TEHNICI DE IDENTIFICARE A COMPORTAMENTULUI

SIMULAT
BIBLIOGRAFIE:
1. Butoi T. Crima sub detectorul de minciuni: Investigarea
conduitelor simulate, Editura Press Mihaela, Bucuresti, 199
!. Baias ". #imulatia: studiu de doctrina si $uris%rudenta, Ed.
&osetti, Bucuresti, !''(
(. #cri%caru )., Boisteanu P., *starastoae +., Chirita +.,
#cri%caru C. Psihiatrie medico,legala, Edit. Polirom, Iasi, !''!
-. Po%a +., .ragan I., /a%adat /. Psihosociologie $uridica,
Ed. /umina /e0, Bucuresti, 1999
1. Po%a +. Elemente de dre%t %robator, Ed. Tracia, Bucuresti,
199!
2. Cio3u I. Com%ortamentul simulat Bucuresti, 19-
. 4eculau *. , .inamica gru%urilor Iasi, !''1
5. Moscovici #. , Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt
Iasi, 1995
9. .a3inoiu I. Personalitatea, Ed. Polirom, Iasi, !''!
1'. Ilut P. #inele si cunoasterea lui Iasi 6!''17.
1. COMPORTAMENTUL NORMAL VERSUS
COMPORTAMENTUL SIMULAT
In sens larg, com%ortamentul re%re8inta maniera s%eci3ica %rin care
subiectul uman este determinat sa ras%unda %rintr,un ansamblu de reactii la
solicitarile de ordin 3i8ic sau social care vin din ambianta, cautand ca %rin
aceasta sa se ada%te8e la situatiile nou intervenite.
In viata unei %ersoane a%ar adesea situatii care o solicita contradictoriu.
*numite conveniente sociale %ot intra in contradictie cu starea de moment sau
chiar cu convingerile intime ale %ersoanei, cu sistemul %ro%riu de valori. *%ar in
acest ca8 dilemele de com%ortament, de%asirea lor %resu%unand din %artea
%ersoanei maturitate sociala, %lasticitate %sihica si su%lete com%ortamentala.
.aca ade%tii 9behaviorismului ortodo09 3oloseau termenul de com%ortament
%entru a 3ace re3erire la reactiile e0teriori8ate ale organismului, la ceea ce %utea
3i observat, inregistrat si masurat direct, odata cu de8voltarea %rocedeelor si
tehnicilor de inregistrare a reactiilor organismului au 3ost desco%erite si urmarite
noi modi3icari interne ce tin de %rocesele gandirii, emotiei, limba$ului etc. mai
1
3ine decat cele observate anterior. *st3el s,au distins doua modalitati de ras%uns
com%ortamental 6Cio3u, 19-7:
Comportamentul aparent ("overt behavior") care include reactiile
e0teriori8ate ale %ersoanei, observabile direct, cum ar 3i limba$ul vorbit sau
gestual, mimica, activitatea de miscare a membrelor sau cor%ului. Termenul de
9overt behavior9, initial a%are in lucrarile a mai multor autori: &uch 6192(7,
Mc)uigan 619227, Munn 619227, #:inner 619227.
Comportamentul inaparent ("covert behavior") include modi3icarile interne,
indirect decelabile, ce insotesc %rocesele gandirii, emotiei, limba$ului etc. dintre
care amintim: modi3icarile ritmului res%irator, ale ritmului cardiac, a secretiei
salivare, intensi3icarea activitatii glandelor sudori%are, a com%o8itiei chimice si
hormonale a sangelui, cresterea conductantei electrice a %ielii etc. Termenul de
9covert behavior9 a 3ost utili8at de Mc)uigan ; #:inner 619227.

E0ista o continua interschimbare intre cele doua modalitati com%ortamentale, in
sensul ca unui com%ortament a%arent ii cores%und obligatoriu 3orme de
com%ortament ina%arent, insa nu oricaror mani3estari ina%arente le cores%und
mani3estari de com%ortament a%arent. *tat modalitatile a%arente cat si cele
ina%arente sunt as%ecte ale unui com%ortament larg cu o caracteristica de
unicitate %entru momentul res%ectiv.
#e stie ca orice com%ortament are concomitente cognitive si < sau biochimice,
du%a cum orice modi3icare biochimica este resimtita in modul de %rocesare a
in3ormatiei sau in com%ortament. /uand in calcul 3inalitatea actiunii, este
im%ortant de sesi8at cau8a %rinci%ala care o%timi8ea8a interactiunea %ersoanei
cu mediul, %utandu,se ast3el interveni asu%ra 3actorilor blocanti atat la nivel
intern, cat si la nivel e0tern 6Miclea, 1997.
=na din %roblemele 3recvent intalnite in activitatea $udiciara este cea a
com%ortamentului simulat al %ersoanelor im%licate in di3erite cau8e %enale. In
3unctie de situatia in care se a3la o anumita %ersoana, in 3unctie de interesul si
sco%ul urmarit, com%ortamentul obisnuit al acesteia %oate lua 3orma unei
conduite simulate.
Conduita sau com%ortamentul simulat este o incercare de a ascunde sau 3alsi3ica
sensul unei realitati. Persoana in cau8a da intentionat un ras%uns verbal strain
aceluia %e care il gandeste, e0teriori8and sau mascand o e0%resie ce nu se
%otriveste cu a%recierea, atitudinea sau cu sentimentul autentic incercat.
#imularea nu este o sim%la eroare, ea se caracteri8ea8a %rin intentionalitate. Este
o 9greseala9 intentionata, invaluita si sustinuta %ragmatic.
#imularea este o entitate contradictorie intre as%ectul a%arent si cel ina%arent al
com%ortamentului, e0%resia unei dedublari %sihologice in ra%ort cu sine.
*s%ectul a%arent %oate 3i cunoscut, uneori este a3isat abil sau naiv, cu e3ortul de
%ersuasiune. .im%otriva as%ectul ina%arent este secreti8at, nu 3ace obiect de
con3esiune, iar uneori %entru a,l secreti8a, se %ractica de8in3ormarea sistematica
!
du%a reguli tactice bine de3inite, %entru derutarea organelor $udiciare. *ceasta
%oate 3i asemanata cu un binom com%us din a%arenta 6%rodus al de8in3ormarii
verbale sau materiale ori combinate7 si ina%arenta 6realitatea secreti8ata, intima,
necon3esata7 6Mitro3an, >drenghea ; Butoi, 199!7.
#imularea are o %re8enta cotidiana. =neori se dovedeste a 3i necesara, stimuland
sensul vietii. ?mul are nevoie si de unele %arghii com%ensatorii, de
autoilu8ionare, de autoamagire. Pentru a de%asi momentele critice din viata,
%ersoana, constient sau inconstient, isi %rote$ea8a eul %rin cultivarea
sentimentelor s%erantei, increderii, o%timismului. #imularea in aceste situatii
re%re8inta o 3orma ocolita de acce%tare a conditiei umane, un loc de re3ugiu
imaginar.
Conditia succesului unei simulari este data de consistenta sa interna, de
abilitatea cu care subiectul mentine coerenta demersului sau 3ictiv. Ea %resu%une
inteligenta, conduita 9civili8ata9. Contra3acerile sunt mi$loace elegante de
eludare a normativelor sociale. #ub masca unor conduite con3ormiste, inventand
mereu tactici derutante, simulantul se com%lace intr,un 3als relational,
structurandu,si, %entru a %utea mani%ula, un s%atiu simulat. Cadrul 3ictiv nu
numai ca ia locul realitatii, dar o si %re3ace.
#imularea este intotdeauna motivata, determinata de dorinte, de interese. Ea este
o modalitate de reali8are 3acila a sco%ului. #imularea a%are in cele mai di3erite
situatii: %entru discul%are, %entru a a%ara %e cineva, din nevoia de %rotectie, din
dorinta de ra8bunare, %entru a re8ista %resiunilor si normelor coercitive ale
comunitatii etc.
#imularea se reali8ea8a %rin di3erite strategii: inventare, e0agerare, diminuare,
aditie, omisiune, substituire, trans3ormare, tacere etc.
#imularea, minciuna 3iind o constructie 3ictiva, are un im%act deosebit asu%ra
realului. Ea se %oate %re8enta in diverse i%osta8e 6Cucos, 199@ Bus, !'''7:
A #imularea totala, in care 3alsitatea este %re8enta %e intreg %arcursul
mani3estarii com%ortamentale@
A #imularea intercalata cu anumite 3ranturi de adevar@
A #imularea %rin omisiunea voita a in3ormatiei veridice@
A Pre8entarea unei variante sau i%ote8e, greu veri3icabile, ca 3iind adevarul
insusi@
A &ecurgerea la demonstratii incongruente din %unct de vedere 3ormal
6substituirea unei gandiri logice cu una %asionala7@
A =tili8area abu8iva a unor demonstratii care nu concorda sau nu sunt relevante
%entru situatia concreta %re8entata@
A Persi3larea adevarului %rin mimica, gestualitate, dand de inteles ca ceea ce se
s%une este 3als@
A E0agerarea sau absoluti8area unor as%ecte neim%ortante in de3avoarea
esentialului@
A *daugarea la mesa$ul transmis a unor conotatii negative ce tin de %ro3ilul
(
caracterial al emitentului@
A Pre8entarea unui adevar ca si cum acesta ar 3i o minciuna si a unei minciuni ca
si cum ar 3i un adevar@
A Crearea deliberata a unei derute inter%retative %rin $onctiunea dintre adevar si
3alsitate, inducandu,se %rin aceasta de8interesul interlocutorului %entru a mai
cunoaste ceva.

