Consiliul Uniunii Europene

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Politic Portal politic
Uniunea European
Acest articol este parte a seriei:
Politica i conducerea
Uniunii Europene
Cei trei piloni
Pilonul I: Comunit ile Europene
Pilonul II: Politica extern i de securitate comun
Pilonul III: Cooperarea poli iei i cea judiciar n materie penal
[1]
Instituii politice
Consiliul European
Comisia
Pre edintele (Jos !arroso"
Comisia !arroso
Consiliul Uniunii Europene
Pre edin ia (#uedia"
Parlamentul
Pre edintele (Jer$% !u$e&"
'em(ru al Parlamentului European
Circumscrip ii electorale
Ale)erile (*++, - .up stat"
/rupuri parlamentare
Comitete
Justiie
Curtea de Justi ie
0ri(unalul de Prim Instan
0ri(unalul 1unc iei Pu(lice
1
0ri(unalul de Patente
2r)ane consultati3e
Comitetul Economic i #ocial
Comitetul 4e)iunilor
2r)ane 5inanciare
!anca Central European
!anca European de In3esti ii
1ondul European de In3esti ii
2r)ane decentrali$ate
A)en iile 6E
.rept
Ac7uis comunitar
Procedura
0ratatele
4e)ulament 8 .irecti3e 8 .eci$ii
4ecomandri 8 2pinii
#u(iecte le)ate de 6E
6niunea Economic i 'onetar
Extinderea
4ela iile externe
Partide politice pan8europene
0a(el cu partide a5iliate dup stat
Consiliul Uniunii Europene
*
Consiliul Uniunii Europene, denumit i Consiliul de Minitri, reprezint, mpreun cu Parlamentul European, ramura legislativ a Uniunii Europene. Consiliul
Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii.
Consiliul Uniunii Europene nu este acelai lucru cu Consiliul Europei, care este o organiza ie interna ional, complet independent de UE. De asemenea nu
trebuie s fie confundat cu Consiliul European, care este o instituie diferit a Uniunii Europene, ciar dac foarte apropiat de aceasta.
Consiliul Uniunii Europene i are ca prim loc de nt!lnire sediul de la "ru#elles, iar ca al doilea loc, $trasbourg.
%a &' noiembrie ())', corespunztor *ratatului de la %isabona, a fost desemnat drept primul Preedinte +permanent, al Consiliului Uniunii Europene
belgianul -erman .an /ompu0. El a preluat noua poziie n ziua intrrii n vigoare a *ratatului, la & decembrie ())', pentru o durat de ( ani i 1umtate. $efia
diplomatiei europene +corespunde unui ministru de e#terne al UE, o deine Caterine 2ston +3area "ritanie,.
[modific]Sistemul de vot
4ncep!nd cu & noiembrie ())5, pragul ma1oritii calificate este atins odat ce sunt ndeplinite dou condiii6
dac ma1oritatea statelor membre se pronun n favoarea adoptrii propunerii
cel puin (7( de voturi sunt pentru adoptarea propunerii, ceea ce corespunde cu 8(,79 din totalul voturilor
*9 3oturi: 1ran a: /ermania: Italia i 'area !ritanie;
*< 3oturi: #pania i Polonia;
1, 3oturi: 4om=nia;
1> 3oturi: 2landa;
1* 3oturi: !el)ia: 4epu(lica Ce?: /recia: 6n)aria iPortu)alia;
1+ 3oturi: Austria: !ul)aria i #uedia;
< 3oturi: .anemarca: 1inlanda: Irlanda: @ituania i#lo3acia;
, 3oturi: Cipru: Estonia: @etonia: @uxem(our) i#lo3enia;
> 3oturi: 'alta;
Consiliul de Minitri
Coordonarea politicilor economice generale
Reprezentana permanent
Secretariatul general
Sistemul de votare
Consiliul de Minitri este instituia Uniunii Europene care reprezint direct statele membre i n care particip fiecare prin reprezentani la edinele care
se in, de obicei la Bruxelles. Conform Tratatului Comunitii Europene, Consiliul a fost creat pentru a asiura coordonarea politicilor economice enerale,
pentru a aciona ca oran de luare a deciziilor i pentru a defini operaiile de manaement eneral ale Comisiei. !ceste atribuii i confer Consiliului rolul
de principal oranism de luare a deciziilor.
"#a ales denumirea de Consiliul European a crui prim ntrunire s#a realizat n $%&'. !ctul Unic European a specificat ne(oia a cel puin dou ntruniri pe
an ale efilor de stat i de u(ern din rile Comunitii, membri de drept n Consiliului European. Tratatul de la Maastric)t a oficializat rolul Consiliului
European, pre(zut s furnizeze Uniunii Europene impulsul necesar dezvoltrii i s defineasc respectivele direcii generale de evoluie politic *!rt. $+.
Comunitatea se bazeaz pe cei trei piloni. ,n interiorul pilonului unu, deciziile se realizeaz prin patru clase leislati(e din cateoriile- .elementri, cu
aplicabilitate eneral n toate statele membre. Ele nu trebuie confirmate de parlamentele naionale pentru a a(ea efect leal. /ac inter(ine un conflict
ntre relementare i leea naional pre(aleaz relementarea. /irecti(e, obliatorii pentru statele membre n pri(ina rezultatului de obinut ntr#o
perioad dat, dar care las metoda de implementare la latitudinea u(ernelor naionale. /ecizii, obliatorii n ntreime pentru cei crora le sunt
adresate, fie acetia state membre, companii sau persoane fizice0 .ecomandri sau a(ize care nu sunt obliatorii, ci reprezint doar punctul de (edere al
Comunitii.
>
/reptul de iniiati( leislati( re(ine Comisiei, dar Consiliul poate s#i cear o propunere ntr#un domeniu specific. 1 dat propunerea fcut, depinde de
baza leal a Tratatului dac *a+ propunerea e (otat n unanimitate, cu ma2oritate simpl sau calificat i *b+ 3arlamentul European trebuie doar
consultat *facultati(+ de ctre Consiliu sau, de un lar oran leislati( conectat cu piaa unic, dac este (orba despre procedura de codecizie.
1 propunere supus (otului n Consiliu se adopt cu ma2oritate calificat *'4 de (oturi fa(orabile+.
,ntrunirile ministeriale sunt combustibilul Consiliului. Tratatul Merger *$%5', intrat n (ioare n $%5&+, a pre(zut un sinur Consiliu de Minitri. ,n
practic, ns, munca Consiliului este mprit pe domenii. /e pild, Consiliul de .elaii 6enerale are ca membri Minitri de Externe i se ocup de
problemele enerale ale iniierii i coordonrii politicilor, de relaiile politice externe i cu problemele politice sensibile. Consiliul Te)nic este alctuit din
Minitri de resort ai statelor membre, n funcie de domeniul (izat- Minitri !riculturii, Eneriei, Mediului.
