Genomul: aspecte structurale i funcionale Secvenierea: date i consecine Proteom i transcriptom Aspecte etice i sociale Genomica i Proteomica Obiective Metode de explorare genetic Determinarea acizilor nucleici In vitro n extracte tisulare: Northern blot, Southern blot, PCR In vitro n celule: Hibridizare in situ, in situ PCR In silica baze de date i programe de comparare de secvene (BLAST)
Determinarea proteinelor In vitro n extracte tisulare: Western blot sau n celule: imunohistochimie, imunocitochimie In vivo n produse biologice: (RIA, ELISA, Delphia)
Strategii de evaluare genetic in vivo Organisme modificate animale transgenice, animale knockout animale knockdown
Metode alternative HPLC / MS Alte metode
Selecteaza tehnica adecvat pentru scop Modele experimentale Analiza datelor Genomul: aspecte structurale i funcionale Secvenierea: date i consecine Proteom i transcriptom Aplicaii n endocrinopediatrie: Dg & Trat Aspecte etice i sociale Genomica i Proteomica Structura ADN From DNA to Chromosome organization Gene Exon (codes for mRNA)
Introns (spliced out during transcription)
Promoters (part of the gene which binds to many transcription factor proteins that promotes transcription) Central theme of molecular biology DNA to mRNA (transcription) mRNA to protein (translation) Genomul: aspecte structurale i funcionale Secvenierea: date i consecine Proteom i transcriptom Aplicaii n endocrinopediatrie: Dg & Trat Aspecte etice i sociale Genomica i Proteomica Genomul uman Genomul uman Structura: 3,2 * 10 9 BP (23 cr) + 15.000 BP (mitocondrial) 3*10 4 gene: 100..10.000, (2000), < 2% Funcia: meninerea structurii cromozomiale (telomeri, matrice histonica); replicare celulara (centromer) Proteine (zona de gene structurale) Secvene reglatorii (promoter, inhibitor, izolator) Reglaj: Abunden a prot., timp, etap de dezvoltare, esut Diversitate: 99,9% IDENTIC; 0,1% diferene, particulariti, susceptibilitate la boli Genomul uman Variabilitate: polimorfism mononucleotidic (SNP), 1:1000 1,42 Mil. SNP, 60.000 n exoni (Science, 2001) Inserii, deleii, polimorfism repetitiv. Markeri: Polimorfism fr semnif. funcional. Boli monogenice f. rare - SAG, MEN, MODY, rezistena la androgeni Diversitate: Boli poligenice DZ, dislipidemii, Cvasc, cancer, boli infecioase: subsituii aa + F. risc Genomul uman Human Genome Project (1990 - 2001) Secvena: 3,2 Mild. BP 447 vol x 1000 pag x 1000 cuv Limbajul: Posibil 30.000 gene funcionale Semne de carte: Sequence Taged Sites (STS) 1 cM = 1 Mb, 1% recombinare 1996: MEN1,11q13, markeri transmii la bolnavi Localizare: locus susceptibil, izolare ADN, identificarea genei, verificarea mutaiei la bolnavi Algoritm: in silico screening pt cadru de citire, promoteri, secvene omologe cunoscute (1,5%) Genomul uman MEN1 www.ncbi.nlm.nih.gov MEN1 + links Chandrasekharappa, Science 1997 Genomul: aspecte structurale i funcionale Secvenierea: date i consecine Proteom i transcriptom Aplicaii n endocrinopediatrie: Dg & Trat Aspecte etice i sociale Genomica i Proteomica Identification of genes - problems Absence of co-linearity between genes and proteins
Genomic DNA sequence generally does not map directly onto codons for amino acids in proteins
Failure of one gene one polypeptide dogma
Gene mRNA Protein Consider genes with introns
nearly all protein-coding genes have introns exceptions include histone genes exon intron Gene Primary transcript transcript processing transcription mRNA(s) alternate splicing One gene one mRNA does not hold in general Translational frameshifting
also yields more than one protein per mRNA mRNA AAA UAU GGC UUU
AAA UAU UGG CUU lys tyr gly phe lys tyr trp leu protein 100 50 0 70 50 90 Temperature o C P e r c e n t
h y p e r c h r o m i c i t y
