Conceptul de management - are 3 sensuri : ca proces , ca echipa de conducere , management ca stiinta

Management este asociat organizatiilor, Organizatia este o unitate socio tehnica. Managrmentul ca proces
prezinta sarcinile majore a organizatiei acestea fiind :
1 stabilirea misiunii firmei ! asigurarea unei acti"itati producti"e 3 reglamentarea responsabilitatilor
sociale.
Managementul ca echipa dirijeaza sistemele asigurind acti"itatea eficienta din punct de "edere economic si
social-juridic
Managementul ca stiinta preia informatiile de la procesul de conducere si echipa de conducere le analizeaza in
scopul urmator:
- de a "alida e#perienta poziti"a -de a perfectiona metode si tehnici manageriale e#istente -de a le complecta cu
metode si tehnici noi - de a difuza pe larg cunostintele din acest domeniu.
$mportanta stiintei managementului este do"edita statistic , firmele conduse prin aplicarea metodelor stiintifice
sunt mai "iabile de cit firmele conduse intuiti"e. %ormula succesului arata in felul urmator: &'M()(O
*+rcitner,
)- a"iabilitatea de a conduce M- moti"atia O- oportunitatea.
%irma -este o organizatie care transforma intrarile in produse sau ser"icii. $ntrarile sunt utilaje ,scule
forte de munca,utilitatile. -rasatura comuna a tuturor firmelor consta in urmatoarele: 1. cumpara toate
intrarile !. le transforma cu tehnologiile in produse sau ser"icii. 3. le ofera spre "inzare beneficiarilor.
.#istenta unei firme presupune indeplinirea de catre ea a unor conditii obligatorii:
1 &a aiba o denumire. ! &a aiba un sediu si o adresa bine precizata pentru scopuri comunicationale. 3. &a aiba
un patrimoniu si un profil de acti"itate ./rofilul se allege liber si se pastreaza o perioada, pina la schimbari
oficiale. 0 &a aiba personalitate juridical care i confera calitate de subiect cu drepturi si obligatii in cadrul
societatii ci"ile.
Caracteristicile mentionate sunt indicate in contractul si statutul care se intocmesc la infiintarea firmei.
)legerea tipului de firma :
1 &C1C-societate comerciala in nume colecti" !. &C&- societatea in comandita simpla. 3.&C)- societate in
comandita pe actiuni. 0.&)- societate pe actiuni. 2. &34- societate cu raspundere limitata.5.6$ intreprindere
indi"iduala. 7. %- franchisa
-oate aceste societati se definesc dupa parametrii urmatori :n- numarul de asociati 8-capital si caracterul lui
* di"izibil sau nedi"izibil, 3- responsabilitatea fata de creanta C- conducerea firmei.
&C1C- numarul de asociati se indica in contractul de societate. 9aloarea capitaluluise indica in contractul de
societate , capitalul fiind nedi"izibil. 3esponsabilitatea este totala si solidara a tuturor asociatilor. Conducerea se
efectuiaza de administratori alesi dupa capitalul in"estit.
&C&- numarul de asociati se pre"ede in contract , capitalul la fel este nedi"izibil. 3esponsabilitatea este totala si
solidara a comanditatilor.C-se efectuiaza de administratori care sunt alesi din comanditati care sunt alesi dupa
principiul majoritatii capitalului.
&C)- n:2 . 8: 1;.;;; di"izibil pe actiuni. 3- totala si solidara a comanditatilor cu "aloarea actiunilor detinute.
C- se efectuiaza de administratorii alesi din comanditati dupa principiul majoritatii.
&)- n:2, 8:1;.;;; di"izibil pe actiuni , pentru tip deschis 8: !;.;;; di"izibil pe actiuni, 3- proportionala cu
"aloarea actiunilor detinute, C-se allege consiliul de administratie , iar el allege presedintele sau directorul
general.
&34- n' intre 1-2; , 8 :2.0;; este di"izibil pe actiuni, 3- proportionala cu "aloarea partilor sociale detinute , C-
asociatii aleg consiliul d administratie si consiliul de cenzori . /resedintele este ales de consiliul de administratie.
