 7-9
cm realiznd astfel patru anse si trei curburi si are originea pe mica curbur a
cecumului la niveul ostiumului ceco-colic prin ansa I care formeaz de la dreapta la
stnga flexura sternal continundu-se pe partea stng cu ansa II care realizez
flexura pelvin continundu-se tot pe partea stng cu ansa III care se curbeaz de
la stnga la dreapta formnd flexura diafragmatic care se continu pe partea
dreapt cu ansa IV continundu-se apoi cu colonul transvers.

2. Colonul transvers are o lungime de aproximativ 20 cm si se delimiteaz
destul de greu,orientndu-se de la dreapata la stnga iar n dreptul rinichiului stng
este intim legat de duoden prin pliul duodeno-colic,pe traiectul acestuia existnd trei
zone de interes clinic n care pot aprea obstruc[ii sau spasme intestinale, acestea
fiind prezente la nivelul ostiului ceco-colic, la nivelul flexurii pelvine si la trecerea din
colonul ascendent n cel transvers.

3. Colonul descendent este suspendat de plafonul cavit[ii abdominale printr-un
mezou, fiind lung si boselat, plasndu-se n fosa para-lombar stng n dreptul
rinichiului stng, continundu-se cu rectul care si are originea n dreptul celei de-a
doua vertebre sacrale pn n dreptul vertebrelor coccigiene I-II, ampula rectala fiind
foarte dezvoltat si continundu-se cu anusul pn n dreptul vertebrelor coccigiene
III-IV.










Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


10



1.2. Fiziologia muchilor netezi

1.2.1 Baze anatomo-fiziologice

Miscarea este una dintre caracteristiile esen[iale ale vie[uitoarelor prezentndu-
se n regnul animal sub forme extrem de variate si complexe.

esutul muscular prin transformarea energiei chimice n energie mecanic
contribuie la intre[inerea motilita[ii tubului digestiv, la o bun desfsurare a circula[iei
sanguine, la men[inerea echilibrului si la efectuarea miscarilor respiratorii (figura 5).
n func[ie de structura si propieta[ile lor func[ionale se disting fibre musculare
striate, netede si cardiace, cele stiate fiind componentele muschilor scheletici, cele
netede formeaz peretele organelor cavitare iar cele cardiace constitue cordul.
La animalele homeoterme muschii scheletici genereaza cea mai mare parte a
caldurii la animale (10).


Figura 5. Tipurile de musculatur (10)

Elementul caracteristic [esutului muscular neted este reprezentat de catre un
fascicol ce este format din 20-100 de fibre musculare ce au aceiasi orientare, aceste
fascicole formnd fie straturi longitudinale, circulare sau oblice fie o mas muscular
compact.
Contractibilitatea fibrelor musculare netede se datoreaz filamentelor sub[iri de
actina si filamentelor groase de miozin care sunt pozi[ionate paralel cu axa
longitudinala a celulei nefiind organizate n miofibrile si n sarcomere iar n structura
lor nu prezint benzile Z.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


11
Aceste celule musculare netede se gsesc n peretele tubului digestiv ncepand
din treimea mijlocie a esofagului si pn n sfincterul anal intern, n conductele
aparatului uro-genital si n tunica medie a arterelor si venelor (38).
Muchiul neted con[ine filamente de actin si miozin raportul dintre acestea fiind
de 15:1 (n muschiul scheletic acest raport este de 2:1) fr a fi organizate n
sarcomere iar rolul membranelor Z este indeplinit de asa numi[ii corpusculi densi, la
care se ataseaz filamentele de actin, o parte din acesti corpusculi fixndu-se pe
sarcolem iar restul si men[in pozi[ia n sarcoplasm datorit filamentelor
intermediare iar o re[ea de proteine structurale necontractile ce i interconecteaz
realizeaz un gen de plas pentru filamentele contractile.
Dintre proteinele reglatoare tropomiozina este prezent n timp ce troponina
lipseste.
Desi numarul filamentelor de miozin este mult redus acestea pot realiza un
numar suficient de pun[i transversale dezvoltnd o for[ specific aproape egal cu
cea a muschiului striat (figura 6)(12, 32).



Figura 6. Structura musculaturii netede viscerale (32)

1.2.2. Clasificarea muchilor netezi

Muchii netezi pot fi clasifica[i n doua categorii speciale:
Muchii netezi viscerali, de tip unitar sunt ntlni[i n:
- tubul digestiv,
- canale biliare,
- uretere,
- uter,
- trompele uterine.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


12
Muchi netezi multiunitari sunt ntlni[i n:
- membrana nictitant,
- iris,
- muchi pilomotori i ciliari,
- musculatura neted a unor vase sangvine mari.

Muschii netezi viscerali de tip unitar
Se comport ca un sinci[iu, fibrele musculare unite n fascicule realiznd
jonc[iuni permeabile care permit schimburi rapide de molecule ntre celulele
angajate, fluxuri ionice intercelulare dar care nu beneficieaz de inerva[ie motorie
individual, prezen[a jonc[iunilor permi[nd propagarea electro-tonic a poten[ialelor
de ac[iune.
Muschii netezi de tip visceral produc poten[iale de ac[iune tipice sau cu platou,
cele tipice fiind asemntoare celor ntlnite la fibra muscular scheletic cu o durat
de 0,01-0,05 secunde iar cele cu platou se caracterizeaz prin repolarizare lent
astfel membrana rmnnd depolarizat pentru cteva milisecunde.
Existen[a acestui platou face ca depolarizarea s se realizeze cu participarea
fluxurilor de calciu,iar n compara[ie cu muschii stria[i canalele de Ca
2+
voltajo-
dependente au o densitate mult mai mare n sarcolema muschilor netezi.
Aceast stimulare determin pe lng influxul de Na
+
si un influx de Ca
2+

canalele acestuia avnd o constant de deschidere mult mai mare dect cele de Na
+

care determin prelungirea poten[ialului de ac[iune.
n anumite tipuri de muschi netezi apar constant unde de depolarizare lente
care sunt generate de ctre celulele pacemarker care se caracterizeaz prin
oscila[iile conductantei ionice sau prin varia[iile vitezei de pompare activ a Na
+
spre
exterior iar cnd aceste depolarizari depasesc pragul de excita[ie care este de
aproximativ de 35 mV se vor declansa poten[ialele de ac[iune care se propaga cu o
viteza de 5-10 cm/s, respectiv contracii ritmice de tip miogen.

Muschii netezi multiunitari
si au asigurata inerva[ia n majoritatea cazurilor prin fibre nervoase individuale,
fiecare miocit avnd o termina[ie nervoas separat, organele care au musculatura
de acest tip reac[ionnd gradat iar for[a dezvoltat prin stimularea nervului motor
depinznd de numarul unit[ilor motorii activate. Excitabilitatea muschilor netezi este
in mare parte inferioar celor stria[i, excitarea realizndu-se prin mecanisme
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


13
membranare depolarizante sau hormonale cu implicarea mesagerilor AMP-ciclic si
GMP-ciclic fr depolarizari membranare (12, 15).
O alta particularitate a excitabilit[ii n cazul muschilor netezii este stimularea
prin ntindere, de generarea unor poten[iale de ac[iune spontan consecutiv ntinderii
asigurndu-se astfel evacuarea con[inutului excesiv din organele cavitare, distensia
intestinului genernd unde peristaltice.
n cazul muschilor multiunitari nu se produc dect rareori poten[iale de ac[iune,
impulsul motor determinnd descrcarea mediatorilor chimici reprezenta[i de
acetilcolin si noradrenalin,care declanseaz contrac[ia fr apari[ia unor poten[iale
de ac[iune, acestea neputndu-se produce din cauza fibrelor musculare care sunt
prea mici (2-5 micrometri diametru si 50-200 micrometri lungime) (10).

1.2.3. Inervaia musculaturii netede

n compara[ie cu musculatura striat care beneficieaz att de o inerva[ie
somatic ct si de una vegetativ, musculatura neteda nu dispune dect de o
inerva[ie vegetativ, n cazul muschiului neted visceral aceste fibre nervoase
vegetative formnd la suprafa[a muschiului re[ele varicoase fr a intra n contact
direct cu fibrele musculare.
Printre aceste jonc[iuni difuze mediatorul chimic este eliberat la distan[e relativ
mari urmnd difuzarea ctre fibrele nervoase, eliberarea mediatorului realizndu-se
la nivelul varicozit[ilor ce se succed de-a lungul traiectului nervos.
Axonii care inerveaz muschii netezi nu prezint butoni terminal ca si muschii
stria[i ci o serie de varicozit[i de-a lungul axei lor, la nivelul acetora celulele
Schwann disprnd astfel inct mediatorul chimic poate fi secretat prin pere[ii
denuda[i ai varicozit[ii ntlnindu-se vezicule similare celor din placa neuromotorie.
n cazul muschiului multiunitar varicozit[ile formeaz jonc[iuni de contact in
cadrul crora apare un spa[iu sinaptic de 20 nm egal cu spa[iul sinaptic din cadrul
plcilor motorii.
Cei mai frecvent intalni[i mediatori chimici sunt acetilcolina si noradrenalina a
cror ac[iune este diferit n func[ie de tipul de receptori de la nivelul sarcolemei iar
cnd acesti receptori sunt de tip excitatori se produce o depolarizare lent care
genereaz un poten[ial de ac[iune,spre deosebire de receprorii inhibitori care produc
o hiperpolarizare a menbranei ce duce la inhibi[ie si relaxare (15).
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


14
Muschii gastro-intestinali primesc inerva[ie simpatic cu ac[iune inhibitoare ct
si parasimpatic cu ac[iune stinulatoare.
Pentru fibrele simpatice, jonc[iunea dintre neuroni pre- si postganglionari se
face n peretele tubului digestiv, celulele ganglionare fiind dispuse ntre cele dou
pturi musculare si mai profund n submcoas formnd plexul Auerbach
(intramuscular) si plexul Meissner (submucos), fibrele simpatice amestecndu-se
printre cele doua plexuri parasimpatice, mediatorii chimici fiind elibera[i de ctre
termina[iunile nervoase n spa[iul inercelular (12).