4u e0ista granite 3i0e, imuabile, intre adevar si 3alsitate, e0istand o %ermanenta
interschimbare.
#imulantul o%erea8a du%a o logica elastica, %entru a a$unge cat mai re%ede la
tinta, 3iind 3acilitat de limba$ si cunoscand 3oarte bine realitatea %e care isi
%ro%une sa o ascunda.
Intr,un anumit conte0t a%roa%e orice ti% de com%ortament %oate dobandi 3unctie
ada%tativa, %ro3ilactica.
#imularea re%re8inta o metoda de co%ing com%ortamental avand 3unctia de a
%reveni sau reduce reactia de stres, %rovocata de ancheta $udiciara.
Prin simulare, %ersoana este convinsa ca %oate controla agentul stresant,
obtinandu,se ast3el o reducere a reactiei de stres. *cest e3ect %o8itiv nu se
inregistrea8a automat.
In urma unor studii e0%erimentale 6*veril, 19(7 s,a constatat ca %rin controlul
stresului nu se determina doar reducerea acestuia, ci in unele ca8uri se a$unge la
intensi3icarea 3enomenului.
Co%ingul com%ortamentului antrenat in ca8ul simularii, reduce stresul doar
atunci cand 6Miclea, 1997:
A este urmat de un 3eed,bac: asu%ra e3icientei interventiei com%ortamentale@
A costul reali8arii lui nu de%aseste bene3iciile@
A reduce ambiguitatea si < sau incertitudinea legata de situatia stresanta.
In ca8ul testarii la %oligra3 co%ingul com%ortamental antrenat in simulare este
ine3icient. *ceasta, deoarece cele trei conditii %re8entate mai sus, nu sunt
inde%linite in totalitate. Cu toate ca bene3iciile obtinute de subiectul simulant
sunt net su%erioare costurilor anga$ate in vederea reali8arii simularii 6inducerii in
eroare a organelor $udiciare7, este %utin %robabil sa,si reduca stresul, deoarece:
A acesta nu %rimeste nici un 3eed,bac: asu%ra e3icientei interventiei sale
com%ortamentale@
A neavand nici o in3ormatie asu%ra situatiei stresante 63eed,bac:7, incertitudinea
legata de acest 3a%t nu are cum sa se reduca.

/a acestea se adauga reactivarea la nivelul sistemului cognitiv al subiectului, a
as%ectelor %articulare ce tin de comiterea 3a%tei, menite sa am%li3ice tensiunea
%sihica.
=nitatea %siho,somatica a simularii o3era %osibilitatea certa de investigare si
de%istare a oricarui com%ortament simulat.
-
2. CORELATELE PSIHOFIZIOLOGICE ALE
COMPORTAMENTULUI SIMULAT
Procesele a3ective sunt 3enomene %sihice com%le0e, caracteri8ate %rin
modi3icari 3i8iologice mai mult sau mai %utin e0tinse, %rintr,o conduita marcata
de e0%resii emotionale 6gesturi, mimica etc.7 si %rintr,o traire subiectiva 6&adu
; colab., 19917.
Emotia nu se reduce numai la as%ectul de traire subiectiva, interna, ci 3ormea8a
o con3iguratie com%le0a de relatii, un ras%uns %siho3i8iologic multidimensional
vis,a,vis de evenimente. Pintre dimensiunile %rocesului a3ectiv distingem
6/a8arus, 195-@ 19917:
A modi3icari cognitive 6%rocesarea in3ormatiei stimul venita din mediu, care in
3unctie de semni3icatie are rol activator sau nu7@
A modi3icari organice, vegetative 6cresterea aroussal,lui 3i8iologic, activarea
cardiaca si a sistemului circulator, modi3icari la nivelul motilitatii
gastrointestinale, tensiunii musculare, conductantei electrice a %ielii etc7@
A modi3icari com%ortamentale 6gesturi, reactii, mimica, e0%resii vocale etc7.

Cele trei dimensiuni ale %rocesului a3ectiv nu %ot 3i luate se%arat, intre ele
e0istand o %ermanenta intractiune sincrona, emotia 3iind re8ultatul conlucrarii a
trei ti%uri de 3actori: cognitivi, organici si com%ortamentali. &e8ultanta
interactiunii acestor 3actori se ras3range asu%ra trairii subiective a %ersoanei,
res%ectiv a modului cum aceasta resimte situatia si se ada%tea8a 3ata de ea.
Emotiile sunt con3iguratii cognitiv,motivational,relational organi8ate a caror
stare se schimba in 3unctie de modi3icarile din cadrul relatiei individ,mediu, de
3elul in care aceasta este %erce%uta si evaluata.
In domeniul %sihologiei $udiciare, emotia este considerata ca 3enomen ti%ic
s3erei a3ective, deoarece aceasta, %rin modi3icarile %siho3i8iologice %e care le
im%lica, %oate 3i su%usa unei anali8e stiinti3ice sistematice.
Evidentierea unei emotii %oate 3i 3acuta %ornindu,se atat de la as%ectul
com%ortamental, cat si de la cel al corelatelor %siho3i8iologice %e care aceasta le
im%lica.
Com%ortamentul emotional global re%re8inta obiectivarea trairii emotionale,
intalnita atat in as%ectul ina%arent, dar cel mai evident si mai usor observabil in
cel a%arent. *s%ectul a%arent, denumit ca e0%resie emotionala, subsumea8a
intreg ansamblul de reactii somatice si musculare 63aciale, scheletice, viscerale,
umorale etc.7 %e care subiectul le de8volta in momentul e0%erimentarii unei
emotii 6Cio3u, )olu ; +oicu, 1957.
Patternul a%arent al modi3icarilor emotionale include: motilitatea cor%orala,
1
tremurul muscular, e0%resivitatea 3aciala 6miscarile oculare, coloritul e%idermic,
tonalitatea vocala, intensi3icarea activitatii glandelor sudori%are etc.7.
.intre toate categoriile de ras%uns emotional a%arent, cea mai elocventa %entru
observator o constituie e0%resia 3aciala, 3iind caracteri8ata ca un barometru al
emotiei. *st3el bucuria, tristetea, mania, teama etc. %ot 3i 3oarte usor citite %e
3ata unei %ersoane. E0%resia 9alb ca varul9, re3eritoare la starea emotionala
de8voltata de catre subiect in ca8ul unei situatii, ce im%lica trairea unei stari
emotionale intense, este asociata cu starea de vasoconstrictie %eri3erica
6determinata de teama7. /a subiectul su%us unei anchete $udiciare, in ca8ul
savarsirii unei in3ractiuni, e0%resia emotionala descrisa anterior este deseori
%re8enta, insa intr,o nuanta mai di3u8a datorita tendintei subiectului de a simula
o alta stare decat cea %e care o traieste intr,o ast3el de situatie 64egru, 19957.
E0%resia vocala in emotie re%re8inta un indice care ne %oate s%une multe des%re
trairea subiectiva %e care o incearca %ersoana. Ea se %oate traduce %rin
modi3icari in timbru, tonalitate, intensitate, in3le0iuni, accent etc. *ceste
modi3icari sunt determinate de nivelul ridicat al tensiunii musculaturii scheletice
generale, inclusiv a muschilor laringelui care in3luentea8a tensiunea cor8ilor
vocale, ducand la noi e3ecte de intensitate si tonalitate. *ctivitatea musculara a
laringelui si a cor8ilor vocale are o in3luenta directa asu%ra debitului sonor si, in
s%ecial, a 3recventei sunetelor.
In ancheta $udiciara elementul cel mai evident in ca8ul trairii unor emotii, %e
3ond stresant, este tremurul 3i8iologic e0istent la nivelul tuturor muschilor care
actionea8a a%aratul 3onores%irator.
Tremurul 3i8iologic este o ondulatie sau o oscilatie minuscula determinata de
stresul %sihologic, ce cores%unde 3recventei de 5,1- B8. si %oate 3i atribuit
undelor al3a 6Cio%raga, 19927.
In ca8ul unei %ersoane care nu este stresata, tremurul 3i8iologic are o intensitate
ma0ima. In momentul instalarii stresului, acesta scade in intensitate sau este
eliminat. Cresterile sau scaderile intensitatii, 3recventei timbrului vocii, ca
urmare a reducerii tremurului 3i8iologic, re%re8inta un indice al gradului de stres
%e care,l incearca %ersoana, des utili8at in %racticile criminalistice in vederea
detectarii com%ortamentului simulat.
?%erand asu%ra %attern,ului vegetativ si somatic nu trebuie se%arate as%ectele
e0terne, e0%licite, de cele im%licite, abordandu,se atat %roblema e0%resiei
e0terne a emotiei cat si a corelatelor %siho3i8iologice de care este legata.