!dministrarea ntreii ame a Consiliului de Minitri, de la cel mai mic rup de lucru p7n la Consiliul European, este n responsabilitatea statului care
asiur 3reedenia, sc)imbat o dat de 5 luni.
3reedenia Consiliului ofer a(anta2e, dar i deza(anta2e. Un a(anta2 este corelat prestiiului i statutului deinut de aceast funcie- pe durata a ase
luni, ara preedintelui este centrul relaiilor UE0 minitri 8 n special primul ministru i ministrul de externe 8 sunt reprezentanii UE. Un alt a(anta2 este
acela c pe durata mandatului, 3reedenia are o putere mai mare, i poate coordona prioritile i (iteza politicii UE. Cu toate acestea, potenialul
3reedeniei de a dez(olta politici nu trebuie exaerat0 c)iar dac la preluarea mandatului i stabilete prioritile, nu pornete la drum doar cu probleme
noi0 sunt de rezol(at cele rmase n desfurare i, de multe ori, ele consum enerie i timp. !poi, ase luni nu este o perioad suficient pentru a
realiza politici ambiioase, mai ales dac sunt necesare i leislaii.
Consiliul realizeaz circa %9 de nt7lniri pe an. Ele se desfoar la Bruxelles, cu excepia lunilor aprilie, iunie i octombrie, c7nd sunt planificate n
:uxembur. .eularitatea nt7lnirilor pe domenii reflect importana, direciile, prioritile i interesele politicilor UE. Minitrii de Externe, apoi Minitrii
!riculturii i Minitrii Economiei i ;inanelor Consiliul EC1;<=+ se nt7lnesc de reul o dat pe lun, i mai des, dac este necesar. Minitrii 3ieei Unice,
Minitrii Mediului, Minitrii 3escuitului i Minitrii Transporturilor au patru8cinci nt7lniri pe an0 Cercetarea, "ocialul, Eneria i <ndustria se nt7lnesc doar
de dou8trei ori pe an, "ntatea i Cultura au doar una8dou reuniuni.
Comitetul Permanent pentru Angajai este n ser(iciul Consiliului, i se particularizeaz sub dou aspecte-
8 n primul r7nd, membrii si nu sunt numai reprezentani ai u(ernelor, ci i ai rupurilor de interese0
8 n al doilea r7nd, reprezentanii u(ernelor sunt condui de minitri, iar dac acetia nu pot participa, de ctre reprezentanii lor personali.
Comitetul se ntrunete de dou ori pe an, discut probleme de interes ma2or i elaboreaz recomandri Consiliului de .elaii "ociale i de Munc.
/iferite comitete, care te)nic sunt Comitete >Comisie> *lucreaz pentru Consiliu i Comisie+. Comitetul Monetar, nfiinat sub !rt. $9' din Tratatul CEE
in(estit cu o autoritate considerabil prin !rt. $9% c din Tratatul asupra UE acoper "istemul Monetar European *"ME+0 micarea de capital0 relaiile
monetare internaionale i multe aspecte leate de Uniunea Economic i Monetar *UEM+. ,n plus, are acces pri(ileiat n Comisie i n Consiliu. ?eful
Comitetului raporteaz de mai multe ori pe an direct Consiliului EC1;<=.
Secretariatul General este suportul principal al Consiliului cu peste @.999 de persoane, din care, n 2ur de @99, cu rad A, personal diplomatic. "ediul
"ecretariatului, unde se in nt7lnirile Consiliului, este la Bruxelles.
"tructura ierar)ic a Consiliului nu este ncrcat sau riid. 3rocedurile, n cazul unor propuneri (enite din partea Comisiei sau a 3arlamentului European,
se realizeaz dup modelul- examinarea iniial a textului Comisiei este efectuat de un rup de lucru, sau dac are un domeniu lar, de mai multe
rupuri de lucru. ,n cazul n care nu exist un rup de lucru permanent pe problema respecti(, el se constituie.
La prima reuniune se abordeaz problemele enerale0 urmtoarele nt7lniri au loc n funcie de problemele ridicate din examinarea textului Comisiei. /ac
toate aspectele mer bine, se creeaz un document n care se indic punctele cu care sunt i cu care nu sunt de acord.
,
A doua etap consemneaz naintarea documentului la C1.E3E. sau n cazul problemelor din aricultur la C"!. C1.E3E. fiind situat ntre rupurile de
lucru i Consiliul de Minitri, acioneaz ca un fel de aenie de filtra2, pentru nt7lnirile ministeriale. "e ncearc, pe c7t posibil, s se elimine, prin
rezol(are, problemele litiioase. ,n cazul n care n rupurile de lucru s#au atins condiiile de adoptare a unei msuri, C1.E3E. confirm opinia respecti(
i o nainteaz minitrilor pentru adoptare. /ac nu s#a a2uns la o soluie, C1.E3E. poate s fac trei lucruri- s rezol(e problemele n litiiu0 s trimit
napoi la rupul de lucru documentul cu indicaiile necesare obinerii unei neleeri sau s#l trimit, mai sus, minitrilor. 1ricum ar fi facil sau nu,
documentul n discuie se adopt la ni(el ministerial.
Tratatele asiur Consiliului trei modaliti de a lua decizii-
(ot n unanimitate,
(ot cu ma2oritate calificat i
(ot cu ma2oritate simpl.
Aotul n unanimitate n cadrul Consiliului este limitat, dei c7mpul de aplicare nu este neli2abil. C)iar dup expirarea perioadei de tranziie, n Tratatul
CEE, @& dispoziii pre(edeau recurerea la unanimitate. !UE a meninut#o n domeniile de natur constituional sau c(asi#constituional, dar i#a redus
aplicarea n domeniile politicilor comune i mai ales a armonizrii leislaiilor naionale. Mai mult, pentru ca unanimitatea s se poat forma, nu este
necesar ca toate statele s (oteze n fa(oarea deciziei. ,n acest sens !rt. $4B, din Tratatul CEE, stabilete c abinerile membrilor prezeni sau
reprezentani nu constituie un obstacol n adoptarea deciziilor Consiliului, care cer unanimitate. Este necesar ns, ca toate statele membre s fie prezente
sau reprezentate. 3rin aceasta se las o poart de scpare care conciliaz eficacitatea decizional a instituiei cu respectarea poziiei naionale.
otul cu majoritate calificat. 3entru obinerea ma2oritii, statele membre au o pondere special, n funcie de criterii enerale, demorafice, politice i
economice. Minoritatea este prote2at prin propunerea Comisiei care se consider c reprezint interesul comunitar i deci, i interesele statelor mici0 b+.
n celelalte cazuri, n care Consiliul statueaz fr propunerea Comisiei, pe l7n un numr de (oturi se ine seama i de numrul statelor, n sensul ca
cele 5@ (oturi s exprime (otul fa(orabil a cel puin zece state.