1.2.4. Mecanismul contraciei n musculatura neted

Muschii netezi din majoritatea organelor se contract sub ac[iunea stimulrii
adrenergice, excep[ie facnd intestinul,rspunsurile fazice depinznd de Ca mobilizat
din resursele intracelulare, pe cnd cele tonice necesit ioni de Ca
2+
extracelular
(14).
Contrac[ia muschiului neted poate fi declansat sau inhibat in absen[a oricror
influen[e nervoase n acest sens putnd fi men[ionate efectele unor factori locali:
CO
2
, O
2
, acidu lactic, diversi al[i metaboli[i si ioni si a unor hormoni circulan[i sau
locali: noradrenalina, adrenalina, histamina, oxitocina, serotonina, tiroxina, hormoni
sexuali etc, care determin direct sau prin receptorii excitatori sau inhibitori contrac[ii
respectiv relaxari, fr varia[ii semnificative ale poten[ialului de membran.
Sensul rspunsului depinde de efector n cazul acesta fiind vorba de adrenalin,
vasoconstrictor pentru anumite arteriole inhibnd muculatura intestinala iar n ceea
cee priveste hormoni, cei estrogeni faciliteaz depolarizarea fibrei uterine iar
progeteronii hiperpolarizarea (14, 32).

1.2.4.1. Contrac[ia dependent de Ca

Cuplarea excita[ie-contrac[ie in muschiul neted se realizeaz tot prin intrmediul
ionilor de Ca
2+
ca si n muschiul striat deoarece reticolul sarcoplasmatic este slab
dezvoltat si fr un contact intim cu substratul contractil este necesar interven[ia
calciului extracelular a carui concentra[ie este mult mai mare dect a celui celular,
acesta patrunznd prin canalele ionice activate de receptori, deschise in momentul
depolarizarii.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


15
n fibrele n care exist un reticol sarcoplasmatic moderat dezvoltat, cisternele
contacteaz direct sarcolema astfel inct poten[ialul de ac[iune membranar poate
determina iesirea Ca
2+
din cisterne.
Iesirea ionilor de calciu din sarcoplasma n vederea relaxrii are loc la nivelul
sarcolemei prin pompele active de Ca
2+
a cror eficacitate este mult redus n
compara[ie cu cele din pere[ii cisternelor terminale ale reticolului sarcoplasmatic,
concentra[ia Ca
2+
liber scznd lent.
Mecanismul de contrac[ie se bazeaz pe interac[iunea filamentelor de actin cu
cele de miozin transversal prin intermediul pun[ilor care nu toate realiseaaz cicluri
de atasare cu filamentele sub[iri de actin unele fiind atasate permanent, acest fapt
explicnd tonusul intrinsec al muschilor (32, 36).
Miozina din celulele musculare netede pote inerac[iona cu filamentele de actin
doar atunci cnd sufer in prealabil un proces de fosforilare (15, 37).

1.2.4.2. Contrac[ia independent de Ca

Pe lnga fosforilarea-defosforilarea miozinei exist mecanisme care nu implic
neaprat o schimbare a poten[ialului de ac[iune detereminnd contrac[ia sau
relaxarea muschilor netezi fr o modificare a concentra[iei Ca.
Un set de cercetri realizate n materie de fiziologie au demonstrat c
fosforilarea-defosforilarea miozinei nu explic n totalitate propriet[ile contractile ale
muschilor netezi, existnd situa[ii cnd se produce contrac[ia acestora fr s se fi
produs fosforilarea sau fosforilarea acesteia se realizez fr o modificare a
concentra[iei citosolice a Ca
2+
sau relaxarea determinat de scderea concenta[iei
de Ca dar fr defosforilarea miozinei.
n anumite circumstan[e contrac[ia produs de esterii forbolului care sunt
activatori ai proteinkinazei C (PKC) nu implic o modificare a concentra[iei calciului
citosolic si nici fosforilarea miozinei (32).
Relaxarea muscular este urmarea defosforilrii miozinei de ctre fosfataze fie
prin desfacerea complexului Ca
2+
-calmodulin sau a reduceri prin extruzie a calciului
citoplasmatic (12).

Relaxarea musculara se produce prin dou mecanisme:

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


16
I. Eliminarea calciului din celul se poate face prin intermediul pompelor de calciu
sau prin inversarea Na
+
-Ca
2+
care este o enzima Na
+
, K
+
ATP-aza.
Sub ac[iunea pompei sodiul este scos din celul iar potasiul este inrodus,
crescnd astfel gradientul de concentra[ie al ionilor de sodiu care este folosit ca
energie pentru exportul ionilor de calciu.
Pomparea Ca
2+
n reticolul sarcoplasmatic de catre o pomp de calciu aflt n
membrana acestuia.

II. Stimularea -adrenergic care pe de o parte activeaz proteinkinaza AMPc
dependent favoriznd apari[ia formei fosforilate inactive a enzimei, iar pe de
alt parte favorizeaz activitatea pompei de sodiu si potasiu (14).

1.2.5. Motilitatea compartimentelor digestive

1.2.5.1 Motilitatea gastric

Se caracterizez prin prezen[a contrac[iilor tonice si de tip peristalti realizate prin
contrac[ii corelate ale fibrelor musculare netede circulare si/sau longitudinale din
pere[ii stomacului.

Contraciile tonice
Se datoreaz varia[iilor de tonus ale fibrelor musculare circulare cu o frecven[a
de 2-3 /minut si o amplitudine si intensitate redus n regiunea fundic, devenind
puternice n regiunea antrului piloric, realiznd att adaptarea tensiunii pere[ilor
stomacului ct si contactul mai bun al sucului gastric cu alimentele din stratul
marginal al con[inutului stomacal.

Contraciile peristaltice
Sunt ini[iate n prima treime a stomacului si se propag spre antrul
piloric,crescnd progresiv n amplitudine, intensitate si vitez pe msura apropierii de
pilor.
Rolul lor const n antrenarea spre antrul piloric a por[iunilor din stratul parietal al
con[inutului gastric si omogenizarea eficient a chimului n regiunea antral a
stomacului.

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


17

1.2.5.2. Motilitatea intestinului sub[ire

Intestinul sub[ire prezint o motilitate cu doua faze distincte: digestiv si
interdigestiv fiecare avnd miscri specifice (34, 40).

Prima faz cea digestiv prezint trei categorii de miscri:

Miri de segmentaie
Care se realizeaz prin contrac[ii si relaxri alternative ale fibrelor circulare pe
zone limitate ale intestinului de circa 3-4 cm aceste contrac[ii nepropagndu-se in
lungul intestinului,cu periodicitate fibrele contractate relaxndu-se iar cele relaxate se
contract.
Rolul func[ional al miscrilor de segmenta[ie const n amestecarea con[inutului
intestinal cu secre[iile digestive si favorizarea absorb[iei intestinale prin cresterea
presiunii intralumenale si stimularea musculaturii vilozit[ilor intestinale.

Mirile peristaltice
Se realizeaz prin contrac[ii coordonate ale fibrelor musculare circulare si
longitudinale, unda peristaltic propagndu-se n intestinul numai in sens aboral
cuprinznd segmente relativ scurte din intestin, frecven[a acestor unde peristaltice
fiind mai mare n duoden: 10-12 contrac[ii/minut fiecare und dezvoltnd o presiune
intralumenala de 10-35 cm H
2
O.
Rolul miscrilor peristaltice este de a propulsa con[inutul intestinal de la duoden
pn n intestinul gros si de a favoriza digestia enzimatc prin malaxarea con[inutului
intestinal cu sucurile digestive ajunnse n intestinul sub[ire.

Micarile pendulare
Se realizeaz prin contrac[ia fibrelor musculare longitudinale pe zone intestinale
relativ mici,concomitent cu relaxarea fibrelor musculare longitudinale din zonele
vecine. Rolul lor const n deplasarea con[inutului intestinal pe distan[e scurte de 10-
16 cm cu o viteza mica de 1,2 cm/secund si sub un gradient de presiune redus la 5-
15 cm H
2
O, favoriznd astfel malaxarea con[inutului intestinal.
Motilitatea interdigestiv const n producerea de unde peristaltice puternice
ini[iate la nivelul duodenului avnd rolul de golire a intestinului sub[ire de particulele
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


18
nedigerabile si men[inerea normal a densita[ii florei bacteriene de-a lungul
intestinului sub[ire.

1.2.5.3. Motilitatea intestinului gros

Motricitatea cecului si a colonului este mai lent, banda muscular longitudinal
dorsal continundu-se cu stratul longitudinal al ileonului favoriznd propagarea
undelor peristaltice de la intestinul subtire la cecum.
n prima jumtate a colonului au fost identificate miscari antiperistaltice care
mpreun cu cele peristaltice determin deplasarea spre nainte si napoi a
con[inutului.
Colonul mai prezint si miscri de segmentare caracteristice care cuprind
cteva haustre succesive, contrac[iile haustrale avansnd pe distan[e scurte.
Prin distensia pere[ilor intestinali, prin reflex gastro-colic sau duodeno-colic.
Prin excitan[i condi[ionali sau cosecutiv unor emo[ii puternice sunt declansate
miscrile propulsive care produc o deplasare masiv a con[inutului pe distan[e mari
(34, 40).

























Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


19



1.3. Sindromul de colici la cabaline

Colica reprezint un sindrom frecvent ntlnit la cai, fiind, practic, o manifestare a
unui disconfort, care poate varia de la o durere suportabil la o durere atroce care se
finalizeaz cu moartea.
Cauzele pot fi multiple, de ordin digestiv, neuronal, psihic, urinar, muscular,
vascular si corelate cu diferite afec[iuni patologice si factori de mediu (23, 28).

