k

ISTORIE ^ '^'
Ciiiona Sfamului Srefati o^
vcchc manastire cii vialii ilici
din Budwina
I "lEZAUR :'
Cca mji valoroasa colccric d
mcdievalc din sud-csrul huij
i I NFLUENJ E "'" ' ! _ _ ^
Dc pcsre 500 dt ani. aid iste ItriiMlimii! Q
romanesc, leagan de ortoduvie.si romiiii^ili
DESCOPERA LOCURI LE SFI NTE
ai 4 N 4 8 TlRl
ORTOD OX e
DESCOPERA LOCURILE SFINTE
NR.l - MANASTI REA PUTNA
PROLOG
Ctitoria si necropola Sfantului Stefan eel Mare . 3
I5T0RIE
Perioada medievala I*
OcupatJa austriaca 6
SecolulXX 8
SFINTISIMfNUNI
Maica Domnului si Sfantul Daniil Sihastru 12
Sfintii lerarhi Ghenadie si lite forest 14
Focus: Sfantul Stefan eel Mare si luptasa . . . 16
TEZAUR
Colectia de broderii medievale 18
GHID
Schiturile manastirii 22
Incinta 24
INFLUENTE
lerusalimul neannului romanesc 26
VIATAMONAHALAAZI
Putna: credinta, istorie, cultura 28
CUVINTEINTELEPTE
Staret si ucenic 30
PENTRUCOPII
Cat de puternic a fost Stefan eel Mare? . . . 31
NH rataii bibliorafturile speciale in careputefi
colection 'aseriaMANASTIRI ORTODOXE.
Primul biblioraft al
seriei vafi oferit gratuit
impreun d cu n umirull.
B ibliorafturile sun t
dispon ibile la chiofcurite
de ziare la pretu! de
9,99 Lei/45 MDL.
DeAgostin i va an un ta
datele depublicarea
biblioTafturilor
in seria de reviste.
MANASTIRI ORTODOXE
EDnUH A: DcAGOSIINI H ELLAS SRL
ADRSA: Voidi^DiBui 44-4. 1 6 6 7 3 Al ou
EDITOR: PcOw Kapninot
MAN.\GER ECONOMIC- Folji Fotigu
MANAGER DE REDACJIESI PH ODUtTlE: Virginia Kuatroubai
.WARKETIKG MANAGER: Michaiis Koulsoukos
BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Dunltris Fas^siidis
PRODUCT MANAGER: Meropi Papa.iafci
COOaOONATORBE PRODUCTiE: Carolina Poulidou
SENIOR EDITOR: Tia Skandahki
JUNIOR COORDINATING EDITOR EALCANI: Dimilrit; DJmitiiadH
MANAGER DISTRIBUJIE: Evi Boza
CONTROLLER DISTRIBUTIE Yiannis Vou^ukai
COOH DONATOR iOGlSTlCA JIOPERATH : Anioms Lioumis
201 0, De Agostini H ellas Ltd.
Potograiii: Arhiva Sfmtei Minastiri Puma
ISSK: M92-STi%
SERVICII KDITORIALE OFH RITE DE, LE VART Y LINE SRL
CU AiLTORUL SFINTE] MANASTI RI PUTNA
DTP: LE VART Y LINE SEL
TI PARI RE 51 LEGARE: G. CANALE & C
DIRECTOR DE PRODUCJIE TIPOGR-IFIE: GIUSEPPE CANALE
iMPOETATOR; Media Service Zawada S Ji.L.
CoLuilry Manager: Maiiana Mihaitaii
Marketing Manager- Adiua BojicS
R?daL:tor Gabrida MunleaD
DislritulioD Manager: Dan Tordache
ADRESA; Sir. Louis Pasleut, Nr. 3 3 , EL 1 .
sect 5, Bucure^li, H omanja
DISlltlBUrrOR: Ranukirta SA.
Preful reiistelor
Prei ul pri mul ui ni rni i r: 1 .90 ld/9, 90 MDL
PretuI incepand cu cd de al doilea n u n i ^ 5 ^ lei/1 9,90 MDL
Dreplur^ luturor-ibtslratiilor^i ak ie.<t^li}r ie ajla sub i:opyTi0it. Est? in terzisd
rtpToiIiufrvii, tiifiar^at tTn iMtiUersa ^u utilizarsa aimert-taiti a mat^aklor,
!ub on cefimn ii. fir& acordiJ sais at edilorttlui.
Pent m o mai buna deservire solicitati
intotdeaunR publk' atia de la ucela;i
puBCI de vanzarc si ioformati
vanzatorui asupra inlentiei de
a ciunpara ; i aparitiiie urmatoare.
Pentru orice informatie, lamurire
sau comenzi de numere aparute
anterior, sunafi-ne la tel.
Romani a: (021 ) 40 1 0 888
Moldova: (022) 93 07 42
^ Pt lunga pr c ^l re\'isftlc}r comandatc va (rebiu s3
^\ Bchilaji ram burs ^l cnnlravalnarea taxElor po^tait.
OR AR DE S E RVI CI U
Luni - Vi ner i lOiOil-lKiOO
Vi zi t at i site-ul n o s t r a la adr esa
wwTV. deagost i ni . r o
e-mai l ; iiifoCaideagostini.ro
Cti tori a 1 necropola
Sfantului ^tefan eel Mare
Inanul6978(1470), august 20, auvenittatarii, muitime mare, ^i s-a batut.cu ei
5tefanVoievodladumbravaclela Lipniti, langa Nistru.^i apoi s-a inters cu izbanda
i a venit sa sfinteasca hramu! Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui
Dumnezeu, cu mana preasfin^itului Mitropolit, chirTheoctist, 5! a episcopuluiTarasie
i cu egumenii tuturor manastirilor. 5i la Liturghieaufost lajertvelnic, det ot i , i n
numarde64dearhi erei ^i preoti ^i diaconi, septembrie 3" LetopisetuI de la Putna I!
I
n amil 1 457 , inainte de urcarea pe Iron a tanarului iiu
al lui Bogdan aJ Ill-lea, ierarhia mSnSstirilor Moldovei
era aceasta; Probota, Moldovita, Bistrita, XeamJ. Erau
vechile ctitorii ale dinastiei musatine, ale c^ror radacini
mergeau, prin siha^trii necunoscuti astazi, mult inainte de
anii intemeierii farii.
Ce a fost !a Putna inainte de ctitoria SfSntului Stefan eel
Mare? Raspunsul s-a aflat odata cu de^coperirea celor cinci
morminte de calugari aflate sub temelia palatului domnesc
zidit in epoca ^tefaiiiana. marturie a unei sihastrii, a carei
existenfa nu mai era exact localizata, in timp , din moment
ce s-a construit peste mormintele unor vietuitori.
Pentru supravegherea lucrarilor de construc^ie este adus
staretul Manastirii Meam!, arhimandritul loasaf, impreuna
cu o serie de calugari din objtea nemteana. Ace^tia desfa-
joara, in paralel cu ridicarea ansamblului manastiresc, acti-
vitati carturareti. Dupa terminarea bisericii, SfantuI Stefan
eel Mare va adauga Casa Domneasca (1 47 3 ), chiliile, turnu-
rile ?i zidul de aparare cu ^antul cu apa. La 1 5 martie 1 484,
Analele putnene scriu ca in Miercurea
Mare, pe la miezul noptii spre joi, au
ars toata Manastirea Putnei, cu desS-
var^ire", SfantuI Stefan eel Mare a re-
staurat apoi manSstirea, iniestrSnd-o
cu importante proprietMi. Scoala de
miniatura, caligratie ji broderie litur-
gica nu-^i va inceta activitatea, ei se va
dezvolta in urmatorii ani, ereand ade-
varale capodopere ale artei medievale.
Tot in epoca ^tefaniana, manastirea a
fost pictata, fiind, dupa cum spune Ion
Neculce, frumoasa, tot cu aur poleita,
zugravala, mai mult aur decat zugrava-
la, ^i pre diniauntru, ?i pre denafara". In
chip firesc pentru randuielile biserice^ti. o manastire nou
infiin|ata Isi va avea locul sau in urma celor anterioare.
Cu Pulna s-a intSmplat ceva aparte fata de alte m^nas-
tiri; numele si rostul ei s-au irapletit, peste veacuri, cu cele
ale ctitorului sJu. Astfel, in secolul al X\'III-lea, pentru a
explica preeminenta Putnei fafa de celelalte manastiri, a
fost data la iveala o legends. SfantuI $tefan, spune legends
povestita de Vartolomeu Mazareanu, a adus la Putna bise-
rica de lemn ridieata de Drago? Voda la Volovat. tntrucit
aceea era construita de descSlecatorul tarii, avea intSietate
fa^a de cele ulterioare ei. Prin aducerea ei la Putna, aceasta
intaietate intra in zestrea Putnei, care devine prima in
ierarhia manastirilor tarii.
Daca SfantuI $tefan a oblinut o preeminenta a ctitori-
ei sale printr-un astfel de mestesug sau nu, e greu de spus.
Contemporanii ?tiau ca Putna este manastirea sa cea iu-
bita". In mod cert insa, datorita vietii ^i faptelor sale, el a
inzestrat-o cu eel mai de pret dar pe care putea sa i-1 faca:
sa se a^tearna la temelia ei, el, eel Mare, eel Bun, eel Sfant,
2iulie2004
Briul defoc care in con joard man astirea
este format din lorjele studen filor ven i;!
sa se in chin e Sfan tului $tefan eel Mare la
500 de an i de la trecerea sa in ve^n icie.
UJ
S
o
I-
Peri oada medi evala
Dupa moartea Sfantului 5tefan eel Mare au urmat vremuri grele, cu multe lipsuri 51
pagube, atat pentruTara Moldovei, cat i pentru manastirea sa cea iubita ,care nu
o data a fost atacata j i pradata de raufacatori.
ta catre nord. Liiptele pentru domnie,
soldate cu succesiunea domnitorului
Gheorghe Ijtefan, au afectat puternic
si manastirea. Chiar 51 plumbul de pe
acoperisid bisericii a fost lual de catre
cazacii lui Timu? H melnitki, a fost
topit ^i s-au facut din el gloaute pentru
asedierea cetatii Sucevei.
La 1 6 6 2, potrivit noii pisanii, refa-
cerea bisericii de la Putna s-a sfar^it
in zilele lui Eustratie Dabija vodS",
viata monahala reintrand in figasul ei
normal. Din pacate, vremuri tulburi
vor veni din nou odata cu campania
de cotropire a Moidovei a lui loan
Sobieski care, la 1 6 91 , va prada si va
incendia ctitoria ^tefaniana.
Anul 1 7 3 9 va aduce alte doua man
incercari: mai intai un mare cutremur
de pSmant, care va avaria serios biseri-
ca, zidurile de indnta si turnurile din
cele patrii coituri ale lor, iar apoi, in
luna septembrie, potrivit unei relatari a
lui Vartolomeu Mazareanu, moscalii.
la iejirea lor din Moldova, au pradat fi
Manastirea Putna".
Dupa evenimenlele amintite, ma-
nastirea ajunge aproape pustie. Prin
4
S
fantul Stefan eel Mare se stinge din viata la 2 iulie
1 504 ji este iiimormantat la Putna. Dupa el, necropola
domneasca va mai primi inca doi voievozi ai Moido-
vei: pe Bogdaii al lll-lea Viad, in aprilie 1 51 7 , ^i pe StetS-
ni^a Voda, in ianuarie 1 527 . Odata cu rectitorirea Manas-
tirii Probota, in 1 53 0, de catre Petru Rares, si a Manastirii
Slatina. in 1 56 1 , de catre Alexandru Lapusneanu, rolul de
necropola domneasca al Putnei va inceta. Totu^i, in timpul
acestuia din urma, Putna este aniintita ca avand o loarte
bunS jcoala de muzica psaltica in limbile greca 51 slavona.
Manoscrisele lui Eusta^ie Protopsaltul stau si azi marturie
despre inflorirea a culturii muzicale aid inca din vremea lui
Stefan eel Mare.
In iunie 1 6 22, Stefan al Il-lea Tomsa le scrie bistritenilor
ca 0 ceatS de raufacatori din Bistrita si din Moldova au pra-
dat Manastirea Putna. Anii urmatori marcheaza o scadere
insemnata a venilurilor si a vie|uirii duhovnice^ti din aceas-
ta vatra monahala. In aceste conditii, la inceputul anuJui
1 6 53 , Vasile-Voda Lupu isi asuma restaurarea manastirii,
incepand demontarea bisericii man, cu scopul refacerii ei.
Dupa constatarile arheologilor, aceasta era puternic inclina-
CROniCA
in anul 6 97 3 (1 46 5), ianuarie 23 , joi, la miezul nopjii,
a intrat Stefen voievod in cetatea Chiliei si a iiiconju-
rat-o. 51 a ramas aci joia in pace 51 vineri dimineata au
lovit ji au iflceput sS bata ceiatea Chilia. Si apoi au batut
toata ziua ji s-au luptal pana seara. SambiiS s-a predat
cetatea 51 a intrat Jlefan voievod in cetaie, cu voia lui
Dumnezeu. Si a raraas acolo 3 zile, veselindu-se silaudand
pe Dumnezeu ji mangaind pe oamenii din cetate.
!le-a pus lor acolo parcalabi pe Isaia 51 pe Buhtea. 5' s-a
intors in cetatea lui de scaun. Suceava. 1 apoi a porun-
cit mitropolililor ^i episcopilor sai si tuturor preojilor sa
multumeasca lui Dumnezeu 51 sa faca rugaciuni pentru
aceasta catre Dumnezeu, In anul 6 97 4 (1 46 6 ), iuiie 1 0,
s-a inceput si se zideascS, cu ajutorul lui Dumnezeu,
Sfanta Manastire a Preasfmiei Nascatoare de Dumnezeu,
la Putna." letopisetut de la Putn a U
CRONOLOGtE
Sus: Cddeln ita din argin t auril
ddruita Man astirii Puin a
de Sfan tuI^tefan lelMare
la 12 aprilie 1470.
Dreapta: Sfan tut Apostal
Pavel, icoan a presupusa aft
aparliiiaiid icon ostasului
^tefan ian din sec. XV.
Pagina din st&n ga: Cetalea Hoiin , de pe maliil drept
alSisirului, aftaidpe iin ia fortifica\ii\or degraiii^a a Motdovei.
turla bisericii mari, grav avariata. ploua in inte-
rior, iar 5lujbele se tineau in bisericuta de leran
adusS, dupa traditie, de $tefan eel Mare, de la
Volovat. in aceste conditii, la 1 5 ianuarie 1 7 45,
egumenia Manastirii Putna este preluata de ie-
romonahul lacov,
Peste cateva luni, la 11 august in acelasi an, e!
este ridicat la rangul de episcop al Radaujilor.
In aceasta calitate S^i va intensifica eforturile
pent refacerea manastirii, etorturi pe care !e
va continua si dupa numirea sa ca mitropolit al
Moldovei, la 1 4 noiembrie 1 7 50.