<deea principal care se desprinde din analiza mecanismului de (ot este c ma2oritatea calificat s nu lase (reunuia din statele posibilitatea de (eto. 3rin
lrirea de la $@ la $' state membre, ponderea (oturilor pentru formarea ma2oritii calificate a fost re(izuit.
,n pri(ina competenelor de2a existente n Tratatul CEE, n Tratatul de la Maastric)t (otul cu ma2oritatea calificat a fost introdus numai n ceea ce
pri(ete mediul *celelalte domenii, cum ar fi ale proramelor de cercetare, oranizarea fondurilor, fiscalitatea, armonizarea leislaiilor, politica (izelor au
rmas s fie u(ernate de reula unanimitii+. "e poate spune c prin Tratatul asupra UE (otul cu ma2oritate calificat conduce procesul decizional n cel
mai mare numr de domenii.
otul cu majoritate simpl. /eciziile i deliberrile Consiliului sunt adoptate potri(it principiului eneral stabilit de !rt. $4B. !cesta pre(ede c n afar de
dispoziii contrarii ale Tratatului, deliberrile Consiliului sunt nc)eiate, iar actele adoptate cu ma2oritatea membrilor care l compun. Ma2oritatea simpl
este calculat n raport cu membrii Consiliului i nu n raport cu membrii prezeni. ;iecare ar a primit un (ot folosit, n principal, n scopuri procedurale.
*,ncep7nd din februarie $%%4, se folosete la tarife anti#dumpin i anti#sub(enie n contextul 3oliticii Comerciale Comune+.
Pre!edenia Consiliului se exercit prin rotaie de fiecare stat membru, pe o durat de ase luni, dup o ordine fixat prin Tratat. Tratatul de la Maastric)t
indic ordinea ntr#un prim ciclu de ase ani. ,n ciclul urmtor, tot de ase ani, ordinea membrilor este alfabetic. 1rdinea pre(zut nainte de $ ianuarie
$%%', era urmtoarea- ntr#un prim ciclu de ase ani- Belia, /anemarca, 6ermania, 6recia, "pania, ;rana, <rlanda, <talia, :uxembur, 1landa
3ortualia, .eatul Unit0 n ciclul urmtor de ase ani 8 /anemarca, Belia, 6recia, 6ermania, ;rana, "pania, <talia, <rlanda, 1landa, :uxembur,
.eatul Unit, 3ortualia. !ceast ordine s#a modificat dup lrirea UE la $' ri. ,n $%%' ;rana a deinut preedenia n prima 2umtate a anului. !u
urmat "pania, <talia, <rlanda, 1landa, :uxembur, .eatul Unit, !ustria, 6ermania.
,ncep7nd cu iulie $%%% ordinea este- ;inlanda, 3ortualia, ;rana, apoi ncep7nd cu @99$- "uedia, Belia, "pania, /anemarca, 6recia.C$D
*ratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea European: a C:rbunelui si ;telului a
creat 5 institutii6
A
a, 4nalta 2utoritate<
b, Consiliul $pecial de 3inistri<
c, 2dunarea Comun:<
d, Curtea de =ustitie.
Consiliul $pecial de 3inistri, reglementat de art. (8 din *ratat, reprezenta si coordona
guvernele si politicile nationale ale statelor membre. Consiliul era institutia nzestrat: cu
putere de decizie, reprezentantii statelor membre adopt!nd acte care le anga1au f:r: a
mai fi nevoie de aprob:ri sau ratific:ri ulterioare. >iecare guvern avea libertatea s:
delege ca reprezentant al s:u pe unul din membrii s:i, considerat cel mai competent n
problemele nscrise pe ordinea de zi a Consiliului.
Consiliul d:dea un ?aviz conform?, prin care aproba deciziile importante ale 4naltei
2utorit:ti.
;dat: cu semnarea *ratatelor de la /oma, n &'@8, prin care se instituiau celelalte
dou: Comunit:ti Europene, respectiv CEE si CEE2, au fost create si pentru acestea ca
institutie c!te un Consiliu.
Prin *ratatul semnat la "ru#elles n &'A@, intrat n vigoare n &'A8, sBa instituit si un
Consiliu Unic pentru toate cele trei Comunit:ti Europene.
Consiliului de 3inistri este format din ministri delegati de catre guvernele statelor
membre. Desi terminologia oficiala nu prevede limite stricte, sBa convenit sa se faca o
diferentiere ntre denumirile diferitelor reuniuni ale Consiliului, n functie de domeniile
specifice abordate.
Consiliul este compus din c!te un reprezentant pentru fiecare stat membru.
*ratatul de la 3aastrict precizeaza ca reprezentantii statelor sunt la nivel ministerial si
trebuie sa fie abilitati sa anga1eze guvernul tarii pe care o reprezinta.
4n cazul n care un membru al Consiliului nu poate participa la reuniunea Consiliului, el
poate fi reprezentat de un functionar national de rang nalt, de reprezentantul
permanent sau de ad1unctul acestuia +reprezentantul permanent este ambasadorul tarii
respective la UE,. >unctionarul respectiv poate lua parte la dezbaterile din Consiliu nsa
nu are drept de vot, acesta put!nd fi delegat doar unui alt membru al Consiliului.
De la & ianuarie ())8, Consiliul este compus din (8 de membrii.
.otul n Consiliu se e#prima de reprezentantul fiecarui stat, n ordine alfabetica prin ridicarea m!inii
+procedura votului poate fi evitata de presedintia Consiliului c!nd constata unanimitatea,.
3inistrii absenti pot fi reprezentati de reprezentantii permanenti, dar dreptul de vot nu poate fi e#ercitat
dec!t de un alt membru al Consiliului Uniunii pe baza unei delegari, fiecare membru neput!nd primi dec!t
o delegatie. Pentru adoptarea deciziilor este necesara ma1oritatea simpla, calificata sau unanimitatea
voturilor .
$tabilirea votului unanim sau al celui ma1oritar nu depinde de presedintele n e#ercitiu al Consiliului, care
decide doar trecerea la vot, ci de dispozitiile care guverneaza diferitele sectoare de activitate ale Uniunii
Europene.
2utorii tratatelor consacra 7 modalitati de a vota, si anume6
a, 3a1oritatea simpla.
.otul ma1oritatii simple este prezentat ca modalitatea de drept comun n *ratatul CE. 2cest tip de vot nu
este solicitat dec!t n cazurile limita +art. ()8, C7, CE, adoptarea regulamentului interior< art.()D, CE,
solicitarea de studii si propuneri Comisiei< art.()', CE, fi#area statutului comitetelor< art. (D5, CE, fi#area
conditiilor si limitelor cererii de informatii de la Comisie< art.5D, alin.(, *UE, aviz favorabil la reuniunea
unei conferinte a reprezentantilor guvernelor statelor membre,.
b, 3a1oritatea calificata.