1.3.1. Cauzele generale ale colicii

Sediul de origine a colicii adevrate este:
stomacul,
intestinul sub[ire sau
intestinul gros.
Orice fel de perturbare a func[iilor acestora, modificri pozi[ionale, torsiuni,
edeme, infec[ii sau traumatisme a acestor organe pot conduce la simptome de colici.
Exist o multitudine de afec[iuni care vor declansa sindromul de colic, totusi
cauza primar a apari[iei simptomelor de colic la cabaline este considerat dilatarea
stomacului si / sau a intestinelor (sub[ire si / sau gros) care vor conduce la obstruc[ia
circula[iei sangvine (35).
Dilatarea intestinelor are loc de obicei datorit sistrii sau abolirii peristaltismului
ceea ce va face ca absorb[ia furajelor si a apei la acest nivel s fie mult diminuat.
Cresterea presiunii asupra pere[ilor intestinali datorit sistrii tranzitului duce la
apari[ia contrac[iilor involuntare.
n acelasi timp, corpul rspunde printr-o hipersecre[ie de acid gastric, care are
poten[ialul de a deregla echilibrul acido - bazic rezultnd o stare de soc sau chiar
mortea (23).


Cl as i f i c ar ea s i mp t o mel o r g r av e n c o l i c i

Tahicardi e
Tahipnee
Tranzit intestinal s i flatuen[ absente
Diaree incoercibil
Hiperestezia pungii scrotale care este mrit n volum
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


20

Tot din cauza stagnri con[inutului digestiv n intestine poate avea loc formarea
de substan[e toxice care vor traversa peretele intestinal ajungnd n cavitatea
abdominal unde pot produce peritonite grave.
Suprancrcarea este una din principalele cauze (figurile 7 si 8).



Fi guri le 7 i 8. Suprancrcarea gastric la cabaline (1)

Cauzele apari[iei diferitelor afec[iuni la nivelul gastric si intestinal pot fi
urmtoarele:

Constipaia intestinului gros
Poate aprea n urma schimbrilor bruste de furajare, adesea toamna, sau n
urma formrii coagulilor de snge n vasculariza[ia mezenteric ca urmare a
infesta[iilor parazitare. Datorit scderii nivelului de oxigenare a intestinelor scade si
peristaltismul rezultnd n constipa[ie.

Constipaia intestinului subire
Apare adesea la cai tineri sau la cei care nu au fost deparazita[i conform
regulamentului datorit infestrilor masive cu nematode sau cestode.
Cele din urm se gsesc adesea la limita ntre ileon ci cecum (figurile 9 si 10).

Colita acut
Apare adese foarte brus cu diaree incoercibil care duce la deshidratarea rapid
a animalului. Acestea pot rezulta moartea animalului n ciuda terapiei intensive.
Colita poate fi cauzat de bacterii, virusi, parazi[i, dar si de furaje alterate. Stresul
este un alt factor care are un rol important n apari[ia colitei.


Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


21


Fi guri le 9 i 10. Suprancrcarea intestinului sub[ire si prezen[a cestodelor (1)

Formarea de gaze intestinale
Are loc n primul rnd din cauza furajelor de proast calitate sau mucegite, sau
n urma obstruc[iilor intestinale.

Sindromul de ocluzie simpla
Se datoreaz:
ileusului,
obstruc[iei prin suprancarcarea cu furaje,
corpilor strini,
enteroli[ilor,
fecaloamelor,
parazitilor,
tumorilor.
Ocluzia prin stenozarea peretelui intestinal este de obicei urmarea:
inflama[iei,
abceselor,
tumorilor,
aderen[elor.

Sindromul de ocluzie prin strangulatie
Strangula[ia poate fi de:
viscer,
organ sau
din cauza unor tumori.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


22
Se poate exprima ca o strangula[ie prin:
flexiuni,
torsiuni,
volvulus,
invagina[ie,
hernii ncarcerate ale stomacului, intestinelor, splinei, vezicii biliare,
tumorilor sau uterului (figurile 11 si 12).



Fi guri le 11 i 12. Ocluzie cauzat de un lipom pedunculat (vezi sge[ile)(1).

Sindromul de infarctizare intestinal
Sunt urmarea unor ocluzii intravasculare ale arterelor si venelor mezenterice
prin trombusuri sau embolusuri generate la cabaline n general de migrarea larvelor
de strongili si afecteaz mai ales: ileonul, cecul si colon (figurile 13 si 14).
Acestia pot fi si cauza hemoragiilor intraabdominale consecutiv rupturilor
vasculare.


Fi guri le 13 i 14. Torsiunea mezenteric (1).
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


23

Sindromul colicii de nisip
Apare adesea la caii care sunt [inu[i la pasune timp ndelungat pn se
epuizeaz iarba si rmne numai nisip sau noroi, sau cai care sunt [inu[i n locuri
nisipoase. Nisipul se acumuleaz cel mai adesea la nivelul flexurii pelvine a colonului
sau n cecum.
Prin prezen[a sa se produce un proces iritativ care conduce ini[ial la diaree.
Datorit greut[ii sale, nisipul va produce inflama[ia intestinului cu scderea motilit[i
colonului si n cazuri grave chiar peritonit.
n majoritatea cazurilor colica de nisip se poate trata cu laxative (ulei de parafin)
si simbion[i speciali.

Sindromul de iritatie peritoneal
Peritonita apare n urma perfora[iei de organ cavitar: stomac, intestin, vezica
biliara sau urinara, uter septic. Consecutiv apare peritonita acut (figurile 15 si 16).



Fi guri le 15 i 16. Lichidul peritoneal recoltat n colic
(culoarea rosie =con[inutul crescut n celule rosii; spuma =cantitate mare de proteine,
culoarea normal =galben pai. (1)

1.3.1.1. Colica la mnji

Constipaia cu meconiu
Apare datorit stagnrii meconiului n intestinul gros si poate determina
simptome de colic de la usoare pn la grave.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


24

Ulcerul
Mnjii care au dureri, sufer de boli cronice sau sunt supusi unui stres ndelungat
fac adesea ulcere gastrice.
Intoxica[ia cu NSAID-uri poate fi o alt cauz a apari[iei ulcerelor gastrice la
mnji (figurile 17 si 18).
Simptomele sunt difuze la un nceput dar se poate bnui o stare patologic daca
animalul scrsneste din din[i, adopt des un decubit ventrodorsal si prezint ptialism.



Fi guri le 17 i 18. Ulcere fotografiate postmortem
pe por[iune aglandular (stnga) si glandular (dreapta) a stomacului (1).

Ruptura vezici urinare
Poate apare n timpul parturi[iei si se bnuieste atunci cnd mnzul adopt
atitudinea de mic[iune dar urina este absent.
Animalul devine tot mai agitat si ncepe s prezite simptome de colic.
Prin punc[ie abdominal se ob[in cantit[i mari de urin.

Malformaiile
Caii se pot naste cu malforma[ii ale aparatului digestiv cel mai frecvent
manifestate cu lipsa unor por[iuni ale tubului digestiv.
Unele cazuri pot fi remediate doar chirurgical (figurile 19 si 20).


Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


25


Fi guri le 19 i 20. Incrcerarea intestinului sub[ire n ligamentul gastro-splenic (1).

1.3.2. Principalele simptome n colic

La fel ca si oamenii, caii au si ei diferite praguri de sensibilitate si manifest
durerea diferit. Unii sunt mai rezisten[i ca al[ii, la acestia fiid mai greu de precizat ce
anume doare si intensitatea durerii (figurile 21 si 22).
Ca regul, durerea care provine de la stomac sau intestine, adic de la
musculatura neted, este mai sever dect ce provenit de la musculatura striat
(23).



Figura 21. Autoasculta[ie n colic (20) Figura 22. Rostogoliri necontrolate n colic (4)

Simptomele sunt foarte diferite, de la aproape nesemnificative nso[ite doar de un
apetit capricios, la rostogoliri necontrolate si violente n timpul crora calul se poate
accidenta grav.
Principalele simptoame care se pot observa n colici sunt (23, 35):
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


26
apetit capricios sau anorexie
privire spre abdomen
lovire cu copita
atitudine for[at n sta[iune
pozi[ie de urinare
ridicarea si lovirea cu coada
prefer decubitul
refuzul deplasrii
tahicardie
tahipnee
diaree
tranzit intestinal abolit sau oprit
rostogoliri violente si necontrolate

1.3.3. Examenul clinic

n multe cazuri, pentru a putea examina animalul, medicul veterinar este nevoit
s administreze analgizate si tranchilizante ca prim ac[iune terapeutic.
Dup care n func[ie de atitudinea si comportamentul calului se efectueaz
urmtoarele (Tabelul 1) (23):

Tabelul 1
Principalele investiga[ii si parametrii clinici n colic la cal
Investigaia Parametri clinici
Frecvenei
cardiace
Frecven[a cardiac normal este 28-40 contrac[ii/min
Tachicardia sever, un semn grav cnd se asociaz cu simptome de colic
Frecvenei
respiratorii
Frecven[a respiratorie normal este 8-16 respira[ii/min
Dureri intense stau la baza cresterii frecven[ei respiratorii
Temperaturii
Temperatura normal este 37,5-38C
Hipertermia sever asociat cu simptomele de colic duce la suspicionarea
unei peritonite sau enterite.
Mucoaselor
aparente
Culoarea normal la cabaline este roz-pal.
n func[ie de gravitatea afec[iunii acestea pot fi rosii (prognostic rezervat) sau
cianotice (prognostic grav)
Examenul
transrectal
Se poate folosi pentru determinarea tipului de obstruc[ie sau pentru a elibera
rectul de o suprancrcare cu nisip
Prin aceast metod se poate accesa doar treimea caudal a abdomenului








Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


27











































2. Medicatia inflamatiei si colicilor




Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


28



2.1. Antiinflamatoarele

Sunt substan[e care fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamatoare
la care predomin efectul antiinflamator.
Prezint reac[ii adverse mai sterse comparativ cu antiinflamatoriile steroidiene.
Primele substan[e care au fost descoperite ca avnd un efect sigur si puternic au
fost glucocorticoizii.
Ac[iunea acestor substan[e include diminuarea elementelor fibroblastice si
celulelor vasculare ale proceselor inflamatorii prin reducerea concentra[iei
mediatoriilor inflama[iei, prin supresarea eliberarii de enzime lizozomale, prin
contracararea vasodilata[iei si prin reducerea tendin[ei celulelor de a migra la locul
leziunii, astfel faza acut a inflama[iei este atenuat si nu se instituie faza cronic.
Glucocorticoizii administra[i n doze terapeutice duc rapid la apari[ia unei serii de
efecte negative, din acest motiv, metodele alternative de controlare a variatelor
manifestri ale procesului inflamator au fost urmarite.
Primele substan[e antipiretice s-au sintetizat n ncercarea de a furniza analogi ai
fenolului, apoi n metodele chirurgicale aseptice, cazuri n care s-a dovedit a fi relativ
lipsite de toxicitate, n cazul utilizarii interne.
Aceasta descoperire si ncercarile paralele de a gsi o alternativ sintetic pentru
chinine, a dus la dezvoltarea familiei analgezicelor antipiretice non-narcotice, al caror
mod de ac[iune sfideaz cercetarile efectuate chiar si n zilele noastre.
n mod curent, interesul s-a concentrat mai mult asupra ac[iunii antiinflamatoare
a analgezicelor antipiretice dect asupra activittii lor antipiretice, acest grup de
substan[e fiind redenumit ca: substan[e antiinflamatoare nesteroidice.
Avnd n vedere rolul major al prostaglandinelor ca mediatori ai raspunsului
inflamator, al febrei si al percep[iei durerii, si cunoscnd activitatea antiinflamatoriilor
nesteroidice de a diminua produc[ia prostaglandinelor s-a gsit explica[ia unanim
acceptat a modului de ac[iune al acestor substan[e.
Primele antipiretice sintetice au fost:
deriva[ii acidului salicilic,
anilinei si
pirazolului (13, 30).
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


29

2.1.1. Grupele majore de antiinflamatoare

n Tabelul 2 sunt redate principalele grupele de antiinflamatorii cu posibile utilizri
n medicina veterinar (30).
Tabelul 2
Principalele grupe de antiinflamatorii cu utilizri n medicina veterinar

Anti inflamatoare nesteroidiene clasice
(generati a I)
Anti inflamatoare nesteroidiene inhibitoare
selecti ve sau specifice de COX 2
(generati a II)
Aci zi carboxi li ci Aci zi enoli ci Blocante selective Blocante specifice:
ruri de aci d sali ci li c Pirazolone meloxicam,
nimesulid
rofecoxib,
celecoxib,
parecoxib,
etoricoxib,
valdecoxib,
lumiracoxib
acid acetil salicilic,
diflunisal,
benorilat
fenilbutazon
ruri de aci zi carboheterociclici Oxicami
indometacin,
sulindac,
ionazolac,
ketorolac
piroxicam,
tenoxicam,
lornoxicam
ruri de aci d fenil aceti c
diclofenac,
alclofenac
ruri de aci d propi oni c
ibuprofen,
flurbiprofen,
naproxen,
ketoprofen,
dexketoprofen,
flunixin
ruri de aci d fenami c
acid flufenamic,
acid mefenamic,
acid niflumic
ruri de aci d aceti c

Datorit diversit[ii chimice, AINS au o gam larg de caracteristici
farmacocinetice. Acestea posed n principal urmtoarele propriet[i comune:
majoritatea sunt acizi organici slabi,
ele sunt bine absorbite de organism, iar furajelele influen[eaz,
biodisponibilitate ntr-o mic msur,
majoritatea sunt metabolizate ntr-o propor[ie ridicat,
se elimin n principal pe calea renal, ns majoritatea intr si n circuitul
enterohepatic,
majoritatea sunt iritante gastrice, procentul de iritare gastric fiind propor[ional
cu doza.

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


30
2.1.1.1. Antiinflamatoarele deriva[i de acid acetic

Diclofenacul
Se absoarbe rapid si complet din tubul digestiv si are un procent de metabolizare
hepatic de doar 50-52% (figura 21). Are o activitate antiinflamatoare eficace, inhib
COX1, n doze mai mici dect indometacinul.
NH
Cl
Cl
HO
O

Figura 21. Diclofenacul

Este disponibil sub form de:
sare de potasiu (cu efect imediat) si ca
sare de sodiu (efect retard).

Se foloseste n numeroase situa[ii mai ales n cazuri de:
poliartrit reumatoid,
spondilartrit anchilopoietic,
artroze,
afec[iuni reumatice extraarticulare,
criza de gut;
stri inflamatorii dureroase postoperator,
post-traumatic,
dup extrac[ii dentare,
inflama[ii dureroase n sfera pelvin.
Efectele adverse: cel mai frecvent se observ grea[, diaree, epigastralgii (mai
ales la nceputul tratamentului), sngerri digestive minore; cefalee, ame[eli; rareori
afectarea ficatului cu cresterea transaminazelor, afectarea rinichiului; foarte rar reac[ii
anafilactoide (comune pentru toate antiinflamatoriile nesteroidiene).
Supozitoarele pot provoaca uneori irita[ie local, prurit, senza[ie de arsur.
Contraindicaii: ulcer gastroduodenal activ, sngerri gastrointestinale,
leucopenie, trombocitopenie, porfirie, pruden[ n caz de antecedente ulceroase, boli
cronice renale, n insuficien[a hepatic; pruden[ n timpul gestatiei, nu se
administreaz n ultimul trimestru si la termen.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


31
Asocierea cu glucocorticoizi sau alte antiinflamatorii nesteroidiene creste riscul
sngerrilor digestive si al ulcerului; diclofenacul mreste concentra[ia plasmatic a
litiului si a digoxinei (risc de reac[ii toxice), favorizeaz re[inerea potasiului sub
influen[a spironolactonei, micsoreaz efectul furosemidului si al medica[iei
antihipertensive.
Sulindacul
Se utilizeaza n tratamentul inflama[iilor acute si cronice, este un pro-
medicament derivat sulfinylinilic care este transformat n organism la antiinflamatoare
nesteroidiene active (figura 22).
S
CH
3
COOH
F
H
3
C
O

Figura 22. Sulindacul

Mai precis, acesta este convertit de ctre enzimele hepatice la sulfurat care
este excretat n bil si mai apoi se absoarbe n intestin. Acest lucru va men[ine un
nivel constant n sange si reduce efectele adverse gastro-intestinale.

Indometacina
Este un antiinflamator puternic si un inhibitor activ al ciclooxigenazei in vitro
(figura 23).
Efectele adverse sunt cel mai adesea cefalee, diaree, discrazii ale sngelui, iar
la cine are efect ulcerogenic mai puternic dect alte antiinflamatorii nesteroidiene.

Cl
O
OH
CH
3 N
O
H
3
C
O


Figura 23. Indometacina
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


32

2.1.1.2. Antiinflamatoarele deriva[i de acid propionic

Ibuprofenul
Este un medicament antiinflamator nesteroidian, analgezic si antipiretic si un
antiagregant plachetar (de trombocite), asemntor cu aspirina (figura 24)..
De re[inut c furajele ncetinesc absorb[ia, dar nu afecteaz cantitatea de
medicament absorbit
Se foloseste n scop analgezic n durerea usoar si moderat ,reumatism
degenerativ si inflamator, suferin[e disco-vertebrale, reumatism extraarticular.
Reaciile adverse: grea[, vom, epigastralgii, diaree, erup[ii, prurit, cefalee,
ame[eli, anxietate. Este contraindicat n caz de ulcer gastric si duodenal, hepatite,
angioedem, gesta[ie.
COOH
CH
3
CH
3
H
3
C

Figura 24. Ibuprofen

Flurbiprofenul
Este un antiinflamator care inhib sinteza de PG, antagonizeaz vasodilata[ia
leucocitoza si permebilitatea vascular. Mai mult de 99% se leag de proteinele
plasmatice, iar peste 70% este excretat prin urin (figura 25).
Se foloseste frecvent n osteoartrite.
F
COOH
CH
3

Figura 25. Flurbiprofenul

Ketoprofenul
este un antiinflamator nonsteroidian care se distinge prin activitatea sa
antiinflamatorie, analgezic si antipiretic. Inhib sinteza prostaglandinelor si
agregarea plachetar (figura 26).
Se foloseste n tratamentul simptomatic al reumatismului inflamator n puseu
acut, n special poliartrita reumatoid, spondilita anchilozant., tratamentul
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


33
simptomatic al puseelor acute n artroze (coxartroze, gonartroze) dureri acute
posttraumatice.
Reaciile adverse: grea[, vrsturi, constipa[ie sau diaree, cefalee, vertij.
Contraindicaii: ulcer gastroduodenal, insuficienta hepatici, insuficienta renal,
gesta[ie si este contraindicat total n ultimul trimestru al sarcinii, datorita riscului de
toxicitate cardiopulmonar si renal pentru ft (comun tuturor preparatelor
inhibitoare de prostaglandine).

COOH
O
CH
3

Figura 26. Ketoprofen

Naproxenul
Este alalgezic, antipiretic ,antiinflamator, necesit dou administrari pe zi datorit
timpului de injumat[ire de 4h; se utilizeaz n afec[iunile [esuturilor moi (figura 27).
Se utilizeaz pe scara larg n medicina veterinar dar nu este nc disponibil n
uzul veterinar larg, se comercializeaz sub form de granule destinate administrrii
la cabaline. Este foarte toxic pentru utilizare la caini, n special la rasa Beagle.

CH
3
H
3
C
COOH

Figura 27. Naproxenul

Flunixin meglumina
Flunixina este un puternic inhibitor a ciclooxigenazei (figura 28).
Este de asemenea un puternic antiinflamator, antipiretic si analgezic, este rapid
absorbit dup administrarea oral, cu o biodisponibilitate medie de 80% i nivelurile
serice de vrf n 30 de minute.
Debutul ac|iunii este, n general, n termen de 2 ore; rspunsul de vrf are loc
ntre 12-16 ore i timpul de ac|iune dureaz pn la 36 de ore.

