0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
7 vizualizări2 pagini
Are doua componente: una musculara si alta psihica. Dar intre starea de tensiune a corpului si starea emotionala exista o legatura directa si reciproca (observând ca in starile de mare activare emotionala muschii sunt si ei încordati, specialistii care au pus la punct procedeele stiintifice ale relaxarii procedeaza invers, reducând încordarea musculara pentru a crea o stare de destindere psihica) si atunci exercitiile care vizeaza una sau alta dintre componente se finalizeaza de fapt cu relaxarea întregului organism
Are doua componente: una musculara si alta psihica. Dar intre starea de tensiune a corpului si starea emotionala exista o legatura directa si reciproca (observând ca in starile de mare activare emotionala muschii sunt si ei încordati, specialistii care au pus la punct procedeele stiintifice ale relaxarii procedeaza invers, reducând încordarea musculara pentru a crea o stare de destindere psihica) si atunci exercitiile care vizeaza una sau alta dintre componente se finalizeaza de fapt cu relaxarea întregului organism
Are doua componente: una musculara si alta psihica. Dar intre starea de tensiune a corpului si starea emotionala exista o legatura directa si reciproca (observând ca in starile de mare activare emotionala muschii sunt si ei încordati, specialistii care au pus la punct procedeele stiintifice ale relaxarii procedeaza invers, reducând încordarea musculara pentru a crea o stare de destindere psihica) si atunci exercitiile care vizeaza una sau alta dintre componente se finalizeaza de fapt cu relaxarea întregului organism
METODE PENTRU AUTOCONTROLUL EMOTIONAL<O:P</O:P -prezentare enerala- <O:P</O:P Principalele
mi!loace "e realizare a autocontrolului #unt: $n"irea poziti%a& rela'area& antrenamentul p#i(oton& e'ercitiile "e re#piratie #i auto#ue#tia)<O:P</O:P a* RELA+AREA<O:P</O:P Are "oua componente: una mu#culara #i alta p#i(ica) Dar intre #tarea "e ten#iune a corpului #i #tarea emotionala e'i#ta o leatura "irecta #i reciproca ,o-#er%$n" ca in #tarile "e mare acti%are emotionala mu#c(ii #unt #i ei .ncor"ati& #peciali#tii care au pu# la punct proce"eele #tiinti/ice ale rela'arii proce"eaza in%er#& re"uc$n" .ncor"area mu#culara pentru a crea o #tare "e "e#tin"ere p#i(ica* #i atunci e'ercitiile care %izeaza una #au alta "intre componente #e /inalizeaza "e /apt cu rela'area .ntreului orani#m)<O:P</O:P Orice /orma "e rela'are e#te pre/era-il #a #e realizeze ,cel putin la .nceput& c$n" "eprinzi rela'area0 "oar initiatii au capacitatea #a #e rela'eze oric$n" #i oriun"e .#i propun& "e pil"a in timpul concur#ului #au in tram%ai* intr-o atmo#/era lip#ita "e pertur-atii #onore& la o temperatura placuta& intr-o camera aeri#ita core#punzator) E "e "orit #a /ii .m-racat cat mai le!er& /ara curele #tr$n#e& #nururi #au -i!uterii1Rela'area #e realizeaza /ac$n" apel mai putin la %ointa ,acea#ta pre#upune o anumita .ncor"are& un anumit e/ort* #i mai mult la 2 aripile 2 imainatiei& la reprezentari cat mai pla#tice& mai #ue#ti%e& la /ormulari %er-ale cat mai e'pre#i%e)<O:P</O:P Orice e'ercitii "e rela'are& c(iar "aca #unt la in"emna oricui& pre#upun o anumita "oza "e re#pon#a-ilitate #i maturitate) Ele au reuli care e -ine #a /ie re#pectate) Precautia #i #eriozitatea "uc #i aici la rezultate -une) Reularitatea practicarii e'ercitiilor "uce& numai ea& la prore#) Rela'area e la in"emna oricui& "ar ea are etape #i cicluri care urmeaza .ntocmai) E #inurul "rum #pre #ucce#)<O:P</O:P <O:P</O:PMeto"a #intetica "e rela'are #au antrenamentul autoen al lui 3c(ultz)<O:P</O:P E#te cea mai ra#p$n"ita /orma "e rela'are& cea mai como"a #i mai acce#i-ila)<O:P</O:P Cuprin"e un an#am-lu "e e'ercitii care au la -aza trairea treptata a #enzatiei "e reutate in mem-re #i a #enzatiei "e cal"ura in zona re#pecti%a)<O:P</O:P E#te utilizata ,#inura #au in com-inatie cu alte te(nici #i meto"e* pentru: autocontrolul emotional)& optimizarea concentrarii atentiei #i optimizarea memoriei& ameliorarea o"i(nei& re/acerea "upa e/ort, "eci #er%e#te in totalitate preatirii noa#tre pentru e'amen*) In"uce la practicant o #tare enerala "e calm& o lini#te /izica #i p#i(ica /a%ora-ile per/ormantelor ri"icate) E/ectele apar mai repe"e #au mai lent& "ar per#e%erarea "a .ntot"eauna roa"e)<O:P</O:P Con"itiile unei -une rela'ari #unt: lini#tea& temperatura placuta #i #emio-#curitatea ,ziua poti /olo#i !aluzelele& noaptea poti mane%ra core#punzator "irectia #i inten#itatea luminii unei %eioze*)<O:P</O:P Pozitia cea mai /rec%enta pentru ace#t tip "e practica e#te pozitia #ez$n" pe un /otoliu #au c(iar pe un #caun como") Daca alei acea#ta pozitie& %ei la#a capul #a #e #pri!ine& /ire#c& pe #peteaza /otoliului& -ratele %or /i a#ezate con/orta-il pe -ratele /otoliului iar picioarele %or /i mentinute intr-o pozitie #ta-ila)<O:P</O:P <O:P</O:PPentru a #pori e/ectul rela'arii pot /olo#i un /on" muzical ,muzica precla#ica- iar "intre in#trumente /lautul #au (arpa& au e/ecte "e ma'ima rela'are prin #onoritatea lor #peciala& prin ritmul #i inten#itatea lor uni/orme #i 2 cati/elate4*) De a#emenea& e pre/era-il #a-ti .nrei#trezi pe o ca#eta primele e'ercitii "e rela'are) Pentru .ncepatori ace#t lucru e#te util "eoarece le o/era po#i-ilitatea #a-#i analizeze pretatia ,#a "e#copere partile -une #i mai putin -une ale intonatiei& /razarii& tim-rului& e'pre#i%itatii %or-irii* #i #a optimizeze e'ercitiul urmator) 3e mai recoman"a& .nainte "e e'ercitiu& tran#crierea te'tului pe care "ore#ti #a-l /olo#e#ti la rela'are 0 ace#ta te %a a!uta #a retii mai u#or #i #a .ntelei mai -ine #en#ul #i continutul /ormulelor pe care "ore#ti #a ti le a"mini#trezi) 3c(im-a /ormulele care nu ti #e par e/icace0 .nlocuie#te-le cu acelea care te a!uta #a te rela'ezi) E inutil #a cauti /ormule i"eale pe care #a le preiei 2 "e-a ata4) 5iecare tre-uie #a .#i creeze e'pre#iile care i #e potri%e#c lui cel mai -ine)<O:P</O:P Urmeaza& ca #i in cazul #enzatiei "e reutate& eneralizarea treptata& prin /ormule a#emanatoare& pana la cuprin"erea .ntreului corp intr-o 2-aie4 "e cal"ura placuta) Rezultatele ace#tei practici nu %or .nt$rzia #a apara& E/ectul lor %a #pori pe ma#ura ce le %ei com-ina cu alte te(nici "e autocontrol, imainatia "iri!ata& antrenamentul i"eomotor #i p#i(oton& e'ercitiile "e re#piratie*<O:P</O:P -* E+ERCITIILE DE RE3PIRATIE 3I AUTO3U6E3TIE<O:P</O:P<O:P</O:P 3unt elemente-c(eie ale autorelarii #tarilor p#i(ice& utiliz$n"u-#e .mpreuna& at$t in #copul calmarii cat #i in cel al acti%arii ,"epin"e "e #ituatia concreta*) Te(nicile controlului %oluntar al re#piratiei #unt utile #i in practicarea acelor acti%itati care #olicita in mo" e'pre# /unctia re#piratorie ,"i%er#e ramuri ale #portului& in muzica #au in arta teatrala*)<O:P</O:P Re#piratia lini#tita are e/ecte -ene/ice in ca"rul e'ercitiilor "e rela'are #i e#te optimizata la r$n"ul #au prin interme"iul ace#tor e'ercitii)<O:P</O:P De e'i#tenta unei corelatii intre re#piratie #i #tarile p#i(ice ne putem con%ine u#or& "aca ne reamintim ca o emotie puternica, "e e'emplu& o #tare "e #paima* mo"i/ica ime"iat a#pectul re#piratiei ,"aca te #perii& pentru o clipa re#piratia #e opre#te apoi #e accelereaza*) Dar #i relatia in%er#a e#te %ala-ila0 importanta controlului re#piratiei pentru optimizarea #tarilor p#i(ice a /o#t o-#er%ata "e mii "e ani #i a con"u# la aparitia unui mare numar "e /orme ale re#piratiei "iri!ate) A#t/el& o #tare "e aitatie care te .mpie"ica #a #tu"iezi e/icient #au #a te concentrezi in re"actarea lucrarii la e'amen& poate /i calmata prin practicarea e'ercitiilor "e e'piratei lenta #i a"$nca) O #tare "e apatie #i #omnolenta %a /i .n"epartata prin c$te%a e'ercitii ritmice cu in#piratie prelunita)<O:P</O:P In eneral& ritmarea #i reularizarea re#piratiei contri-uie la cre#terea capacitatii "e concentrarea a atentei #i& prin acea#ta& la optimizarea tuturor proce#elor intelectuale ,$n"ire& memorie& imainatie& rezol%are "e pro-leme& .nteleere& o-#er%atie*<O:P</O:P Apoi& #porti%ii #tiu prea -ine ce rol !oaca re#piratia in "i/erite momente ale e'ecutiei) De la pro-a la pro-a& re#piratia poate capata /orme #i inten#itati %ariate) Un alerator "e 788 m plat re#pira cu totul alt/el "ec$t aleratorul "e /on") 9notatorul alt/el "ec$t cel care e%olueaza in pro-a "e tir)<O:P</O:P Dar cea mai importanta contri-utie a e'ercitiilor re#piratorii #e e'prima in relarea #tarilor emotionale)