3a1oritatea calificata este modalitatea cea mai frecvent prevazuta. Calculul ma1oritatii calificate se face n
functie de ponderea stabilita de paragraful (, din articolul ()@ CE +fostul art. &5D, art. &&D, C(,
EU/2*;3,, modificat ultima data de articolul &5 din 2ctul de aderare din &''5. 2stfel, p!na la data 7)
aprilie ())5, repartizarea voturilor n cadrul Consiliului era urmatoarea 6
B Eermania, >ranta, Ftalia, /egatul unit aveau &) voturi<
B $pania B D voturi<
B "elgia, Erecia, ;landa si Portugalia B c!te @ voturi<
B 2ustria si $uedia B 5 voturi, fiecare<
B
B Danemarca, Frlanda si >inlanda B c!te 7 voturi<
B %u#emburg B ( voturi.

2tunci c!nd Consiliul statua asupra unei propuneri a Comisiei, din totalul celor D8 de voturi, A( de voturi
trebuiau sa fie favorabile deciziei, n cazul n care propunerea nu venea din partea Comisiei, din cele D8
de voturi posibile, pentru adoptarea deciziei erau necesare A( de voturi favorabile a cel putin &) state
membre. 4n cele mai multe cazuri se vota potrivit primei formule, rezult!nd ca Gminoritatea de bloca1? era
de (A de voturi +('9,. 2stfel, daca o decizie nu obtinea dec!t A( de voturi, nsemna ca cel putin 7 state
sBau opus +doua cu c!te &) voturi si unul cu @ voturi,.
2ceasta procedura permitea statelor care beneficiaza de cele mai putine voturi sa obtina minoritatea
necesara bloca1ului asociinduBsi state care au voturi mai putine. Cele A( de voturi necesare obtinerii
deciziei implic!nd votul favorabil a cel putin D state, printre care si al celor care aveau cel mai mare
numar de voturi, ceea ce corespundea cu ma1oritatea populatiei Comunitatii.
; alta formula a votului ma1oritar calificat prevedea adoptarea deciziei cu (H7, votul statului interesat fiind
e#clus, n acest caz, ma1oritatea de (H7 era de @D de voturi din D8 posibile.
4n ciuda acestor originale si bine orientate abordari conceptuale, importanta ma1oritatii a ramas n practica
foarte mica. 3otivul l constituie practicarea de catre >ranta, n anul &'A@, timp de A luni, a Gpoliticii
scaunului gol?. Problema a fost rezolvata prin ?Compromisul de la %u#emburg?, care prevede ca, n
situatia deciziilor care se refera la interesele importante ale unui numar mare de state membre, Consiliul
se va stradui, ntrBun interval de timp rezonabil, sa gaseasca solutii care sa poata fi adoptate de catre toti
membrii, respect!nd at!t interesele lor, c!t si pe cele ale Comunitatilor .
4ncep!nd cu & mai ())5, data la care UE sBa e#tins cu &) state, *ratatul de la Iisa, precum si *ratatul de
aderare, semnat la 2tena, la &A aprilie ())7, au modificat organizarea si functionarea Consiliului. 2stfel,
n perioada & mai B 7& octombrie ())5, numarul total de voturi e#istent n cadrul Consiliului a fost de &(5,
ma1oritatea calificata fiind de DD de voturi. Daca cele &@ state membre ale UE la data de & mai ())5 si
pastrau numarul de voturi, celor &) noi state membre le revenea urmatoarele voturi 6
B Polonia B D voturi<
B /epublica Cea si Ungaria B c!te @ voturi<
B $lovacia, %ituania, %etonia, $lovenia si Estonia B 7 voturi fiecare<
B Cipru si 3alta B ( voturi.
4nsa, de la & noiembrie ())5, numarul total de voturi este de 7(&, iar ma1oritatea calificata reprezinta (7(
voturi. Fn aceasta situatie, repartizarea voturilor va fi dupa cum urmeaza6
B Eermania, >ranta, Ftalia si /egatul Unit B c!te (' de voturi<
B $pania si Polonia B c!te (8 de voturi<
B ;landaB&7 voturi<
B Erecia, /epublica Cea, "elgia, Ungaria si Portugalia J &( voturi fiecare<
B $uedia si 2ustria B c!te &) voturi<
B $lovacia, Danemarca, >inlanda, Frlanda si %ituania B 8 voturi fiecare<
B %etonia, $lovenia, Estonia, Cipru si %u#emburg B 5 voturi fiecare<
B 3alta 7 B voturi.
*ot de la aceasta data, statele membre care constituie ma1oritatea trebuie sa reprezinte cel putin A(9 din
populata Uniunii Europene.
4ntrBo Uniune cu (8 de membri, *ratatul de la Iisa si tratatul de aderare prevad un numar total de voturi
de 75@, cu o ma1oritate calificata de ((@ voturi. /epartizarea voturilor ram!ne nescimbata, n plus,
/om!nia si "ulgaria vor avea, respectiv, &5 si &) voturi.
Conform art. ()( din *ratatul privind Uniunea European:6
?Pentru asigurarea realiz:rii obiectivelor fi#ate de prezentul tratat si n conditiile
prev:zute de acesta, Consiliul6
B asigur: coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre<
B dispune de puterea de decizie<
B prin actele pe care le adopt:, confer: Comisiei atributiile de e#ecutare a normelor
stabilite de Consiliu. Consiliul poate supune e#ercitiul acestor atributii unor modalit:ti.
De asemenea, n anumite cazuri specifice, el si poate rezerva dreptul de a e#ercita
direct atributii de e#ecutare. 3odalit:tile susmentionate trebuie s: corespund:
principiilor si normelor stabilite n prealabil de Consiliu, ot:r!nd n unanimitate, la
propunerea Comisiei si cu avizul prealabil al Parlamentului European.?
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
<
5 stele
(57' vizualizari K >ii primul care comenteaza

Trttul de l Pris! cre instituit Comunitte Europen Cr"unelui si Otelului cret # institutii$
% Inlt &utoritte'
"% Consiliul Specil de (inistri'
c% &dunre Comun'
d% Curte de )ustitie*
Consiliul $pecial de 3inistri, reglementat de art. (8 din *ratat, reprezenta si coordona guvernele si politicile nationale ale statelor membre. Consiliul era institutia inzestrata cu
putere de decizie, reprezentantii statelor membre adoptand acte care le anga1au fara a mai fi nevoie de aprobari sau ratificari ulterioare. >iecare guvern avea libertatea sa
delege ca reprezentant al sau pe unul din membrii sai, considerat cel mai competent in problemele inscrise pe ordinea de zi a Consiliului.