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


34
H
N
O
OH
N
CH
3
F
3
C

Figura 28. Flunixin meglumina

Flunixina nu modific apreciabil motilitatea gastrointestinala la cai i ar putea
mbunt|i hemodinamica la animalele cu oc septic.
n Statele Unite, este aprobat pentru utilizarea la cabaline si bovine. Cu toate
acestea, este aprobat pentru utilizarea la cini n alte |ri.
Indica|iile aprobate pentru utilizarea la cal sunt pentru ameliorarea inflama|iei i
durerii asociate cu tulburri musculo-scheletice i atenuarea durerii viscerale
asociate cu colici la cal. La bovine este aprobat pentru controlul de febr asociat cu
boli respiratorii bovine i endotoxemia, i pentru controlul inflama[iei n endotoxemie.
Indicaii: diaree, oc, colic, boli respiratorii, i boli oftalmologice i chirurgie
general; la cini: discopatii, artrita, accident vascular cerebral de cldur, diaree,
inflamatii oftalmologice, oc, pre-, post i general, n chirurgia oftalmic, i
tratamentul infec|iei cu parvovirus; la bovine: boli acute respiratorii, mastite coliforme,
oc endotoxic, durere, diaree; la suine: agalaxia/hipogalaxia, tulburari locomotorii, i
diaree purcei.
Contraindicat n: ulcer gastric, insuficien[a renal sau hepatic, boli
hematologice, este contraindicat administrarea intr- arterial deoarece poate stimula
sistemul nervos central (simptome de isterie).

2.1.1.3. Antiinflamatoarele deriva[i de acizi aril-antranilic (fenama[ii)

Acidul mefenamic
Are propriet[i antiinflamatorii, analgezice si antipiretice, inhib sinteza
prostaglandinelor, inclusiv a PGF 2a de la nivelul musculaturii netede (figura 29).
Difuzeaz mai nti n ficat si rinichi si traverseaz de asemenea bariera
placentar, timpul de injumatatire este de 3-4 ore.
Se foloseste n tratamentul artritelor reumatoide, spondilite anchilozante, dureri
dentare, dureri postoperatorii, metroragii datorate unor disfunc[ii hormonale, cnd nu
exist dereglari organice.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


35
NH
COOH
CH
3
CH
3

Figura 29. Acidul mefenamic

Cele mai des ntlnite reac[ii adverse sunt: dispepsii, dureri de cap, diaree, dureri
abdominale, vertij.
Reac[ii adverse: extrem de rar s-au semnalat: ulcer peptic, hemoragii la nivelul
tractului gastrointestinal, dereglri vizuale si nervoase, nefrite intersti[iale; disfunc[ii
hematologice (anemie hemolitic autoimun, neutropenie, hipoplazia mduvei
osoase, trombocitopenie); pancreatite, convulsii epileptice, biliurie.
Toate aceste simptome dispar la ntreruperea medica[iei.

Acidul niflumic
Antiinflamator-analgezic cu ac[iune antiinflamatoare si analgezic bine
determinat (figura 30).
Se foloseste cel mai frecvent n artropatii inflamatorii (poliartrit reumatoid),
artropatii degenerative ale coloanei vertebrale si artropatii periferice (tratament de
scurt perioad), gut, dureri traumatice, tromboflebite, afec[iuni inflamatorii din sfera
ORL si ginecologie.
Contraindicaii: ulcere gastrice si chiar ulcere gastrice n antecedente, alte
tulburri organice ale sistemului gastrointestinal sau hemoragii, tulburri
hematologice sau insuficien[a hepatic, si renal.
Efectele secundare care se pot fi nregistrate sunt: grea[a, diare, scaderea
valorilor hematocritului, agranulocitoza si nefropatiile.

HOOC
NH
CF
3

Figura 30. Acidul niflumic


Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


36

2.1.1.4. Antiinflamatoarele de tip oxicamic

Piroxicamul
Este un antiinflamator eficient nesteroidian (figura 31).
Este un analgezic, antipiretic, antireumatic eficace cu efect durabil (este
suficient o singura doz/zi), efectele sunt atribuite inhibrii ciclooxigenazei si
diminurii chimiotaxiei leucocitare;
Se elimin n form neschimbat si ca metabol[i n urina si fecale. Este indicat
n poliartrita reumatoid, osteoartrit, spondilita anchilozant, afec[iuni musculo-
scheletice acute, criza de gut.
Efecte adverse: irita[ie a mucoasei digestive, stomatit, anorexie, grea[,
ulcera[ii si sngerri gastrointestinale (mai ales pentru tratament prelungit cu doze
mari), tulburri vizuale, prurit si erup[ii cutanate cresterea creatininemiei si afectarea
rinichiului, cresterea transaminazelor; trombocitopenie, leucopenie si eozinofilie,
epistaxis.

OH
NH
O
N
S
O O
CH
3
N

Figura 31. Piroxicam

Tenoxicamul si Lornoxicamul:
Antiinflamatorii nesteroidiene, analgezice si antipiretice, din genera[ia a II-a,
eficiente n combaterea agregrii plachetelor sanguine (figurile 32 si 33).
Tenoxicamul
Este un puternic inhibitor al biosintezei prostaglandinelor, in vitro ct si in vivo.
Se absoarbe aproape complet pe cale oral, are procent de legare de
proteinele plasmatice 99% si ptrunde relativ bine n lichidul sinovial (ins lent).
Indicatii: terapia simptomatic a afec[iunilor reumatice inflamatorii dureroase si
degenerative, artrita reumatoid, osteoartrit, spondilartrita anchilozant, tendinit,
bursit, periartrit, sciatic, lumbago, coxartroz, criz de gut;
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


37
Efectele adverse: este relativ bine suportat, reac[iile adverse care apar sunt de
natur gastrointestinal, constipa[ie, diaree, cefalee. Mai pot aparea dermatoze,
edeme usoare, scderea hemoglobinemiei.
Contraindicaii: ulcer gastroduodenal sau alte afec[iuni gastrice, insuficien[
renala;
Lornoxicamul
Este un analgezic si un antireumatic, ac[ioneaz rapid, fiind absorbit de tractul
gastro-intestinal, se elimin pe cale renal n propor[ie de 30 - 60%.
Se foloseste in tratarea durerilor de intensitate medie si puternic, pentru dureri
articulare, reumatismale si artroze.
Efectele secundare: dureri gastrice, diaree, indigestie, cefalee, gastrite, reflux
gastro-esofagian, hemoragii gastro-intestinale, gastralgii, icter, edeme, crampe
musculare, tremor.
Este contraindicat n hemoragii gastro-intestinale acute, ulcere gastrice sau
duodenale; defecte de hemocitogenez; gesta[ie, lacta[ie.
Interaciuni cu: anticoagulantele; antidiabeticele; alte analgezice sau
antiinflamatoriile diureticele; cu metotrexatul (de baz n cazuri de poliartrit cronic);
cu cimetidina (mpotriva ulcerului gastro-intestinal); cu digoxina (medicament
mpotriva insuficien[ei cardiace).

CH
3
S
S
NH
O O
O
N
N
OH
H

CH
3
S
S
NH
O O
O
N
N
OH
Cl

Figura 32.Tenoxicam Figura 33. Lornoxicam

Meloxicamul:
Are propriet[i antiinflamatoare, analgezice si antipiretice (figura 34).
Mecanismul, comun pentru toate efectele, se datoreaz capacit[ii meloxicamului
de a inhiba biosinteza prostaglandinelor.
Studiile clinice au demonstrat o inciden[ sczut a efectelor secundare
gastrointestinale (inclusiv a perfora[iilor, ulcera[iilor si sngerrilor) la dozele
recomandate de meloxicam, dect la cele ale antiinflamatoarelor standard.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


38
Este un antiinflamator indicat pentru tratamentul simptomatic al artritei
reumatoide, tratamentul simptomatic al osteoartritelor dureroase (artroze, boli
degenerative ale articula[iilor), alte stri inflamatorii.

CH
3
S
S
NH
O O
O
N
OH
H
N
CH
3

Figura 34. Meloxicam

Efecte secundare: dispepsie, grea[, vom, dureri abdominale, constipa[ie,
diaree, esofagit, ulcer gastrointestinal, sngerri gastrointestinale, anemie, tulburri
ale valorilor sanguine, inclusiv ale leucocitelor, leucopenie, trombocitopenie, prurit,
stomatit, urticarie, fotosensibilitate, edem, cresterea tensiunii arteriale.
Contraindicaii: hipersensibilitate la meloxicam sau orice excipient al
medicamentului, ulcer peptic, insuficien[ hepatic, insuficien[ renal, gesta[ie,
lacta[ie. Este posibil sensibilitatea ncrucisat cu acidul acetilsalicilic sau cu alte
antiinflamatoare (16).

2.1.1.5. Antiinflamatoare de tip butilpirazolidinic

Fenilbutazona:
Este un antiinflamator clasic eficient dar cu un efect analgezic redus (figura 35).
Inhib ciclooxigenaza, are capacitate de a lega si de a elimina oxigenul toxic, se
distinge prin ac[iunea sa puternic antiinflamatoare prin capacitatea sa de a interfera
sinteza prostaglandinelor; mareste eliminarea acidului uric astfel are o ac[iune
important n tratamentul gutei.
La cabaline reac[iile adverse sunt edemul, eroziunile mucoasei orale, ulcera[iile
intestinului, necroza venelor hepatice.
La cine au fost semnalate ulcera[ii gastrointestinale, hemoragii, staz biliar,
afectarea tubilor proximali. Se foloseste n principal pentru tratamentul simptomelor
durerilor musculare, oasoase, articulare.

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


39
N N
O
O
CH
3

Figura 35. Fenilbutazona

2.1.1.6. Antiinflamatoare de tip COXIB

Celecoxibul
Este un inhibitor selectiv la COX2 (figura 36).
Este bine absorbit pe cale digestiv la doze de 200-300mg/zi.
Legarea de proteinele plasmatice este de circa 97%. Activitatea este datorat
medicamentului si nu metaboli[ilor si.
Este metabolizat la nivel hepatic de ctre CYP2C9, prin hidroxilare, oxidare si o
mic parte prin glucuronidare. Dup unii autori, nivelurile celecoxibului pot fi crescute
de ctre inhibitorii specifici (fluconazol, fluvastatin, etc.) desi nu exist date certe care
s sus[in aceast fapt.

N
N
CH
3
SO
2
NH
2
F
3
C

Figura 36. Celecoxibul

Celecoxibul inhib CYP2D6 si astfel poate afecta concentra[iile serice ale unor
antideprimante, antifungice, antipsihotice, analgezice si -blocante.
Este frecvent utilizat ca analgezic.
Efecte adverse: diaree, anemie, edeme, hipertensiune arteriala, faringit,
sinuzit, infec[ii ale tractului respirator, cresterea creatinemiei si uremiei,
hiperpotasemie.
Este contraindicat n edeme, reac[ii alergice la antiinflamatorii, ulcer
gastroduodenal, insuficien[a cardiac (19).