Pe ba8a indicatorilor 3i8iologici utili8ati atunci cand studiem emotia, %utem
obtine o in3ormatie obiectiva asu%ra gradului de intensitate %e care acesta,l
im%lica. Indicatorii 3i8iologici utili8ati %entru a evidentia gradul de traire
subiectiva a unei emotii, sunt: electroence3alograma 6EE)7, activitatea cardiaca
si a sistemului circulator 6EC)7, rata res%iratorie, tensiunea musculara,
modi3icarile conductantei electrice a %ielii 6)#&7 etc.
Electroence3alograma re%re8inta o masura a emotiei la nivel 3i8iologic central.
Modalitatea de mani3estare este a unei activari 6aroussal7 cu as%ectul unui ritm
2
de volta$ redus si 3recventa ridicata, avand ca e3ect blocarea ritmului al3a
sincroni8at 6.oro3teiu, 199!7. El a%are in starile de emotie, de%resie, an0ietate,
agitatie etc., o3erind indicii cu %rivire la intensitatea acestora. Masurile %e care le
o3era sunt nes%eci3ice, re3erindu,se la starea, res%ectiv nivelul de activare
determinat de o emotie, insa 3oarte %utin la ti%ul emotiei.
*ctivarea cardiaca si a sistemului circulator, %rin ritmul cardiac, tensiunea
sanguina si vasomotricitate, re%re8inta una dintre %re8entele cele mai 3recvente
si mai elocvente ale tabloului indicatorilor %siho3i8iologici ai emotiei.
&itmul cardiac o3era o dinamica marcata atat de caracterul stimularii emotiei, cat
si de 3a%tul ca acea stimulare este %re8enta sau doar e0%ectata. *st3el, emotia
legata de %re8enta concreta a unor stimuli %uternic stresanti determina o
modi3icare in sensul accelerarii ritmului cardiac, in tim% ce doar antici%area
%re8entei unor ast3el de stimuli are ca e3ect decelerarea ritmului cardiac.
"oarte u8itata in evidentierea emotiei, tensiunea sanguina re3lecta atat ritmul
batailor inimii 6volumul de sange circulant7, cat si tonusul vasomotor local %e
unitatea de tim%. )radientele de %resiune sanguina %ot interesa 3a8a sistolica sau
cea diastolica, %recum si di3erentele dintre acestea, la un ciclu sistola,diastola.
Ca ras%uns la stimulii cu caracter negativ %entru %ersoana, care %rovoaca emotia
6in conditii de an0ietate, stres etc.7 are loc o crestere tem%orara a tensiunii
relationata cu modi3icari ale ritmicitatii cardiace si a vasomotricitatii.
E3ectul modi3icarilor vasomotorii re3lecta cresteri sau scaderi de volum sanguin
la nivelul di3eritelor %arti din cor% 6deget, mana, brat etc.7, re8ultat al
vasoconstrictiei sau vasodilatatiei din regiunea res%ectiva.
4u se %oate vorbi des%re o modi3icare %letismogra3ica unica in emotie,
vasodilatatia sau vasoconstrictia %utand a%area in 3unctie de calitatea di3erita a
emotiei 63rica , vasoconstrictie %eri3erica, rusine , vasodilatatie7. =neori ambele
reactii %ot 3i sur%rinse concomitent %rin inregistrari in %uncte multi%le, deoarece
dislocuirea unei cantitati de sange dintr,o regiune a organismului %oate
determina a3lu0ul crescut de sange intr,o alta regiune 6Cio3u, )olu ; +oicu,
1957.
Modi3icarile cardiovasculare sunt indicatori ai activitatii 3i8ice e0istente in
emotii, ai s%eci3icului calitativ al acestora.
=nul dintre cei mai vechi indici ai emotiei este rata res%iratorie. *ceasta %oate 3i
inregistrata %neumatic 6la nivelul toracelui si abdomenului %entru %oligra37 sau
termoelectric 6la nivel na8al7. &eglarea res%iratiei este com%le0a, 3iind su%usa
atat controlului involuntar re3le0 6e0citarea centrului res%irator bulbar7, cat si
controlului voluntar.
&es%iratia este sensibila la o varietate de variabile %sihologice si modi3icari
organice care insotesc emotia. *st3el, ritmul si am%litudinea undelor res%iratorii,
durata lor, ra%ortul ins%iratie < e0%iratie, blocarea lor etc. sunt a3ectate de ti%ul
emotiei 6agresivitate, 3rica, neliniste, groa8a etc.7, %recum si de starea
con3lictuala care le insoteste.
Cu toate ca nu e0ista stricte valori %arametrice sau modele res%iratorii care sa

%oata 3i atribuite unor ti%uri s%eci3ice de emotii, indicatorul de 3ata 3ace obiectul
unor so3isticate investigatii asu%ra com%ortamentului simulat in domeniul
$udiciar.
Tensiunea musculara %oate 3i inregistrata local sau generali8at %rin intermediul
inregistratorilor mecanici, 3ie mai modern, %rin culegerea %otentialelor
musculare electrice 6EM)7.
*cest tonus este considerat a 3i strans legat de starea emotiva. *st3el e0ista o
corelatie %o8itiva intre EM) din regiunea 3rontala si %re8enta an0ietatii, intre
inregistrarile %oligra3 %rin micromiscarile musculare si com%ortamentul simulat
etc.
Balanta muschilor scheletici este in general echilibrata, si sca8uta in rela0are. In
actul motor si in starile emotionale crescute, balanta nivelului tensiunii devine
nu numai ridicata, ci si discontinua, cau8and tremurul. Emotiile de intensitate
crescuta se %ot e0teriori8a in tremur, acesta %utand chiar de8organi8a ras%unsul
motor din momentul res%ectiv.
Modi3icarile conductantei electrice a %ielii re%re8inta unul dintre cei mai
sensibili indicatori ai activitatii 3i8iologice vegetative din emotie. Cand
activitatea corticala este redusa, iar com%onenta sim%atica %redomina,
conductanta electrica a %ielii este mica, curba reactiei crescand.
In ca8ul con3runtarii re%etate cu stimuli nocivi, an0iogeni, conductanta electrica
a %ielii scade conditionat inaintea im%actului cu stimulul, creste in tim%ul %rimei
3a8e de actiune a acestuia du%a care scade tre%tat. "olosindu,se o metoda de ti%
%oligra3 au 3ost obtinute schimbari de %otential in ra%ort cu incarcatura
emotionala a cuvantului stimul. Paralel cu reactia electrodermica are loc o
intensi3icare a activitatii glandelor sudori%are, indicatori ai stresului emotional.
Toate aceste corelate %siho3i8iologice si com%ortamentale ale emotiei %ot 3i
intalnite in cadrul %racticii $udiciare, mai s%eci3ic in domeniul detectarii
com%ortamentului simulat, avand rolul de indici indirecti ai laturii a3ective care
acom%ania8a %ersoana in tot ceea ce 3ace.
3. TEHNICI SI MIJLOACE DE INVESTIGARE A
COMPORTAMENTULUI SIMULAT
Inca din cele mai vechi tim%uri ale e0istentei, s,a constatat 3a%tul ca atunci
cand o %ersoana minte, au loc modi3icari %siho3i8iologice la nivelul
organismului acesteia. Ba8andu,se %e aceasta su%o8itie, au 3ost desco%erite si
%er3ectionate di3erite tehnici de detectare %siho3i8iologica a com%ortamentului
simulat.
?rice instrument de masura, 3ie el traditional sau modern are la ba8a o anumita
teorie. *ceasta teorie %oate 3i e0%licita, detaliata %ana in cel mai mic amanunt,
5
sau im%licita, ramanand la latitudinea %ersoanei gasirea relatiilor care stau la
ba8a ei 6#8amos:C8i, 1997.
.aca in antichitate se considera ca la originea reactiilor %siho3i8iologice se a3la
9Puterea .ivina9 6/ea, 15'7, studiile contem%orane sugerea8a ca 3actorul
ma$or, determinant al reactiilor %siho3i8iologice il re%re8inta variabilele
motivational,emotionale, iar studiile recente sustin ca 3actorul ma$or in acest
%roces este re%re8entat de variabilele cognitive.
Procesele cognitive sunt insotite de unele mani3estari observabile si
neobservabile direct, care %ot 3i constatate in mod obiectiv %rin inregistrarea cu
a$utorul unor a%arate 6%oligra3, 3onogra3, electroence3alogra3 etc.7 a
modi3icarilor vasculare, cerebrale, de tem%eratura a %ielii si res%iratorii 6#tanoiu,
19517.
/a %ersoanele normale din %unct de vedere %siho3i8iologic, com%ortamentul
simulat este adeseori asociat cu trairea unor stari emotive intense care se
accentuea8a in momentul investigatiei criminalistice.
Cele mai 3recvente reactii %siho3i8iologice care au 3ost %use in evidenta la
subiectii su%usi anchetei $udiciare, ca urmare a unor com%ortamente
in3ractionale savarsite si care erau motivati %entru de8voltarea unui
com%ortament simulat, au 3ost: accelerarea ritmului cardiac, cresterea %resiunii
sangvine, a%aritia 3enomenelor vasodilatatorii si vasoconstrictorii 6hi%eremie sau
%aloare7, accelerarea si sacadarea res%iratiei, dereglarea 3onatiei si emisiunii de
sunete, hi%osalivatia si contractarea subita a muschilor scheletici.