Consiliul dadea un ?aviz conform?, prin care aproba deciziile importante ale Fnaltei 2utoritati.
;data cu semnarea *ratatelor de la /oma, in &'@8, prin care se instituiau celelalte doua Comunitati Europene, respectiv CEE si CEE2, au fost create si pentru acestea ca
institutie cate un Consiliu.
Prin *ratatul semnat la "ru#elles in &'A@, intrat in vigoare in &'A8, sBa instituit si un Consiliu Unic pentru toate cele trei Comunitati Europene.
OR+&NI,&RE
Consiliului de (inistri este formt din ministri dele-ti de ctre -uvernele sttelor mem"re* .esi terminolo-i oficil nu prevede limite stricte! s/ convenit s se
fc o diferentiere intre denumirile diferitelor reuniuni le Consiliului! in functie de domeniile specifice "ordte*
Consiliul este compus din cate un reprezentant pentru fiecare stat membru.
*ratatul de la 3aastrict precizeaza ca reprezentantii statelor sunt la nivel ministerial si trebuie sa fie abilitati sa anga1eze guvernul tarii pe care o reprezinta.
Fn cazul in care un membru al Consiliului nu poate participa la reuniunea Consiliului, el poate fi reprezentat de un functionar national de rang inalt, de reprezentantul permanent
sau de ad1unctul acestuia +reprezentantul permanent este ambasadorul tarii respective la UE,. >unctionarul respectiv poate lua parte la dezbaterile din Consiliu insa nu are
drept de vot, acesta putand fi delegat doar unui alt membru al Consiliului.
De la & mai ())5, Consiliul este compus din (@ de membrii.
PROCE.UR& .E 0OT
0otul in Consiliu se e1prim de repre2entntul fiecrui stt! in ordine lf"etic prin ridicre minii 3procedur votului pote fi evitt de presedinti Consiliului
cnd constt unnimitte%.3inistrii absenti pot fi reprezentati de reprezentantii permanenti, dar dreptul de vot nu poate fi e#ercitat decat de un alt membru al Consiliului
Uniunii pe baza unei delegari, fiecare membru neputand primi decat o delegatie. Pentru adoptarea deciziilor este necesara ma1oritatea simpla, calificata sau unanimitatea
voturilor .
$tabilirea votului unanim sau al celui ma1oritar nu depinde de presedintele in e#ercitiu al Consiliului, care decide doar trecerea la vot, ci de dispozitiile care guverneaza diferitele
sectoare de activitate ale Uniunii Europene.
&utorii trttelor conscr 4 modlitti de vot! si nume$
% (5oritte simpl*
.otul ma1oritatii simple este prezentat ca modalitatea de drept comun in *ratatul CE. 2cest tip de vot nu este solicitat decat in cazurile limita +art. ()8, C7, CE, adoptarea
regulamentului interior< art.()D, CE, solicitarea de studii si propuneri Comisiei< art.()', CE, fi#area statutului comitetelor< art. (D5, CE, fi#area conditiilor si limitelor cererii de
informatii de la Comisie< art.5D, alin.(, *UE, aviz favorabil la reuniunea unei conferinte a reprezentantilor guvernelor statelor membre,.
"% (5oritte clifict*
3a1oritatea calificata este modalitatea cea mai frecvent prevazuta. Calculul ma1oritatii calificate se face in functie de ponderea stabilita de paragraful (, din articolul ()@ CE
+fostul art. &5D, art. &&D, C(, EU/2*;3,, modificat ultima data de articolul &5 din 2ctul de aderare din &''5. 2stfel, pana la data 7) aprilie ())5, repartizarea voturilor in cadrul
Consiliului era urmatoarea 6
B +ermni, 6rnt, Itli, /egatul unit aveau &) voturi<
B Spni B D voturi<
B 7el-i, +reci, Olnd si Portu-li B cate @ voturi<
B &ustri si Suedi B 5 voturi, fiecare<
B .nemrc, Irlnd si 6inlnd B cate 7 voturi<
B %u#emburg B ( voturi.
&tunci cnd Consiliul sttu supr unei propuneri Comisiei! din totlul celor 89 de voturi! :; de voturi tre"uiu s fie fvor"ile deci2iei! in c2ul in cre
propunere nu vene din prte Comisiei! din cele 89 de voturi posi"ile! pentru doptre deci2iei eru necesre :; de voturi fvor"ile cel putin <= stte
mem"re* Fn cele mai multe cazuri se vota potrivit primei formule, rezultand ca Gminoritatea de bloca1? era de (A de voturi +('9,. 2stfel, daca o decizie nu obtinea decat A( de
voturi, insemna ca cel putin 7 state sBau opus +doua cu cate &) voturi si unul cu @ voturi,.
2ceasta procedura permitea statelor care beneficiaza de cele mai putine voturi sa obtina minoritatea necesara bloca1ului asociinduBsi state care au voturi mai putine. Cele A( de
voturi necesare obtinerii deciziei implicand votul favorabil a cel putin D state, printre care si al celor care aveau cel mai mare numar de voturi, ceea ce corespundea cu
ma1oritatea populatiei Comunitatii.
O lt formul votului m5oritr clifict prevede doptre deci2iei cu ;>4! votul sttului interest fiind e1clus! in cest c2! m5oritte de ;>4 er de 58 de voturi
din 89 posi"ile*
Fn ciuda acestor originale si bine orientate abordari conceptuale, importanta ma1oritatii a ramas in prctic foarte mica. 3otivul il constituie practicarea de catre 6rnt, in anul
&'A@, timp de A luni, a Gpoliticii scaunului gol?. Problema a fost rezolvata prin ?Compromisul de la %u#emburg?, care prevede ca, in situatia deciziilor care se refera la interesele
C
importante ale unui numar mare de state membre, Consiliul se va stradui, intrBun interval de timp rezonabil, sa gaseasca solutii care sa poata fi adoptate de catre toti membrii,
respectand atat interesele lor, cat si pe cele ale Comunitatilor .
Fncepand cu & mai ())5, data la care UE sBa e#tins cu &) state, *ratatul de la Iisa, precum si *ratatul de aderare, semnat la 2tena, la &A aprilie ())7, au modificat organizarea
si functionarea Consiliului. 2stfel, in perioada & mai B 7& octombrie ())5, numarul total de voturi e#istent in cadrul Consiliului a fost de &(5, ma1oritatea calificata fiind de DD de
voturi.
