FAM.

POXVIRIDAE
CURS 7
agenti care infecteaza insecte, pasari si
mamifere
clasificare :
- gen orthopoxvirus: v. variolic, v. vaccinal
Virusul Variolic
Virus variolic
agent cauzal al variolei, boala care a
determinat epidemii devastatoare (nr.
mare de cazuri, mortalitate >)
primul vaccin folosit (Jenner 1796)
boala eradicata in 1980
posibila arma bioterorista
1. Morfologie structura
virioni mari (300- 450 nm) cu aspect de caramida sau ovoidali
invelis :
- dublu strat lipoproteic
- complex de structuri tubulare
nucleoid central dens: cu ADN aspect de haltera invelit cu
membrana dubla lipoproteica. ADN d.c (o mol.) flancat de
corpi laterali, cu 100 proteine si enzime (ADN transcriptaza
dep. ADN, polimeraza ARN ADN dep.)
2. Structura antigenica:
atg. din tubulii de suprafata si din invelis induc: atc.
neutralizanti, omologi de subgrup
atg. comun din nucleotid evidentiata prin RFC
Atg. HA atc HAI neprotectori
atg. specifici: Va - variolic, Vc vaccinal
3. Rezistenta la agentilor fizici si chimici
rezistent la dezinfectanti uzuali si temperaturi obisnuite (n luni)
70
0
C infectiv perioade indelungate
4. Multiplicare:
atasare, patrundere prin endocitoza, enz. cel. lizeaza invelisul v. si
elibereaza nucleoidul apoi ADN v.
ARN polimeraza ADN dep. transcrie ARN m precoce si sint.
proteine precoce (enzime), apoi sint. ARNm timpuriu si proteine
timpurii. Se replica ADN progen si se sint. ARNm tardiv si proteine
tardive .
ansamblare in citoplasma
eliberare prin liza sau exocitoza
5. Relatii virus- celula gazda
- cultivare:
culturi cel.: primare (umane si simiene), linii cel. Hela . Efect
citopatic: degenerativ in 24-48 ore
oua embrionare: se dezvolta pe m.c.a prin aparitia de pocks-uri
zone albicioase circulare de 1mm
animale: iepure inoc intra-dermic/scarificare apar zone de necroza
6. Patogeneza:
poarta de intrare: respiratorie, multiplicare locala si in
ganglionii regionali
diseminare sanguina: viremie primara in toate organele si
tesuturile; viremie secundara in tegumente si mucoase
forme clinice:
- variola major: febra >, prostatie, stare toxica, rash, eruptie
veziculo pustuloasa generalizata (exantem, enantem) , +/-
hemoragii; mortalitate = 30%
- variola minor (alastrim): manifestari usoare, mortalitate 1%
leziuni caracteristice: incluzii eosinofile in citopl. cel . =
corpusculi Guarnieri
7. Imunitate:
la 4-5 zile apar atc. neutralizanti protectori
dupa vaccinare atc. apar la 8 zile
rezistenta dupa boala: toata viata
8. Epidemiologie:
pina la eradicare , variola determina epidemii
explozive pe tot globul
sursa: omul bolnav
transmisie: directa (picaturi Pflugge) sau indirecta
(materiale contaminate cu secretii conjunctivale/
nazale, sange, cruste, lichid pustula). Lenjeria/hainele
contaminate infectante cca 18 luni
incubatia: 12-18 zile
susceptibilitate: universala
9. Profilaxie:
vaccin viu preparat din tulpina de virus vaccinal
(raspuns imun incrucisat)
v. vaccinal = virus cultivat indelungat in laboratore
derivat initial din v. variolei bovine (Cowpox)
10. Diagnosticul de laborator:
produse patologice: lichide pustule/vezicule (raclare), cruste
examen direct :
- M.E. lez. teg. virioni diferiti de v. herpetice
izolare identificare :
- oua embrionate (11-13 zile): inoc. pe m.c.a. apar pocks-uri
(ingrosari a mem. de 1-4mm, albe/rosii hemoragice, necroze
si ulceratii). Pocks-urile mari (v. vaccinal), pocks-uri mici
(v. variolic)
- culturi celulare : primare (umane, simiene) sau linii continui
(Vero, BSC); efect citopatic focare de celule rotunde cu
desprindere totala.
- animale: nu se folosesc
- identificare: analiza ADN (endonucleaza de restrictie si
electroforeza)
serologie: probe duble de ser - HAI, SN, ELISA, RIA, IF
FAM. HERPESVIRIDAE

agenti etiologici (100 v.) - boli: om, primate,
mamifere (cai, vite, porci), pasari (gaini, curcani)
Herpes virus
Herpes virus
I. Clasificare (morfologie, prop. biologice si
antigenice)