DNA melting curve T m is the temperature at the midpoint of the transition average base composition (G-C content) can be determined from the melting temperature of DNA T m is dependent on the G-C content of the DNA 50 70 60 80 Temperature o C P e r c e n t
h y p e r c h r o m i c i t y
E. coli DNA, which is 50% G-C, has a T m of 69 o C. Types and rates of mutation
Type Mechanism Frequency________ Genome chromosome 10 -2 per cell division mutation missegregation (e.g., aneuploidy)
Chromosome chromosome 6 X 10 -4 per cell division mutation rearrangement (e.g., translocation)
Gene base pair mutation 10 -10 per base pair per mutation (e.g., point mutation, cell division or or small deletion or 10 -5 - 10 -6 per locus per insertion generation
Mutation Mutation rates* of selected genes Gene New mutations per 10 6 gametes
Achondroplasia 6 to 40 Aniridia 2.5 to 5 Duchenne muscular dystrophy 43 to 105 Hemophilia A 32 to 57 Hemophilia B 2 to 3 Neurofibromatosis -1 44 to 100 Polycystic kidney disease 60 to 120 Retinoblastoma 5 to 12
*mutation rates (mutations / locus / generation) can vary from 10 -4 to 10 -7 depending on gene size and whether there are hot spots for mutation (the frequency at most loci is 10 -5 to 10 -6 ). Polymorphisms exist in the genome
the number of existing polymorphisms is ~1 per 500 bp there are ~5.8 million differences per haploid genome polymorphisms were caused by mutations
New germline mutations
each sperm contains ~100 new mutations a normal ejaculate has ~100 million sperm 100 X 100 million = 10 billion new mutations ~1 in 10 sperm carries a new deleterious mutation at a rate of production of ~8 X 10 7 sperm per day, a male will produce a sperm with a new mutation in the Duchenne muscular dystrophy gene approximately every 10 seconds. Types of base pair mutations CATTCACCTGTACCA GTAAGTGGACATGGT CATGCACCTGTACCA GTACGTGGACATGGT CATCCACCTGTACCA GTAGGTGGACATGGT transition (T-A to C-G) transversion (T-A to G-C) CATCACCTGTACCA GTAGTGGACATGGT deletion CATGTCACCTGTACCA GTACAGTGGACATGGT insertion base pair substitutions transition: pyrimidine to pyrimidine transversion: pyrimidine to purine normal sequence deletions and insertions can involve one or more base pairs Mutation is perpetuated by replication replication of C-G should give daughter strands each with C-G tautomer formation C during replication will result in mispairing and insertion of an improper A in one of the daughter strands A C which could result in a C-G to T-A transition mutation in the next round of replication, or if improperly repaired C G C G and C G C G C A and C G T A Mismatched (post-replication) repair 5 3 CH 3 CH 3 CH 3 CH 3 the parental DNA strands are methylated on certain adenine bases mutations on the newly replicated strand are identified by scanning for mismatches prior to methylation of the newly replicated DNA the mutations are repaired by excision repair mechanisms after repair, the newly replicated strand is methylated Infasurarea ADN Recombinant DNA DNA from two different sources joined together. Cut the DNA and the plasmid using the same restriction enzyme (these enzymes recognize the same base sequences. Insert the foreign DNA into the plasmid. Replace the plasmid into the bacterium Allow the bacterium to reproduce all future generations have the new DNA Collect the product it might be insulin or growth hormone, or some other molecule.
PCRPolymerase Chain Reaction
Used to amplify make large amounts of a specific piece of DNA from a very small sample.
1. Heat a starting quantity of DNA to separate the double helix.
2. Add a collection of all four nucleotides, and DNA polymerase to copy the DNA, and some primers, and cool the sample.
Sequence Analiza clonalitatii Western Blot Secventializare proteica Secventializare proteica Mutageneza tintita Genotype: An organisms genetic constitution.
Phenotype: The observed characteristics of an organism, as determined by the genetic makeup (and the environment).