Sub pastorirea egumenului lacov, in 1 7 54 in-
cepe a se construi, din pieire de ran, bisericuta
de la Sihastria Putnei, pe locu! unei biserici mai
vechi, de lemn.
Grija Mitropolitului lacov pentru inflorirea
vietii culturale ^i duhovnicesti din Manastirea
Putna va face ca In aiiul 1 7 55 sS fie ridicat la ran-
gul de arhimandrit monahul Vartolomeu M^-
zSrean, carturar de seama, ;ub Grigore al Ill-lea
Ghica, autor, traducator ^i editor de car^i biseri-
ce^ti si profane, membru al Academiei Teoiogi-
ce din Kiev, indreptator al ^coalelor domne^ti,
episcope^ti ^i manastire^ti".
In anul urmator, din dispozitia aceluiasi
mitropolit, ieromonahul Natanail Dreteanul din
Pa^cani va scrie un protesis sau pomealnic al
Manastirii Putna dupa izvodui pomealnicului
celui vechi care se afla in acea manastire"; tot
acum se demareaza si cele mai importante lu-
crari de restaurare. Mitropolitul lacov a devenit,
dupa Sfanlul Stefan eel Mare, eel de-al doilea
mare ctitor al Putnei.
In anul 1 7 58, pe temeiul unei scrisori adre-
sata de Mitropolitul lacov lui Venedict, egume-
nul Putnei, se afirma ca Dumilru Lascarache,
ispravnicul Sucevei, a deschis mormantul lui
$tefan eel Mare, din porunca lui Scarlat Ghica
Voievod, dand cele ce s-au gasit in mormant
(...], In mana parin^ilor". iar in 1 7 59, prin grija
Mitropolitului lacov, se construiesc in incinta
Manastirii Putna chilii de lemn pentru calugari
si egumen, precura 51 un paraclis, tot de lemn, cu
hramui Sfintilor Apostoli Petru si Pavel.
Anul 1 7 6 2 va aduce Putnei un nou egumen:
pe arhimandritului carturar Vartnlomeu Ma-
zareanu, care, doi ani mai tarziu, va intocmi
un catastih de toate scrisorile sfintei ManSstiri
Putna, care erau amestecate intr-un sacriu (...),
puind deosebi fiejtecare scrisoare a fiestecirei
mo^ii 1 trebuinta ^i care dupa care s-au f^cut,
dintru care foarte pre lesne sa poata afla orice
scrisoare ar trebui".
In 1 7 6 0, Mitropolitul lacov i^i da demisia
din scaunul de mitropolit si se retrage la Putna,
unde va desfSsura o intensa opera de refacere a
acesteia, dar 51 a altor manastiri din zona.
tar
I 4t
I4&9
M7Z
M73
I47S
1476
I4S4
I$02
1^4
1519
1536
SSntfj! 5tefan eel Mare e uns
domn al Moidovei.
Sepunepl at radet emel i ea
biserici L
La Manaj ti reaNeannse
copiaza caTfi de slujba pentru
Piitna.
Mfinahul Vasile copiazS Saifa
S^nculut loan icSrarul.
Moldova suspends piata
ttibutuluf, decl 3n;l nd seria de
CQnFnintarl cu turcii.
VtotEia de la Vaslul. COfrisiul
Petru 5crie Cuvintelepmwlcs^tl
alefivy&DofOth0.
Dupa Infrangerea de la
RazboienI, SfSntuI Jrefaii eel
Mare alunga 0 armata turca de
ISOOQadeoameni.
Incendiu devastator la Putna,
SfSntul 51iefan eel Mare ii
dSrUie^te dc^ot wl Suga.
Moa'e Palsie, al doilea
egumen. fi urmeaza
^ I mandr l t ul Spirtdon.
La 2 iulie, moare
Sfl nti j I Stefan eel Mare.
Monahul \^le-c3lculeazS data
Pajttof pi nai nanul 1940.
Un incendiu cuprinde
manastirea, farS sa afecteze
biserlca.
1091 loan SoWeski Incendia^S
mSnSstJrea,
1865 Aulofita^ile au5triece deschid
moimintele voievodale.
I Sn Prima mare serbars na^fonaiS
de la Putna, ini^iatade
MihsJ Eminescu.
1904 A doua mare serbare de la
Putna. imtteta de EudCBilu
Hurmuzachi,
1926 Se Instaleaza in i ndnta
mSnastirii bustul lui
Mlhal Eminescu, sculplat de
Oscar Han.
WM I ncepeo campanie de
cercetSrtarheoloQiceIn
vederea re^Taurarii manastirii.
WS? Serbarea Ini^iatSde studenfli
iejeni la mSnastirs este
tmpiedicatS de autoritStile
cdmuniste.
W76 Se insugureaza actualulsediu
a I muzeului manastirii.
1992 Prodamarea canonizSril
SfSntulul Stefan eel Mate,
2004 Se serbeazS 500 de ani
de la moartea
SSntului'Stefan eel Mare.
^^m
m
m
M
> M
^
m
im
m
m
im
im
^
w-
^.m
Ocupatia austri aca
Bucovina a stat subocupatie austriaca 144 de ani. In acest timp, doartrei
manastiri vor avea voie sa duca mai departe viata monahala:
Putna, Sucevita ^i Dragomirna. Fiecare avea un numar limita, de 25 de vietuitori.
I
n cei 1 44 de ani, cat timp ^ara de Sus a Moldovei s-a
aflat in Imperiul H absburgic, ea a strabatut mai multe
forme de administratie: perioada administra{iei militare
(1 7 7 4 - 1 7 86 ), timp in care a fost subordonata direct Consi-
liuiui Aulic de Razboi; pehoada administratiei civile galitiene
{1 7 86 - 1 848 ^i 1 850 - 1 86 1 ), cand Bucovina a fost inclusa ca
al9-lea cere administrativinprovinciaGalitia;anii 1 86 2-1 91 8,
cand Bucovina a primit statulul de autonomie. Intrarea Buco-
vinei sub stapinirea Austriei, in anul 1 7 7 5, a deschis un nou
capitoi ^i in viaja manastirilor.
La 28 decembrie 1 7 85 a fost desfiin|at schitul Sihastria
Putnei. Dupa cativa ani de umilinte ^i incertitudini, cei
patru calugari care ramasesera acolo au fost obliga^i sa se
mute in Manastirea Putna, iar t:hilii]e de la mai sus zisa
Sahastrie sa sa rasapeasca ca sS nu ramae spre sala^luirea
oamenilor rai, iara beserica sa incuia bine ^i asa incuiata sa
ramae, se mentiona intr-un document administrativ imperial."
in primii ani ai secolului al XlX-lea, Centrul eparhi-
al din Cernauti a luat initiativa executarii unor reparatii
capitale in MSnastirea Putna. Tocmirea zidului turlei" ji
refacerea acoperijului acesteia constituiau prima necesi-
tate. Cei mai implicafi in aceasta ac^iune au fost episcopu!
Daniil Vlahovici ?i Isaia Balo^escu, Lucr^rile au inceput in
anul 1 802 ji s-au prelungit pana in anul 1 808,
La 25 septembrie 1 855, guvernul austriac il autoriza pe
concepistu] Anton Schonbach sa inceapa sapaturile arhe-
ologice in biserica voievodalS, din dorinta de a cunoaj-
te temeinic mormintele acestei sla\'ite familii (a lui Ste-
fan, n.n.) al carei eel mai \iteaz reprezentant, in veacuJ al
XV-lea, a fost primul care, prin eroismul sau, a devenit le-
gendar". Lucrarile au demarat cu intarziere, in ziua de 1 1 /23
noiembrie 1 856 , in prezenta unei comisii austriece ^i a
consili-erului consistorial Teoctist Blajevici. Mormantul
lui 5tefan eel Mare a fost gSsit pe iatura de sud a grop-
nitei (naosului) bisericii. S-a deschis ^i s-a constatat ca
trupul domnului fusese asezat in mormant pe 1 3 bare
metalice sprijinite pe doua ziduri de caramida, late de
3 1 cm, Imbracamintea domnului era din stofS grea ^1
Mdn dstirea Putn a, gravurd de la sfarptul ieioliiiui al XVIII-ka.
ISTORIE . ^
Sus: MormSn tul arhiereului haia Balofescu, Episcop ai
Bucovin ei Sn lre an ii 1823 -18 3 4.
Dreapta: MitTOpalituI lacov Putn ean ul tablou din 1755.
bogata", iar in dreptui pieptului se gSsea o cruce de aur,
A urmat apoi deschiderea celortalte morminte (nu toate),
dupa care a fost intocmit un proces verbal semnat de toti
membrii comisiei. Obiectele scoase din morminte, au fost
date in grija egumenului ^i a^ezate intr-un loc sigilat.
In anii 1 901 -1 902, sub patronajul arbitectului "
austriac Karl Adolf Romstorfer, se restaureaza biserica
manastirii: se prelunge^te turla ^i se inlocuiejte acoperi-
sul diforin, de tinichea rosie, cu unul de (igla smaljuita, de
aceea^i culoare. Au loc simultan ^i alte lucrari de restaura-
re in incinta, care vor pregati manastirea pentru Serbarea
din 1 904, organlzata cu ocazia impliniri a 400 de ani de la
moarle Sfantului Stefan eel Mare.
Printre cei peste 20,000 de participanji la aceasta serbare
s-au numarat IPS Dr. Vladimir de Repta, profesorul dr. T. Tar-
navschi de la Pacultatea de teologie din Cernau^i, reputatului
istoric Dimitrie Onciul, generalul de divizie Angelescu,
P. Poni, fost ministru, Vintila BrSteanu, deputat, Nicu Fili-
pescu, fost ministru, profesorul Grigore Tocilescu, savantul
Nicolae lorga, istoricul de arta Al. Tzigara Samurcas, ar-
hitectul austriac K. A. Romstorfer, delegatiile tacultatilor
din Bucure^ti, la^i, Paris, Viena si Munchen, ale asociatiilor
studen^e^ti, ale ^colii de ^oseie ^i poduri din Bucuresti, re-
prezentanti ai diferitelor societati culturale ^i de binefacere,
romine^ti.
La 1 5 noiembrie 1 91 8 se destrama monarhia austro-un-
gara. Consiliul National Roman din Bucovina va proclama
reintegrarea Bucovinei in componenja Romaniei, iar Manas-
tirea Putna reintra in granitele Moldovei intregite.
D B IMPRESII
4L
*u^_.
J\yK l(iife' w W '^WUAU- VH
^ i ^
i?'il5<
%
m
M
Mi M
^
m\
m.
mm
^
m
^ ^
mm.
m
M
M
M M .
mm
SecolulX X
8
EvenimentuI major pentru romanii de la inceputul secolului XX este Marea Unire.
La sfar^itul Primului Razboi Mondial, ei au ^ansa de a se afia intre aceleaji granite;
Basarabia, Bucovina liTransilvania se unesc cu Moldova ^iTara Romaneasca.
I
n Carfik de impresii care se pSstreaz^ la Putna, insem-
narile din anii de dupa Unire arata ca, dupS 1 91 8, aici
avea sa se adune intreg sufletul romanesc intr-un pios
prinns de inchinare memoriei sfinte" celui care fusese iz-
vorul nesecat al rabdarii in timpul de umilintS, al curajului
in timp de restri^te", icoanei din care sufletul romanesc
iji feurise simbol de mangaiere ^i de nadejde. Am biruit
pentru ca sufletul nostru a fost inviorat de duhul marelui
Arhanghel a carui (arana se odihne^te in acest mormant.
Am biruit noi, dar mai mult au biruit stramo^ii prin noi, si
inaintea tuturor, a biruit Stefan eel Mare 51 Sfant".
Un reporter din Bucovina, descriind un pelerinaj din
1 91 9, pentru care se inchiriase un tren intreg, scrie: S-a
inchinat la mormSnlul lui Stefan Voda eel Sfant 51 Mare Ba-
sarabia, Ardealul si Bucovina, iar Romania cea veche si-a
trimis trei regimente de soldati cu steaguri ferfenifite de
gloante prin luptele ce s-au dat la toate hotarele pamantului
romanesc pentru biruinta noastra de azi".
Mormantul lui Stefan eel Mare devine acum pentru
Romania reintregita prilei de inchegare sutleteasca ^i
intarire a romanilor din toate partile", un loc pentru
completarea educajiei ji instruirii nationale", un izvcir
din care se sorbea iubirea nemincinoas^ si nemitarni-
ca de (ara 51 de neam; barbatie, intelepciune, credin(a in
Dumnezeu, nadejde in crucea lui H ristos, iubire de drep-
tate, de curatenie a con^tiinjei, putere de a disprefui vi-
clenia, lingu^irea 51 fariseismul", toate pentru unitlcarea
vederilor, in (e lege re a ^i stabilirea intre noi a unirii In toate
^i in totul".
In primul an dupa dezrobirea Bucovinei, pa^eau pe les-
pezile Putnei ^i personalitati romane^ti din toate provincii-
le reunite; mini^trii loan Nistor, Al. Constantinescu, Vasile
Goldi^, ^tefan Cicio-Pop, loan Buzdugan, generalii Zadik,
Vaitoianu, Dumitrescu, Tautu, Anastasiu, Tarnavschi, pro-
fesorii, A,C. Cuza, Sumuleanu, Leca Morariu, N. Gramada,
Constantin Cehan Racovita, Stefan Vladulescu. alfi membri
ai diferitelor societali culturale; functionari, studenti, elevi
51 (arani.
Un moment deosebit 1-a constituit venirea familiei
regale, in 1 6 mai 1 920: regele Ferdinand {1 6 mai), regi-
na Maria si principesa Elisabeta, insotiti de Mitropolitul
primat Miron Cristea ^i de Mitropolitul Moldovei Pimen
Georgescu. Chilia si Cetatea AlbS, la pierderea carora a
sangerat inima ta, sunt ale noastre ... "- spunea atunci re-
gele - Si Ardealul, pentru care, tu si viteazul tau fiu, a^i
purtat armele victorioase peste munti, este al nostru. Al
nostru-i malul marii si bogata Dunare de Jos." Regelui i-au
urmat alte personalitati ale lumii religioase, ^tiin^ifice, mi-
litare sau politice romanesti ^i europene.
Porlretn l lui ^tefan eel Mare,
replied a tabhului din 1904, al lui Coitin Petreicu.
lata ^ o insemnare din Car^ile de oaspefi:
Cu hainele zdrentuite ^i cu opincile sfarmate, dup5
ce-am colindat tara in lung ^i-n lat, am patruns pani -n
palatui Ilenei Cosanzene, fiica cea mai mica a Romaniei
Mari, scumpa noastra Bucovina, ^i-n uimire 51 adancS cu-
cernicie am ingenuncheat in Manastirea Putna, loca^ul de
odibna a marelui voievod Stefan eel Mare ji Sfant. Adanc
m-am inchinat si in fata netarmurilei iubiri de neam ce
acest mare voievod a avut-o pentru tara lui, dragoste care
si azi radiaza din mormantul lui asupra tarii!".