Toate aceste reactii neurovegetative, declansate intern, sunt slab su%use unui
control voluntar, 3iind determinate de gradul de %erce%ere a riscului de a 3i
detectat, rod al unei evaluari cognitive a situatiei. *ceste reactii sunt asociate cu
un com%ortament mani3est, cu valoare de identi3icare, %entru s%ecialistii din
domeniul $udiciar, a unei disonante intre declaratiile subiectului si gradul de
acord asu%ra lor. .in com%ortamentele e0terne relationate cu modi3icarile
neuro3i8iologice re8ulta schimbari ale mimicii si %antomimicii, blocarea brusca
a 3unctiilor motorii, tremurul din voce, modi3icarea tim%ului de latenta intre
%erce%erea intrebarii si 3urni8area ras%unsului.
Mani3estarile %re8entate anterior sunt elemente ale vietii %sihice si
com%ortamentale %e care orice %ersoana le e0%erimentea8a de,a lungul vietii, 3ie
ca a 3ost sau nu obiect al unei investigatii criminalistice. Ele au 3ost %use in
evidenta %rin diverse incercari %ractice si e0%erimentale de,a lungul tim%ului,
insa ceea ce s,a obtinut sunt doar %atternuri de %osibile mani3estari
6com%ortamentale si 3i8iologice7, care di3era de la o %ersoana la alta datorita
3recventei, intensitatii, duratei etc. In 3unctie de modul in care sunt traite si
e0teriori8ate aceste 9com%ortamente9 s,au creat di3erite tehnici de control a
sinceritatii.
Cele mai cunoscute tehnici de investigare in acest domeniu sunt:
9
A Metoda asociatiei libere@
A Metoda e0%erientei motrice@
A Tehnici %entru su%rimarea cen8urii constiente@
A Metoda detectarii stresului emotional in scris@
A Metoda detectarii stresului din voce@
A Tehnica %oligra3@
A Potentialele evocate ale creierului.
3.1. Metoda asociatiei libere
Ca tehnica de diagnosticare a com%ortamentului simulat, %orneste de la
%remisa ca o anumita semni3icatie a cuvintelor,stimul, care se %re8inta
subiectului investigat, determina o activare la nivelul retelelor semantice,
e0ercitand o in3luenta s%eci3ica asu%ra starii emotionale a subiectului, res%ectiv
asu%ra asociatiilor %e care acesta le stabileste ulterior.
E0ista o serie de criterii care,si 3ac simtita %re8enta in orientarea stabilirii
asocierilor de idei legate de un cuvant stimul. *st3el, daca la cuvantul,stimul
9mic9 se ras%unde %rin cuvantul 9mare9, iar la 9alb9 cu 9 negru9, se %oate
conclu8iona ca asocierile 3acute au la ba8a %rinci%iul contrastului 6Cio3u, 19-7.
=na dintre modalitatile acestei tehnici strans legate de detectarea
com%ortamentului simulat o re%re8inta inregistrarea tim%ului de latenta.
*nastasi 6192-7, in urma utili8arii acestei metodologii, conclu8iona: 9daca vite8a
de reactie verbala este di3erita la cuvintele critice 3ata de cele nesemni3icative,
daca subiectul re3u8a ras%unsul la unele cuvinte critice sau re%eta, in li%sa altui
cuvant, ras%unsuri verbale anterioare, atunci vinovatia subiectului %oate 3i
socotita dovedita9.
Prin tim%ul de latenta se intelege %erioada care se scurge de la emiterea unui
stimul %ana la %roducerea reactiei.
In cadrul acestor tehnici intra si %roba *brahamsen,&assano3,Dung, care
utili8ea8a tehnica asocierii de cuvinte insotita de inregistrarea tim%ilor de
ras%uns, ca indicatori ai starilor a3ective legate de evenimente %e care %ersoana,
obiect al investigatiei, vrea sa le ascunda. Procedura consta in administrarea unei
liste de cuvinte la care subiectul trebuie sa gaseasca cuvinte asociate, intr,un
tim% cat mai scurt. /ista este elaborata de catre un s%ecialist in domeniul
detectiei com%ortamentului simulat, du%a o studiere detaliata a ca8ului, si
cu%rinde cuvinte 9neutre9, res%ectiv 9a3ectogene9, a caror semni3icatie este
legata direct sau indirect de ceea ce subiectul incearca sa ascunda. Com%aratia
intre reactiile la cele doua ti%uri de cuvinte 6neutre sau a3ectogene7 %ermite
decelarea in3luentei emotivitatii, determinata de %erce%erea riscului de a 3i
detectat, asu%ra ti%ului de ras%uns o3erit si a tim%ului de reactie, cunoscandu,se
1'
ca la stimulii neutri tim%ul de latenta este constant, iar la cuvintele a3ectogene
crescut 6Bogdan, 19(7.
Indicii care se urmaresc %entru a se %utea %une in evidenta tendinta de simulare
a subiectului sunt:
A &e%etarea cuvantului,stimul , necesara %entru a avea tim% sa elabore8e un alt
ti% de ras%uns.
A /atenta ras%unsului , variabila in 3unctie de subiect si conditionata de natura
stimulilor. Este mai mare %entru cuvintele abstracte decat %entru cele concrete.
Tim%ii de reactie mai mari de %atru secunde indica o incercare de simulare.
A *sociatia su%er3iciala , asociatia intrinseca, %resu%usa a 3i cea ceruta de catre
cuvantul stimul, este derogata uneia su%er3iciale. #e %resu%une ca subiectul,
considerand ca asociatia ar 3i %rea e0%resiva, incearca sa o substituie uneia mai
%utin incriminante.
A &e%etarea cuvintelor o3erite ca ras%uns , un cuvant re%etat de mai multe ori
indica e0istenta unei semni3icatii care trebuie veri3icata.
A Modi3icarea sensului cuvantului intial , consta in o3erirea unui ras%uns %e care
a%oi incearca sa,l e0%lice %rivit dintr,o alta %ers%ectiva.

In ma$oritatea ca8urilor indicii %re8entati anterior, a%ar strict legati de anumite
cuvinte stimul, chiar si la re%etarea %robei.
/a noi in tara cercetari cu aceasta tematica a e3ectuat *l. &osca 619(-@ 1917,
%rin metoda 3olosita obtinandu,se diagnosticarea $usta in 5'E din ca8uri.
*ceasta tehnica de detectarea a com%ortamentului simulat este uneori 3olosita in
domeniul $udiciar, insa %entru a,i creste e3icienta se 3oloseste in combinatie cu
alte tehnici 6metoda e0%erientei motrice, hi%no8a, %oligra3 etc.7.
3.2. Metoda experientei motrice
Primele incercari legate de aceasta metoda %resu%uneau inregistrarea
reactiilor 3i8iologice ale unui subiect care era investigat, 3olosindu,se tehnica
asocierilor libere.
#,a constatat ca cu cat incarcatura emotionala a cuvantului %re8entat era mai
mare, cu atat %e inscri%tor a%areau reactii vegetative 6res%iratia, EE)7 mai
am%le, iar 3onograma ras%unsului verbal %re8enta o latenta marita 6Cio3u, 19-7.
Ba8andu,se %e cercetari similare si observand legatura, creata in tim%, intre un
3enomen central, nemasurabil direct si un 3enomen motor,%eri3eric 6%resiuni
digitale ritmate %e o membrana %neumatica7, %sihologul rus B. &. /uria 619197
elaborea8a o noua metoda numita a 9e0%erientei motrice9.
*ceasta tehnica a 3ost modi3icata si imbunatatita de catre %sihologul de origine
s%aniola Mira D /o%e8 619197, care a construit un a%arat numit manotonometru.
11
E0%erimentul consta in 3a%tul ca subiectul trebuia sa,si duble8e ras%unsul
verbal, la cuvantul stimul continut in lista, cu o reactie motorie 6a%asarea %e o
cla%a7. In aceste conditii subiectul isi concentrea8a atentia asu%ra mainii cu care
trebuie sa inde%lineasca sarcina, modi3icarile care au loc la nivelul celeilalte
maini sca%and controlului constient, 3iind inregistrate. Inregistrarea unui tremur
asociat cu o latenta ridicata a ras%unsului verbal re%re8inta indiciul unei
eventuale tentative de simulare.
/uria constata ca in conditiile unei %uternice activari emotionale, %rodusa de
e3ortul de disimulare, curba motrica inregistrata se modi3ica in asa masura incat
aceasta activare emotionala este decelabila.
Metoda %re8entata si,a avut utilitatea la vremea res%ectiva 6%rima %arte a
secolului FF7, a8i 3iind inlocuita de alte tehnici cu o acuratete mult crescuta.
3.3. Tehnici pentru suprimarea cenzurii constiente
#co%ul acestor tehnici consta in su%rimarea controlului constient al
declaratiilor, ast3el incat ras%unsurile sa 3ie automate, li%site de in3luenta
controlului rational voluntar.