/articularitatile firmelor in alte tari $n &<) se organizeaza de obicei 3 tipuri de firme :
indi"iduale societati in participare companii pe actiuni.
&ocietatea in participare are ! "ariante: generala si limitat
$n societatile de tip general fiecare partner raspunde nelimitat pentru acti"itatile firmei . $n societatile limitate
e#ista ! categorii de parteneri de tip general si limitat. Cei de tip limitat raspund numai de unele obligatiuni.
%irmele indi"iduale constituie apro#imati" 7;= din totalul firmelor din &<) . 9aloarea de afaceri constituie
5=. $ntreprinderi in participare constituie apro#imati" 1;= din totalul firmelor , "olum de afaceri 0=.
Cel mai mare "olum de afaceri constituie companii pe actiuni apro#imati" !;=. 9olum de afaceri >;=.
$n )nglia , ?ermania, $talia, @aponia pe linga companii pe actiuni sunt faorte multe companii de tip &34 sau
societati in participare limitata.
Concentrarea capitalului a condos la organizarea unor firme comple#e de tip federati" .%irmele federati"e sunt
corporatiile in &<), concernele in Cehia, Olanda $talia, holdinguri in ?ermania s.a . ele include mai multe
di"iziuni:uzine fabrici si banci.
%irmele internationale - multinationale- globale.
%irmele multinationale e#ercita control asupra producerii si comercializarii in doua sau mai multe tari.
/ilotind afacerile din tara de origine.
$nternationalizarea afacerilor e"oluiaza in 5 etape:
1. licenta se autorizeaza firmele din tari staine sa produca si sau sa comercializeze un anumit produs intr-un
teritoriu bine determinat contra unei ta#e rede"enta
!. e#port bunurile produse intr-o tara data se "ind pentru utilizare sau recomercializarein alta tara.
3. organizarea retelei de desfacere in alte tari bunurile produse intr-o tara data se e#pediaza la depozitele sau
magazinele amplasate in reteaua de desfacere in alte tari.
0. asamblarea si ambalarea locala in loc de a trimete produsele gata in alta tara se e#pediaza componentele si
subansamblurile pentru asamblarea si ambalarea locala . Cu "inzarea ulterioara pentru utilizare.
2. organizarea firmelor mi#te o companie dintr-o tara isi uneste resursele cu una sau mai multe companii din
alta tara cu scopul de a fabrica si a comercializa produse si de a obtine "enituri.
5. in"estitiile directe in strainatate intreprindere dintr-o tara data produce si comercializeaza produsele prin
intermediu filialelor proprii intr-o alta tara.
.tapele 2 si 5 sunt cele mai importante in procesul de internationalizare a firmelor. %irmele globale prezinta
e#stensia firmelor multinationale .
$nfiintarea si lichidarea firmelor.
4a infiintarea firmei, asociatii sunt obligate sa intocmeasca un set de documente . /rincipalele documente sunt
contractul si statutul societatii. /e baza acestora organelle in drept aproba functionarea firmei . $n contractul de
societate sunt mentionate datele referitoare la asociati si conditiile in care acestea participa la capital la
acti"itatea curenta si la conducere. -ot aici sunt inregistrate drepturile si obligatiunile asociatilor. $n statutul de
societate sunt introduce date referitoare la identitatea firmei si modalitatea in care ea "a fi conceputa si "a
functiona . Aocumentele de baza se "erifica de catre organelle juridice iar cererea de infiintare a firmei si toate
actele au#iliare se inregistreaza in instantele oficiale . Camera inregistrarii de stat sau camera de comert sau
registrul comertului. /e cit de acti"e este procesul de infiintare a firmelor pe atit de dBnamic este procesul de
lichidare a lor./rocesul de lichidare cel mai frec"ent se realizeaza prin faliment. /ina la lichidare insa firmele
care manifesta sindromul falimentului sunt supuse unui tratament economic financiar si juridic cu scopul de a
sal"a ceea ce se poate sal"a. -ratamentul economic si juridic se declanseaza dup ace a fost efectuata constatarea
incetarii platilor. Constatarea se face de catre organelle jurdice teritoriale , starea de incetare a platilor
inseamna ca firma nu face fata pasi"elor curente prin acti"ele curente. /asi"ele salariile impozitele , platile
contragentilor. )cti"ele conturile la banca , facturi in curs de incasare. Constatarea pri"itor la incetarea
platilor nu se asimileaza cu insol"abilitatea firmei . %irma mai poate fi sal"ata prin restringerea acti"itatii prin
"inzarea unor acti"e , depzite. )ceasta procedura se numeste de redresare economica si juridical. 4ichidarea
firmei se face in baza legii falimentului. %irmele care presteaza ser"icii falimenteaza in primii 2-5 ani.