.c cele <5 stte mem"re le UE l dt de < mi ;==# isi pstru numrul de voturi! celor <= noi stte mem"re le revene urmtorele voturi $
/ Poloni / 8 voturi'
/ Repu"lic Ce? si Un-ri / cte 5 voturi'
/ Slovci! Lituni! Letoni! Sloveni si Estoni / 4 voturi fiecre'
/ Cipru si (lt / ; voturi*
Ins! de l < noiem"rie ;==#! numrul totl de voturi este de 4;<! ir m5oritte clifict repre2int ;4; voturi* In cest situtie! reprti2re voturilor v fi dup
cum urme2$
/ +ermni! 6rnt! Itli si Re-tul Unit / cte ;@ de voturi'
/ Spni si Poloni / cte ;9 de voturi'
/ Olnd/<4 voturi'
/ +reci! Repu"lic Ce?! 7el-i! Un-ri si Portu-li A <; voturi fiecre'
/ Suedi si &ustri / cte <= voturi'
/ Slovci! .nemrc! 6inlnd! Irlnd si Lituni / 9 voturi fiecre'
/ Letoni! Sloveni! Estoni! Cipru si Lu1em"ur- / # voturi fiecre'
/ (lt 4 / voturi*
*ot de la aceasta data, statele membre care constituie ma1oritatea trebuie sa reprezinte cel putin A(9 din populata Uniunii Europene.
FntrBo Uniune cu (8 de membri, *ratatul de la Iisa si tratatul de aderare prevad un numar total de voturi de 75@, cu o ma1oritate calificata de ((@ voturi. /epartizarea voturilor
ramane nescimbata, in plus, /omania si "ulgaria vor avea, respectiv, &5 si &) voturi.
&TRI7UTII SI 6UNCTII
Conform rt* ;=; din Trttul privind Uniune Europen$
?Pentru asigurarea realizarii obiectivelor fi#ate de prezentul tratat si in conditiile prevazute de acesta, Consiliul6
B asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre<
B dispune de puterea de decizie<
B prin actele pe care le adopta, confera Comisiei atributiile de e#ecutare a normelor stabilite de Consiliu. Consiliul poate supune e#ercitiul acestor atributii unor modalit2ti. De
asemenea, in anumite cazuri specifice, el isi poate rezerva dreptul de a e#ercita direct atributii de e#ecutare. 3odalitatile susmentionate trebuie sa corespunda principiilor si
normelor stabilite in prealabil de Consiliu, otarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si cu avizul prealabil al Parlamentului Europen.?
6OR(&TIUNI
<* &fcerile +enerle si Reltiile E1terne
Consiliul 2facerilor Eenerale si /elatiilor e#terne este, impreuna cu consiliul pentru 2gricultura si Consiliul Ecofin, una dintre cele mai veci configuratii ale Consiliului. Fncepand
cu iunie ())( in cadrul acestui Consiliu au loc intalniri separate pe doua domenii6
B 2faceri Eenerale<
B /elatii E#terne.
Consiliul se intalneste o data pe luna. Fn cadrul acestor intalniri sunt prezenti ministrii de e#terne ai tarilor membre UE. Fn functie de problemele inscrise pe agenda de discutii,
mai sunt prezenti in cadrul intalnirilor si ministrii afacerilor europene, apararii, dezvoltarii sau comertului.
&* &fceri +enerle
Fn cadrul acestei sesiuni, Consiliul lucreaza pe dosare care afecteaza mai mult de una din politicile Uniuni J cum ar fi de e#emplu e#tinderea sau bugetul multianual al UE. $e
pregatesc si sedintele Consiliului europen sau se dezbat cele convenite la $ummitBurile UE.
Fn cadrul configuratiei 2faceri generale se e#ercita si o activitate de coordonare a diferitelor politici care fac subiectul celorlalte configuratii ale Consiliului.
2facerile generale trebuie sa se ocupe si de orice problema trimisa spre rezolvare aici de catre Consiliul europen.
7* Reltii e1terne
Fn sedintele acestei configuratii, Consiliul se ocupa de intreaga problematica a actiuni e#terne a Uniunii, inclusiv politica e#terna si de securitate comuna, politica europeana de
aparare si securitate, comertul e#tern sau dezvoltarea cooperarii.
Una din prioritatile ultimilor ani a fost ca impreuna cu Comisia Europeana, aceasta configuratie a Consiliului sa asigure o coerenta in actiunea e#terna a UE.
Fn cadrul PE$C, Consiliul adopta actiuni comune si pozitii comune. Pentru luarea deciziilor votul cerut este cel unanim.
Consiliul adopta la sfarsitul sedintelor concluzii despre cea ce sBa discutat.
3inistrii apararii participa la aceasta configuratie a Consiliului de regula de doua ori pe an, in plus fata de cele doua intalniri anuale consacrate discutiilor informale.
In cdrul sedintelor conscrte PESC prticip si Inltul Repre2entnt pentru Politic E1tern si de Securitte Comun! el 5ucnd un rol c?eie in formulre!
preprre si implementre PESC*
Fn pregatirea sedintelor consacrate PE$C un rol ma1or este rezervat Comitetului pentru $ecuritate si Politica. 2cesta defineste politicile prin scitarea scenariilor care vor fi
dezbatute in cadrul sedintelor. *otusi, trebuie subliniat ca aceasta nu inseamna ca este redus rolul C;/EPE/ in pregatirea sedintelor.
Comitetul pentru Securitte si Politic re un rol importnt si in lure deci2iilor si creionre directiilor strte-ice in c2ul mn-ementului opertiilor de cri2*
Fn ceea ce priveste comertul e#tern decizia se ia in cadrul Consiliului cu ma1oritate calificata.
/esponsabilitatea pentru negocierea si managementul acordurilor de comert ce implica amendamente tarifare, vama sau masurile de protectie, revine Comisie Europene care
insa trebuie sa se consulte cu un comitet al Consiliului denumit GComitetul articolului &77L.
Fn ceea ce priveste domeniul dezvoltarii cooperarii, Consiliul ia decizii cu privire la legislatia relativa la acesta prin ma1oritate calificata si in cadrul procesului de codecizie cu
Parlamentul Europen. 2cest domeniu este deosebit de important pentru ca trebuie tinut seama ca Uniune Europen este cel mai mare furnizor mondial de a1utor pentru
dezvoltare.
; * &fcerile Economice si 6inncire
Consiliul 2facerilor Economice si >inanciare este si el una dintre cele mai veci configuratii ale Consiliului. Fn limba1ul uzual institutional europen el este cunoscut sub
denumirea prescurtata de Ecofin.
Ecofin este compus din ministrii de finnte si i economiei! l sedintele conscrte pro"lemelor "u-etre prticipnd si ministrii "u-etului din trile UE* El se
intlneste o dt pe lun*
Ecofin se ocupa cu o larga paleta de probleme, dintre care citam6
B coordonarea politicii economice<
B supravegerea economiei<
B monitorizarea politicilor bugetare ale statelor membre UE si a finantarilor publice<
B moneda unica europeana, euro<
9
B pietele financiare si miscarile de capital<
B relatiile economice cu tarile terte.