Pentru obiectele de patrimoniu pe care le detinea, Putna
a fost invitata sa participe la diferite expozitii nationale 51
Internationale. Dintre acestea trebuie mentionata cea de ia
Paris, din 1 925, si cea de la Bruxelles, din 1 93 5.
Putna atrage interesul Occidentului, In sfar^it, la 9 sep-
tembrie 1 93 4, Ministerul Afacerilor StrSine, Direc^iunea
^
I5T0RIE
^Mai hwesii murium cu ipada in mdn H btlru apararea reUgiun u ii a
pmtiei itooitye de citu si iiljiim/i un ajiatta in prada in amicuiui."
Steag cometn orativ ditriiit man asliril ta Serbarea din 1S71.
Presei 51 Informatiilor il informa pe prefectul de Radauti,
ca, in cadrul propagandei prin film 51 fotografie a acestei
direct!uni, sosiserS in vara acelui an domnii: inginer Popo-
vici, de la Eastern Service Studios (N'ew York), H ane Bruck-
ner, de la casele Pathe-Pictures 51 Selenofon (Viena); Kosta
Kostich, conterentiar 1 cineast american; Walter Suss-
mann, trimis special al raarei case de fotografie Presse-Folo
(Berlin), cu intentia de turna un film ce avea sa fie difuzat
in Europa 51 in America, in film urmau sa fie prezenta-
te !ji Manastirite Putna si Sucevifa, motiv pentru care se
cere a interventie pentru gazduire si inlesnirea lucrarilor
cinematografice,
S-ar fi parut ca viata monahala de la Putna se indrep-
ta pe un taga? spomic. Al Doilea Razboi Mondial avea sa
aduca insa 0 perturbare grav^ viejii calugare^ti. !i) cau-
tarea soldatilor inamici, manastirea va fi ameninlata cu
distrugerea, succesiv, de cStre armata germana 51 apoi de
catre cea rusa. In arabele situatii, salvarea va veni prin sme-
renia si Intelepciunea singurului calugar ram as: parintele
Damaschin Schipor, la a carui inmormSntare, pasarile au
insoiit cantarea preojilor, piangandu-l iji ele pe acest cSlu-
gar care nu ^tia ce este rautatea.
Stdnga: Ceh patru sleme din colfurile
ileagutui Qoi) reprezin ta
provin ciik ron idn efti:
Leut cu ipadH: Ban atul
Acvila cruciate: Tara Romdn eascd
Caput de hour cu delfmii: Moldova ff
Dun Area maritima
Cde faple cet{}ti: Trun iUvan ia
COnX EX T
Altep Sa Regal6, Principem lieam
VmA a regdiu Ferdinand
?i a teginei Maria, principssa
Ileana s-a nascut la Buaire>ti
in Palatul Colroceni, la
5 ianuatie 1909. Prin Inru-
dire directs sau casaiotie.
este PrincipesS a Romaniei,
Alte(a Imperiala (1 Regala,
AriiiducesS de Austria,
PrincipesS de H absburg-
Toscana, Principesa de
H ohenzoilern.
Prin mama sa, regina
Maria, este nepoaia
aTanilm Micoiae al ll-lea iji a
Regelui George al V-lea
Studiaza in Angtia, iar la
27 iulie 1931 se casatore^te cu
Athidutele Anton de Austria,
svin d impreiuia 5 copii.
Ca sa scape de persecujia
nazisla, in 1944 se intoaiee
din Austria (i se stabile^e la
castelui Bran, pe care ora?ul
Bra^v l-a oferit in dar regi-
nei Maria,
in 1947 este ainiigata din
(aii de legimul comunisl.
In 1954 se desparte de
Anton deAustria, iar In 1965
se calugare^te sub numele
de maica Alexandra" ji in-
iiinjeaza prima manSstire m-
maneasca de maid din SUA,
Schimbarea ia FajJ" din
Elwood City, Pennsylvania.
Oboseala cSlatoriilor in
Romania de diipa 1989 ii
agraveaza starea saoatSiii. Se
slinge din viata in anul 1 991 .
^^Hi M
Pw^
^K i vCfM ^ '''"
^1LJ#* '^1
jMb^' km
'^Kr. i^^^d^aie
rvdfft > M^I^SBi
^^r 'VRI^ J^^fel
m ' lW/m
V . /ji Hv
Sui. Prin apeiii Ihan a
ai Regin a Maria, 1924
Jos: Maica Alexan dra, 1990
^BlT'm "' ^^^1
^^^^^^^ff^^^^^H
m
i "^
m
m
m
m
m
Wl
m
m
^ N ISTORIE
mm
mm

^
01^
m
I
iSI
M
m.
m m
^
m m
^1
1 0
Sfar^itul ceiui deal Doilea Razboi
Mondial aduce Romania in fata unor
importante pierderi teritoriale si umane.
Dupa doar doua decenii de convietuire,
basarabenii ^i o parte a bucovinenilor
sunt despartiti de patria mama ^i in-
corpora^i in imperiul comunist sovie-
tic. Totodata, Romania intra si ea sub
domina{ia ideologica a comunismului
materialist. Cafiva importanti ierarhi,
printre care patriarhul Justinian Mari-
na si Mitropoiitul Moldovei Sebastian
Rusan, au ^tiut sa protejeze credinja ^i
institufiile biserice^ti. Putna se afla in-
tr-o situalie specials deoarece, in linie
dreapta, linia de frontiera cu U.R.S.S.
era la doar 3 km de mSnastire. Regiunea
Sus: Restaurarea
biserkii voievodale,
din 1971, can d
starefca viilorul
iirhiere'i Gheraiim
Putn ean ut, iar
Mitropoloit al
Moldovei. IPS
Tioctist, viilorul
Patriarh al
RomSn iei.
Aleliemt depiotiird din in cin la mitn Sitirii in fiin -
lal cu ajutorul Man dslirii Mahi, din Creda.
Obftea n ian asliriiin 1957. Do' an : mai tarziit, in 1959,
doar ri'ei din tre aceflia mairamdn eau in man istire, alaturi Je stare;.
Suceava era zonS cu regim de frontiera", ceea ce insemna o
restrictie de circulatie pentru str^ini ji diiar pentru romanii
din celelalte regiuni.
ActuI de curaj pe care-1 reprezenta o vizita la Putna a fost
facut ji in acea perioada de romanii care nu voiau sa uite
cine sunt. Arhiepiscopul de acum al Sucevei, IPS Pimen, pe
at unci ghid ^i staret al mSnastirii, i^i aduce adesea aminte
de vizita academlcianului George Calinescu, din anul 1958,
La sfarsit, acesta i-a zis: Am veuit, pSrinte, nu pentru stu-
diu, cum scrie in adresa otrcialS, ci pentru ca suntem romani
ji crejtini" ji, podidindu-1 iacrimile, nu a mai putut spune
nimic. Calinescu, impreuna cu un colonel si un jurist, au
dorit apoi sa intre in biserica ^i sa se inchine la mormantul
SfSntului tefan. Insa nu au putut, pentru ca aici se ftceau
sapaturi arheologice, Aja ca au mers catre partea exterioara
a bJsericii, unde ghidiil le-a arStat locul unde se afla, in inte-
rionil bisericii, mormantul lui $tefan eel Mare. Si-au Scut
semnul Sfintei Cruci, au atins zidul cu man a si i-au sSru-
tat cu lacrinii, rostind: ..Mnltumim lui Diunnezeu ji pentru
atata".
Pentru viaja monahala, lovitura cea mai grea a venit in
1959, cand, prin Decretul 41 0, au fost, practic, izgoniti din
manastiri toji calugarii sub 65 de ani. Putnei i s-a retras, ofi-
cial, dreptul de a functiona ca manastire, ramanand doar
starelul ji trei cSlugari batrSni care sa se Ingrijeasca de paza
^i de primirea vizitatorilor. Acestia s-au impotrivit ferm or-
dinelor de a preda toata arhiva ^i toate obiectele bisericesti,
spunand ca era cu neputinta a se lua Putnei ceea ce nici chiar
stapanirea austriaca, de alt neam si de alta credirtta, nu pu-
tuse lua,
Dupa 1960, rigorile regimului de zona de frontiera", cat
si duritatea sistemului represiv comunist s-au atenuat, astfel
incat tot mai multa lume, in primul rand elevi si studenji,
s-a indreptat spre Putna. In acei ani, muzeul manastirii era
singurul loc public din Romania in care era expusa harta
Moldovei intregi, cu granita pe Nistru si nu pe Prut, ^i in
care se spunea ca zona dintre Prut ji Xistru a fost rapita de
prietenu]" sovietic. Acea harta a fost realizata pentru pen-
tru serbarea, la 12 apriiie 1957, a 500 de ani de !a urcarea pe
tronul Moldovei a Sfantului ^tefan eel Mare.
Vizita facuta de Nicolae Ceausescu - jef al statului pSna
in decembrie 1989 - cu ocazia aniversarii, la 10 iunie 1966,
a 500 de ani de la punerea pietrei de temeiie a bisericii Ma-
nastirii Putna a fost un eveniment foarte important pentru
toate manastirile Romaniei. SArbatoarea a fost inscrisa in
calendarul UNESCO. Prezenja conducatorului \in i intr-o
manastire a dat posibilitatea vizitarii libere a manastirilor.
Intr-o perioadS in care libertatea de expresie era opri-
mata, explicatiile ghizilor, care nu ocoleau unele adevaruri
interzise altfel puH ic, ajungeau sa (ina ji doua ore.
Putna a fost vizitata in perioada regimului comunist
de muhe personalitati de stat ^i oameni de ^tiin^a din
ISTORIE / ^
^m
afara tarii noastre. Dintre acestia din urma, ii amintim pe
bizanlinologii ru^i M. Alpatov ^i Victor Lazarev. care au
apreciat zestrea din miizeul Manastirii Putna ca fiind cea
mai valoroasa colec|ie de broderii din lume".
Si bizantinologul engiez David Talbot Rice, care, privind
cam o jumatate de orft Epitaflil din 1490, a marturisit: Poate
sa nu mai fie nimic in muzeii, plec muljumit ca am vazut
aceasta broderie".
Cei ce au vizitat Manastirea Putna in perioada de incer-
care a credinjei din deceniile comuniste o considers o scoa-
ia de patriotism ^i un loca^ de zidire sufleteasca. In acest
timp au fost stare^i ai manastirii viitorul Episcop Gherasim
Putneanul (1 96 2-1 97 7 ) 51 parintele Arhimandrit lachint
Unciuleac (1 97 7 -1 992).
In decembrie 1 989, odata cu o noua pagina din istoria
Ronianiei, incepea o nouA iila si din istoria Putnei.
Revolu^ia din decembrie 1989 a gasit Manastirea Putna
51 pe vietuitorii ei in timpul pregatirilor pentru sarbatoarea
Nasterii Domnului. Dupa 50 de ani de comunism, cantarile
de la strana ^i mai ales colindele au rasunat parca altfel.
Bucuna hbertafii se iransforma in mul^umire catre Parin-
tele Ceresc, iar vestea Nasterii Mantuitorului parcS privea
acum, in chip deosebit, neamul romanesc.
Posibilitatea manifestarii libere a credintei va da prile-
jul reluarii traditiei organizarii unor importante serbSri la
Putna, in jurul Sfantului ^tefan eel Mare, al crediiH ei si al
iubirii de patrie. Dintre acestea, cele mai importante vor
ti cea din 1992, cu prilejul canonizirii sale, cea din 2004.
I * .. '\. . -
1
1 ^1
" ^k# ^^I N^&
1
i ^
"ti 1^ ' i ^ n S :^
^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^/^:: i ^/ "Vy
Sus: Pekrin ajiii organ izal Je
ituden li, in cepM lu Suceava, la
29 iun ie 2004, fi in cheiat la Putn a,
la 2 iulie, ziua marii iarbatori.
Dreapta: 2 iuhe 2004. Sfan ia
Liturghk. IPS Dan iel, Mitropolit
al Moldovei }i Teodisl, Palriarh,
al Romdn iei.
m
M
m
M
m
M
m m
- - * *
11
Maica D omnului
i SfantuI D aniil Si hastru
Existen^a Putnei, aleasa pentru a fi necropola domneasca, nu se poate
intelege fara ocrotirea Maicii Domnului, careia SfantuI 5tefan eel Mare
i-a inchinat manastirea.
A
tunci cand cineva ctitoreste o biserica sau, o manasti-
re, primul sfant catre care i^i indreapta rugaciunea de
ajutcir, dupa Dumiiezeu, este sfaiitul pe care il dore^te
ca ocrotitor noului ISca^ sSrit. Catre Maica Domnului ^i-a in-
dreptat SfantuI Stefan eel Mare rugaciunea atunci cand a ales
locul ^i a inceput zidirea mSnastirii si atunci cand a sfintit-o.
Nu este deloc neobisnuit pentru un cre^tin sa o cinsteasca
in chip deosebit pe Maica Domnului. Ea este mai cinstita
&^^^^.
X .
^
i
12
Icoan ajdcatoare de mmun i a Maicii Domn ului, de ta I'utn a
decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat sera-
fimii", Daca pe Fiul Sau il ^tim ^i mOostiv, ^i judecator, pe
Maica Domnului cre^tinii o cunosc ca o pururea mijlocitoa-
re. care se roagS pentru oameni ^i nu cauta la pacatele lor, ci
mereu doreste sS ii ajute la implinirea binelui.
In tradi^ia cre^tina, Maica Domnului este ocrotitoarea con-
ducatorilor credincio^i, a capitalelor ^i a |arilor. Astfel, croni-
cile ni-1 arata pe SfantuI tefan mul^mind Maicii Domnului
pentru victorii si invajandu-^i ^i poporul sa-i multumeasca.
Nu intamplator, atunci cand vorbesc despre punerea pietrei
de temelie ji despre sfintirea Putnei, cronicile pun aceste
doim date imediat dupa victoriile militare. Prima dintre ele,
dinaiiite de punerea pietrei de temelie, fusese deosebit de im-
portanta, caci recucerise de ta Regatul Maghiar cetatea Chilia,
de la gurile Dunarii,.
Atunci cand este portretizat in Tertraevangheliarul de
la H umor, el daruie^te cartea Mantuitorului, reprezentat ca
prune tinut in brate de Maica Domnului.
Aceste semne care ne arata evlavia speciala a
Sfantului Stefan eel Mare fa^a de Maica Domnului i^i au la
Putna 0 implinire deosebita: icoana facatoare de minuni a
Maicii Domnului, Trad^ia spune ck voievodul a primit-o
ca dar de nunta de la cea de-a doua sotie. prin(esa bizantina
Maria de Mangop.
Pentru importanfa ei, aceastS icoana a fost ferecata (im-
bracata) in argint, in 1 7 55, de Mitropolitul lacov Putneanul.
in 1 7 58, pe capetele Mantuitorului ,si Maicii Domnului au fost
puse coroane realizate din argintul ?i pietrele pre^ioase gasite
cu ocazia desfacerii, in interes arheologic, a unor morminte.