Tehnicile de acest gen isi au originea in antichitate unde, cunoscandu,se e3ectul
alcoolului asu%ra starii de constiinta si a controlului voluntar, %ri8onierilor de
ra8boi li se administra alcool %entru a se %utea obtine de la acestia in3ormatii
care in stare normala nu ar 3i 3ost 3urni8ate.

.u%a studierea e3ectelor %e care le are hi%no8a asu%ra starii de constiinta, s,a
recurs la 3olosirea ei %entru detectarea com%ortamentului simulat. In 19'1
#anche8 Berrera a utili8at %entru %rima data hi%no8a in %ractica $udiciara. In
urma e0%erientei acumulate acesta conclu8ionea8a ca metoda nu %oate 3i
generali8ata, deoarece %e langa un bun hi%noti8ator este nevoie si de
com%le8enta celui care urmea8a sa 3ie hi%noti8at. *3irmatiile lui Berrera se
ba8ea8a numai %e e0%erienta sa si %e un su%ort teoretic su%er3icial, la acea
vreme.
Cercetarile ulterioare au demonstrat e0istenta a doua ti%uri de tehnici de
hi%noti8are care %ot 3i utili8ate in %ractica $udiaciara 6=dol3, 1957:
A una %ermisiva 6materna7 , care %resu%une un mod 9cald9 de abordare a
%ersoanei ce urmea8a a 3i hi%noti8ata, com%le8enta din %artea acesteia, aderenta
1!
la %rocedura etc. @
A una agresiva 6%aterna7 , care %resu%une ca subiectul sa nu coo%ere8e si sa nu
doreasca im%licit sa 3ie hi%noti8at, ba8andu,se %e abilitatile hi%noti8atorului si
avand o modalitate s%eci3ica de abordare a %ersoanei.
4u este greu de inteles de ce tehnica de hi%noti8are 3olosita de Berrera nu se
%utea a%lica decat in situatii rare %ersoanelor a3late sub investigatie $udiciara. ?
%ersoana vinovata va 3i motivata %entru a se im%otrivi sau simula starea de
transa in vederea eludarii in3ormatiilor %e care acesta nu vrea sa le
marturiseasca.
Bi%no8a ca tehnica de detectare a com%ortamentului simulat se a%lica in %re8ent
in domeniul criminalistic alaturi de investigatiile cu a$utorul %oligra3ului 6Bus ;
.avid, 19997.
In cadrul /aboratorului %sihologic de detectie a com%ortamentului simulat Clu$,
aceasta metoda a 3ost a%licata de catre Ioan Bus in colaborare cu Mircea Miclea
si .aniel .avid de la "acultatea de Psihologie si #tiinte ale Educatiei Clu$.
? alta metoda subsumata acestei categorii %resu%unea utili8area unor substante
%siho,3armaceutice ca eterul, mor3ina, %re%arate barbiturice etc. care aduc
subiectul, caruia i se administrea8a, intr,o stare de semiconstienta numita
9automatism oniric9. In aceasta stare cen8ura constienta este obnubilata, 3ara a
se su%rima com%let ca%acitatea de e0%rimare sau de reactie automata.
In anul 1915, un medic american 6Bouse7 a lansat un %re%arat numit GThruth,
serumH 6serul adevarului7. In urma administrarii substantei res%ective, autorul
%retindea ca se obtin declaratii 3oarte sincere in legatura cu in3ractiunea %e care
un subiect a comis,o. Procedura consta in administrarea serului 61E bromhidrat
de sco%olamina si !E clorhidrat de mor3ina7 la 3iecare $umatate de ora in do8e
de 1 sau ! mm( 6in 3unctie de greutate si varsta7 %ana la obtinerea unei stari de
semiconstienta 6EIsenc:, 1922@ Bogdan, 19(7.
In %re8ent o ast3el de tehnica este inter8isa, considerandu,se ca ar re%re8enta o
grava incalcare a dre%tului de a%arare a individului.
3.4. Metoda detectarii stresului emotional in scris
Este o metoda %rin care se inregistrea8a sub 3orma gra3ica modi3icarile
intervenite in scrisul unei %ersoane a3lata intr,o stare de tensiune %sihica. #e
inregistrea8a trei caracteristici ale scrisului:
A tim%ul de latenta@
A durata scrierii ras%unsului@
A %resiunea scrierii.
Inca%erea in care se des3asoara e0aminarea trebuie sa 3ie i8olata 3onic, sa asigure
con3ortul necesar acestui gen de e0aminare, deoarece orice 8gomot, orice
interventie din a3ara in3luentea8a negativ des3asurarea, res%ectiv re8ultatele
1(
testarii 64ichi3or, 195@ #tancu, 19917.
#e recomanda utili8area acestei tehnici in %aralel cu testarea la %oligra3,
reali8andu,se o com%letare reci%roca a re8ultatelor obtinute %rin cele doua
metode.
3.5. Metoda detectarii stresului din voce
.atele o3erite de literatura de s%ecialitate demonstrea8a ca %rintre
indicatorii cei mai sensibili ai emotiei se inscriu si caracteristicile conturului,
vite8ei, am%litudinii 3recventei tonului 3undamental al vocii de,a lungul unei
rostiri, ca urmare a modi3icarilor de ordin 3i8iologic in aductia si abductia
cor8ilor vocale 6Cio%raga, 19927.
#chimbarile la nivelul 3recventei tonului 3undamental se instalea8a, de regula, in
s%ectrul neau8ibil al vocii, domeniu care nu este in intregime controlat de
constiinta.
.etectorul de stres %sihologic 6PsIchological #tress Evaluator , P#E7, este un
dis%o8itiv care %ermite evidentierea stresului emotional din voce, mai e0act
modulatiile, inau8ibile si involuntare, de 3recventa medie 6"M7 in registrul 5,1!
B8 65 ,1- B8, du%a alti autori7. *ceste modulatii de 3recventa, a caror intensitate
si %attern sunt invers %ro%ortionale cu gradul de stres al vorbitorului, se
%resu%un a 3i re8ultatul tremurului 3i8iologic care acom%ania8a contractia
voluntara a muschilor striati im%licati in vorbire. In tim%ul %erioadei 3ara stres,
modulatiile sunt sub controlul #istemului 4ervos Central 6#4C7. /a a%aritia
stresului #istemul 4ervos *utonomic 6#4*7 devine dominant, avand ca e3ect
inhibitia muschilor 3onatori cu re%ercusiuni la nivelul registrului "M. *ceasta
inhibitie, indicator al stresului emotional, este evidentiata de catre detectorul de
stres din voce, ca o caracteristica blocanta sau ca o 3orma de unda rectangulara
6Borvath, 1997.
In investigatiile criminalistice, %entru obtinerea unor re8ultate su%erioare in
anali8a emotiei mani3estate in voce, se 3oloseste un cu%lu de a%aratura, care
cu%rinde:
A un magneto3on %ro3esional de inalta %er3ormanta tehnica ce inregistrea8a
ras%unsul dat de subiect la %oligra3@
A un sonogra3 de ti%ul '!9 *@
A un a%arat de detectare a stresului din voce cu a$utorul caruia se transcrie %e
vocograme re%re8entarea sonora a ras%unsului dat de subiect in tim%ul testarii la
%oligra3.
1-
"olosirea acestei metodologii %entru detectarea com%ortamentului simulat
%re8inta mai multe avanta$e:
A inregistrarea %ro3esionala a ras%unsului dat de subiect, %ermitandu,se retinerea
si transcrierea cu a$utorul sonogra3ului a modi3icarilor %roduse in voce si
vorbire, re8ultat a starii emotionale traite@
A %osibilitatile stiinti3ice o3erite de sonogra3 in transcrierea %e 3onograme a
caracteristicilor care %un in evidenta modi3icarile %roduse in voce@
A %osibilitatea de a corela re8ultatele obtinute cu a$utorul %oligra3ului, cu cele
%rovenite din studierea vocogramelor.

.etectorul stresului din voce %rocesea8a 3recventele din voce, le %astrea8a %e
banda magnetica, utili8and 3iltre electronice si tehnica de discriminare a
3recventelor. Patternurile de stres a%ar ca un traseu miscator %e o hartie s%eciala
%entru inregistrat.
Caracteristicile vocale care %un in evidenta emotia determinata de disimularea
adevarului, anali8ate cu a$utorul acestei tehnici sunt 6Borvath, 1997:
A valorile 6medie si limitele minime sau ma0ime7 3recventei tonului 3undamental
al vocii@
A durata emisiei vocale@
A intensitatea consoanelor e0%lo8ive@
A vite8a de articulare@
A tim%ul de latenta.

*cest dis%o8itiv a 3ost considerat ca 3iind un detector al minciunii mediat vocal,
multilateral, dar nu mai e3icient decat %oligra3ul. #tudiile e3ectuate de Barland
61917, Jubis 619(7 si Borvath 61997, in ceea ce %riveste acuratetea detectarii
com%ortamentului simulat, cu cele doua dis%o8itive, au %ledat in 3avoarea
utili8arii %oligra3ului, acesta avand %redictibilitate mult crescuta.
3.6. Tehnica poligraf
Tehnica %oligra3 este una dintre cele mai %er3ormante tehnici 3olosite in
domeniul detectarii com%ortamentului simulat.