Aeterminarea marimii firmei - prin dimensionarea unei firme se intelege determinarea marimei ei .
/entru dimensionarea firmei se utilizeaza doua metode :
1 )naliza punctului de echilibru *programului de rentabilitate,
! Metoda costului minim a produsului fabricat
)naliza punctului de echilibru se utilizeaza pentru demensionarea firmelor de importanta locala iar metoda
costului minim pentru dimensionarea firmelor de importanta nationala si internationala.
Aimensiunea optima a firmei MO& este justificata prin mentinerea c"azei constanta a costului la dublarea
acti"elor tehnologice. .#istenta firmelor de marime optima este un indicator al potentialului concurential al tarii
. Cu cit mai multe firme de acest gen sunt organizate in tara cu atit potentialul concurential al acestei tari este
mai mare. Aaca firmele sunt mai mici de cit un MO&- 1C3 atunci profitul scade de la 1.2 pina la !2= in functie
de ramura.
&tabilirea profilului firmei - se allege reesind din obiecti"ele intreprinzatorului si din sansele de a le
satisface . /rofilul se allege in doua faze: 1 . alegerea domeniului. !. stabilirea sortimentului optim.
Obiecti"ele alegerii domeniului pot fi materialele sau subiecti"e . Obiecti"ele materiale sunt: profitul cit mai
mare costul de piata cit mai insemnat riscuri cit mai mici.
Obiecti"ele subiecti"e sunt: pasiunile si aspiratiile omenesti, si anume dorinta de a implimenta o in"entie de care
s-a ocupat ca sa obtina recunoasterea societatii.
&tabilirea sortimentului optim se bazeaza pe metoda programarii lineare care in forma matriceala poate fi
relatata cu ajutorul sistemei de ecuatii
ma#C min D' CE D- functionala scop sau obiecti" care prezinta dupa caz sau profit sau cost
)# 'F C'GC1, C! HHCnI- "ector liniei de formaC1,C! profit sau cost unitar
#:; #G#1 #!HH.#nI "ector linie de forma #1, #!, #n "olumul produselor
cu costul C1, C!, HCn
) matricea sistemului de ecuatii care descrie restrictiile problemei. 3estrictiile prezinta necesitatea incadrarii
in resursele financiare , materiale sau umane precum si incadrarea in cerintele pietii.
F descrie resursele disponibile .
)mplasarea geografica a firmei - determina puterea ei economica . Oricarii coordinate geografice ii
corespund conditii de mediu specifice , iar conditiile de mediu sunt "itale pentru firma . Conditiile de mediu au
legaturi multiple cu intrarile si iesirile , deaceea deplasarea firmei dintr-un punct in altul "a a"ea efecte multiple
asupra intrarilor si iesirilor. Aeaceea amplasarea geografica a firmei prezinta o problema de optimizare. 4a
inceput se cerceteaza influienta factorilor naturali asupra firmei si se ia in seama importanta ei. Aaca
functionarea firmei depinde de factori naturali * santier na"al sau hidrocentrala, atunci firma se "a amplasa in
locul care ofera aceste ser"icii. Aaca nu depend de factori naturali atunci se tine cont de importanta firmei
adica de importanta locala , nationala, sau internationala.