Mai tarziu, in 1 904, aceste coroane vor fi expuse in muzeu, in
locul lor confectionandu-se actualele coroane.
Pentru faptul de a fi fecatoare de minuni, Mitropolitul
lacov i-a creat un loc special in noul iconostas pe care acesta
1-a facut pentru biserica Putnei, Din anul 1 992, cand a vinde-
cat in chip minunat cateva persoane demonizate, a fost ase-
zata intr-o strana speciala, Atunci cand se roaga cu credinta
la icoana Maicii Domnului, cre^tinii dobandesc spor in ceea
ce le este de folos, impacare in certuri, ajutor in neputin^e,
vindecare de boli ^i tarie duhovniceasca.
COnX EX T
Deci precura numai prin Maica Domnului a venit
la noi Fiul lui Dumnezeu 51 s-a araiat pe pamant ji cu
oamenii a petrecut fund tuturor nevazui inainte de
ea, a^a ^i in veacul nesfarsit ce urmeaza, loatS cobora-
rea luminii dumnezeie^ti ji toata descoperirea tainelor
duhovtiicesti nu o poate primi fera ea. Maica Domnu-
lui e incepatura, izvurul ^i radacina tuturor bunurilor
negrajte. Ea e ciilmea ji desavar^irea intregii stin^enii".
Sfan tuI Grigorie Palama
SFINTISI MINUNI
M
m
W
Pe valea raului Vi^eul, la doi kilometri de Manastirea
Putna, o chilie sapatS in piatra marturiseste prin prezen^a
sa Inaltiraea viepi duhovnice^ti din aceste bcuri in vremuri
indepartate. Traditia spune ca i-a apartinut Stantului Daniil
Sihastru, intemeietor de via^a isihasta, care ar fi IrSit aid
aproape 20 de ani, ca un mare eremit si ascet purtator de
Dumnezeu ajungand la masura coiitemplatiei la unirea tai-
nica cu H ristos prin ascezi. rugaciune ^i prin harul Duhului
Slant,
In 0 sama de cuvin te, cronicarul Ion Neculce il prezinta
pe in^eleptul batran in momentul solemn al rugaciunii. La
el venise sa cearS sfat ^i imbarbatare SfantuI $tefan eel Mare,
dupa infrangerea de la Razboieni. Sfar^indn-^i rugaciunea,
sihastru! il primi pe voievod in saraca sa chilie si, dupa ce-i
asculta spovedania, il indemna sii-;i strilnga iarasi oaste ^i sA
lupte caci va birui. Insa li ceru ca, dupa izbanda, sa zideas-
c& ia Voronet o manastire, in numele Sfantului Gheorghe,
Mare Mucenic si Purtator de Biruin^a, ceea ce evlaviosul
domn a ^i tacut in anul 1 488.
Aritat in aceastS lumina, pustnicul apare ca un sfatui-
tor in vremuri grele pentru (ara si ca un scump sfetnic al
domnitorului, care probabil i-a cunoscut indeaproape via^a
evlavioasa, injelepciunea ^i puterea duhovniceasca.
De cinci secole, pelerinii care viziteaza Manastirea
Voronet intalnesc pictat, alaturi de Mitropolitul Grigore
Rojca, chipul bland ?i smeril a! Stantului Daniil Sihastru.
In biserica, in partea dreapta a pronaosului se gase^te ^i
acrnn piatra sa de mormant. La Manastirea Putna se pas-
treaza ferecat degetul Stantului Daniil. El poarta inscriptia;
^cesEe relieve le-am ferecat eu Ghedeon, igumen ot
Voronet, cu toata cheltuiala mea, In anul 7 257 (1 7 49), in
4 decern vrie".
LEGEHD A
,.5i a fost acia sflntabeserica acolo. panJi in zilele blagoces-
tivului ?i de H ristos iubitoniiui, preaviteazului domn al
Moldovei, lo 5tefan voievod."
Atunci, in zilele acestui viteaz doH in, a fosi aici, in
(inutul Sucevei, in ucolul Vicovilor, aproape de
apa Putnei, un preacuvios parinte, anume Dani-
il Sihastru, care traia Intr-o chilie sapata in pia-
tra, in care era ^i sfanta biserica, dupa cum sa vede
ji pana astazi ji ni-au spus parintii ca acest parinte
Daniil. deasupra locului unde este acum zidita Sfinta
Manastire Putna, de mulle ori ar fi vaiut mul^me de in-
geri luminati, care cantau, rinand in niaini faclii aprinse.
De care lucru, aeel fericit parinte mult s-au mirat ^i, ru-
gandu-se lui Dumaeieu ca sS-i descopere de aceasta mi-
nune ce vazuse, i s-a aratal Ingerul Domnului in wdenia,
zicandu-i: Bine sa ^tii ca intru acel loc, unde al vazu!
tngeri luminati, robul lui Dumnezeu, Jtefan Voievod,
&ra zabava va sa faca o sfania manastire. foarte iscusita.
intru numele Preacuraiei de Dumnezeu Nascatoarea p
Pururea Fecioarei Maria ;i va a^eza intru acea manastire
multime de calugari, ca sa proslaveasca pre Dumnezeu
si pre Preacuiata lui Maica; ^i dupa aceste, fu nevazut;
iaia fericitul Daniil foarte s-a bucurat ji a multumit lui
Dumnezeu 51 Preaauatei Lui Maici."
Dupa Vartoloraeu Mazareanu.
Istorie pen tru Sfan ta Mdn dstire Putn a
Jos: Sfhn tul Dan iil Sihastru,
icoaiia pictatd la Man astirea Putn a.
Alaturi de icoaixele Man tuitorutui,
Maicii Domn ului, Sfan tului loan
Bolezdtorul fi Sfdn lului ^tefan eel
Mare, icoan a face parte din tr-u" Deists
extin s format cin ci icoan e mon umen tale
realizate pen tru 2 iulie2004-
Jos: Chilia Sfin luiui Dan iil Sihastru. Dupa traditie, aici, Sfan tuI $tefan eel Mare
s-a spovedit fi a primit sfat fi in eurajare de la Sfin tul Dan iil Sihastru,
dupa in frAn gerea de ia Razboien i.
m
mm
M m
m
m
i

i ^
m
m
M
m
m
^* :
mm
mm
^
^ 1
M
M
14
Sfi nti i lerarhi Ghenadi e
1 Hie lorest
n cununa de cuvioi a Manastirii Putna, un loc aparte Tl ocupa doi ierarhi a caror
via^a pamanteasca este pu^in cunoscuta, dar al caror ajutor ceresc se revarsa cu
Tmbel^ugare peste credincioi.
I
n ziua de 1 mai a anului 1 488, Sfintul Stefan eel Mare
daruia Manastirii Putna o cununS din argint aurit pen-
tru capul Sfantului Ghenadie. Inscriptia de pe aceas-
ta era: Io tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn
al I'ftrii Moldovei, a ferecat acest cap al PSrintelui nostru
Ghenadie ji 1-a pus in MSn^stirea de la Pulna, in anul 6996
(1 488), mai 1". Aceasta nu oferi nicio lamurire asupra
identitatii Sfantului Ghenadie.
Ferecdtura moa^telor Sfdn tutui Ghen adie.
tim insa cu siguranta ca a fost arhiereu, fapt confirmat
prin urmatoarea minime savar^ita prin sfintele sale moa^te.
In anul 1 995, inaintea inceperii Postului Pa^tilor,
fratele Onisifor, de la Manastirea Putna a intrat sub
influenza demonilor. Pentru vindecarea lui s-a ^cut
Sfantul Maslu si in timpul acestuia au fost aduse moaftele
Sfantului Ghenadie, care au fost a^ezate pe pieptul bolna-
vului. Acestuia i s-a aratat in acel moment chipul sfantului,
intr-o aureola foarte luminoasa, distingSndu-i-se foarte
clar hainele arhiere^ti. Aceasta interventie a Sfantului nu
a dus imediat la tamaduirea celui bolnav. Odata cu ince-
perea Postului Mare, i s-a mai fScut Taina Sfantului Maslu
de cateva ori. In aceasta perioada, SfJntul Ghenadie i s-a
aratat de dona ori. Prima data doar la chip, iar a doua oara
a atins cu carja arhiereasca pieptul bolnavului.
Pentru a treia oara, Sfantul Ghenadie i-a aparut alaturi
de Sfantul Hie lorest si de Sfantul Stefan eel Mare. Sfantul
Ghenadie 1-a binecuvSntat pe bolnav cu o mana, in cealalta
SFINTUL
Sfan tul Ghen adie, koan apictatd la M5n dstirea Putn a.
tinSnd carja. Sfantul Hie lorest, imbracat in toate odajdiile
arhiere^ti, 1-a binecuvantat ^i el cu ambele raaini, in timp
ce Sfantul Stefan eel Mare, imbracat in haine domnesti,
cu maneci foarte largi ^i cu o privire foarte serioasa, dar
bianda, a pus sabia sa asupra pieptului bolnavului. Acum
a venit vindecarea desavar^ita a bolnavului.
Acest frate este iconar in ob^tea manastirii. Ca mul^u-
mire, el a pictat in icoane chipurile celor trei sfinti.
TROPAR.
Troparul SfAn tului lerarh Ghen adie
Ocrotitnrmonahilor, ajutator cre^tiniJor, izgonitnr al demo-
nilor si tuturor fblositor te-ai aritat, Sfinte lerarhe Ghenadie.
prin minunije ce ie lucrezi, pentm aceasta nu inceta a te ruga
lui Dumnezeu sa ne mantuiasca suiletele noastre.
mm
SFlNJiSIMINUNI M
Intre raitropolitii de vrednica pomenire ai TransUvaniei
se afla la loc de cinste ^i Sfantul lerarh 51 Marturisitor Hie
lorest, care a pastorit la Alba-Iulia intre anii 1 6 40-1 6 43 .
Acest mitropolit vrednic s-a nSscut eel mai probabil in
Maramures, ^i a fost botezat cu numele de Hie, Intra de tanar
in manastire, la Putna, unde invSta carte ?! randuielile bise-
rice^ti ^i se calugareste sub numele de lorest. Este posibil ca
in 1637 sa fi fost staret a! manastirii.
In 1640, la 3 septembrie, moare mitropolitul Ghenadie al
Il-lea al Transilvaniei. Au fost trei candidajii pentru scaunul
mitropolitan: Meletie Macedoneanul, egumenul manSstirii
Govora, protopopul din H ateg, ^i cuviosul lorest, propus
de Vasile Lupu. In urma alegerilor, eel din urma va fi numit
milropolit al Transilvaniei. Dupa alegere, a depus eforluri
intense pentru pastrarea credinjei strabune, in fata tendin-
^ei de calvini^are ?! catolicizare a zonei, raotiv pentru care
a atras asupra sa uneltiriie carmuitorilor politici calvini ai
Transilvaniei, Astfel, dupa 3 ani de pastorire vrednicS, este
alungat din scaun, in februarie 1 6 43 , ^i intemnitat la Belgrad,
unde a patimit timp de 9 luni, impreuna cu al^i preoji si
calugari ortodocsi.
Prin noiembrie 1 6 43 , vladica lorest a fost eliberat din
inchisoare, cu conditia sa plateasca 1000 de laieri. Nea-
vand acesti bani, s-au pus cheza^i pentru el 24 de oarneni,
iar vladica lorest va pleca la Putna pentru a strange banii
necesari pentru rSscumparare. In iunie 1645 merge in Rusia
pentru a continua strangerea de ajutoare. Aici va cere aju-
toiul larului Mihail Romanov. A ramas in Rusia inca un
TROP]\ll
Acatistsd Sfln jilorltie lorest si Sava Bran covici
Con dacull
Pe fericitii ierarhi, pe lorest >i pe Sa\-a, ^are au slujit adevS-
riilui 51 cu viata 51 cu invataturile lor au impodobit Biserica
lui H ristos, cu credinta si cu evIaWe sa-i laudSm, cinslind
ostendile lor si zicJind: Bucurali-va, luniiiiajilor ierarhi fi
marturisitori ai Ortodoxieil
an, cercetand Biserica RusS, in special Lavra Sfantul Serghie,
luand asttel leg^tura cu teologia rusi a acelei perioade.
Ultimii ani se pare ca si i-a petrecut la Putna, unde ar fi
ramas p^na in 12 martie 1678, cand s-a stins din viaja.
La 28 februarie 1 950, Sfantul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Roraane a hotariit pomenirea lui ca sSnt mar-
turisitor al dreptei credinte, cu praznuirea la data de
24 aprilie, impreuna cu ceMalt vrednic ierarh marturisitor al
ortodoxiei, Sfantul Sava Brancovici. Canonizarea lor so-
lemnaaavut]ocindatade21 octombrie 1955, in catedrala
Reintregirii din Alba-Iulia.
Dupa tradifie, morm&n tulSf&n tului lerarh Hie lorest
ie ajld lan gd altarul bisericii voievodale.
^?^i%'
.* 1 i - : ;,
. ^S^
,>-
m
m
m
m
i
M
M
n
ix
^
m
M
^
iJ
m.
Focus: Sfantul Stefan eel Mare si
lupta sa pentru cresti natate
Mihai Eminescu: JrecutuI nostru nu estedecSttnfricojatuI coifdearamaal
cre^tinatatii, al civilizatiunii, Christ a Tnvinscu litera deauraadevarului ^i a iubirii,
5tefan cu spada cea de flacara a dreptului, Unu! a fost Libertatea, celalalt aparatorul
Evangheliei.VomdepunedGcio urnadeargint pe mormantui lui ^tefan, pe
mormantui cretinului pios, al romanului mare".
P
entru ce a dus Sfantul
Stefan eel Mare ata-
tea bat alii?