Poligra3ul cunoscut em%iric sub denumirea de 9detector de minciuni9 este un
inregistrator mecanic sau electronic, ce %reia %neumatic modi3icarile de tensiune
arteriala, %uls, res%iratie, su%limentat cu un sistem %entru inregistrarea
re8istentei electrodermice si a micromiscarilor musculare 6*nghelescu ; .an,
11
195-7.
Poligra3ul nu inregistrea8a in mod direct minciuna, ci modi3icarile 3i8iologice
determinate de emotiile care insotesc com%ortamentul simulat.
3.. !nregistrarea potentialelor evocate
In ultima %erioada se 3ac cercetari %entru detectarea com%ortamentului simulat si
%rin alte tehnici. *st3el, tehnica de evidentiere a %otentialelor evocate ale
creierului, care necesita o a%aratura 3oarte so3isticata, se ba8ea8a %e inregistrarea
a doua ti%uri de %otentiale: P('' si 4-''. Potentialul evocat P('' a%are automat
la subiectii simulanti, ca urmare a categori8arii stimulilor in relevanti
(incriminanti) si irelevanti (neincriminanti), categori8are ra%ortata la ca8ul a3lat
in cercetare. In ca8ul subiectilor sinceri %otentialul P('' nu a%are deoarece
acestia nu reali8ea8a %rocesul de categori8are, toti stimulii avand aceeasi valoare
ra%ortata la ca8ul a3lat in investigatie.
Potentialul 4-'' a%are in momentul in care subiectul %rocesea8a in3ormatia
3alsa, incriminanta, %e care in mod e0%licit si voluntar insa nu o recunoaste ca
3iind 3alsa sau incriminanta 6simulea8a7.
Initial, s,a considerat ca aceasta metoda %oate avea o 3idelitate mare deoarece
%otentialele evocate ale creierului sunt greu de mani%ulat de catre subiect,
estimandu,se ca acestea vor deveni indicatori e0trem de acurati ai simularii.
Cercetarile recente in domeniu au demonstrat ca aceasta metoda %re8inta unele
im%er3ectiuni. *st3el, un subiect neim%licat in in3ractiune, dar care detine
in3ormatii des%re locul 3a%tei 6de e0em%lu, 3recventa locuinta victimei7, in urma
inregistrarii %otentialelor evocate, acesta va %re8enta indici similari cu cei ai
autorului 3a%tei.
&amane ca cercetarile in curs de des3asurare sa con3irme validitatea si im%actul
%ragmatic ale %otentialelor evocate, %re3igurandu,se o coroborare cu %arametrii
tehnicii %oligra3 6Bus ; .avid, 19997.
I. Evalua!a "#$%&'&("&)a(!*)ala "$* $*)!(!+$ul )!#)ulu$
#$)ua)$&*al, val&a!a "!+$')$va a !-ul)a)!l& &.)$*u)!.
1. Testul situational a%licat Kn sistemul de selectie a candidatilor ce o%tea8a
%entru o cariera militara este o %roba relativ noua, avLnd un istoric de
a%ro0imativ 1 ani. Mn aceasta %erioada testul a 3ost a%licat e0%erimental,
12
trans3ormat si %er3ectionat devenind Kn anul !''( instrument cu rol de deci8ie
Kn selectia candidatilor ce o%tea8a %entru KnvatamLntul militar su%erior.
Mn momentul de 3ata testul este a%licat si altei categorii, res%ectiv, militarilor
anga$ati %e ba8a de contract, ce vin la selectie %entru cursurile de 3ormare
subo3iteri %e 3iliera indirecta.
!. Prin testul situational urmarim Kn general sur%rinderea si masurarea
9Potentialului de lider9 deci, nu a calitatii de lider 93ormat9 sau trasaturi de
%ersonalitate cristali8ate Kn aceasta directie, ci doar acele Knsusiri %ersonale
care, %rin educatie militara, %rin e0%erientele s%eci3ice mediului militar, sa
conture8e Kn viitor un lider e3icient.
Testul situational este alcatuit din doua %robe, ambele vi8Lnd Kn general
aceleasi as%ecte com%ortamentale dar Kn conte0te situationale di3erite.
Prima %roba, 9Proba teoretica9 consta Kn re8olvarea Kntr,un %lan ideativ,
virtual, a unei misiuni cu caracter de gru%, urmarindu,se %osibilitatile
candidatilor de a organi8a, de a %lani3ica, de a se im%une, de a,si asuma
anumite res%onsabilitati etc.
Cea de a doua %roba 9Proba %ractica9 consta tot Kn reali8area unei sarcini de
gru%, dar de data aceasta Kntr,un %lan %ractic, actional, mult mai dinamic,
accentul ca8Lnd %e declansarea si evaluarea unor stari emotionale critice,
urmarindu,se Kn s%ecial ca%acitatea de autocontrol, de sta%Lnire de sine Kn
situatii con3lictuale.
Pe %arcursul celor doua %robe evaluatorii au sarcini %recise, %e de o %arte de a
crea situatii tensionante con3orm unui %lan metodologic clar stabilit, iar %e de
alta %arte de a nota com%ortamentele semni3icative Kn directia urmarita, a
semnalarii %re8entei sau absentei %otentialului de lider.
*ctivitatea de evaluare se des3asoara con3orm unei 3ise de observatie Kn care
sunt trecuti indicatorii com%ortamentali s%eci3ici dimensiunilor urmarite.
"isa de observatie este %ractica, o%erationala, %ermite o notare usoara dar
inter%retarea re8ultatelor se reali8ea8a %e ba8a 9)hidului de observare si
notare 9 s%ecial elaborat Kn metodologia testului situational.
Testul situational %ermite reali8area unor %ro3iluri di3erentiatorii ce se
alcatuiesc Kn 3unctie de notele obtinute la dimensiunile urmarite. Pre8entam Kn
continuare %ro3ilurile e0treme, adica situatiile de 9res%ins9, 3ara nici o
dimensiune Knde%linita si cele de 9admis9 cu un %osibil 9ma0im9 de
dimensiuni Knde%linite:
, de3icit de relationare vi8ibil atLt Kn comunicarea cu ceilalti, cLt si Kn
1
adecvarea %ro%riului com%ortament la com%ortamentul celorlalti@ li%sa de
initiativa@ inca%acitate de a 3ormula un %lan coerent, sau de a stabili re%ere de
actiune e3iciente@ inca%abil de a se im%une sau de a e0ercita un minimum de
in3luenta Kn cadrul gru%ului@ rigid Kn atitudini si actiuni@ ca%acitate deci8ionala
slaba Kn situatii critice.
, autocontrol 3oarte bun Kn situatii critice@ ada%tare si relationare 3acila@
comunicativ coerent, rational@ 3orta dominatoare orientata %o8itiv@ initiative
atitudinale si com%ortamentale e3iciente@ ca%abil de a organi8a si %lani3ica
ra%id si e3icient@ 3le0ibil si original Kn gLndire si actiune@ obiectiv si
res%onsabil Kn a%recieri.
Mntre aceste %ro3iluri e0treme se Knscriu celelalte descrieri %siho,
com%ortamentale ce sunt transmise anual institutiilor ce urmea8a sa
%regateasca candidatii declarati 9admis9 la concursurile de admitere Kn aceste
institutii, %entru a avea o imagine clara des%re %otentialul acestora la intrare Kn
sistem cu %osibilitatea de a modela sau cori$a anumite calitati sau de3ecte.
(. 4ecesitatea elaborarii testului situational, valoarea %redictiva a re8ultatelor
obtinute.
&e3eritor la necesitatea elaborarii testului situational, %utem s%une ca este
strLns legata de moderni8area Kn ansamblu a sistemului militar, care %resu%une
%rintre altele, si o 9calitate umana deosebita9. "iltrele mecanismului de selectie
trebuiau com%letate si Kn aceasta directie, Kn sensul ca un adolescent sau tLnar
care o%tea8a %entru cariera militara, %e lLnga un anumit %otential intelectual
asociate cu anumite trasaturi de %ersonalitate, trebuie sa mani3este si calitati de
lider.
#istemul educational e0istent Kn institutiile militare trebuie sa valori3ice si sa
%romove8e calitatile de lider, KntrucLt viitoarele cadre militare vor 3i nevoite sa
3aca 3ata unor misiuni din ce Kn ce mai diverse care solicita multe dintre aceste
calitati.
+aloarea %redictiva a re8ultatelor obtinute %rin intermediul testului situational
necesita studii longitudinale, ce vor Knce%e din anul acesta si care constau Kn
monitori8area unor ca8uri Kn institutiile militare de KnvatamLnt, %entru a vedea
Kn ce masura evolutia %rognosticata la intrarea Kn sistem s,a de8voltat, iar
datele obtinute vor %ermite %er3ectionarea %ermanenta a acestui instrument.
15
II. Evalua!a "#$%&/$-$&l&0$'a #$ '&("&)a(!*)ala "$*)1& *&ua /&(a +!
)!#) #$)ua)$&*al.