%irmele de importanta locala se amplaseaza in localitatea deser"ita . se ia in calcul starea sociala a clientilor.
%irmele de importanta nationala deser"esc spatii intinse deaceea aici "or fi implicate cheltuielele de transport .
$n cazul acestei firme se cerceteaza daca firma este mare consummator de materie prima sau mare
consummator de manopera atunci aceasta firma se "a amplasa intr-o regiune populate unde este forta de
munca si piata de desfacere. Aaca este mare consumatoare de materie prima atunci se cerceteaza daca ea
consuma un singur gen de materie prima sau mai multe genuri care pro"in din mai multe surse, in cazul doi
a"em ecuatia cheltuielelor de transportare a materiei prime C' ?i-4i--- min c- chieltuieli de transport ?i
greutatea -- tariff mediu 4i --- distanta * graphic in caiet,
4a amplasarea firmelor de amplasare nationala nu se pun probleme de reguli diferite tara a"ind gu"ernare
unica .
$n cazul firmelor internationale apar probleme comple#e , amplasarea acestor firme se face in doua etape . 4a
inceput se face selectia a citor"a tari dupa criterii generale * politice , economice de "ecinatate, )poi se allege din
aceasta selectie o tara iar coordonatele geografice se aleg prin metoda cunoscuta . /entru alegerea unei tari se
utilizeaza criteriile urmatoare 1. rata somajului, ! ni"elul salarizarii 3. gradul de dez"oltare a infrastructurii
* telecomunicatii, rata somajului,, 0. ni"elul de pregatire profesionala, 2 stabilitate politica, 5. stabilitate
economica 7. repatrierea capitalului * "ezi caiet formule,

)legerea tehnologiei- intreprinzatorul trebuie sa raspunda la intrebarea ce si cum sa producaJ Aaca
firma constructoare de masini produce a"ioane ea este implicate in tehnologii )erospatiale dar daca frigidere- in
tehnologii frigotehnice . $n mod similar putem spune de firmele de -C, tele"izoare , audiotehnica. )legerea
tehnologiei are loc in ! etape: - identificarea produselor care le "a realize firma - alegerea proceselor si
echipamentelor.
/entru identificarea produselor se folosesc metodele e"oluarii produselor alternati"e. )ceste metod se clasifica in
ordinale si cardinale.
Metode ordinale stabilesc ordinea preferintelor "ariantelor analizate.
Metode cardinale stabilesc ierarhia "ariantelor calculate in baza calculelor.
-oate metodele include doua faze: 1 departajarea "ariantelor se face in baza criteriilor obligatorii !
departajarea "ariantelor se face in baza criteriilor obligatorii si facultati"e . &e analizeaza numai "ariantele
ramase in concurs dupa prima faza de selectie .
Metoda .4.C-3. prezinta analiza pe perechi a "ariantelor 9i dupa mai multe criterii Cj a doi indicatori
- de concordanta
- de discordanta
$ndicatorii de concordanta arata preferinta "ariantei de pe linie fata de "arianata de pe coloana
9.D$ C)$.-
Metoda .4.C-3. are urmatorul algoritm: 1. se stabilesc coeficientii de importanta a criteriilor +j si Cj
!. se atribuie calificati"e peste tot unde criteriile au fost estimate calitati" 3. se asociaza scalele de notare la
fiecare criteriu. 0. se calculeaza coeficientul de concordanta si se completeaza matricea ).
2. se calculeaza indicatori de discordanta si se completeaza matricea F 5. se analizeaza matricea ) si F se
construieste iterati" graficul prioritatii "ariantelor analizate.
Metoda 3OM/.A.--potri"it acestei metode analiza "ariantelorse face cu ajutorul unui indicator de
performanta globala numit ni"elul ethnic calitati" a "ariantei*i,
Ki '
E8j si Eij reprezinta caracteristicile tehnice sau criteriile de apreciere a "ariantelor $ si 8 respecti"e la criteriul
j . 9ariantele sunt luate din aceeasi selectie unele din ele fiind "arianta de referinta * "ezi caiet,
a ' 1;; ni"el ethnic calitati" "a fi e#primat in =. Aaca "ariantele se deosebesc foarte putin atunci a' 1;;;.