Lupta sa a fost o datorie
fata de Dumnezeu 51 fa^a de
semenii sai cre^tini. Daru-
it de sus cu in?elepciune si
vitejie, Sfantul Stefan eel
Mare fi le-a pus pe acestea
in slujba Celui mai presus
de el. El a fost deplin con-
stient ca miza luptei cu tur-
cii era una spirituals si ck
Moldova avea un rol deo-
sebit de important in aceas-
ta coiifruntare. Apelurile
catre ceilalti conducatori
de Stat crestini stau martu-
rie despre aceste intelegeri,
Dupa marea victorie de
la Vaslui, domnul Moldo-
vei scrie principilor Euro-
pel la 25 ianuarie 1 47 5: Ma
inchin cu prietenie voua ^i
va doresc tot binele ?i va
spun Domni i l or voastre
ca necredinciosul imparat
al turcilor a fost de multa
vreme 51 este inca pierzatorul intregii cre^tinatati. De
aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre cS, pe la Bobo-
teaza trecuta, mai sus-numitul turc a trimis in tara noas-
Descoperirea in 1881
a imagin ii votive din
Tetraevangheiiaru! de
la H umor, realizatdc
iewmon ahul Nicodtm
delaPutiia, in 1473. apus
capat discufiilor prii'in d
in fati^area exact a a
Sfan tului ^tefan eel Mare.
tra o mare o^tire, in numar
de 1 20.000 de oameni, al
yji^li'.-jt p carei capitan de frunte era
^ i y - i Soliman pasa. Auzind ji
vazand noi acestea, am luat
sabia in mana si, cu ajuto-
rul Domnului Dumnezeu-
lui nostru Atotputernic, am
mers impotriva dusmanilor
crestinatatii, i-am biruit si
i-am calcat inpicioare, ^ipe
toti i-am trecut sub ascuti-
^u! sabiei noastre; pent ru
care lucru, laudat fie Dom-
nul Dumnezeul nostru. Au-
zind despre aceasta, pagan ul
imparat al turcilor i^i puse
in gand sa se razbune ^i sa vie, in luna mai, cu capul sau
^i cu toata puterea sa impotriva noastra 51 sa supuna (ara
noastra, care e poarta crestinatatii ^i pe care Dumnezeu
16
CROmcA
0, barbat minunat, cu nimic mai pre-
jos deceit comandantii eroici pe care
atata ii admiram, care in vremea noas-
tra a ca^tigat, eel dintai dint re princi-
pii lumii, o biminta atat de stralucita
asupra turcului! Dupa credinfa mea,
el este eel mai vrednic sa i se incre-
dinjeze conduce re a ?! stapanirea In-
tregii lumi (totius mundi principatus
et imperium), 51 mai eu seamS cinstea
de capetenie ^i conducator impoiriva
turcului, cu sfetul, intekgerea 51 hota-
rarea tuturor crestinilor, de vreme ce
ceilalti regi ^i principi catolici se Inde-
letnicesc cu trandavia ^i plScerilc ori
cu razboaiele civile,"
]an Dlugosz, Historia Polon ica
Un gerea voievodutut, fragmen t i
frescd, Man astirea Puin a.
5FINTISI MINUNI
a feril-o panS acum. Dar daca aceasta poarta, care e tara
noastra, va fi pierduta - Dumnezeu sa ne fereasca de asa
ceva -, atunci toata cre^tinatatea va fi in mare prijnejdie".
Faptul ca in Jarile Romane turcii nu au avut voie sa faca
moschei si sa aiba proprietati se datoreaza efortului con-
tinuu a! SfSntului tefan ji al altor domni, care i-au deter-
minat sa trateze spa(iul rom^nesc ca pe unul pe care, desi
infrjint, nu il pot subjuga cu totul.
Si alte scrisori sunt relevante pentru cat de fierbinte era
dorinta domniilui Moldovei de a birui pericolul musulman.
La 8 mai 1 47 7 , el trimite bailului Venetiei o scrisoare. indoit
in pri\in5a ajiitorului principilor: Cer acum, ^i aceasta fi~
Sus: Icoan a Sfdn luiui ^tefan ..Miiipresiis de tihrta
n oastrd",pictata ta Mdn dstirea Putn a in an iil2003.
Maipresus de tihn a n oastrH
st^ datoria sfAn ta de a apSrafiin fa
fi n eatArn area {arii n oaitre."
JosiCavakada Sfan tului Con stan tin eel Mare, fresci din biserica
.,Sfdn ta Cruce" din PStrHuti, ctitoHtd de Spn tul ^tefan , in 14S7.
indca ^tiu ca turcul va veni in vara aceasta iara^i asupra mea,
pentru cele douS ^inuturi, al Chiliei ji al Cetajii Albe, care le
sunt foarte suparatoare. De aceea, vreau sa fiu ajutat acum,
in aceasta sarcina, caci vremea nu va ingaduie sa faceti o alta
pregatire mai larga.,. $i daca Dumnezeu va vrea ca eu sa nu
fiu ajutat, din doua lucmri unul se va intampla: ori aceasta
tarS va pieri desigur, ori voi fi silit, de nevoie, sa mS supun
pSganilor. Lucrul acesta, insa, nu-1 voi face niciodata, vrand
mai bine de o suta de mii de ori moartea, decat aceasta",
Apeiul Sfantului Stefan la principii apuseni nu a avut
efect. Dar nu acejtia erau sprijinul lui, ci Dumnezeu. Vocea
sa. aspra ^i darza, rizbate din pisanii ^i cronici ji ni-1 arata
pe conducatorul ajuns la cuno^tiuta adevarului: ceea ce se
intampla pe campul de batalie este in legatura directa cu
credinta ^i comportamentul sau moral. Smerenia, virtutea
adanca ^i rara, semnul ortodoxiei si a! sfin^eniei, este cea
care i-a descbis ochii sutlete^ti ^i 1-a f^cut sa in^eleaga de ce
uneori a fost biruit, iar alteori a biruit. Atunci cand s-a de-
partat de Dumnezeu, cSnd a lasat pacatul sa-i cuprinda su-
fietul, a fost infrant: acesta a fost cazul caderii cetatii Chilia.
Atimci cand a invins. aceasta s-a datorat ajulorului lui Dum-
nezeu, care a putut lucra prin eel care, prin ^^rtute, I s-a pus
la dispozitie, De aceea numeroasele lupte castigate au fost
tot atatea prilejuri pentru a-L slavi pe Dumnezeu. De exem-
plu, dupi victoria de la Lipinji, cunoscand Stefan ca aju-
torul nu de aiurea a fost, ci numai de la Dumnezeu ^i de la
Preacurata Maica Sa, cu mare lauda s-au inters la scaunul
sau, la Suceava".
Aceasta viata, de slujitor al lui H ristos nu a scapat neob-
servata de cei din jur: S-a implinit gandul lui Dumnezeu cu
$tefan-Voievod si a biruit Domnul limbile pagan e cu mana
robului sau" (Cron ica moldo-german ii).
TROPAR.
TropaTulSpn tulwMareVoievod^tefon
Aparator ndnfricat al credintei ^i patriei strabiuie. mare ctitor
de locajuri sfmle. Jtefaiie-Voievod, roaga pe H ristos
Dumnezeu si ne izbaveasta din nevoi fi din necazurl
Colecti ade
broderi i medi evale
Tntre multele odoare aie Manastirii Putna, ceea ce ii da spedfidtatea este coiectla
de broderii medievale, cea mai importanta din sud-estui Europei. Acestea sunt
adevarateicoanecusutecu acul, cu fir deaur ide matase, marturii ale unei arte care
sfinte^te privitorul i artistui,deopotriva.
Epitafuri si procovete
I pitaftil este obiectul liturgic pe care se brodeaza sau
se picteaza episodul coborarii lui lisus H ristos de
[pe Cruce 51 plangerea Lui. Numele lui vine de la
cuvintele grece^ti epi si taphos, care inseamna peste" sau
deasupra mormantului".
Dupa slujba Prohodului, seara, in Vinerea Mare,
epitaful, inconjurat de flori, este adus din altar in naos,
ceea ce simbolizeaza coborarea Mantuitorului H ris-
tos de pe Cruce, prohodirea %\ punerea Sa in mormant.
Cu el se inconjoara biserica, iar apoi toji oamenii tree
pe sub el, facandu-se partasi la ingroparea Fiului lui
Dumnezeu. In Sambata Mare, intr-o slujba speciala,
epitaful este adus in altar %\ pus pe SfSnta Masa, gest
care semnifica invierea din mormant in cea de a treia
zi. Acolo el va sta in toate cele 40 de zile care urmea-
zS pana la sarbatoarea tnaltarii Domnului, tot atSta
timp cat a petrecut si Mantuitorul cu ucenicii Sai dupS
Inviere ^i pSna la inSltare,
Epitaful sarbesc din secolul al XlV-lea este cea mai
veche piesa de broderie de la Putna. Se pare ca el a ajuns
aici in urma legaturilor dintre dinastia mu^atina ^i dom-
nii din Tara RomSneasca, care, la randul lor, erau aveau
stranse legaturi cu spafiul de la siidul Dunarii. In script ia,
in limba greacS, ni le indicS pe cele care au comandat
executarea acestei broderii: Pomeneste, Doamne, sufle-
tele roabelor tale, Regina Serbiei, monahia Euthymia, cu
fiica ei, monahia Eupraxia, Imparateasa Serbiei".
Cea de-a doua inscriptie a broderiei este un citat litur-
gic: Soborul ingerilor vSzand trista priveli^te, a scos un
strigat de groaza, o, Fiul lui Dumnezeu".
Epitafddruit in 1490, Mdn astirii Putn a, de catre SJan tui ^iefan eel Mare.
TEZAUR v
Epjtaful din 1 490 este eel mai vechi epitaf care s-a
pastrat de la Stefan eel Mare, una dintre cele mai impre-
sionante, monumentale ?) dramatice broderii romane^ti.
La capataiul lui lisus, Fecioara Maria i^i lipe^te i n-
durerata obrazul de cre^ietul Fiului ei. In spatele sau,
una di nt re femeile care crezusera in lisus H ristos,
probabi l Maria Magdal ena, i^i manifesta durerea,
iar la picioarele Mantuitorului sunt Sfm^ii losif din "
Arimateea 51 Nicodim. La mijlocul scejie!, Sfaotul loan
Evanghelistul atinge ranile lui lisuS-
Inscripfia votiva este brodat a cu fir de aur sub^i-
re pe o mat ase violeta; Cu voia Tatalui si cu ajuto-
rul Fiului ^i cu sav&rsirea Sfantuiui Duh, l O Stefan
Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Jar i i Mol-
dovei, fiul lui Bogdan Voievod, ^i cu bi necredi n-
cioasa lui doamni Maria ^i cu preaiubitii sai copii.
Alexandru ^i Bogdan-Vlad, au facut acest aer, in Sfan-
ta ManSstire de la Putna, unde este hramul Adormirii
Preaafmtei Nascatoare de Dumnezeu ji pururea Fecioa-
ra Maria, En anul 6 998 (1 490)".
Procov^tul mare (aerul) de la 1 481 a fost daruit de
SfSntul tefan Manastirii Putna, unde a i fost lucrat.
t ncepand cu partea de jos a laturii din stanga, conti-
nuaiid pe latura de sus ^i sfSr^ind in josul laturii din
dreapta, se desfajoara inscriplia: losif eel cu bun chip,
de pe lemn a luat preacuratul Tau trup, infasur&ndu-L
cu giulgi curat ji cu miresme acoperindu-L, in mor-
mant nou L-a pus". La baza broderiei este mentional
donatorul: IO Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu
domnul f ar i i Moldovei, a facut acest aer in anul
6 989 (1 481 ) martie 20".
StAn ga sus: Aer daruit de
Sfan tul ^tefan eel Mare, 1481.
St&n gajos: Epitaf redtizal de
mon ahiile Eufimia f j Eupraxia, sec. XIV:
LEX ICOn
Procovit: cuvantu! inseamna acoperain5nt. Se folosesc
trei procoveje: cu unul seacopera Sfantul Disc, cuunul
Sfintul Potir, iar ccd de-al Ueilea, eel maimare, ambde.
Pe procoa|ut pentru Sfiintul Disc este rcprezentall
scena imparta^irii Apostolilor cu Trupul Maniuitoru-
lui H ristos, pe procovajul pentru Sfantul Potir apare
scena tmpartajirii Apostolilor cu Sangele WSntuitoru-
lui, iar pe procovatul mare, numit si aer, ae reprezinta
scena punerii in mormant, la fei ca pe epitaf. De^i re-
prezinta aceea^i scena, aerul nu se confiinda cu epitaftil,
datorita marimii ^i modului in care se folosesc, Astfel,
aerul este mai mic ^i se foloseijte doar odata cu celelalte
dou3 procovele mai mici. inainte de inceperea Litur-
ghiei, aerul acopera sfinteie vase ji simbolizeaza cenil
pe care a apanit steaua care i-a calauzit pe cei trei magi
spre pe^tera Betleemului, iar ceie doua acoperaminte,
scutecek in care a fost inSsurat pruncul lisus, Cand
preotul aduce darurije de la proscomidiar pe Sfanta
Mass, acestea sunt acoperite cu primele doua proco-
veje, asenienea cum lisus a fost inia?iirai in giulgiu
inainte de a fl pus in mormant. Acum preotul poartS
pe umeri aerul, semnificand tnipul raort a! MSntuitb-
rului care se aduce spre a fi pus in mormSnt, iar eSnd
se pune peste sfinteie vase in altar semnifica lespedea
pusa pe mormant,
PmcovSf pen tru Spn tut Disc, 14S1.
WM
H
m
fWi| 'W',\
(A
mm
M m
^iM
i
M
m
m
m
m
mi
* ^
m
i
M
19
m^
{*r-
M
i
M '
m
^
M
^
^m
m
^
m
m
mi
iJ
m
WM
'im
m
ise
m
mm
20
TEZAUR
D vere si acoperaminte
de mormant
D
verele sunt perdelele care acopera i nt rarea
cenlrala In altar. Azi modelele de dvera dife-
ra foarte put i n intre ele: exista, de obicei, una
speciala, neagra, pent ru Postul Mare, ^i una pent ru
restui anului. Sfantul Stefan si-a inzestrat manastirea cu
dvere pent ru mai multe sarbatori.
Dvera Bunei Vestiri a fost daruita de voievod MiS-
nastirii Putna in 1 483 . In spatele Arhanghelului Ga-
vriil este imparatui David, eel caruia Dumnezeu i-a
vestit ca fiul sau va inal^a Templul de la lerusalim, iar
in spatele Maicii Domnul ui este Solomon, implinito-
rul acestui act fundamental pent ru credinta Vechiului
Testament. Pe langa paralela cu Arhanghelul Gavriil
care vesteste Fecioarei Maria ca ea il va aduce pe lume
pe Fiu lui Dumnezeu, nascandu-L pe Imparat ui aces-
teaia, prezen| a celor doi regi si imparati din Vechiul
Testament este o metaforS a modelului conducatorului
credincios, care implineste voia lui Dumnezeu pentru
el si poporul sau. Modelul biblic al suveranului a fost
urmat 51 de Sfantul Stefan eel Mare.
O alta dvera reprezentativa pent ru epoca ^tefaniana
este Dvera Adormirii Maicii Domnului, lucrata la Putna,
in 1 485. La inceputul secolului XX, ea a fost expusa 51 a
reprezentat Romania la doua mari expozijii; cea de arta
romaneasca de la Paris, din 1 925, organizata de Michel
Stoenesco de Pontbriant la Muzeul Jeu de Paume, ^i la
Expozitia Universala de la Bruxelles, din 1 93 5.
Dvera Rastignirii dinlSOO surprinde moment ul cul-
minant al smeririi Fiului lui Dumnezeu, Gel ce a luat si
Jos: Dvera Bun ei Vestiri,
realizata in Man astirea Putn a.
Dreapta sus: Acoperamdn tul de morrn an t
at Mariei Aian in a Paleologhin a, Prin dpesa de Man gop.
firea omeneasca: rastignirea de cat re oameni, cei pent ru
care S-a intrupat.