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


40
Rofecoxibul
Antiinflamator nesteroidian, care inhib izoforma COX2, fapt ce ar explica riscul
crescut de boli cardiovasculare; COX 2 este implicat n sinteza deprostaglandine,
iar inhibarea acesteia duce la scderea produc[iei de prostaglandine n celule
endoteliale si care conduce la vasodilatare. A fost retras de pe piata pe data de 30
septembrie 2004 datorita efectelor secundare cardiovasculare majore (39).

Parecoxibul
Este un subprodus al valdecoxibului, fiind ca si acesta un inhibitor din clasa
antiinflamatoarelor nesteroidiene, a coxibilor, cu o poten[ analgezic de circa 20 ori
mai mare dect a ketorolacului (Figura 37).
Se administreaz numai pe cale injectabil. n studiile efectuate, parecoxibul, la
concentra[ii de 20 - 40 mg, a demonstrat efecte analgezice mai puternice versus
placebo sau morfina 4 mg si similar cu 300 mg ketorolac administrat intravenos.
Parecoxibul administrat a determinat eroziuni gastrointestinale mai pronun[ate
comparativ cu ketorolac.
Efecte adverse: edeme periferice, tulburri ale tensiunii arteriale, dispepsie,
agita[ie, insomnie, faringit, prurit (19).
Contraindicaii: bronhospasm n antecedente, polipoz nazal,
hipersensibilitate, insuficien[ hepatic, insuficien[ cardiac congestiv, ulcer
gastro-duodenal, gesta[ie.

N O
CH
3
SO
2
NOCCH
2
CH
3

Figura 37. Parecoxib

Valdecoxibul
Medicament din clasa coxibilor, utilizat n tratamnetul osteoartritei, artritei
reumatoide si a durerilor osoase. Efectele adverse a valdecoxibului sunt
aceleasi cam si pentru rofecoxib, adic posibilitatea de a induce stop cardiac.
Produsul medicamentos Bextra, a fost retras din circula[ie n anul 2005 datorit
posibilit[ii crescute de a induce stop cardiac.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


41

2.1.2. Metamizolul - activitatea farmacologic

Metamizolul sodium
Este un analgezic si antipiretic foarte puternic, se comercializeaz sub
denumirea: Algozone, Algocalmin, Analgin, Dipiridona, Novalgin sau Neo-Melubrina.
A fost sintetizat prima oara de compania germana Hoechst n 1920 si produc[ia a
inceput n 1922 fiind disponibil n ntreaga lume pana n 1970 cand s-a descoperit c
substan[a activ prezint un risc crescut de agranulocitoz, care poate fi fatal.
Astfel, multe [ri au interzis sau au restric[ionat utilizarea acestei substan[e, alte
ns au continuat s o utilizeze pe scara larga.
Risc de agranulocitoz: Anthony Wong de la Universitatea din Sao Paulo a
publicat n revista World Health Organization un studiu recent realizat n care s-a
dovedit c metamizolul produce agranulocitoz la aprox 1% din cazurile tratate.
Nu este o rata mare comparativ cu alte substante active, de exemplu clozapine,
care prezint un risc de 50 de ori mai mare de agranulocitoz.
Cu toate acestea, se consider c riscul de agranulocitoz este mai mare si sunt
disponibile alte substan[e mult mai sigure: acidul acetil salicilic si ibuprofenul (9).
n 1998, Andrade si colaboratorii, au studiat cazurile epidemiologice ntre anii
1975-1995 (mortalitate, agranulocitoz, anemie aplastic, soc anafilactic, complica[ii
gastro-intestinale), din care au concluzionat:
592 de cazuri produse de diclofenac
185 de cazuri produse de aspirin
25 de cazuri produse de metamizol
20 de cazuri produse de paracetamol
Un alt studiu important publicat n Suedia n 2002 a estimat c riscul este mai
mare cu aproximativ 80-100 de ori dect a estimat doctorul Wong. Actual, se
consider c metamizolul produce agranulocitoz la un pacient din 1400 de pacienti
trata[i.
Efectul antipiretic: un studiu efectuat n mai multe [ri pe 555 de copii a artat
c are o ac[iune antipiretic mai eficient dect paracetamolul sau ibuprofenul;
Disponibilitatea n ntreaga lume: prima oara a fost interzis n 1974 n Suedia
apoi n 1977 n Statele Unite ale Americii urmnd n J aponia, Australia, Iran, si mai
multe [ri europene.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


42
n aceste [ri se mai foloseste rar n domeniul medicinii veterinare.
n Germania, Ungaria, Italia, Portugalia si Spania se comercializeaz doar pe
baza de re[eta. Companiile farmaceutice Hoechst si Merck mai produc medicamente
care con[in metamizol.
n [ri ca Brazilia, Bulgaria, Egipt, India, Israel, Macedonia, Mexic, Polonia,
Romania, Rusia, Spania, Turcia, metamizolul este disponibil si este unul dintre cele
mai populare analgezice. De exemplu n Rusia 80% din medicamentele cu efect
analgezic con[in metamizol si doar o mic propor[ie de 2,5%, con[in ibuprofen.
n Israel, metamizolul este nc, prima op[iune ca analgezic n spitale.
n Romania, ncepnd din 1 aprilie 2011 s-a interzis comercializarea
medicamentelor care con[in metamizol pentru subiec[ii umani.
n Brazilia, n prospect se men[ioneaz s se evite folosirea la persoanelor sub
19 ani si include informa[ii referitoare la detectarea primelor semne clinice de
agranulocitoz pentru a ini[ia tratamentul cat mai repede posibil.
Persoanele sub 19 ani sunt trata[i pentru efect antipiretic cu aspirin,
paracetamol, ibuprofen.
Cu toate acestea, este foarte des folosit de adul[i, astfel n 2008 compania
Sanofi-Avensis a lansat o versiune noua de medica[ie- tablete cu 1g de metamizol
(500mg ini[ial) tot sub denumirea de Novalgin.

N
CH
3
S
O
O
O
CH
3
H
3
C
N
N
-
Na
+
O

Figura 38. Metamizolul

Este: 2,3-dihydro-1,5-dimethyl-3-oxo-2-phenyl-1H-pyrazol-4-yl-lul.
Formula chimic: C
13
H
16
N
3
NaO
4
S
Greutatea molecular: 333,337g/mol
Excreie: renal
Timp de injumataire: 3-4 ore
Administrare: oral, parenteral

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


43
Mecanismul farmacologic: posed o activitate analgezic si antipiretic
puternic si o activitate antiinflamatoare moderat. Activitatea analgezic si
antipiretic se datoreaz mecanismului de blocare a sintezei de prostaglandine D si
E.
Totodata stimuleaza eliberarea de beta endorfine care au o ac[iune analgezic
asupra durerilor viscerale. Are o ac[iune spamolitic asupra [esutului muscular neted
din ficat, tractul urinar si uter.
Contraindicaii: deficient de glucozo-6-fosfat dehidrogenaz, boli cronice
renale, boli cronice hepatice, anemie aplastic, agranulocitoz, gesta[ie;
Reacii adverse posibile: tratament timp ndelungat poate produce
agranulocitoz, leucopenie, trombocitopenie, proteinurie, nefrita intersti[ial, soc
anfilactic (9, 30).

Denumi ri comerciale n lume

Argentina: Novalgina
Austria: Novalgin, Inalgon Neu
Barbados: Baralgin, Baralgin M
Bosnia: Analgin, Bosalgin
Brazilia: Novalgina, Dorflex, Neosaldina, Sedalgina, Doridina, Migranette
Bulgaria: Analgin, Algozone, Proalgin, , Hexalgin, Benalgin
Croatia: Analgin
Finlanda: Litalgin (combinat cu pitophenone)
Germania: Novalgin, Analgin, Berlosin, Metalgin,
Ungaria: Algopyrin, Algozone, Novalgin, Novamid, Panalgorin.
India: Novalgin
Indonezia: Proneuron (combinat cu diazepam)
Israel: Optalgin, V-DALGIN
Italia: Novalgina
Macedonia: Analgin, J akagin, Novalgetol, Refalgin
Polonia: Pyralgina, Pyralginum, Pyralgin, Pyrahexal.
Portugalia: Nolotil
Romania: Algocalmin, Algozone, Nevralgin, Novocalmin, Piafen
Rusia: Analgin, Baralgin, Spazmalgon, Tempalgin
Slovacia: Novalgin, Algifen (combinat cu pitophenone)
Slovenia: Analgin
Serbia: Analgin, Baralgin M, Novalgetol
Spania: Nolotil, Neo Melubrina, Algi-Mabo, Dolemicin, Lasain,
Suedia: Vetalgin, Novalgin


Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


44

2.1.3. Obiectivele n tratamentul n colici

Tratamentul va viza mai multe obiective iar atitudinea terapeutic va fi modulat
n func[ie de diagnostic, fie prezumtiv, fie cert (28).
n toate situa[iile medicii veterinari trebuie s aib n vedere cteva linii
principale (Tabelul 3).
Tabelul 3
Linii directoare n managementul terapiei colicilor

Nr.
crt.
Acti vitatea Mijlocul
1
Calmarea
durerii
se poate realiza prin administrare intra venoas de Vetalgin
(metamizol sodic), sau Cronyxin (fluixin meglumin). Tranchilizantele
se recomand a fi utilizate cu pruden[, n special cele cu efect
vasodilatator (fenotiazinice) care pot provoca un colaps vascular.
2
Repermeabilizarea
tractului
gastrointestinal
se poate face prin sondaj naso-esofaringian cu administrarea de
purgative uleioase (ulei de parafin)(nu saline!) dac diagnosticul
este cert.
3
Reechilibrarea
hidro-el ectrolitic
se va face cu solu[ii poli-ionice si glucozate (bicarbonat de sodiu,
hidrocortizon hemisuccinat) n volume mari.
4
Intervenia
chirurgical
n func[ie de diagnostic, cnd se impune, n situa[iie de urgen[.
























Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


45




































3. Contributii proprii

Rezultatele obinute mai jos fac parte din lucrarea de diplom a domnului
Adrian Gurban Marcu, student al promoiei 2011, la disciplina de farmacologie
veterinar, actualmente medic veterinar n Skane Suedia.






Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


46



Scopul studiului

Frecven[a tot mai crescut a cazurilor de colic a determinat interesul nostru
pentru studierea comparativ a efectelor ob[inute prin folosirea a dou preparate
utilizate n mod frecvent de veterinarii din teren.

Cele dou preparate folosite n acest caz au fost cu dou produse pentru uzul
veterinar moderne si anume:
Vetalgin un analgezic produs de Intervet) si
Cronyxin un NSAID produs de Ceva Animal Health.

Perioada de studiu a fost de un an si jumtate, ntre Octombrie 2010 si Aprilie
2011, timp n care sau tratat 21 de cai din gospodrii private.

Materiale i metode

Vetalgin

vet


Descrierea produsului:
Vetalginul este produs de Farmavet si are ca substan[ activ Metamizolul, 1
ml solu[ie injectabil con[innd 500 mg de metamizol-natrium-monohidrat.
Produsul se foloseste ca analgezic si antiinflamator, cu efecte spasmolitice si
antipiretice la cabaline, taurine, suine si canide.
Doza si modul de administrare la cabaline este de 20-50 mg /kg corp,
intravenos.
La taurine si canide se accept si administrarea intra muscular.
Indicaii:
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


47
Pentru a se folosi n cazuri de dureri si spasmuri ale musculaturii netede, n
special musculaturii aparatului digestiv n timpul colicilor si a obstruc[iilor spastice a
esofagului.
Este eficient si n cazuri de hipotermie asociate cu mastite grave sau sindromul
MMA (mastit mamit agalaxie).
Se foloseste eficient n dureri articulare si musculare, nevralgii si tenovaginite.
Este indicat si n mioglobinuria paralitic a cabalinelor.
Administrarea intravenoas este preferat fa[ de cea intramuscular!
Aceasta trebuie efectuat lent pentru a preveni riscul instalrii unui soc
anafilactic (extrem de rar).
Contraindicaii:
A nu se administra la pisici. Administrare subcutan nu este indicat deoarece
poate provoca reac[ii iritative la nivel locale. Administrarea la animale cu tulburri ale
hematopoezei este de asemenea contraindicat. Administrarea clorpromazinei odat
cu Vetalgin va rezulta ntr-o hipotermie grav.
Efecte adverse:
n cazuri extrem de rare poate duce la agranulocitoz sau granulopenie, o
afec[iune caracterizat prin leucopenie.

Cronyxi n

vet



Descrierea produsului: Cronyxinul este produs de Ceva Animal Health si 1 ml
solu[ie injectabil con[ine 50 mg de meglumin flunixin.
Flunixinul este un NSAID si face parte din grupa fenama[ilor.
Efectele analgezice cu propriet[ile antiinflamatorii si antipiretice sunt date de
interac[iunea fenama[ilor cu oxigenaza ciclic care determin inhibi[ia sintezei de
prostaglandine.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


48
Indicaii:
Cronyxin este eficient n cazul durerilor musculare, spasmului muschilor netezi
din tractul gastrointerstinal, canale biliare si aparatul urogenital.
Este recomandat a fii utilizat la cabaline si taurine n afec[iuni care sunt
acompaniate de dureri abdominale, provocate adesea de spasmul musculaturii
netede gastro - intestinale.
Tratamentul poate fi curativ sau simptomatic n urmtoarele afec[iuni:
gastrointestinale (spasm esofagian, ileus spasmolitic, dilata[ie gastric), urinare
(urolitiaz, spasmul vezici urinare), ginecologice (prolapsul vaginal, torsiunea uterin,
contrac[ii premature).
Contraindicaii:
A nu se administra la animale cu afec[iuni cardiace, hepatice, renale sau la cele
predispuse la ulcere gastrointestinale.
La fel, este contraindicat la indivizi cu disfunc[ii hematologice care au tendin[e
de sngerri prelungite sau coagulri ntrziate.
La tratarea animalelor btrne sau cele mai tinere de sase sptmni este
necesar reducerea dozei. Trebuie evitat tratarea animalelor deshidratate si cele
hipotensive datorit riscului crescut de toxicitate renal.
Efecte adverse:
Utilizarea substan[elor NSAID de lung durat poate duce la irita[ii
gastrointestinale sau chiar cazuri grave de ulcere. Au fost raportate cazuri rare de
reac[ii de tip anafilactic.
Posologie:
Cronyxin se poate administra intramuscular sau intravenos, calea intravenoas
fiid de preferat pentru a evita irita[ii si tumefac[ii locale.
Doza recomandat este de 1 ml Cronyxin (1,1 mg flunixin)/45 kg corp o dat pe
zi. Tratamentul se poate repeta cinci zile la rnd.

Protocolul de lucru

La aproximativ 50% din cazuri a fost necesar administrarea de tranchilizante
(cu Domosedan) naintea efecturii examenului clinic (foto 1 si 2).
S-au urmrit urmtorii parametri clinici:

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


49
- frecven cardiac i respiratorie
- mucoase aparente i temperatur
- zgomote intestinale
- examen transrectal



Foto 1 i 2. ntmpinarea calului si controlul mucuaselor aparente

n 3 din cazuri sa administrat ulei de parafin cu ajutorul sondei naso-esofagiene
pentru a facilita tranzitul gastro intestinal (foto 3 si 4).
La majoritatea cazurilor, cele cu tranzit intestinal abolit, sa efectuat examen
transrectal iar la 4 din acestea sa eliminat cantit[i semnificative de nisip (foto 6).



Foto 3 i 4. Controlul frecven[ei cardiace si a zgomotelor intestinale

Tratamentele

Din 23 de cazuri ntlnite pe durata de un an si jumtate:
13 cai au fost trata[i cu Cronyxin iar
10 au fost trata[i cu Vetalgin (foto 5).

Pentru ambele substan[e medicamentoase s-a folosit doza maxim admis si n
plus, repetarea tratamentului n unele cazuri.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


50
Toate tratamentele au fost administrate intravenos n vena jugular.




Foto 5 i 6. Administrarea de analgezic si examenul transrectal

Rezultate obinute

n tabelele 4 si 5, precum si n figura 39. sunt prezentate datele ob[inute n cele
23 de cazuri tratate.
n figur se poate observa c timpul necesar pn la ameliorarea simptomelor de
colic este mai scurt n cazul animalelor tratate cu Cronyxin comparativ cu Vetalgin.
Media temporal a revenirii totale, adic absen[a oricrui semn de colic n cazul
Cronyxinului a fost de: 17,12 minute, comparativ cu Vetalginul, unde media a fost de:
69,5 minute.



Figura 39. Evolu[iile temporale ale vindecrii n cazurile de colic studiate



Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


51


Tabelul 4
Cazurile tratate cu Cronyxin




Tabelul 5
Cazurile tratate cu Vetalgin






Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


52


Discuii

Managementul colicii - linii directoare pentru practicieni

Managementul clinic al colicilor este complet diferit de managementul multor
altor sindrome clinice.
n cazul colicii, obiectivul principal nu este cel de-a stabili un diagnostic clinic
definitiv, ci de a lua o decizie terapeutic de urgen[ ctre celiotomie exploratorie sau
medica[ie.
Si n cazul experrimentului nostru accentul a fost pus pe eficien[a interven[iei
rapide, datorit faptului c nu am beneficiat de date suficiente, care s ntreasc un
diagnostic clinic absolut cert n legtur cu cauza intim a declansrii colicilor
ntlnite, ci doar semnele general recunoscute si acceptate ale procesului.
De aceea putem spune c unul din medicamente este superior celuilalt datorit
reac[iei de healing, msurabil n timp, a animalelor.
Pentru reusita interven[iei, medicul veterinar este nevoit s adune ct mai multe
informa[ii despre istoricul clinic al animalului, datele examenului fizic si clinico-
patologic.
Prin coroborarea acestor date medicul trebuie s clasifice cauza colicii (dac
este determinat de afec[iuni obstructive sau ischemice, rezolvabile chirurgical sau
dac se poate institui un tratament medicamentos) (35, 7).
ntotdeauna, timpul necesar pentru a lua decizia interven[iei este determinant
pentru bunstarea animalului.
ntrzierea unei interven[ii la un animal cu colic, duce ntotdeauna la agravarea
socului indus de endotoxinele care traverseaz mucoasa intestinal lezionat,
sfrsinduse cel mai adesea cu moartea (18, 26).
Dintre parametrii ob[inu[i la examenul clinic, frecven[a cardiac are valoarea cea
mai valoroas n stabilirea unei proceduri terapeutice n condi[ii de teren.
Aceasta este oglinda strii cardio-vasculare a pacientului.
Frecven[a cardiac este considerat ca cel mai sigur indicator de opera[ie si
supravie[uire a animalului.
n Tabelul 6 sunt prezentate cteva linii directoare despre corela[ia:
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


53
- istoricul clinic al animalului - riscul de colic, care ar trebui analizate a putea lua
o decizie ct mai corect (35, 43).
Tabelul 6
Corela[ia: istoric clinic al animalului / riscul de colic

Istoricul
animalului
Risc de colic
Furajare
Schimbri bruste a ra[iei,
Exces de concentrate,
Ra[ii rare si abundente,
Psunat ndelungat
mprejurimi,
habitus
Timp ndelungat n box,
Acces insuficient la ap
Antrenament Antrenamente epuizante
Profilaxie
ngrijirea denti[iei
Tratamente antiparazitare
Tratamente
Administrarea ndelungat de
antiinflamatorii nesteroide
Colici recurente Tratament chirurgical antecedent

Acest paramentru este indicat a se ob[ine nainte de administrarea analgezicelor
pentru a evita modificri nedorite (43, 44).
n Tabelul 7 sunt prezentate principalele indica[ii pentru luarea hotrrii de
interven[ie chirurgical n func[ie de semne clinice caracteristice (35).