1. Subfam. Alpha herpesvirinae:
genuri - simplexvirus, varicellavirus
2. Subfam. Betaherpesvirinae:
gen - cytomegalovirus
3. Subfam. Gammaherpesvirinae:
gen - lymphocryptovirus
II. Caractere generale comune:
a. morfologie structura
dimensiuni: 180-200 nm, sferice
constitutie:
- invelis trilaminar lipid (fosfolipide din mem. cel.) cu spiculi scurti (5-6
glicoproteine)
- tegument: formatiune amorfa, granulara (proteine globulare imbraca
capsida)
- capsida: simemtrie icosaedrica; 162 capsomere (prisme cu centru gol);
150 = hexamere (6 subunitati), iar 12 (pentamere)
- centru dens, aspect mosor (proteic), ac. nucleic infasurat genom: ADN
d.c., liniar (96x 106 da), codifica 50-70 proteine, catenele au crestaturi
(leg. fosfodiesterice), 4 tipuri izomerice (domeniu L si S)
- proteine codificate: de invelis (gpD, gpB legate de infectivitate, gpC
legare de complement, gpE atasabila de Fc a IgG/specifica tip, gpH
si gpI), capsidale (VP5 din capsomere; VP21si VP22 interne; VP19,
VP23, VP24), proteine tegument
b. Caractere biologice:
v. dermo si neurotrope
determina infectii acute, persistente/recurente
maj. potential oncogen
spectru larg de gazde
au n. enzime pentru multiplicare

c. Rezistenta la agenti fizici si chimici:
conservate 6 luni (tesuturi nervoase in 50% glicerol) la
4-8
0
C
liofilizate: ani
instabile: +22
0
C; v.varicelos la -40
0
C (-70
0
C)
inactivate solventi organici
sensibile la acyclovir (inhib. sinteza ADN)
d. Multiplicare:
- initierea infectiei:
atasarea proteinelor de suprafata (gpC, gpB, gpH) si declansarea
fuziunii cu mem. cel. (gpB si gpD)
capsidele migreaza - intra nc. (por), ADN liber circularizat
polimeraza II cel - transcrie ARNm (timpuriu) sint. prot de
replicare ADN in nc.
transcriere ARN timpuriu sinteza beta proteine nestructurale
(cromatina. nc. si membrana deplasate periferic)
replicare ADNv. prin: alfa si beta proteine; ADN polimeraza
mecanism inel rotativ
ARN m tardiv sinteza gamma proteine structurale majore =
capsida goala
ansamblare capsida = in nc. cu invelire mem. nc. , migrare (reticul
endoplasmatic) la mem. cel invelire + inserare proteine de
suprafata
eliberare lenta virus
alterare cel.: inhibarea metab. cel., fragmentare cromozomiala,
incluzii nc., sincitii si cel gigante
Gen Herpes Simplex

determina la om infectie localizata primara cu
evolutie persistenta si recurente
Herpes simplex virus
1. Tipuri:
Herpes simlex hominis I (HSV I)
Herpes simplex hominis II (HSV II)