In timp ce Arhanghelii Mihail si Gavriil zboara, cu
aripj de aur, nevazuji, imprejurul crucii, soarele si luna
151 indreaptS razele catre eel crucificat, aratand ca intrea-
ga creafie participa ia aceasta drama. Langa lisus sunt
prezenti cei direct implicati. Fecioara Maria, insotita,
ca de obicei, de cateva femei, stS in stSnga, In dreapta,
Sfantul loan Evanghelistul, centurionul Loghin, eel care
va deveni si el ere^tin si sfant, si alti doi solda^i romani,
unul dintre ei purtand sulita cu care va impunge eoasta
Mantuitorului, Sfintii losif din Arimateea 1 Nicodim se
roaga la picioarele crucii.
In partea stanga a bratului crucii este brodat euvantul
..Imparatui", eontinuarea tiind in dreapta; slavei".Sme-
riti, de mici dimensiuni, la extremitatile de jos ale dverei,
apar donatorii, Voievodul si Doamna Maria Voichita, in
atitudine de rugaeiune catre H ristos,
Acoperamintele de mormSnt sunt broderii destinate
sa impodobeasca pietrele de mormant. Supraviejuirea lor
^m
TEZAUR
4-^-
Dvera Adon n irii Makii Domn ului,
realizata la Man dslirea Putn a, in 14S5.
peste secole se datoreazS si faptului ca tiu sunt permanent
asezate pe pietrele funerare, ci doar cu ocazia sarbatorilor
si a pomenirilor pentru cei adormi^i.
Dint re cele sapte acoperaminte de mormant care se
pastreaza la Putna, eel mai important este acoperamantul
pe care este reprezentata Maria de Mangop. Acesta este
considerat ca fiind una dintre cele mai desavar^ite creatii
de acest tel din lume.
Atitudinea ^i ve^mantui Doamnei Maria sunt cele obi^nu-
ite pentru prinfesele ^i imparateseie bizantine.
Pe un fond de atlaz roju, sub o arcada trilobate, spriji-
nita pe doua fascicule de cate trei colonete, ea inchide ochii
pentru aceasta lume, lasand, ^i prin portretiJ fiinerar, un
exemplu testamentar martor al culturii si dvilizatiei cSreia ii
apartinea: Bi zan^.
O coroana mareata, cu fleuroni inal^, b^tuta cu pietre
scumpe, sugerate in brodaj de matase rosie, verde si albastrS.
ii acopera capul; din marginile ei se desprind cate patru ^iruri
de margeie, care ii incadreaza simetric obrajii, Cerceii man,
cu pandantivi, ii impodobesc urechile; pe sub ei coboara pana
la baza gatului o plasa fina de aur, inconjiu'and barbia ujor
ascutita. Tunica de brocart argintiu, cu reflexe albastre ji aurii,
este brodata in motive stilistice vegetale, reprezentand flori.
frunze 51 fructe de rodii. Se incheie in fa(a cu 14 nasturi 51 se
termina la gat cu un guler inalt. In jiu^ul acestuia, o capa de
blanS cade pe umeri, incheindu-se cu doi nasturi in f a ^ iar
de sub ea, se evazeaza in jos, mantia de ceremonie,
Cele patru colturi ale acoperamiinlului sunt strajuite
de medalioane cu monograme si simboluri. Langa vultu-
rul bicefal sunt prezente monogramele Paleolog, in col-
tul din stSnga jos, ^i Asanis, in coltul din drepta sus. Si pe
gulerul tunicii ?i pe arcada apar inca trei serrnie caracEeristice
famiiiei Paleologilor.
in chenarul marginal, de jur imprejur, esle in-
scriptia slavona; Acest a este acoperamilntul mor-
mSnt ul ui roabei lui Dur anezeu, bi necr e- di n-
cioasa si de H ri st os i ubi t oarea doamna a lui
lo 5tefon voievod, domnul 1 'arii Moldovei, Maria, care a
trecut la vesnicul laca in anul 6 985 (1 47 7 ), luna decem-
brie 1 9, in ceasul al cincilea din zi".
Dvera Rditign ihi, daruitd de fftefan celMare, la 10august 1500,
Man dstirii Putn a.
X.
Lexicon
Vulturul a fbst simbolul Imperiului Roman, Lucius Sergius
Catilina, Cnaeus Pompeius Magnus, lulius Giesar, conduci-
tori ai Rome:, dar ?! allii, 1-au tblosil ta sinibol in cariera lor
politics si militara ^i 1-au transmis mai dqjarte, piina la Con-
slantin eel Mare, In i%, dupa divizarea imperiului, vulliirul a
devenit bicefal, semn ai existentej a doua slate romane, Impe-
riul de Apus a fost desfiinlat, iar eel Bizantin a mai durat circa
1000 de ani, pima in 1 453 , Stindardul bizantin a fosl adoplai de
imparatul lustinian, pentru care vulturul bicefal era simbolul
perechii imperiale, Imparatii bizan tini au cedat insemnul unor
femilii nobiliare, ceea ce esplica prezenta lui in |arile de tfadi-
rie polilica bizantina. Dupa ciderea Imperiului Bizantin, este
preluat de Patriarhia Ecumcnica, ea atribut al puterii de stat
Vulturul bicefal e un important semn heraldic al femiliei impe-
riale ruse (Casa Romanov], ausifo-ungare {Casa de H absburg),
al Serbiei fi al famiiiei regale muntenegreiie (Casa Petrovic,),
Se mai afla pe blazonul imperial sekucid ji spaniol. Prezcn-
ta sa pe Acoperamantul de niomiant al Mariei de Mangop
semnifica apanenenta acesleia la familia Paleologilor. ultima
dinastie bizantina.
21
IM
Q Schi turi le manasti ri i
O
De-a lungul secolelor de existenta, unii calugari ai manastirii au simtit nevoia sa se
retraga in tocuri mai lini^tite, mai departate de larma Tnchinatorilor.
Aa au aparut schituri precum Sihastria Putnei ori eel al lui Daniil Sihastru.
22
Manastirea Sihastria Putnei
S
ituata la 4 kilometri mai sus de Manastirea Putna, o
istorie a Sihastriei Putnei din secolul al XVIII-lea
vorbe^te despre infiintarea ei odata cu zidirea Put-
nei. Un tatar crestinat, calugarit apoi cu numele de Ata-
nasie, ar fi venit aici de la Manastirea Putna. Exemplul sSu
a fost urmat ?i de alti monahi iubitori de via^a sihastreasca,
care i^i vor ridica aici ^i o bisericuja
de lemn.
Dupa o perioada de pustiire, in urma
navalirii polonilor de la sfar^itul veacu-
lui al XVII-lea, Sihastria Putnei isi reia
viaja. Cu sprijiniil marelui vistiernic Ilie
Cantacuzino, se va ridica o noua biseri-
cufa de lemn, cu hramul Buna Vestire,
care va fl inlocuita cu una din piatrS In
tJmpul egumenului Sila (1 7 53 -1 7 81 ).
Tot in aceasta perioada vor fi ridicate
ori innoite ?i multe dintre cladirile a^e-
zamantului monahal.
Urma^ul sau la conducerea schi-
tului a fost ieroschimonahul Nat an
Dreteanul (1 7 81 -1 7 84). leromonah la
Putna, purtand numele de Natanail, el
a fost duhovnic al Milropolitului lacov
Putneanul. Avand preocupari cartura-
re^ti, el este ?i autorul a doua lucrari
deosebitdeimportantepentrucunoas-
terea acelor timpuri; Pomelnicul Ma-
nastirii Putna si Pomelnicul Sihastriei Putnei.
De altfel, Sihastria Putnei a fost im important loc de cul-
ture in veacul al XVUI-iea, calugarii de aici ostenindu-se cu
copierea de manuscrise. cu traducerea ^i copierea de carfi
duhovnice^ti.
Dupa ocuparea norduJui Moldovei de catre Imperiul
Austriac, Sihastria trece prin vremuri deosebit de grele ^i
va fi desfiintata in ultimii ani ai secolului al XVIII-lea, Doar
ultimul ei stare^, cuviosul Paisie, va ram an e aici, singur,
pana la moarte.
Dupa doua veacuri de pustiire. in 1 990, au inceput lu-
crarile de restaurare la Sihastria Putnei, prin grija noului
ei egumen, monahul Sebastian, fost vie|uiIor al Manastirii
Putna, Biserica reconstruita a fost sfintita in anul 1 996 , dar
nuraarul tot mai mare de credinciosi a determinat construi-
rea unei noi biserici, mai incapatoare, care poarta hramurile
Izvorul Tamaduirii si Sf^ntul Cuvios Serafim de Sarov, des-
chisa sirntelor slujbe de la finele anului 2007 .
Una dintre bogStiile duhovnice^ti ale manastirii este
icoana Maicii Domnului ficatoare de minimi, asezata in par-
tea stanga a naosului bisericii din 1 996 . In pridvorul aceleiaji
biserici se afla spre Inchinare moa^tele cuviosilor stareti Sila,
Natan si Paisie, descoperite printr-o minune in timpul lu-
crarilor de reconstruire.
La 1 ianuarie 2005, Sihastria Putnei devine manastire de
sine siatatoare, avand azi peste 40 de calugari.
Dreapta: Prima
pagim a
Pomein kuiui
Sihastriei.
GHID
Biserica cu kramul
Sfdn tu! loan lacob
Hozevitui.
Manastirea Pojorata
I
n anul 1 925, batranul ctitor Constantin Corlaieanu a
ridicat, spre lauda Iui Dumnezeu, o cruce de fier, pe un
postanient de beton, de pe a carei inscrip^ie aflam ck a
fost sfin^ta in anul 1 927 , de un sobor de preop din impre-
jurimi, Dupa 3 ani, Iui i se arata Maica Domnului care ii
spune sa ridice un altar pentru nigaciune. Ajutat de fiui sau,
tefan, ^i de credinciosii din sat, a constmit un schit, care a
fost sfintit in anul 1 93 4 de mitropolitul Bucovinei Nectarie
Cotlarciuc ^i pus sub obladuirea Manastirii Putna. Aici au
slujit calugari pana in anul 1 96 2, cand a fost desfiin^at de
regimul comunist. Schitul a fost demolat, materialele au
fost transportate in comuna Voronet, unde s a ridicat o
biserica pentru aceasta parohie, iar o parte dintre obiec-
tele de cult au ajuns la Manastirea Putna. Populajia de pe
aceste nieleaguri a resinitit lipsa schitului ^i, in anul 1 96 6 ,
a ridicat o capela, imprejmuind crucea care mai ramasese.
Biserica a fost renovata de un credincios din zona.
H ie Timpau, care a lasat si insemnarile despre istoricul schi-
tului. Tot la initiativa sa, in 1 991 , schitul a fost reinfiin^at si
numara acum 20 de calugari. Devenita de sine statatoare,
Manastirea Pojorata are doua hramuri: Sfanta Treime ^
Sfantul loan lacob H ozevitui.
m
MUtidstirea Sfan lul Don iil Sihaslru, imagin e din 2005.
: . , - * ' -
Manastirea
Sfantul Daniil Sihastru
L
a 3 ,5 km nord-vest de Manastirea Sihastria Putnei, in
munte, pe stanga pdraului Ursoaia, se afla Poiana Sihas-
trului. Traditia orala spune ca inci din secolul al XV-lea
exista in acest loc o vatrS de pustnicie, dar dovada sigura a exis-
ten^ei sale apare abia in anul 1 7 57 , c ^ d imaginea unui schit
situat pe acela^i amplasament al Poienii apare in gravura care
infa^i^eaza Manastirea Putna ^i imprejurimile.
De^i in perioada austriaca este desfiintat, schitul nu apare in
lista celor inchise de noua stapanire. Explicatia cea mai plauzi-
biia ar fi aceea ca neavand avere si fiind in directa dependents
de Manastirea Putna nu prezenta o importanja aparte pentiu
noua stapanire austriaca,
Dupa desfiiniare, oamenii au marcat locul Sfintei Mese din
altarul fostei bisericufe din Poiana Sihastrului cu o cruce fru-
moasa din leran ce a rezistat pana in perioada interbelica.
in anul 1 990, Mitropolitul de attmci al Moldovei si Bucovi-
nei, actualul Patriarh Daniel, a dat binecuvintare de a se relua
in acel loc tradijia sihastreasca prin infiintarea unui schit cu hra-
mul Sfantul Daniil Sihastru, dependent de Manastirea Putna.
La 3 0 septembrie 1990 s-a pus piatra de temeiie a noului loca^
monahal, Objtea a sporit ji, in anul 2005, manastirea a primit
dreptul de a se autoadministra.
La inceputul anului 2009, schitul a fost mistuit de un putemic
incendiu. Singura dadire care s-a pastrat este biserica de lemn
din mijlocul incintei. Cu sprijinul credincio^ilor din intreaga
tara s-a inceput recladirea chiliilor ji a gospodariei. 23
Inci nta
Navalirile straine, jafurile, razboaiele, cutremurele de pamant i vitregiile
vremiJrilorau dus la 5chimbari,in timp, in aspectui exterior al manastirii.
IM
m
i^L
U
n tablou anonim, pictat in ulei, reprezentand
Putna 51 imprejurimile sale, din 1 7 57 , ini^ia-
tiva Mitropolitului lacov Putneanul, ne ofera
prima reprezentare a bisericutei de pe Dealul Sionului.
Ion Necul ce (1 6 7 2-1 7 45) scrie i n croni ca sa ca
acest sfant loca?, construit din leran, era deja risipit
la acea vreme.
Paradisul cu hramul
Sfan tul ^tefan eel Mare, de pe Dmlul Sion .
Reconstruit, el se va fi naruit din nou diipa anul 1 7 7 5,
cand Bucovina intra sub ocupatie austriaca, locul Stan-
tului Altar fiindmarcat in anul 1 87 5cuocr ucedepi at r a.
Imediat dup4 marea sSrbatoare prilejuita de impli-
nirea a 500 de ani de la moartea voievodului tefan eel
Mare, obstea Manastirii Putna a ridicat, in acest loc,
un mic paraclis din lemn, cu bramul Sfajitul Stefan eel
Mare, ca mul^umire catre slavitul voievod ctitor,
Fortifica^ie tipica pent ru epoca lui Stefan eel Mare,
Turnul Tezaurului strajuie^te de cinci veacuri manas-
tirea, fiind mart orul statornic ai tuturor evenimente-
lor care s-au petrecut aici de-a lungul secolelor. El are
o inaltime de 1 8 m pana la streasina, este construit
in stil gotic, fiind alcatuit di nt r - un part er cu
plan patral si din trei etaje octogonale.Fiecare latu-
ra exterioarS masoara, la bazS. peste 9 m lungime,
iar grosimea zidurilor este niai mare de doimetri; laturi-
te sunt intarite ^i de 4 contraforturi puternice.
Parterul cuprinde o camera izolata, care nu comuni-
ca direct cu exterioru!, de forma patrata; incaperea are
latura de 4,80 m ^i inaitimea de aproape 6 m. In interio-
rul ei se poate pStrunde numai de sus in jos.
Turn ul tezaurului, in gen ios con cepul, pulermc fi efiden t pen tru
epoca in care a fast con stn iit, era destin a! asigurarii averilor
in amstirefli, dar ji a cetor boiere^ti. in vremuri de restrifte; el
fi-a implin it cu pmosmfa men trea de-a lun gu! vremti.