)legerea proceselor si echipamentelor- procesele tehnologice constau din flu#uri si operatii bazate pe proprietati
fizice si tehnice distincte. &e diferentiaza pe ramuri de acti"itate, in ce pri"este echipamentele implicate in
procesele tehnologice ele se aleg in baza criteriilor urmatoare:
1 producti"itatea muncii !. $n"estitia in utilaje 3. suprafata ocupata 0. consumul de energie 2 calitatea
produselor 5. costul asamblarii 7. conditii de munca pentru lucrator L. fle#ibilitatea productiei.
O parte din criterii sunt cantitati"e iar cele calitati"e se apreciaza de e#perti. -ehnologia se allege cu metoda
3OM/.A.- 1 in cazul criteriilor cantitati"e sau 3OM/.A.-! in cazul alegerilor mi#te. $n ce pri"este
operatii si procedee de transformari alegerea lor se bazeaza pe analiza punctului de echilibru.
/unctul de echilibru in planul cheltuielelor implicate in transformari . &e stie daca procesul tehnologic este
manual sau manual mechanic atunci cheltuielele cu echipamente sunt mici in schimb sunt mari cheltuielele cu
manopera. $n cazul proceselor automatizate echipamentele costa foarte scump iar manopera este limitata pina
la e#cludere totala * "ezi caiet,
@ustificarea in"estitiilor pentru firme si tehnologii baza pentru justificarea in"estitiilor o constituie costul
capitalului , calculul costului capitalului este o problema foarte dificila deaceea pentru justificarea in"estitiilor
deseori se ia dobinda bancara. O asemenea orientare este justificata prin faptul ca orice in"estitor porneste de la
ipoteza ca prin plasamentul respecti" el "a primi un profit care "a fi cel putin egal cu rata dobinzii . Metodele
utilizate pentru justificarea in"estitiei sunt : 91) "alori nete actualizate 33 matoda ratei recuperarii /-
"aloarea actuala a proiectului C-in"estitia 91)' /-C
/- se determina prin actualizarea in baza dobindei bancare a tuturor "alorilor nete ale flu#ului banesc a
perioadelor "iitoare la "aloarea lor actuala. * "ezi caiet,
)1,)!,)n prezinta "alorile flu#ului banesc la finele anului 1, !, .. n
3 rata dobinzii bancare
n numarul de ani pentru care este destinata in"estitia * "ezi caiet,
Aaca a"em mai multe proiecte cu 91) poziti" atunci din ele se "a allege cu cu 91):o * ma#, * "ezi caiet,
trM tn * in"estitia este justificata, unde tr- termen de recuperare a in"estitiei

--medie termin mediu de amortizare a mijloacelor fi#e 9j "aloarea de in"entar a mijlocului de tip j -j
termen de e#ploatare a mijlocului de tip j 8- coefficient de eficienta economica, cu cit este mai mare cu atit
reproducerea acti"elor este mai rapida. )re loc in cazul tehnologiilor de "irf.
Ai"iziunea conducerii pe "erticala sistemului ierarhic
)cti"itatea unei intreprinderi poate fi sistematizata in urmatoarele functiuni:
%1- cercetare dez"oltare %! productia %3 functiunea comerciala : %0 personal sau resursele umane %2
financiar contabila .
%unctiunile conducerii sunt urmatoarele : C1 planificarea C! organizarea C3 comanda C0
coordonarea C2 control * "ezi caiet ,
Celulele hasurate care din functiuni a conducerii sunt
asigurate cel mai bine cu metode si tehnici stiintifice.
Ai"iziunea muncii de conducere poate fi dez"oltata prin
)daugarea unor operatii tehnologice de conducere r1
- identificarea problemei de conducere si selectarea informatiei.