2. Relatii virus gazda
- cultivare:
culturi celulare: primare (umane, iepure); fibroblaste
embrion gaina, linii (HeLa)
Formeaza plaje
ou embrionat: formeaza pocks-uri pe m.ca
animale: soarece nou-nascuti, adult inoculati i.
cerebral si i. peritoneal = infectie letala;
iepure = keratoconjunctivita (scarificare);
cobai i. plantar = eruptie veziculara
3.Patogeneza:
3.1.Primoinfectia:
a. HSV I:
poarta de intrare: sol. continuitate (tegumente, mucoasa bucala/conjunctivala)
multiplicare: poarta intrare si ggl limf. regionali
diseminare: viremie cu +/- localiz ,viscere (gazde i. compromise = evolutie
grava/diseminare masiva)
evolutie: frecvent inaparenta
forme localizari:
- gingivostomatita herpetica acuta: incubatie = 3-8 zile; eruptie veziculo-ulceroasa, febra
moderata, evolutie favorabila
- keratoconjunctivita: ulceratii
- herpes generalizat: eczema cronica (eruptie variceliforma Kaposi) a copiilor evolutie
+/- fatala
- meningita/meningo encefalita: invazie nervoasa (trigemen, olfactiv). Letalitate 70%.
Sechele +/-
b. HSV II:
poarta intrare: contact sexual (leziuni mucoasa genitala); congenital (mama-fat)
diseminare: ca la HSV I
forme localizar :
- vulvovaginita (herpes progenitalis): vezicule/ulceratii pe mucoasa genitala
- herpes fulminant (visceral): eruptie veziculoasa mucoase, tegumente; pneumonie,
hepatita, colaps, moarte
3.2.Herpesul recurent:
dupa primoinfectie v. se transporta la nervii
senzoriali (v= 10mm/ora) replicare si persistenta
ca episom, fara eliminare
recaderi: scaderea rezistentei imune (stress; UV;
infectii: bacteriene/virale - pneumococ,
meningococ, v. gripal; ciclu menstrual)
multiplicare/diseminare centrifuga nervoasa la
dif. locatii (nazal, labial, cornee/HSV I,
genital/HSVII)

4. I munitate
a. umorala:
pasiva: transplacentar
primoinfectia: 90% de la 7 luni la 5ani; 1-3
sapt. apar atc SN(+/- C), FC, HAI (P)
b. mediata celular:
la 2 saptamani de la debut; scaderea i.m.c.
apare in recurenta
5. Diagnostic de laborator:
Produse patologice: lichide (vezicule, ulceratii), fragmente organe
(biopsie, etc.)
a. examen direct:
M.E. (coloratie negativa)
IF (atc . monoclonali)
ELISA
evid. cel. gigante sincitiale cu incluzii i.nc. coloratie hematoxilina
eozina
b. izolare identificare
culturi primare (umane, simiene), fibroblaste embrion gaina, rinichi
iepure; e.c.p: sincitii cu celule gigante
identificare:
- HSV II creste mai bine pe fibroblaste emb. gaina
- serologic: SN, IF, ELISA, RIA cu seruri policlonale sau monoclonale
- ADN v. prin hibridizare sau PCR
c. diagnostic serologic:
reactii: SN, FC, HAPI, ELISA
probe duble de ser (0-3 saptamini); cresteri x 4 a atc (titruri)
6.Epidemiologie :
- Raspindire universala
sursa: om; 90% adulti au atc anti HSV I si 20% anti HSV II
transmisie: directa (saliva, contact sexual: vaginal, oral/anal)
indirecta (transplant organe)
incubatie: 3-12 zile
contagiozitate: stomatita (7 saptamini), herpes genital
(1 sapt.)
susceptibilitate: generala
7. Tratament:
inhibitori ADN polimeraza virala: Iduviran, Aciclovir,
Vidarabina
GENUL VARICELA VIRUS
Virusul varicela zoster
agent etiologic al varicelei in primoinfectie
si al zonei zoster in reactivare
Virusul Varicella-Zoster
1. Relatii virus celula gazda
cultivare:
culturi: primare (umane, simiene),
diploide umane (rinichi si pulmon
embrionar); infectie prin contiguitate
(lichidul nu are v. infectant)
animale: maimuta i. testicular (leziuni
locale)
2. Patogeneza
a. primoinfectia:
patrundere: orofaringe/rar conjunctiva
incubatie: 12-20 zile
replicare locala cu diseminare prin contiguitate , apoi limfatica si sanguina
(viremie primara); viremie maxima la 10-11 zile cu invazia ectoderm
clinic: febra si eruptii succesive:
- exantem maculopapular, vezicule (lichid clar, apoi purulent), cruste; pusee
eruptive (2-4 zile) de la cap la trunchi
- enantem mucoase: orofaringe, respiratorii, gastrointestinale, vaginale
- retrocedare la aparitia atc. neutralizanti
evolutie benigna; la deficiente imunitare: eruptii hemoragice, +/- encefalite
si sindrom Reye, foarte rar varicela diseminata letala
b. reactivarea infectiei:
in primoinfectie v. disemineaza centripet la ggl senzoriali, apoi invazie
nervoasa sau hematogena. In ggl senzoriali - infectie latenta (ADNv in cel).
In conditii de scaderea imunitatii (stres, senescenta, traume,
medicamentoasa), v .se multiplica, migreaza pe nervii senzoriali la
terminatiile tegumentare si produc eruptia veziculara (locala = zona zoster) .
Uneori: meningoencefalite, paralizii.
c. veziculele contin virus
3. I munitate:
umorala :
atc. IgM si IgG la 2-5 zile de la debut. IgM
dispar la 1 luna, IgG persista toata viata
evid. Atc.: RSN, RFC
in recurenta sunt prezenti Atc Ig G
celulara:
limfocitele T citotoxice apar la 3 zile de la
eruptie
defeficientele de i. celulara: varicela severa
4. Diagnosticul de laborator
produse patologice: lichide (+ celule ) din leziuni, exsudate r-faringiene,
sange, fragmente organe
a. examen direct:
- detectare celule gigante multinucleare (incluzii) coloratii frotiuri
(Giemsa, hematoxilina - eozina) din leziuni
- M.E. : diferentiere doar cu poxv.
IF
ELISA
CIEF (lichid vezicular)
b. izolare identificare
culturi diploide umane (rinichi/pulmon embrionar); foarte rar culturi
primare rinichi maimuta
e.f.c. = sincitii, cel. gigante cu incluzii i.nc. eosinofile, balonizare
identificare: IF (celule infectate), RFC, RSN
c. diagnostic serologic:
infectia acuta: RFC, RSN, ELISA; probe duble de ser cresteri de 4 ori
infectie in antecedente: ELISA, ACIF (anticomplement
imunofluorescenta)
5. Epidemiologie
raspindire universala
epidemii iarna si primavara
boala a copilariei; adulti: zona zoster
sursa: omul
transmisie: aerogena secretii nazo-faringiene, contact
lichid vezicular/obiecte contaminate)
contagiozitate: foarte mare; cu 1-2 zile inaintea eruptiei
si o saptamana dupa eruptie
susceptibilitate: generala
6. Tratament:
general: vidarabina, aciclovir (oral, perfuzii)
local: aciclovir
7. Profilaxie:
vaccin viu atenuat
GENUL CITOMEGALOVIRUS
virusuri care infecteaza omul si
animalele; specifice de specie
Virusul Citomegalic