.eci2iile se iu de o"icei cu m5oritte clifict! in consulttie su codeci2ie cu Prlmentul europen* Unnimitte este cerut in pro"lemele fiscle! (re
7ritnie fiind un dintre cele mi mri sustintore cestei u2nte*
Consiliul Ecofin, impreuna cu Parlamentul europen, pregateste si adopta in fiecare an bugetul Uniunii Europene.
Fn ceea ce priveste moneda unica europeana, euro, ea nu am fost introdusa pana acum decat in &( din cele (@ de tari membre ale Uniunii. De acea, cu o zi inainte de intrunirea
Ecofin, ministri din cele e&( tari ale zonei euro se intalnesc pentru a dezbate si lua decizii in problemele legate de Uniunea Economica si 3onetara.
/eprezentantii statelor care nu au adoptat euro nu au drept de vot in cadrul Ecofin in ceea ce priveste problematica legata de euro sau UE3.
4* Cooperre in domeniul )ustitiei si &fcerilor Interne
2ceasta configuratie a Consiliului aduce impreuna ministrii 1ustitiei si internelor din tarile membre UE o data la doua luni pentru a discuta pe marginea dezvoltarii si implementarii
cooperarii si politicilor comune in acest sector.
Cooperarea in domeniul =ustitiei si 2facerilor Fnterne reprezinta unul dintre cei trei piloni ai UE, astfel cum au fost ei instituiti prin *ratatul de la 3aastrict.
(5oritte pro"lemelor discutte in cest confi-urtie Consiliului necesit pentru doptre votul unnim! mi deprte ele lund cle procedurii de consultre
cu Prlmentul europen* *otusi, unele domenii, precum politica vizelor sau cooperarea 1udiciara in domeniul civil sunt decise prin ma1oritate calificata, in consultare sau in
codecizie cu Parlamentul europen.
Desi pilonii UE au aparut in anii M'), statele membre au inceput sa coopereze in domeniul =ustitiei si 2facerilor Fnterne inca de la mi1locul anilor M8), pe o baza
interguvernamentala informala.
*rebuie notat ca .nemrc, (re 7ritnie si Irlnd nu iBau parte pe deplin in discutarea unor probleme in aceasta configurare a Consiliului. Fn principal, (re
7ritnie si Irlnd nu iBau parte la deciziile legate de libertatea de miscare a persoanelor, controlul granitelor e#terne si politica de vize .
# * 6ort de (unc! Politic Socil! Sntte si &fcerile Consumtorilor
Consiliul 2facerilor Consumatorilor, $anatatii, Politicii $ociale si a >ortei de 3unca, are in componenta sa ministrii statelor membre UE din domeniile protectiei consumatorilor,
sanatatii si a oportunitatilor egale, protectiei sociale si muncii. El se intalneste de patru ori pe an.Fn domeniile citate mai sus, Consiliul ia indeobste decizii cu ma1oritate calificata,
actionand impreuna cu Parlamentul europen in cadrul procedurii de codecizie. ; e#ceptie este securitatea sociala unde este ceruta unanimitatea pentru luarea unei decizii.
&cest confi-urtie Consiliului dopt re-ulile europene pentru rmoni2re si coordonre le-ilor ntionle cu privire l conditiile de munc! intrire politicilor
ntionle pentru prevenire im"olnvirilor si protecti consumtorilor*
Cum protectia sociala si problemele legate de anga1are sunt in responsabilitatea statelor membre UE, contributia comunitara redusa doar la stabilirea unor obiective comune
pentru toate statele membre, analizarea masurilor luate la nivel national si adoptarea de recomandari catre tarile UE.
Desi aceasta configuratie a Consiliului are numeroase limite, una din principalele avanta1e a e#istentei ei este legata de posibilitatea acordata participantilor de a face scimb de
idei si informatii si de aBsi compara propriile rezultate si e#periente.
5* Concurent
Consiliul Concurentei a fost creat in iunie ())( prin comasarea a trei formatiuni e#istente la acel moment6 Piata Fnterna, industrie si Cercetare. 2ceasta miscare institutionala a
venit ca un raspuns la realitatile contemporane care cer o mai coerenta si buna coordonare a problematicilor legate de concurenta in UE.Fn functie de punctele aflate pe agenda
de discutii, Consiliul Concurentei este format din ministrii afacerilor europene, industriei, cercetarii etc. El se intalneste de cinci sase ori pe an.
Consiliul siBa asumat de la formarea lui in ())( si pana acum un rol orizontal in asigurarea si apropierea integrata fata de competitivitatea si cresterea economica europeana. Fn
acest spirit, el analizeaza atat pe plan orizontal car si sectorial problemele legate de competitie, avand un a1utor puternic in acest sens in analizele primite de la Comisia
europeana. Consiliul isi e#prima opiniile cu privire cele legate de concurenta si impactul sau asupra mediului antreprenorial europen.
2ceasta configuratie a Consiliului poate da propuneri legislative, in diferitele arii de activitate ale sale, votand asupra lor cu ma1oritate calificata, ele facand de obicei parte din
cadrul procedurii codeciziei cu Parlamentul europen.
Cele trei domenii principle de interes le Consiliului Concurentei sunt$
% Pit Intern*
Fn aceasta arie, Consiliul se ocupa de cele legate de6 acizitiile publice, libera circulatie a bunurilor, drepturile de proprietate intelectuala si industriala, legislatia concurentei si
companiilor.
"% Industrie*
2cest sector este de fapt centrul activitatii Consiliului Concurentei.
Conform prevederilor tratatelor, actiunea comunitara in domeniul industriei trebuie indreptata catre a1ustarile industriale si scimbarile structurale care sunt de natura a incura1a
cresterea economica si o protectie mai buna a mediului in cadrul UE. Un alt punct de interes este spri1inirea activitatii Fntreprinderilor 3ici si 3i1locii, precum si politicile de
inovare, cercetare si dezvoltare tenologica. Consiliul tine cont de toate acestea in cadrul activitatii sale.
c% Cercetre*
Pentru a face fata concurentei pe plan mondial in domeniul economic, UE siBa fi#at drept obiectiv ma1or incura1area cercetarii. Fn acest moment, principalul instrument al Uniunii
in acest domeniu este 2l $aselea Program Cadru +())(B())A,.
:* Trnsport! Telecomunictii si Ener-ie
$i aceasta configuratie a Consiliului a fost modificata in iunie ())(. Compozitia ei variaza in functie de problemele discutate, fiind cemati la sedinte ministrii transporturilor,
telecomunicatiilor sau energiei.2cest Consiliu se intalneste apro#imativ la fiecare doua luni.