Faptul ca aceasta construc^ie a constituit piesa de
rezistenta a intregului sistem de fortificatii de la Ma-
nastirea Putna ne este denionstrat de pisania monu-
mentalei constructii, incastratSacum langS u^a de in-
trare, in lacasul scSrii spiralice, deoarece precizeaz^
nu numai anul, ci si ziua in care s-au terminal lucra-
rite: Binecinstitorul domn al intregii ^ari a Moldovei,
lo Stefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit ^i a saviir-
sit turnul acesta ^i zidul dimprejurul mSnastirii in anul 6 989
(1 481 ), luna mai". Ultimul eveniment insemnat legat de acest
turn este consemnat in anul 1 6 91 ,candarezistatcusucces
bombardamentului artH eriei polonezilor lui loan Sobieski.
GHID
In 1 7 55, chn d Mitropolitul lacov Putneanul purcede
la innoirea generala a Putnei, toate cate erau in manas-
tire erau itricate". Vasta sa activitate ctitoriceasca ^i
de reconstruc^ie va fi semnificativ afectatft de ocupatia
austriaca, care va opri lucrarOe ^i va impune un regim
foarte dificil de subzistenta.
Forma actuala a incintei s-a conligurat in anii
1 852-1 856 , cSnd s-a mutat latura nordicS a zidului
de incinta cu 25 de metri mai la nord ji s-au demolat
urmatoareie construc^ii: turnul de pe latura estica si
clopotnita din coltul nord-vestic, turnurile din coltu-
rile incintei, clSdirea ctitoriei (Casa Domneasca) de pe
latura sudicft, re^edinja egumeniei ^i paraclisul Sfm-
de la darnicii ei ctitori, s-au bucurat intotdeauna de o
aleasa pretuire. Pana in secolul al XlX-lea o parte din-
tre aceste odoare erau pastrate in turnul dinspre apus al
manastirii, care chiar a purtat numele de al odoarelor".
Ni meni nu avea voie sa intre acolo. Turnul se
afla pecetluit de episcopul lo-cu!ui ^i era des-chis
numai in caz de mare nevoie. Alte odoare se p&&-
trau in biserica, fie sub incuietori, fie pent r u i n-
frumuse^area perejilor rama^i fara pi ct ura i ncJ
din 1 6 53 .
Pr i mul muzeuaf ost or gani zat i nanul l 91 1 , pent r ua
fi apoi reorganizal in 1 922. Intre 1 93 3 -1 93 4 i s-au ad4-
ugal alte doua camere ji tot acum s-a introdus in sali
Ata^at de dAdirea
muzeului se afla
paraclisul cu
hramul Sfin lilor
Apostoll Petru
f I Pavel, care
a fost ren oval
in tre an ii 1975
fil980.Afosl
pktat in fresca
in tre an ii 1981-
1984, de calre
frazil bucovin en i
Mihai! ^i Gavriil
Moro^an u.
Despre ace si
pamclis de
iarn a se crede,
dalorita pisan iei
in casirate in
partea superiaarA
a zidului
altarului, ca ar
data din timpul
lui Alexan dru
Ldpu^n ean u.
tilor Apostoli Petru 1 Pavel, construit de Mitropolitul
lacov Putneanul, ambele de lemn, de pe latura vestica,
precum ^i chiliile de lemn de pe latura nordica. In locul
lor s-au construit; o clopotnita provizorie, pe latura de
est, Inlocuita ia 1 882 de una de zid, construita in stil
romanic; o clSdire pe latura de sud, ce va fi demola-
!a la inceputul anilor '80 ai secolului XX, pent ru a se
reconstrui aproximativ pe aceleasi temelii, somptuoa-
sa Casa Domneasca a lui tefan cei Mare, inaugurata
la 1 5 august 1 988; o alta cladire fara etaj, iunga de circa
43 de metri, pe latura nordica, care a fost ulterior renova-
te si mai apoi mansardata, ajungand astazi spajiu pentru
chilii; o cladire cu eta), pe latura vestica, pent r u
egumenie, care va deveni dupa renovari succesive
actuala cladire a Muzeului Odoarele Putnei, mo^tenite
ts^:.::^
curentul electric.
Ctitorii acestui al treilea muzeu
au fost regele Carol al Il-lea si egumeuul Atanasie Pre-
lipcean.
La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial,
activitatea muzeului pare sa se fi intrerupt. Din motive
de siguran^a, un numar de odoare au fost transferate la
Ramnicu Valcea. Dupa razboi, numarul exponate-
lor a urcat la 253 . In 1 957 a fost reorganizat cu oca-
zia implinirii a 500 de ani de la urcarea pe tron a
Sfantului Jtefan cei Mare.
La 6 iunie 1 97 5 a fost inaugurat un nou sediu al
colectiei, construit pe funda^iile vechii egumenii. In
sfar^it, intre anii 2003 i 2004 a avut loc o ultima
reorganizare a colectiei, in forma care se gSse^te ^i astazi.
=i
m
w.^
m
m
'M
m
]m
^M
\m
( i^
^mu,
i > e ^
m
25
lerusali mul
neamului romanesc
Mihai Eminescu a numit Putnajerusalimul neamului romanesc", iar mormantui
Sfantului ^tefan eel Mare,altarul con^tiintei na-fionale". El tnsu^i a fost pelerin la
acest lerusalim i slujitor al acestui altar. Pentru a intelege cuvintele sale, Serbarile
de la Putna sunt eel mai potrivit exemplu.
P
rima Serbare de la Putna a fost ini^ata chiar de poet pe
cand avea doar 20 de ani. Ea a fost pusa in practica prin
doua societati ale studentilor roraani de la Viena. S-a
botarat ca in 1 87 0, cand se considera ca se implinesc 400 de ani
de la sfin^irea Manastirii Putna, sa se organizeze aici o serbare
a tuturor romanilor.
Pregatirile au fost declan^ate din toamna anului 1 86 9,
avandu-i ca initiatori pe Mihai Eminescu ji loan Slavici,
Este desemnat un comitet provizoriu care elaboreaza un
Apel, datat 25 decembrie 1 86 9, in care se spune:
De^i desfacuti unii de altii in privinta politics, ne unesc
totu^! aceea^i limba, acelea^i obiceiuri ^i datini, aceea^i
religie 51 credinta politica ^i sociala, de la Tisa p^ni la Marea
Neagra, de la Nistru ^i pan a la Balcani.
Serbarea de la Putna trebuie sS fie un act produs de o
napune intreagS; serbarea de la Putna are sS fie intruni-
rea natiei romane in suvenirile trecutuiui, in insufletirea
prezentului ji speran^ele viitorului! In trecutul neguros
Imagin e de la liramut mdn dstirii, Adormirea Maicii Domn ului,
I5augusl2009.
al na^iunii romane sunt multe puncte strftlucitoare, unul
dintre acestea, eel mai stralucitor, este acela in care apare
umbra mareata a lui tefan eel Mare, pe langa aceasta suve-
nire sa ne adunam la mormSntul acestui bSrbat sa ne dam
mana, aici sa o zicem :n fata lumii, cum cS am avut un tre-
cut ^i voim a avea un viitor! lata ideea sarbatorii!"
Aceste idealuri se vor implini in 1 87 1 . Amintirile
participantilor descrin deosebit de viu atmosfera. DuminicS,
1 5 august, la ora 8 dimineata, trei randuri de salve, suc-
cesive, anunta adunarea oaspetilor in Porticul festiv". loan
Slavici deschide oficia! serbarea inaintea unei multimi
compusa din inteligenta ^i popor, care, incet ^i tacuta,
Inainta pios spre locaju! unde se odihneau osemintele
marelui Domn". Mormantui, acoperit de flori ?i ISclii, era
privegbeat de patru studen^i.
INFLUENTE
Liturghia este incheiatS de cuvantul stare|uiui Arcadie
Ciupercovici, care ^tiu at^t de bine sa vorbeasca la sufleteie
auditoriului" ^i trebuie sa credem ca a^a a fost, caci aceste
cuvinte sunt insemnate de insuji Eminescu intr-un articol
despreSerbare..
In momentul a^ezarii darurilor pe momiant, s-au tras 40
de salve, ca reamintire de maiiSstirile zidite de maritui erou".
Cea de-a doua serbare a aviit lot in 1 904, cand inima
na^unii rom&ne a vibrat la pomenirea celor patni sute de ani
de ta moartea puternicului imparat senin al romanimii", cum
a remartat N, lorga. La serbare au sosit delegatii societafilor
studente^ti din Bucure^ti, la^i, Paris, Viena, Miinchen.
Din cauza unor masuri represive, poli^ia ^arista a interzis
prezenfa romanilor din Basarabia la Putna, situatia fiind
asemanatoare ^i in cazul studenfimii romane^ti din Budapesta,
Dup& raasa festiva, miile de participan^i ^i-au manifes-
tat sentimentele nationaJe cantand De5teapta-te romane!"
^i Tricolorul". KeprezentanSii organizatiilor studente^ti ^i
cullurale s-au adresat mul^imii, prin discursuri. La Putna, o
mare de capete. Cat priveai, tot norod era. In orice caz, de ia
serbarile de la Putna incoace, romanii de pretutindeni au in-
ceput sa se miste, tot mai viu", concluzioneaza marele istoric,
prefigurand incununare a luptei penfru unitate nafionala.
Dar nu intotdeauna cei care au dorit sa atinga coarda
sufletului romanesc au fost incununa^ cu astfel de izbanzi.
in 1 957 , la 500 de ani de la urcarea pe tron a domnului,
studentii ie^eni iau initiativa organizarii unei serbarii aseme-
nea celor antertoare. Dar speranfa lor e^ueaza. Securitatea
comunista opineaza ca ei, impreuna cu ob^tea minastirii,
aprei;iind posibilitatea extinderii contrarevolutiei din
Ungaria ?i in ^ara noastra, au hotarSt sa foloseasca prilejul
oferit de sarbatorirea a 500 de ani de la inscaunarea lui ^tefan
Dreptdn stitorul Damn , lo ^tefan Voievod, din mita lui
Dumn ezeu, domn al Jarii Moldo^ei, fiuUui Bogdan Voievod,
ctitor fi ziditor at acestui sfdn t laaq, care zace aid fi s-a mutat
la ve^n icele Idca^uri in an ul 7000.... lun a..., fi a domn it an i...'
Imcriplia de pe morman lul Sfdn tului $tefan n ua mai fost
completatd cu data de 2 iulie 7012 (1504).
k% \^ffi I I I
^^3 ^^^^^B
Uma votivd, de argin t.
depusa pe tn orman tul
Sfdn lului $lefan cu
Y prilejul Serbarii din !87L
Eroului, in vin gdtorului.
apardtorului existen fei
roman e, scutului
creftiimtd!ii, lui ^tefan
eel Mare, Jun imea
1 Romdn d Academicd.
I MDCCCLXX".
eel Mare pe tronul Moldovei pentru ca, prin imprimarea
unui caracter profund ^ovin, sa incite spiritele studentilor ^i
in general ale participantilor la aceasta sarbatoare iji astfel sa
0 transforme intr-o ac^iune antistatala".
Si cum lerusalimul nu este numai Inviere, ci ?i Golgota, in
iulie 1 958, Tribunalul Militar li condamna pe conducatorii
studentilor, Alesandru Zub, Dumitru Vacariu, Aurelian
1. Popescu ^i Mihalache Brudiu la pedepse cuprinse intre 8
^i 10 ani de temnita grea pentru delictul de uneltire contra
ordinii sociale" ^i \IT& impotriva U.R.S.S.". A fost jertta unei
generatii, in continuarea jerttei parin^or lor, cei care Scusera
Romania Mare, ^i premergatoare jerttei copiilor lor, din
decembrie 1 989.
CARTEA
D E 1MPRES11
9^
mm
M l
%s m
27
Manasti rea Putna, pi lda de
credi nta, i stori e si cultura
Tn vremuri l Gtul buri dGdupadecembri e 1989, parintele lachint Unciuleac, staret
intreanii 1977-1992, a condus manastirea astfef incat trecerea la Ijbertatea
exterioara sa nu dea na^tere unordezechillbre interioare, cum s-aintamplattn
multe institutii.
^/j
^^^1 >^H
^^^^^K Ml
^ ^ ^ ^ H
\ hHHH
^^B^^^^^H t^B
^ ^ 4 ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ H
^ jvE^n^^^^^^H
1
1
28
D
oi ani mai tSrziu, in 1 994, se retrage din stare^ie, la-
sand insa celiii ce ii va urma indemnul de a cultiva in
continuare dimensiunea duhovniceasca a manastirii,
dar ^ipe cele na^ionala ^i culturalS.
Dupa puteri, ob^tea s-a straduit sa implineasca sfatul
blandului parinte, Duhovnicul Bucovinei", cum i se spu-
nea. AsiSzi, la Putna, sunt 1 00 de vietuitori, iar o parte din-
tre ei au fost mutati, in functie de nevoiie Arhiepiscopiei
Sucevei si Radautilor, stareji ori duhovnici la alte manastiri
din eparhie.
Prima preocupare a fost aceea de a raspunde nevoilor nu-
mSrului de vietuitori in creslere, cat ji numarului mare de
pelerini. Au fost construite noi eorpuri de chilli, dar 51 noi
arhondarice pentru cazarea celor care doresc sa participe la
slujbe rnai multe zile.
lubirea de frumos care i-a insufie|it pe stramosl de ace!
frumos care da marturie despre frumuse^ea lui Diimnezeu,
i-a determinat pe parintii manastirii sa cultive frumusetea
bizantina, cea in care forma se spiritualizeaza. La manastire
au fost infiintate atellere de pictura, sculptura, de argintare
51 aurire. 0 dorinta a ob^tii a fost reinvatafea tehnicii de
plctare a icoanei bizantine, dorinta ce ^i-a gasit implinirea
cu ajutorul Manastirii Makri, din Grecia. Pentru a oferi si
altera posibilitatea invatarii acestei tehnici, au fost organiza-
te mai multe ^coli de vara, la care au participat studenli din
Romania, Bulgaria, Serbia, cat ji vietuitori din manastirile
Romaniei. De asemenea, s-a pus un accent sporit pe insusi-
rea corecta a cantarii tradijionale orlodoxe - muzica psallica.
In acest scop, au fost publicate mai multe casete si CD-uri
cu diferite slujbe.
In 2004 a aiiit loc sarbitorirea a 500 de ani de la trecerea
la cele ve^nice a Sfantului Stefan eel Mare. Pentru a intam-
pina aceasta Juniinoasa aniversare, s-a reorganizat muzeul
manastirii, recuperandu-se obiectele de patrimoniu luate
abuziv de stat in perioada comunista, a fost restaurat ico-
nostasul ?i s-a incepul piciarea bisericii, ramasa nepictata
din secolul al XVII-lea.