majoritatea infectiilor inaparente; nou-
nascuti si sugari: severe, fatale
Virusul Citomegalic
1. Relatii virus gazda
- cultivare:
culturi de celule: fibroblaste umane, cel. din
miometru; transmisie prin contiguitate; lichid
cultura fara virus
animale: infecteaza doar omul
2. Patogeneza :
a. primoinfectia: asimptomatica, viremie, urmata de infectie persistenta in gl.
salivare si limfocite B. Adultii (10-20%) excreta indelungat virus prin:
saliva, urina, secretii genitale.
b. infectia congenitala si neonatala:
gravidele: infectate primar transmisie la fat =50% ; cu inf. persistenta
transmisie la fat = 10-20%
transmisia se realizeaza prin viremie (transplacentar) urmata de invazia
tesut. embrionare
la nou-nascut: boala cu incluzii citomegalice (alterari celulare
patognomonice = nuclei mari, incluzii bazofile mari, vacuolizari; clinic =
microcefalie, hepatosplenomegalie, pneumopatie interstitiala prin leziuni
hematopoetice si sistemul nervos. Evolutie fatala.
Infectia primara a copilului si adolescentului :
- incubatie: 30 zile
- diseminare: +/- febra, hepatosplenomegalie, adenopatii superficiale, sindrom
mononucleozic (neutropenie, limfocitoza, bazofilie). Vindecare.
infectie posttransfuzionala
infectii la imunodepresati: SIDA, corticoizi la grefe; evolutie cu
pneumopatii interstitiale si hepatita (fatale)
3. I munitate:
umorala: atc. SN (atg de suprafata) +/- C
celulara: limfocite Ts > si < T h (limiteaza persistenta); CMV are efect
supresor legat de beta 2 microglobulina
4. Diagnosticul de laborator:
produse patologice: urina, sange (leucocite), spalaturi bronsice, secretii
cervicale, fragmente organ (pulmon, creier, ficat)
a. izolare-identificare
diploide umane; e.f.c. = cel. mari, ovale, cu incluzii mari (nc., eosinofile);
focare cu evolutie lenta (6-8 saptamini)
identificare: IF directa, ELISA, hibridizare ADN- ADN
b. examen citologic si histologic:
- coloratie Papanicolau/hematoxilina eozina = cel. mari cu incluzii in :
sedimente urina, spalaturi bronsice, frotiuri secretii vaginale, preparate
tesut pulmonar
c. diagnostic serologic :
RFC, IF, RSN, ELISA
infectia recenta (gravide, nou-nascuti, transplant): sinteza IgM prelungita
si reapare la reactivare prin imunosupresie; necesar detectie IgG pe 2
probe de ser (crestere de 4 ori)
5. Epidemiologie:
raspindire: universala
atc. prezenti la 40-100% din adulti
transmisie: contact direct cu secretii si excretii
de la persoane cu infectie acuta sau persistenta;
infectie intrauterina ; postnatal prin alaptare;
transfuzii si transplanturi ; urina si saliva (n.
luni); nou-nascutii transmit v. 5-6 ani
susceptibilitate: generala
GENUL
LYMPHOCRYPTOVIRUS
- caractere virusuri:
tropism pentru limfocitele B ale primatelor
induc infectiile acute/latente a limfocitelor B
cu proliferare continua (vivo/vitro)
potential oncogen
Virusul EPSTEI N BARR