O"iectivul UE in domeniul trnsporturilor! telecomunictiilor si ener-iei este crere unui sistem modern si eficient cre pote fi si vi"il in termeni economic!
socili si de mediu* Pentru tin-e cest o"iectiv! consiliul! inc din decd trecut! contri"uit l introducere retelelor de ener-ie! telecomunictii si trnsport
trns/europene*
Iu trebuie uitat in acest domeniu adoptarea de catre Consiliu a deciziilor cu privire la crearea unui sistem europen de navigatie prin satelit, cunoscut sub denumirea de
E2%F%E;. 2cesta se doreste a fi descis utilizarii civile precum si cooperarii internationale si e#ploatarii comerciale.
Cele trei rii principle de ctiune le cestei confi-urtii Consiliului sunt$
% Trnsport*
Fn acest domeniu Consiliul ia decizii cu ma1oritate calificata, in cadrul procedurii codeciziei cu Parlamentul europen. Daca in discutie sunt probleme care pot afecta in mod
serios standardul de viata si nivelul de ocupare a fortei de munca in unele zone ale Uniunii, Consiliul trebuie sa ia deciziile in mod unanim cu consultarea
Parlamentului europen.
Pana acum Consiliul a fost foarte activ in rezolvarea problemelor ce au aparut ca urmare a desciderii granitelor, e#tinderii si diferitele mi1loace de transport.
"% Ener-ie*
Politica in domeniul energiei intra in domeniul de competenta a statelor membre UE, *ratatul necontinand un capitol special dedicat acestei problematici. *otusi, politica in
domeniul energiei a fost inclusa printre obiectivele Comunitatii si este mentionata la sectiunile *ratatului care se refera la mediu si retelele transBeuropene.
Principala tinta de atins in domeniu este garantarea accesului la energie pentru toti consumatorii europeni, precum si crearea unui cadru in domeniu cat mai prietenos pentru
mediu.
Consiliul e#amineaza masurile necesare pentru asigurarea unui nivel adecvat de rezerve de gaze, petrol sau energie electrica.
Fn prezent Consiliul lucreaza la crearea unui cadru comunitar pentru introducerea unei piete competitionale a energiei la nivelul uniuni.
*rebuie mentionat aici si domeniul energiei atomice, arie de responsabilitate a Euratom.
1+
c% Telecomunictii*
Fn acest domeniu, Consiliul lucreaza la patru obiective considerate a fi prioritare pentru nivelul europen6
B stabilirea unei retele integrate la nivel europen<
B introducerea societatii informationale<
B desciderea pietelor nationale<
B eliminarea diferentelor de reglementare din legislatiile tarilor membre.
9* &-ricultur si Pescuit
Dupa cum aminteam si mai sus, aceasta configuratie a Consiliului este una dintre primele ale Comunitatilor. Ea aduce impreuna, o data pe luna, ministrii agriculturii si
pescuitului, precum si comisarii europeni din domeniul agriculturii, pescuitului, sigurantei alimentare, probleme veterinare si sntte publica.
Procedurile din Consiliul 2griculturii si Pescuitului sunt pregatite de &( formatiuni de lucru care se impart in 5@ de subdiviziuni in functie de produse +de e#emplu6 grau, orez etc.,
sau domenii +de e#emplu cestiuni agrimonetare etc.,. Fnainte de a fi inainte spre Consiliu dosarele sunt dupa aceea studiate ori de Coreper ori de Comitetul $pecial pentru
2gricultura . CoreperBul se ocupa de obicei cu problemele legate de pescuit, sigurantei alimentare si bugetului agriculturii.
Consiliul decide in acest domeniu prin ma1oritate calificata, ori in consultare cu Parlamentul europen, in cazul agriculturii si pescuitului, ori prin codecizie, in cazul sigurantei
alimentare.
8* (ediu
Consiliul pentru 3ediu este compus din ministrii mediului din tarile membre UE si se intalneste de patru ori pe an. El ia deciziile prin ma1oritate calificata in codecizie cu
Parlamentul europen.3ai ales in ultimii ani mediul a devenit o problema de prim plan atat in cadrul international cat si cel comunitar.
@*Eductie! Tineret si Cultur
2ceasta configuratie a Consiliului aduce impreuna de trei patru ori pe an ministrii din tarile membre UE responsabili pentru educatie, cultur, tineret si comunicre. Deciziile
sunt luate de obicei prin ma1oritate calificata si in codecizie cu Parlamentuleuropen. ; e#ceptie o reprezinta afacerile culturale unde este necesar un vot unanim.Principalul rol
al Uniunii in acest domeniu este oferirea unui cadru de cooperare intre statele membre prin scimburi de informatii si e#periente in probleme de interes comun. $e pot folosi si
cateva canale legislative la nivel comunitar, acolo unde este stabilit de tratate, ca de e#emplu in domeniul audiovizualului sau a recunoasterii mutuale a diplomelor.
Consiliul Economic si Socil este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national dintre patronat,
sindicate si Euvern si a climatului de stabilitate si pace sociala.
3ai mult, potrivit dispozitiilor art. &5& din Constitutia /omaniei ?Consiliul Economic si $ocial este organ consultativ al Parlamentului si Euvernului in domeniile de specialitate
stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare.?
;rganizarea si functionarea Consiliului Economic si $ocial este reglementata de %egea nr. &)'H&''8.
Este compus dintrBun numar de 5@ de membri care constituie plenul Consiliului Economic si $ocial, numiti de partenerii sociali dupa cum urmeaza6
a, &@ membri numiti, de comun acord, de confederatiile patronale reprezentative la nivel national<
b, &@ membri numiti, de comun acord, de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national<
c, &@ membri numiti de Euvern.
Consiliul Economic si $ocial este consultat obligatoriu de catre initiatorii proiectelor de acte normative si a proiectelor de programe si strategii nematerializate in proiecte de acte
normative, din domeniul sau de competenta. /ezultatul acestei consultari se concretizeaza in avize la proiectele de acte normative si la proiectele de programe si strategii.
Domeniile de competenta ale Consiliului Economic si $ocial, pentru care este obligatorie consultarea consiliului, sunt prevazute in art. @ din %egea nr. &)'H&''8 astfel cum a fost
modificat prin %egea nr. @DH())7. 2stfel, ?Consiliul Economic si $ocial analizeaza situatia economica si sociala a tarii si face propuneri Euvernului si Parlamentului, in conditiile
prevazute de lege, privind6
a, restructurarea si dezvoltarea economiei nationale<
b, privatizarea, functionarea si cresterea competitivitatii agentilor economici<
c, relatiile de munca si politica salariala<
d, protectia sociala si ocrotirea sanatatii<
e, invatamantul, cercetarea si cultura<
f, politicile monetare, financiare, fiscale si de venituri.?
Potrivit prevederilor art. 8 din %egea nr. &)'H&''8, completata si modificata, ?Fnitiatorii proiectelor de acte normative si de programe si strategii nationale sau sectoriale care
privesc domeniile prevazute la art. @ au obligatia de a solicita pentru acestea avizul consultativ al Consiliului Economic si $ocial.?
11