Tabelul 7.
Principalele indicii pentru luarea deciziei de a opera n colic

Indicii pentru intervenie chirurgical Semne clinice
Durere rebel la tratament
Accese de durere ce nu rspunde la
tratamente cu analgezice
Tachicardie persistent (>48 / min)
Endotoxemie
Tachicardie persistent
Bradisfigmie periferic
Mucoasele aparente (palide, cianotice sau
hiperemiate)
Obstrucia intestinului subire
Durere rebel
Reflux nosogastric
Anse intestinale dilatate la examen TR
Obstrucia intestinului gros
Durere rebel
Abdomen dilatat
Anse intestinale (colon) dilatate la examen TR

Examinarea transrectal
Cel mai folositor test pentru diagnosticarea tipului de obstruc[ie intestinal este
considerat examenul transrectal.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


54
ntr-un studiu efectu la un spital veterinar din Ontario (Canada) s-au confirmat
chirurgical peste 90% din diagnosticele puse pe baza examenului transrectal (43, 5).
n concluzie: pentru un bun management a simptomelor de colic practicienii
trebuie s [in cont de localizarea real a acestora (41, 27, 24, 6).
Cu toate c colica n cele mai multe cazuri este asociat afec[iunii intestinale
trebuie luate n considerate si disfunc[iile altor organe cum sunt: obstrucii ale
canalelor urinare sau biliare, torsiuni uterine sau afeciunile neurologice ale
segmentelor (22, 31).
Durata durerii i caracterul rebel al acesteia la tratamentul medicamentos sunt
adesea semne care vor rezulta n celiotomie abdominal.
Pentru a ob[ine rezultate satisfctoare tratamentul medicamentos trebuie
instituit nainte ca durerea s devin sever (21, 29).
Administrarea analgezicelor de scurt durat, xilazin sau butopropanol, care au
efect timp de 30 40 minute, permite medicului s determine dac durerea este
recurent sau nu.
Trebuie ns [inut cont de faptul c acesti alfa-2 agonisti au putere analgezic
puternic si pot masca alte afec[iuni intestinale care ar necesita interven[ii
chirurgicale (11, 17, 25, 45).

Concluziile studiului

1. Timpul necesar pn la ameliorarea simptomelor de colic este mai scurt n
cazul animalelor tratate cu Cronyxin comparativ cu Vetalgin.
2. Media temporal a revenirii totale, adic absen[a oricrui semn de colic n cazul
Cronyxinului a fost de: 17,12 minute, comparativ cu Vetalginul, unde media a fost
de: 69,5 minute.
3. Cel mai folositor test pentru diagnosticarea tipului de obstruc[ie intestinal este
considerat examenul transrectal.
4. Dintre parametrii ob[inu[i la examenul clinic, frecven[a cardiac are valoarea cea
mai valoroas n stabilirea unei proceduri terapeutice n condi[ii de teren.
Aceasta este oglinda strii cardio-vasculare a pacientului.
5. n cazul colicii, obiectivul principal nu este cel de-a stabili un diagnostic clinic
definitiv, ci de a lua o decizie terapeutic de urgen[ ctre celiotomie exploratorie
sau medica[ie.

Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


55

Bibli ografi e

1. Abutarbush, SM (2009). Equine diseases, Ed. Wiley-Blackwell.
2. Alliance Nutrition Equine, accesat: 02.03.2011
http://www.admani.com/allianceequine/equinedigestion.htm
3. Ashdown, R, Stanley, D, Evans, S (2006). Color atlas of veterinary anatomy, Vol II Ed
Mosby-Wolfe, London.
4. Bartholmew, S (2011). Equine Veterinary Services, accesat: 02.03.2011,
http://www.capitolequine.com/index.html
5. Blikslager, AT, Roberts, MC (1995). Accuracy of clinicians in predicting site and type of
lesion as well as outcome in horses with colic, Vet Med Assoc, 207: 1444-1447.
6. Boening, KJ, Leendertse IP (1993). Colic in the pregnant mare, Equine Vet Journal
25:518-521.
7. Bonfig, H (1999). Examination of the horse with colic, Vet Clin North Am Equine Pract 4:
1-15.
8. Burdas, K-D, Sack, WO, Rack, S (2009). Anatomy of the horse Vol. V, Ed.
Schlutersche, Hannover.
9. Bckstrm, M, Hgg, S, Mjrndal, T, Dahlqvist, R (2002). Utilization pattern of
metamizole in northern Sweden and risk estimates of agranulocytosis, PMID. 12051124,
www.pubmed.gov , accesat: 10.03.2011
10. Caceci, T., DVM, pagin web personal accesat: 02.03.2011,
http://education.vetmed.vt.edu/Curriculum/VM8054/Labs/Lab10/lab10.htm
11. Campbell, NB, Blikslager, AT (2000). The role of cyclooxygenase inhibitors in the repair
of ischeamic-injured jejunal mucosa in the horse, Equine Vet Journal, 32.59-64.
12. Constantin, N, Cotru, M, onea, A (1994). Fiziologia animalelor domestice, Vol. II, Ed.
Coral Sanivet, Bucuresti.
13. Cristina, RT (2010). Farmacologie special,
curs web http://www.veterinarypharmacon.com/docs/841-Partea%20II.FINAL.pdf
14. Cuparencu, B, Pleca, L (1995). Actualit[i n farmacologie si fiziopatologie, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca.
15. Dobrescu, D (1999). Farmacoterapie practic, Vol. I, Ed Medical, Bucuresti, 1999
16. Engelhardt, G, Homma, D, Schlegel, K, et al. (1995). Anti-inflammatory, analgesic,
antipyretic and related properties of meloxicam, a new non-steroidal anti-inflammatory
agent with favourable gastrointestinal tolerance, articol accesat pe www.pubmed.gov ,
PMID. 8564518
17. England, GC, Clarke, KW (1996). Alpha 2 adrenoceptor agonist in the horse, Br Vet
Journal 152:641-657,
18. Fischer, AT (1999). Diagnostic and prognostic procedures for equine colic surgery, Vet
Clin North Am Equine Pract 5: 335-350.
19. Fitzgerald, G, Patrono, C (2001). The coxibs, selective inhibitors of cyclooxygenase-2,
articol accesat pe www.pubmed.gov , PMID. 11496855
20. Free pet care advice pagin web accesat n data de 02.03.2011,
http://petcaregt.com/blog/colic-in-horses.html
21. Freeman, DE (1999), Gastrointestinal Pharmacology, Vet Clin North Am Equine Pract,
15:535-559.
Suport de curs Scoala Doctoral Medicin Veterinar USAMVB Timioara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflamaiei i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina


56
22. Green, SL, Smith, LL, Vernau, W, et al. (1992). Rabies in horses: 21 cases, Am Vet
Med Assoc, 200:1133-1137.
23. Johansson, L (2010), Regionshstsjukhuset Strmsholm, pagin web accesat n data
de 20.12.2010, http://www.regiondjursjukhuset.se/stromsholm/info.asp/
24. Johnston, JK, Divers, TJ, Reef VB, et al. (2009). Cholelithiasis in horses: 10 cases, Am
Vet Med Assoc, 194:405-409.
25. Kallings, P (1993). Nonsteroidal anti-inflamatory drugs, Vet Clin North Am Equine Pract,
9:523-541.
26. King, JN., Gerring EL (1988). Detection of endotoxin in cases of equine colic, , Vet Rec
123:269-271.
27. Laverty, S., Pascoe JR., Ling GV., et al. (1992) Urolithiasis in horses: 68 cases, Vet
Surgery21:56-62.
28. Mo, T., Morar, D., Cristescu, M., Ciulan, V., Simiz, F.(2007). Patologie medical
veterinar, Ed. Eurobit, Timisoara.
29. Muri, WW., Woolf, CJ. (2001), Mechanisms of pain and their therapeutic implications,
Am Vet Med Assoc 219:1346-1356.
30. Non-steroidal anti -inflamatory drug, pagin web: 05.04.2011,
http://en.wikipedia.org/wiki/Non-steroidal_anti-inflammatory_drug
31. Pascoe, JR., Meagher, DM., Wheat, JD. (1998), Surgical management of uterine torsion
in the mare: 26 cases, Am Vet Med Assoc., 179:351-35.
32. Paulev, PE., DVM (2010). Muscle cells and disorders, pagin web accesat n data de
04.03.2011, http://www.mednote.dk/index.php/Muscle_cells_and_disorders
33. Pentea, M. (2005). Splanchnologie veterinar, Edi[ia a II a, Ed. Mirton, Timisoara.
34. Rusbuldt, A. (2005). Horse anatomy: Easy to understand and comprehensive, Ed.
Cadmos Books, Brighton, UK.
35. Stephen, MR., Warwick, MB., Debra, CS (2004). Equine internal medicine 2nd, Ed.
Saunders, St. Louis, USA.
36. incai, M. (1993). Biologie celular si molecular la animale. Ed. Mirton, Timisoara, 1993
37. incai, M.(1998). Biologie celular, Ed. Mirton, Timisoara, 1998
38. incai, M., Marcu, A. (1994). Biologie tisular, Ed. Mirton, Timisoara, 1994
39. Talley, JJ., Brown, DL., et al. (2000). Valdecoxib: A Potent and Selective Inhibitor of
COX-2, Journal of Medicinal Chemistry, 1123-1130.
40. Thomas, C., Joanna, MB. (2007). Clinical anatomy and physiology for veterinary
medicine, Ed Mosb.
41. Vacek, JR., Macharg, MA, Phillips, TN (1992). Struvite urethral calculus in a three
month old colt, Cornell Vet, 82:275-279.
42. Wagner, AE, Muir, WW, Hinchcliff, KW (1991). Cardiovascular effects of xylazine and
detomidine in horses, Am Vet Res 52:651-657.
43. White, NA., Lessard P. (1990). Determining the diagnosis and prognosis of the acute
abdomen, The equine acute abdomen, Ed. Lea and Febiger, Philadelphia, USA.
44. White, NA, Lessard P (1986). Risk factors and clinical signs associated with cases of
horse colic, Proc Am Assoc Equine Pract 32: 637-644.
45. Yamashita, K, Tsubakishita, S, Futaok, S, et al. (2000). Cardiovascular effects of
medetomidine, detomidine and xylazine in horses, Journal Vet Med Sci, 62:1025-1032.