agent etiologic al mononucleozei infectioase,
limfomului Burkitt si carcinomului nazo-
faringian (limfotrop/epiteliotrop)
1. Relatii virus celula gazda
- cultivare:
culturi de cel. B din sange (cordon
ombilical) la inf. cu VEB sufera transformare
(proliferare continua = imortalizarea
limfocitelor). Faze: activare; blastogeneza
permanenta (persistenta genom VEB)
animale: inoc. de cel. limfoblastoide
(heterotransplantare) la: sobolani nou-
nascuti, soareci, hamsteri apar tumori
(transplantabile) secretoare de IgM si Ig G
2. Patogeneza:
poarta intrare: orofaringe, multiplicare epitelii glandulare
(parotida, alte gl salivare) cu inf. cr. si eliminare v. in saliva
(det. atg.) , inf. limfocite B si diseminare sanguina in toate tes.
limfoide
clinic: angina, astenie, poliadenopatie, spleno si hepatomegalie
complicatii: anemie hemolitica acuta, purpura trombopenica,
meningite
infect limfocit B pe receptor C3 d al complement
faza acuta: 5-20% limf. B au atg v. (nucleare, de suprafata)
modificari hematologice: limfocite mari anormale (15-90%) cu
citoplasma vacuolizata si nuclei fragmentati; leucopenie
(initiala) urmata de hiperleucocitoza (5 saptamini)
persistenta: evolutie spre limfom Burkitt si carcinom nazo-
faringian cu asociere de atg EBNA in ser (atg nc.) si LYDMA
(atg. de mem.) pe suprafata limfocite T
reactivare endogena a VEB (imunodepresie : mononucleoza cr.
cu febra, astenie, producereanormala de Ig
3. I munitate:
umorala :
atc. SN, FC
infectie recenta: atc IgM anti atg capsidale
infectie persistenta: atc anti atg nucleare
celulara:
depresia hipersensibilitatii intirzizte si a stim limfocite T cu
fitohemaglutinina
la 2 sapt. cresc LT 8 cu inversare raport T4/T8 timp de 8
saptamini
pe suprafata LB apar neoantigene:
- Paul Bunell care induc la 50-90% bolnavi atc heterofili
(anti hematii oaie) care stimuleaza reactii tip grefa contra
gazda
limitarea proliferarii LB dat. atc SN , LK , LT citotoxice
4. Diagnostic de laborator:
produse patologice: saliva, spalatura nazo-fariengiene, sange (limfocite),
tesuturi/organe (ggl., splina), tumori
a. examen direct:
preparate de tesut: hibridizare ADN, ACIF (atc monocl. fata de EBNA)
b. izolare-identificare:
culturi LB (sange cordon ombilical)
identificare : test ACIF (atg . EBNA)
c. examen citologic: frotiuri = limfocite mari anormale cu citoplasma bazofila si nc.
fenestrati
d. examen serologic:
infectie primara: r. PaulBunell = atc anti hematii oaie pe proba unica
probe duble de ser :
- IgM si IgG fata de atg. capsidale/atg timpurii scad in convalescenta si persista toata
viata
- inf. reactivata/neoplazii: titruri mari IgG anti EAD si EAR si atc anti EBNA
e. epidemiologie:
raspindire universala
sursa: omul bolnav
transmisie: saliva, transfuzii
eliminare virus: secretii faringiene timp de 1 an (15-20% adulti)
susceptibilitate: generala
VIRUS HERPETIC UMAN 6
(HHV6)
ag etiologic al exantemului subit (roseola infantum) la copiii 6 luni
- 4 ani
evid.: izolarea v. din monocite, seroconversie (IFI, ACIF)