I%ote8a construirii Kn viitor a unei 3orme alternative de test situational sau
elaborarea unui nou test %orneste de la necesitatea investigarii si e0%licari unei
arii mai largi a substratului com%ortamental. Posibilitatea evaluarii
com%onentei 3i8iologice a com%ortamentului ar aduce date certe, sigure, ar
elimina %osibilitatea unor conduite simulate din %artea candidatilor si ar
%ermite elaborarea unor %ro3iluri %sihologice mai e0acte Kn anumite %rivinte cu
o valoare %redictiva mai mare, com%arativ cu actuala 3orma a testului
situational.
Mentionam Knca de la Knce%ut ca datele %re8entate Kn continuare sunt 3ormulate
Kntr,o maniera i%otetica, si ca reali8area e3ectiva a unui ast3el de test ar
necesita costuri su%limentare si %oate multi ani de e0%erimentare si cercetare.
1. Testele de %ersonalitate: avanta$e si limite.
Bateriile de teste de %ersonalitate sunt multi%le si variate, ele %ornesc de la
investigarea substratului inconstient al unor acte com%ortamentale, mergLnd
%Lna la sur%rinderea unor trasaturi tem%eramentale si caracteriale Kn vederea
e3ectuarii unor %revi8iuni sau %ro3iluri %siho,com%ortamentale.
Mn mare %arte, ast3el de teste, e0%erimentate si a%oi etalonate %e %o%ulatia %e
care urmea8a sa 3ie a%licate sunt utile, reusind Kn cele mai multe situatii sa
o3ere date reale des%re 9calitatile9 sau 9de3ectele9 unei %ersoane. Totusi sunt si
situatii cLnd datele obtinute %e ba8a acestora sunt insu3iciente sau chiar
eronate, datorita unor de3iciente de 3ormulare a itemilor, sau, nu de %utine ori,
a ceea ce se numeste 9com%ortament simulat9.
"ara a trece Kn revista sursele com%ortamentului simulat, KntrucLt nu acesta
este subiectul lucrarii noastre, vom %re8enta Knsa, Kn continuare, cLteva
caracteristici ale com%ortamentului strLns legate de continutul lucrarii noastre.
, Mai KntLi de toate com%ortamentul este e0%resia unei relatii a organismului
cu mediul Kncon$urator, mani3estarea, a%aritia acestuia 3iind determinata de
necesitatea unui ras%uns la o interventie e0ogena. Com%ortamentul este deci,
un ansamblu de reactii Knvatate a carui determinare este Kn %rimul rLnd e0terna,
e0ogena.
, ? alta caracteristica este aceea ca, Kntotdeauna com%ortamentul %orneste de
la anumite motive declarate sau inconstiente, care im%un cu necesitate un sens
cautarii, Kndre%tarii catre obiectele sau situatiile susce%tibile de a reduce o
19
tensiune sau de satis3acere a unei trebuinte. Com%ortamentul are Kn aceasta
e0%rimare o determinare interna, endogena.
, =n ultim as%ect legat de caracteri8area com%ortamentului si des%re sursele
de determinare ale acestuia, este des%rins din cercetarile %siho,3i8iologice care
de3inesc com%ortamentul ca %e un 9eveniment com%le0 %siho,3i8iologic9.
Cercetarile e3ectuate Kn aceasta directie au meritul de a 3i demonstrat relatia
indisolubila care e0ista Kntre %sihic si creier, %sihicul 3iind considerat ca un
%rodus, ca un re8ultat al 3unctionarii creierului, un 3enomen inse%arabil de
structurile materiale, cuantice si energetice.
Toate aceste caracteristici a%artin unor conce%tii di3erite, de multe ori
unilaterale, cu merite incontestabile dar si cu multe e0agerari Kntr,o directie
sau alta. /e,am amintit Kn aceasta maniera e0trem de succinta %entru ca,
se%arat, ne de8valuie cele trei surse ma$ore ale determinismului
com%ortamental: e0tern,situational@ intern %sihologic si 3i8iologic.
Elaborare unui instrument care sa sur%rinda si sa %ermita o evaluare
com%ortamentala Kn toate cele ( i%osta8e 6%sihologic, 3i8iologic si situational7,
ar re%re8enta varianta o%tima Kn elaborarea unor %ro3iluri reale de cunoastere si
%rognosticare a unor reactii, atitudini si conduite.
Mn continuare nu ne vom centra asu%ra com%onentei %sihologice si nici a celei
situationale KntrucLt actualul test situational si,a dovedit utilitatea tocmai Kn
aceasta directie, Kn a evidentia trasaturi, 3actori de %ersonalitate, %rin
con3runtarea candidatilor cu anumite situatii stimul, ci asu%ra com%onentei
3i8iologice care, du%a %arerea noastra, ar com%leta tabloul evaluarii
com%ortamentale.
!. Mncercari de masurare si inter%retare a variabilei 3i8iologice.
Ma$oritatea acestor cercetari sunt clar orientate s%re evidentierea
com%ortamentului simulat sau s%re stabilirea adevarului sau neadevarului unor
declaratii sau relatarii unor evenimente. Tehnicile au 3ost la Knce%ut construite
9%rimitiv9 %entru ca acum sa 3ie mult %er3ectionate, com%uterul Knlocuind
multe dintre im%rovi8atiile anterioare.
Mn 1591 Caesare /ombroso e0%erimenta %entru detectarea minciunii
9BI.&?#"I)M?)&*"=/9, un a%arat %rimitiv ce masura variatiile de %uls,
cu a$utorul unui cilindru %e care era a%licat negru de 3um, acesta 3iind KnvLrtit
de un mecanism de ceasornic. N. M. Marston 61917 Kncerca sa de%iste8e
minciuna KnregistrLnd variatiile tensiunii sistolice, iar +ittorio Benussi
KnregistrLnd modi3icarile res%iratorii.
&e3eritor la metodologia detectiei simularii, Knregistrarile 3i8iologice au 3ost
!'
orientate s%re urmatoarele variabile:
, activitatea cardiovasculara cu com%onentele ei: ritmul %ulsului, am%litudinea
lui, tensiunea arteriala. &e8ultatele bune %e care le %ot da Knregistrarile
modi3icarilor cardiace, %rin care se %oate indica momentul cLnd un individ
s%une sau nu s%une adevarul, au 3ost %resu%use cu mult Knaintea 3olosirii
detectorului de simulare. Cu cLteva 8eci de ani Kn urma tion scria: 9cu a$utorul
electrocardiogra3ului bogatasul muribund ar %utea detecta %recis gradul de
sinceritate %rivind durerea e0%rimata de mostenitori9. Modi3icarile Kn
%resiunea sistolica au loc ca urmare a inervatiilor sim%atetice. Mn momentul Kn
care valvulele inimii sunt deschise, aceasta %resiune %oate 3i usor Knregistrata
si masurata automat, cu re8ultate bune Kn evidentierea starii de emotie Kn
tim%ul simularii. Pulsul creste de asemenea semni3icativ du%a a3irmarea
minciuni, vi8ibile 3iind vLr3urile 3oarte Knalte ale %ulsatiilor.
Ma$oritatea datelor e0trase %rin aceste e0%erimente arata ca sentimentele de
vinovatie, constienti8area 3ricii, ascunderii unui adevar, sunt declansatoarele
unei stari emotionale care desi %oate 3i mascata atitudinal nu %oate 3i sto%ata
3i8iologic. Indicatorul cardiac reactionea8a vi8ibil Kn ast3el de situatii.
? 3ormulare %lastica %entru ast3el de stari %oate 3i e0%rimata ast3el:9 tristetea
6una din mani3estarile emotiei7 daca nu se mani3esta lacrimi, obliga Kn schimb
organele interne sa %lLnga 9.
, Indicatorul res%irator 3ace %arte de asemenea din Knregistrarile 3i8iologice ale
simularii si minciunii. =n ras%uns simulat Kn ast3el de situatii este indicat
3i8iologic %rintr,o am%litudine marita 3ata de 3orma 3ireasca a res%iratiei si o
blocare de scurta durata. Benussi, %e care l,am mai amintit, %retinde ca
ra%ortul ins%iratie,e0%iratie este semni3icativ marit Knaintea ras%unsului
adevarat, com%arativ cu cel 3alsi3icat, %e durata cLtorva cicluri res%iratorii.
Invers, du%a a3irmarea adevarului, ra%ortul ins%iratie e0%iratie este ceva mai
mic du%a a3irmarea minciuni.
POLIGRAFUL. =n a%arat relativ recent 619!! %rima generatie a %oligra3ului7,
Knregistrea8a reactiile %siho3i8iologice caracteristice starilor de tensiune
emotionala asociate cu minciuna. /a ba8a 3olosirii tehnicii %oligra3 sta 3a%tul
ca, o minciuna s%usa constient, %e lLnga e3ortul mintal %e care Kl necesita,
%roduce si o anumita stare de tensiune emotionala 6teama7. Producerea
tensiunii emotionale Ksi are originea Kn declansarile involuntare ale sistemului
neurovegetativ concomitent constienti8arii %ericolului si Kn KntLr8ierea %rin
aceasta a instinctului de autoconservare.