Preocuparea iireasca de a ciuioa^le istoria manastirii ji
a ctitorului ei a condus spre organizarea, impreuna cu un
grup de profesori de istorie de la Univer.sitatea din laji, a
VIATAMONAHALAAZI i^m,.
M
Crucii Tale n e in chin Um, Hristoase, fi
Sfan ta In vierea Ta o iaud&m f i o il&vim. "
Centrului de Cercetare ^ Documentare te!an eel Mare". Pe
ISnga activitatea ediioriala cuienta, Centrul organizeaza anual
un simpozion international de istorie 51 editeaza o revista bi-
aiiuala, de istorie.
implinindu-i-se dorinta testamentara, la Putna a fost in-
mormantata acad. Zoe Dumitrescu-Busulenga, care in uitimii
ani ai vietii a intrat iii viaja monahalS, purtand numele de Be-
nedicta. impreuna cu ucenicii iuim literatura ^i alte domenii
culturale ai maicii Benedicta, la Putna a fost iniiintata funda-
;ia ..Credinta ^i Cultura, Acad. Zoe Dumitrescu-Bu^ulenga -
Maica Benedicta" care organizeaza un simpozion anual menit
a aprofunda raportul intre credinta si cultura, dupa cum a
reujit cea careia ii este inchinat.
Toate acestea nu sunt altceva decSt forme concrete in care
calugirii incearca s^-L slujeasca pe Dumnezeu slujind pe
oamenii care ll cauta, si sa-i slujeasca pe oameni mij-
iocind. prjn rugaciunea ^i prin incredintarea vie^ii,
catre Dumnezeu.
Straja ^ J L ^ A - .
* Laui
Daniil
Sihastnil
Sihastria
Putnei
/
" Moldovita-Secrie
pldovila, /
''^MotdQvit'ei
PBLERinZiJ
Manastirea este zilnicdeschisazilniciiitreorek 7 :00 ^i 21 :00.
Muzeul puate fi vizitat inire orele 9:00 ji 1 7 :00.
Programul slujbelor;
Sianta Liturghie are loc intre orde 9:00-1 2:00, in, zilele de Duminica
ji de sarbaiori, ^i intre orele 7 :00-9:00, in restui zilelor. tn liecare
Viiieri, dupa Sfanta Liturghie se face Sfintul Masiu.
Se ofera pelerinilor cazare si masa in masura posibilita(ilor.
Contact:
Manastirea Putna, com, Putna, cod 7 27 455, jud. Suceava^
tel.: 023 0.41 4.055. fax: 023 0,41 4.1 1 9
e-mail: manastireaiaputna.ro
h ti p: //www. pulna.ro.http: //www.stefancelmare, ro
HARTAZONEI
Bogdana - MSnistite, ntaopols
Mu;abni.din<e<<]|LilalUV-ls.
PUTr^d- CtifnnE ^ n^cropola a Slanlului
^tefanielUiiieiidf3milleisale.Lii5Wcle
metil de minJstire a j f l l iiseriu Drago}
VcHid, rea mai vetlie biteriu df lEmn din
sud.eilul Europe! Dupa tnditie, ^eaila i
' fiHtprimablSHiciaMinastlriiPulna.
SihailriaPutneJ-Vethiidiital Putnei,
in prezent mauBiiire lEidpendenta.
La 11 ra - Hanaslite din ie(. XIV-W deiiiie
In tEculul al XVK-lea metm i\ Min^itrrii
Putna, in preient d^^^lnfat,
Vo!oat,Voiiin-M3ti3Stindin5H.<IV-
lU, in pteieot dettiiniale.
Moldovita-FMmalMsendsmanastirri
a fast riditala de Alexandru eel Bun, pe o
validiitiaslieascadeiet.yiV.
HoiDdnii: - Pilinastlre > caiei prima
blierki i Istl ridlcali de domninrul
AletandrucelQun-Ca^ildernaid.alnt
DUiinsecaiXiV-leaiubobliduireaPutn^.
InpreRnt.deifiintai.
SmeVJla - Ctitofie a marii lamilii i
M[)le^liH,HistniitJlnluiulanilai16Kl,
tncuKdeinditderempatiimoniulONtSCfi,
Sihasifla Suceuitei- sdiit infiintai in
s. XVlti, In ptezsntdf sfiin(ai.
5olca - MSniitire ctnorlta it iivs
dcmnul J t ^ n Iiim}a al il-le], tne aai\
161M 622, 'm pieient tiiteritj di mir.
Oanill SIhastiu, Moldovita Sccrie;,
Radaufi, Uarginea - Minbiui
ridiialciniK.!!!
H
w
m
is
m
m
m
m m
fi^
m
m
?i
1
y
^S
m
m Wl
29
Q.
Staretsi uceni c:
Tai naascultari i
Calugarul estedarul lui Dumnezeu pentru omenire ^i, deopotriva, darul omenirii pentru
Dumnezeu; el nu-5imaiapartine:s-adaruit lui Dumnezeu. Fiecarecalugar are oanumita
ascultare pecareoimplinete in cadrul manastirii.
s
<<
o
30
le vorbefte foarte des despre as-
vCuUare in mAn &stire. Ea este
'strict kgata de o ayiumita per-
soan a? Deun batr&tt sau de duhovn i-
culascultalorului?
Ascultarea este legatS de parintele
duhovnicesc. In cazul nostm, in ziua
de astazi, de conducerea manastirii.
De stare(, prima data, ^i, desigur, de
ceilal5i parinti, care sunt pu^i sa con-
duct diferite sectoare dintr-o manSs-
tire, din viaja ei duhovniceasca.
Ascultarea, ca lucm pe care trebu-
ie sa-1 savSr^easca cineva, ca munca,
este imbinata cu taierea voii aceluia,
cu rugaciunea lui, cu mucenicia pe
care o savSr^ejte, Caci, in cele din
urma, taierea voii pe care o are uce-
nicul atunci cand il asculta pe starei
^i iace ceea ce i-a spus este mucenicie.
Dar mucen icia n e trimite cu gan -
dul la o moarte in suferin te, la chin uri
mari. Dacd citim Filocaliile sau Pate-
ricul vedem ca ascultarea seface de
bun Avoie, din dragostefa\A ife Dum-
nezeu.
Monahul, prin ascultarea lui, prin
jertfa lui, prin osteneala lui, prin tot
ceea ce face din ascultare lata de parintele sau duhovnicesc, ia,
precum H ristos, jugul eel u^or, Facand ascultare, el merge pe
calea jertfei pentru aproapele. a dragostei fa^a de aproapele, pana
la capat. Prin aceasta el este mucenic; i^i daruie^te via^a sa.
Cepresupun e sAfii con ducator at un ei man astiri, stare\?
Stare(, in ziua de astazi, pentru mul|i inseamna administra-
tor: eel care chivemise^te buiiurile unei manastiri. Dar staref',
daca e sa urmSrim etimologia curantului, \Tne din limba slavoni
^i inseanma batran", parinte duhovnicesc". Parinte" - deci
indrumator", povatuitor". Staret" aceasta trebuie sa insem-
ne ?i in ziua de astazi: parinte indrumator, povatuitor pe calea
mSntuirii", In primul rand al obstii pe care o are incredintata
lui de catre H ristos Domnul. Pentru cS fiecare vietuitor dintr-o
mjinastire ii este incredin^at staretului manastirii respective, ca
starejul sS-l calauzeasca pe calea mantuirii; sa-1 povatuiasca, sa-1
indrume pe calea parin^ilor, a nevointei, a sfinteniei, a unirii cu
H ristos. Starepil trebuie sa se straduiasca sa fie parinte. lar a ii
parinte nu inseamna altceva decAt sa se jertfeasca pentru ob^te.
sa fie permanent la dispozitia obstii, sa povatuiasca, sa indrume,
Parin tele lachin t Un ciuleac,
stare! al Man astirii Putn a in trean ii 1977 -1992.
sa indemne cu timp ^i Hik
timp, sa caiauzeasca, sa dea
cuvantul eel bun si exemplul
eel bun prin fapta.
in cefel trebuie implin ild
ascultarea in lume?
Si eel care nu este monah
trebuie sa fie In ascultare. Sa
asailte prima data de porun-
cile lui Dumnezeu, sa aiba
un duhovnic la care si se
spovedeasca - si sa se spo-
vedeasca sincer! - si sa feca
totul cu sfatul duhovnicului.
parintele nostm staret, arhi-
mandritul lachint Unciuleac,
ne spunea mereu un cuvant
frumos de la Sfentul Anton ie
eel Mare, un cuvant pe care il
iutiea mult. El spunea ca daca
vrem sa traim ^i sa mergem
pe urmele lui H ristos, atunci
oriunde vei merge, pe Dum-
nezeu sa-1 ai inaintea ta intot-
deauna, i orice vei face, sa ai
marturie din Sfintele Scrip-
turi 5i on in ce loc vei sedea, sa
nu te mi^ti degraba". Sa nu ne
mijcam degraba" inseamna sa fim statomici, nu schimbatori.
Revenind la ascultare, cunoscandu-o in profmizimea ei, inle-
legem ca ea nu-ti rape^te libertatea, ci tocmai din contra: te fece
sa te mi^ti liber in Duhul eel Preasfanl. Caci, altfel, esti robit de
pacate ji de patimi. Pacatul margine^te, robeste, inchide omul si
il izoleaza de Dumnezeu ^i de eeQalfi oameni. Pe cand asciUtarea
iti da libertatea de a cunoaste, de a te misca in Dumnezeu, in
duhul lui Dumnezeu. Scopul omului acesta este: sa traim liberi
in Dumnezeu. lar poruncile lui Dunmezeu nu sunt altceva decat
m3 nuald de utilizare" al libertatii, ele ne arata cum sa o pastram,
cum sa ne ferim de pacat care, desi ne apare ca libertate, de fapt
de devine un stapan. De aceea vorbim despre o taina" a asculta-
rii: cad in ucenicul care asculta de duhovnicul sau, de parintele
sau duhovnicesc, lucreaza Duhul lui Dumnezeu.
Dialog cu arhiman dritui Melchisedec Veln ic,
staretul Man astirii Puttia
Catdeputerni c
a fost tefan eel Mare ?
Pentru ca relatia cu Dumnezeu este unica 5I personala pentru orlce om 5! se invata
dincopilarie,chiarji parintiiau nevoiedeexemple. Pelehnajulcelordoifra^i,5tefan i
Alexandra, este o leqie de istorie 5! de spiritualitate in acela^i timp.
0
A
lexandra, ^tefan :ji Andrei, tatal lor, coboarS trep-
tele muzeuliii MSnastirii Putna.
- Tati, dar pe Sfantul ^tefan de ce nu a putut
sa-l invinga nimeni? intreba Alexandra, niereu preocupa-
ta cum ar putea sa ca^tige in b^taliile copilaresti pe care ie
ducea cu cei doi fra|i,
- N-ai fost atenta, o repe?i Stefan, de doua ori a fost
Infrant, la Vaslui si la, la.., nu mai stiu unde.
- Tu, $tefane, tare atent ai fost... PSrintele a spus ca a fost
inirant la Razboieni, nu la Vaslui. Dar, pentru ca toji trei a^i
zbughil-o sa vedeti spada cand povestea parinteie Alexie
despre batalia de la Vaslui, o sa vS repet o intampla-
re de atunci si a^a o sa intelegeti si cat de puternic era
Sfintu! Stefan ^i de unde venea puterea sa.
Cronicarii au scris ca, inaintea bStaliei, Sfantul ^tefan
s-a speriat cand a v^zut cat de multi erau turcii. Era cea
mai mare armata care intrase pana atunci in Moldova:
1 20 000 de oanieni. Sk fti^i cd solda^ii t ur d bateau din
tobe, suflau in trambite, iar ienicerii (ipau ckt puteau;
Ieri! leri!".
^i. dragii mei, v4z5ndu-i cata frunza j i iarbi, fScand
un zgomot ingrozitor, si stiind ca el avea de trei ori mai
putini o^teni, Sfantul Stefan s-a inspaimantat. S& nu va
mirati, cSci ^i el a fost om ca ^i noi ^i, a^a cum ne speriem
noi cand avem ceva greu de facut, a^a a pa^it ^i el acum.
Stia prea bine ca turcii sunt soidati invajati cu lupta, care
din asta traiesc.
- 51 ce a f&cut? intreba tefan.
- Cand omul se afla in astfel de situajii, daca el viea
sa faca ceva bun, Dumnezeu il ajuta. Vedeti, dragii mei,
Stefan eel Mare nu a cajtigat singur 3 4 de batalii, ci cu
oastea sa, cu oamenii care l-au ascultat i care au fost gata
sa moara pentru a-i indeplini poruncile i a-ji apara tara.
Prin astfel de oameni l-a ajutat Dumnezeu i atunci. Cro-
nicarul spune ca, vazand-i teama, un ostean a cazut in
genunchi in fata lui si i-a spus;
- Nu te teme, cici iti vom fi alaturi si Dumnezeu va
fi cu noi!
Dragostea ji credinta acestuta 51 a celorlaiti ostasi a
adus iar lumina nadejdii in sufletul Domnului. Si, cu na-
dejdea in Dumnezeu, cu ajutorul osta^ilor credinciosi, a
ca^tigat acea batalie, in ziua de 1 0 ianuarie 1 47 5, la Vaslui,
0 oaste otomana atSt de mare nu mai fusese infr^ntS pana
atunci si asta a dat sperante intregii Europe ck se poate
apara in fata invaziei turcesti.
Dar haide sa terminam ce am Inceput, sa aprindem
lumanarile 51 sa ne rugam ^i pentru cei adormiti din
familia noastra, ^i pentru o^tenii care au murit pe c^mpu-
rile de lupta pentru apararea (arii noastre.
tefan, Andrei ^i Alexandra aprind tScuti lumanarea
unul de la altul fi, Indreptandu-se spre poarta manastirii,
se gandesc daca vor ajunge cele trei luminile pe care le
lasa in urma pent ru atStia o^teni ce au murit in vremea
Sfantului ^tefan ^i de-a lungul vremii. Dar asta vor afla alta
data; acuni larma bataliilor se amesteca inca cu chemarea
clopotelor.
Sfin te ^tefan e Voievod, roaga-te lui Dumn ezeu pen tru n oi!
?9
C
o
o
A*l *Si "
31
Nu ratati n umdrul urmdtor
MANASTI REA AGAPI A
preiuat numele de la Sihastrul Agapie,
despre care legenda spune ca, in secolul
al XlV-lea, ar fi ridicat aici o mica biserica de
lemn. Derivat din cuvantui grecesc agapis",
care inseamna dragoste cretina",^ acelai
nume il mai poarta acum muntii, apele i
a^ezarea. De-a lungul istoriei, s-au impletit
aici vietile mulcor sfinti, voievozi ai Moldovei,
domnite, starete care pot conduce o tara",
duhovnici, personalitati din lumea literelor,
culturii i armelor.
ORTODOXe
ACIAPIA
. . .LI ' J: J, | ] L Vi l ' T-<MAN^^
II
^: DESCOPERA LOCURI LE SFI NTE
" - " " " ' ' "