1. Relatii virus celula gazda:
- cultivare:
limfocite (cordon ombilical)
limfocite sanguine
culturi continui LT

2. Patogeneza:
multiplicare orofaringe apoi LT (CD2, CD4, CD5, CD7, CD8)
faza preeruptiva (durata 3 zile): febra mare (>39
0
C), adenopatie
cervicala
faza eruptiva (1-2 zile): exantem rubeoliform (ceafa, trunchi),
limfo si neutropenie
FAM. CORONAVIRIDAE

infecteaza animale (feline, canine, bovine, porcine,
rozatoare) si om
infectii: persistente (nervoase si hepatice) la soarece
infectii respiratorii superioare si gastroenterite la om
SARS
1. Clasificare:
7 specii: 2 om si 5 animale

2. Morfologie structura:
- virioni pleomorfi (sferici sau ovoidali), 75-160 nm, inveliti
- constituenti:
invelis : dublu strat lipidic cu spiculi (peduncule de 20nm) cu aspect de
coroana; contine proteinele glicosilate E1 (rol matrix) si E2 (proteina
majora de atasare); serotipuri cu activ. hemaglutinanta (sobolan, soarece ,
gaina); clivarea proteolitica induce fuz. de mem.
capsida: simetrie helicoidala; contine fosfoproteina N
genom: ARN m.c. sens + , complex ci prot. N
- structura antigenica:
a. atg de suprafata:
glicoproteina E2 induce atc neutralizanti si hemaglutinoinhibanti
glicoproteina E1 induce atc N, activi in prezenta C
b. atg intern: proteina N da reactii incrucisate cu v. animale
c. serogrupe:
grup VE299 - cultivabil pe culturi celulare
grup VOC 43/VOC38 cultivabile pe culturi de organ
3. Multiplicare:
patrundere: endocitoza/fuziune
transcriere ARN sens + (polimerazaARN dep.
ARN) apar catene sens negativ (matrita ARN
progen sens +)
sinteza proteine determinata de ARN genomic +
7 ARNm subgenomici cu translatie independenta
ansamblare in citoplasma
eliberare prin exocitoza (fuz. veziculelor
citoplasmatice continind nucleocapside cu mem.
cel.)
4. Relatii virus celula gazda:
cultivare :
a. culturi celulare:
v229E : in culturi primare (rinichi embrion uman),
diploide umane (intestin, pulmon) = MA177
VOC 43 si VOC38: culturi de organe (epiteliu nazal/
traheal)
linii continui (RD = rhabdomiosarcom) : ambele
grupe
e.f.c: caracteristic (vacuolizare si sincitii)
HAD: hematii (sobolan, soarece, om)
b. animale: VOC 45 si VOC38 adaptate la creier soarece
nou-nascut
5. Patogeneza:
distrug epiteliile respiratorii si intestinale (jejun)
clinic manif moderate: tuse, cefalee, frison, febra; foarte rar
enterocolita necrozanta la coplilul mic; durata 18 zile; excretie
v.: 1-4 zile
6. I munitate:
r.i umoral seric evid prin: RFC si HAI
rata de reinfectie mare
7. Diagnostic de laborator:
Produse patologice = secretii nazo-faringiene (tampoane,
spalaturi) fecale
a. examen direct:
fecale : ME , IME
secretii respiratorii : IF , ELISA
b. izolare: nu este folosita
c. diagnostic serologic:
- seruri pereche: HAI (VOC43 si VOC38), ELISA, foarte rar SN
8. Epidemiologie:
40% din infectiile respiratorii acute superioare
(guturai) = infectie cu coronavirus
evolutie: iarna-primavara
sursa: om bolnav
transmisie: aerogena
susceptibilitate generala