4u intram si Kn alte amanunte %rivind descrierea altor indicatori 3i8iologici, ci
doar enumeram cLtiva dintre ei 3olositi Kn e0aminarile %oligra3ice com%le0e:
Knregistrarea tem%eraturii res%iratiei concomitent cu cea a %ieli@ Knregistrarile
!1
modi3icarilor oculare 6miscarile sau micromiscarile, cli%itul7@ Knregistrarile
EE) sau EJ) etc., mentionLnd Knsa ca o%inia unanim acce%tata Kn rLndul
acestor cercetatori este aceea ca 3actorul emotional $oaca un rol im%ortant Kn
3unctionarea organismului, e3ectele 3i8iologice 3iind vi8ibile com%arativ cu
e3ectele com%ortamentale care uneori nu a%ar Kn mod automat.
(. Punct de vedere %rivind natura emotiilor.
Cercetarile e3ectuate Kn acest domeniu %ot 3i Km%artite con3orm teoriilor
e0istente Kn %sihologie re3eritoare la natura emotiilor ast3el:
, unele a%artin conce%tiei lui N. Oames si /ange care considera ca Kn
declansarea emotiilor rolul esential revine mecanismelor 3i8iologice %eri3erice,
ca, Kntr,o stare critica, %rimele reactii intervenite sunt cele 3i8iologice si a%oi
constienti8area acestora conduce la instalarea unei anumite stari emotionale@
, altele a%artin teoriilor 3i8iologice centrale care de%lasea8a accentul de %e
8onele %eri3erice %e rolul im%ortant %e care Kl are talamusul Kn declansarea
e0%resiilor emotionale 6teoria talamica a lui N. Cannon7@
, cele mai recente cercetari sunt centrate %e teoriile cognitive care, considera
ca cel mai im%ortant 3actor Kn declansarea emotiilor Kl constituie a%recierea si
inter%retarea cognitiva a stimulilor sau situatiilor. *ccentul cade deci %e blocul
cognitiv, %e e0%erientele %ro%rii 3iecarei %ersoane.
4u ne %ro%unem o anali8a critica a observatiilor reali8ate Kn cadrul acestor
teorii si Conce%tii, ci mentionam ca absolut toate, sub di3erite 3orme, leaga
indisolubil 3i8iologicul de %sihologic si mai ales de e3ectele emotiilor Kn %lan
com%ortamental. *st3el, starile emotionale, Kn 3unctie de intensitatea lor dar si
de 9terenul9 %sihic %e care se instalea8a, %ot 3i bene3ice, %o8itive, reali8Lnd Kn
anumite situatii o dis%onibili8are %siho,3i8iologica orientata stenic, iar alteori
%ot bloca chiar si cele mai elementare, 3iresti acte com%ortamentale.
&e3eritor la cercetarile %oligra3ice si cele e3ectuate Kn directia sur%rinderii
com%ortamentului simulat, 3ra%ant este 3a%tul ca au e0istat 3oarte %utine
%reocu%ari care, %ornind de la datele strLnse, sa descrie anumite ti%are
com%ortamentale sau sa e3ectue8e %revi8iuni asu%ra anumitor mani3estari.
Tocmai acest as%ect %redictiv ce %oate 3i dat de dimensiunea 3i8iologica a
com%ortamentului ar trebui 9s%eculat9 Kn cercetarile actuale %entru a %utea
%rognostica9cum actionea8a un individ Kn conditii de Kncarcatura emotionalaP9,
care este %ragul emotional %Lna la care starile emotionale nu destabili8ea8a
com%ortamentulP9.
&as%unsurile la aceste Kntrebari, consideram ca nu %ot 3i com%lete decLt daca
Kn anali8a si evaluarea com%ortamentala este introdusa si dimensiunea
3i8iologica, ce %oate 3urni8a in3ormatii e0trem de utile des%re modul de
!!
mobili8are si actiune al unei %ersoane Kn situatii critice, atunci cLnd se im%une
cu necesitate luarea unor deci8ii ra%ide si ma0imum de e3icienta.
-. 4ecesitatea im%lementarii unei 3orme alternative a testului situational.
*sa cum am aratat Kn %aginile anterioare, actuala 3orma a testului situational
%ermite sur%rinderea unor atitudini, conduite %rin con3runtarea candidatilor cu
di3erite situatii stimul, ceea ce %ermite %sihologilor evaluatori stabilirea
%re8entei sau absentei %otentialului de lider.
.intre dimensiunile evaluate, una dintre cele mai im%ortante este: 9#ta%Lnirea
de sine9, ce vi8ea8a Kn %rimul rLnd autocontrolul emotional al candidatilor Kn
situatii critice.
*ceasta dimensiune este evaluata %e tot %arcursul testului situational Kntr,o
dubla i%osta8a: una teoretica 6con3runtarea Kn %lan imaginar a candidatilor cu o
situatie critica7 si una %ractica, actionala, cLnd gru%ul de candidati are de
e0ecutat e3ectiv o sarcina, ce declansea8a starii tensionale de di3erite intensitati
%rin restrictiile introduse Kn metodologia des3asurarii acestei %robe.
Evaluarea acestei dimensiuni se reali8ea8a con3orm unei 3ise de observatie Kn
care sunt trecuti indicatorii com%ortamentali cei mai semni3icativi, %e ba8a
carora evaluatorii stabilesc e0istenta sau, dim%otriva, none0istenta unui
minimum de autocontrol Kn situatii critice, care, %rin e0%erienta si educatie
s%eci3ica, sa %oata deveni Kn viitor o trasatura caracteriala bine re%re8entata Kn
%lan com%ortamental. *ctuala 3orma a testului situational %ermite sur%rinderea
acestui minimum de autocontrol.
Totusi, aceasta dimensiune care %oate este de3initorie %entru un lider e3icient
ar 9merita9, du%a %arerea noastra, o anali8a mai amanuntita. *ici consideram
ca introducerea Kn studiu a com%onentei 3i8iologice ar 3i e0trem de utila atLt Kn
selectia candidatilor ce o%tea8a %entru KnvatamLntul militar cLt si %entru
selectia cadrelor care o%tea8a %entru anumite 3unctii sau misiuni.
*r 3i Knsa, e0trem de greu ca, Kn acest conte0t, sa ne %ro%unem masurarea unei
arii vaste de modi3icari 3i8iologice, motiv %entru care consideram ca si doar
una dintre ele ar %utea 3i relativ edi3icatoare Kn aceasta directie. *st3el, cea mai
intens studiata, si %oate cea mai sim%lu de masurat este 9 intensitatea
%ulsului9.
"oarte multe relatari ale unor e0%eriente traite Kn situatii critice atrag atentia
asu%ra cresterii semni3icative a intensitatii %ulsului Kn ast3el de situatii. +om
re%roduce una dintre aceste situatii descrisa de un militar anga$at %e ba8a de
contract ce %artici%ase la o misiune Kn Bosnia: 9 trebuia sa re3acem un %od,
!(
eram %rimul Kn coloana, dar la o distanta destul de mare de ceilalti, mergeam
rela0at, cLnd mi,am dat seama ca terenul era minat@... %uteau 3i %este tot. .esi,
stiam ce am de 3acut Kn ast3el de situatii, am simtit ca %ulsul ma su3oca, n,am
%utut nici macar sa mai vorbesc...@ mi,am anuntat colegii mai mult %rin
semne9.
Credem ca %entru ast3el de situatii ar trebui construit un instrument care sa
masoare macar una dintre modi3icarile 3i8iologice ce acom%ania8a trairile
emotionale %uternice, de multe ori cu e3ecte destabili8atoare asu%ra
com%ortamentului.
"ireste ca niciodata, Kn conditii de laborator, nu %ot 3i e0%erimentate trairi
emotionale, similare cu cele ce a%ar Kn situatii critice reale dar nu %utem nega
%osibilitatea crearii Kn mod arti3icial a unor situatii asemanatoare si
Knregistrarea modi3icarilor a%arute Kn ritmul si intensitatea %ulsului %entru a
%utea stabili valoarea unui 9%rag emotional o%tim9 si al unuia de3icitar.
.oar observatiile %sihologice si cele 3i8iologice coroborate Kntr,un sigur
instrument 6o noua varianta de test situational7 %ot %ermite o %rognosticare a
com%ortamentului Kn situatii critice cu o mar$a de eroare redusa.
=n ast3el de instrument ar %utea 3i reali8at Kn 3orme diverse:
, e0%unerea subiectilor la imagini cu o mare Kncarcatura emotionala si
Knregistrarea modi3icarilor de %uls Kn ast3el de situatii concomitent cu
vi8uali8area gra3ica a acestora@
, com%ararea modi3icarilor de %uls Kn doua situatii: una dintre ele 3ireasca
normala, cealalta tensionata, critica@
, crearea Kntr,o maniera %lani3icata dar cu as%ect s%ontan %entru subiecti, a
unor situatii critice si masurarea modi3icarilor de %uls etc.
&eali8area unui ast3el de instrument de evaluare ar necesita Knsa, e0istenta,
construirea sau ada%tarea unor dis%o8itive s%eciale, o echi%a de cercetare,
s%atii s%ecial amena$ate dar, re8ultatele ar 3i e0trem de utile, ar %ermite
strLngerea unor date %siho3i8iologice cu valoare %redictiva ridicata %recum si
in3ormatii noi, %entru actualele teorii %sihologice %rivind 9 rolul emotiilor Kn
com%ortament9.

!-