DNA from Type S cells (thus conferring the Type S genotype) transformed Type R cells into cells having the Type S phenotype Transgenic animals Plasmid DNA carrying the growth hormone gene Injected into nucleus of a fertilized mouse egg Egg implanted into uterus of surrogate mother mouse Mother mouse gives birth to transgenic mouse Transgenic animals Mouse with growth hormone transgene Normal mouse Transgenic animals Mutation alters phenotype Phenotypic differences between individuals are due to differences between their genes These differences have arisen by mutation of DNA over many thousands of years
To make an exact genetic copy of; can be a gene, a cell, or an entire organism. Cloning
International Laboratory Directory
~600 Clinical and research laboratories
~1050 Inherited diseases ~700 clinical tests ~350 research only
Genetics in Specialty Care : Feature Search* *Clinical laboratories Deafness (122) Craniofacial (184) Connective Tissue (34) Cancer (82) Skeletal Bone (216) Blood (97) Behavior Disorder (15) Dental (32) Ear (11) Endocrine (91) Heart (162) Genitourinary (99) Gastrointestinal (90) Eye (259) Limb Malformation (76) Renal (86) Immune (36) Growth (119) Vascular (40) Skin (210) Neurologic (All) (907) Mitochondrial (16) Metabolic (225) Pulmonary (49) Liver (62) Premature Aging (5) Genomica funcional Gene: Determinarea tuturor secvenelor ce se exprim Mecanismele de reglaj genetic, SNP ca factori predispozani, genetica populaional Proteine: Polimorfism cu semnificaie funcional: PROTEOM, TRANSCRIPTOM (esut, funcie). Produi diferii de degradare (POMC) Diversitate: Reglarea expresiei, specificitate tisular Experimental: oareci transgenici, knockout /knockdown DNA microarray, electroforeza 2D & Mass Spect Genomul: aspecte structurale i funcionale Secvenierea: date i consecine Proteom i transcriptom Aplicaii n endocrinopediatrie: Dg & Trat Aspecte etice i sociale Genomica i Proteomica Diagnosticul genetic; screening genetic -Men1, SAG, DI central Terapie: tehnologia genic (insulina, rhGH, IGF1, rhPTH) terapia genic n neoplazii Medicina personalizat Aplicaii Aplicaii MEN
MEN1: PTR Ad, Enteropancreatic, Pit ad, Adrenal, carcinoid 11q13: 10 exoni, 1830 bp, 610 aa (menina) MEN1 mutant: n evaluare pt indicaii MEN2: AD, (ret) MTC n 90%, Feocromocitom 50%, PTR 30% Exonii RET 10, 11, 13, 14, 15,16 Tiroidectomie profilactic Clasa 3- risc maxim: 883, 918, 922 la 6 luni Clasa 2- risc mare: 611, 618, 620, 634 la 5 ani Clasa 1- risc mediu: 609,768,,804,891 10 ani Clasa 0 risc mic:790,791 calcitonina periodic DNA microarray DNA microarray method Thyroid Hormone Regulation of Hepatic Genes in Vivo Detected by Complementary DNA Microarray A Representative Portion of the Microarray Used to Detect Hepatic Genes Regulated byT3 A microarray was hybridized to total RNA from hypothyroid mouse liver (green fluorochrome) and hyperthyroid mouse liver after 6 h treatment with thyroid hormone (red fluorochrome). RNA from the hypothyroid mouse liver was used to prepare cDNA labeled with Cy3-deoxyuridine triphosphate (dUTP), and mRNA hyperthyroid mouse liver was used to prepare cDNA labeled with Cy5-dUTP. The two cDNA probes were mixed and then simultaneously hybridized to the microarray. Xu et al, Mol. Endocrinol, 14(7), 947.
Protein microarray method Determinarea hormonilor i receptorilor Teste biologice Separare, purificare i caracterizare chimic Metode imunologice (RIA, IRMA, FIA, LIA) Competitive Sandwich Metode chimice alternative: HPLC, MS Localizarea la nivel tisular imunohistochimia imuno electronomicroscopia tehnici de histomorfometrie cantitativ Metode de genetic molecular tehnici de determinare a acizilor nucleici Teste biologice Model experimental care verific aciunea unui extract biologic, fa de control Cri t eri i pent ru ut i l i zarea t est el or bi ol ogi ce Sensibilitate mare Relaie liniar doz - rspuns Reproductibilitate n cadrul aceluiai test i n teste repetate Cel puin patru puncte de determinare, cu doze randomizate
Purificarea peptidelor Precipitat - se arunc RIA AVP / OT Teste biologice Testul muschiului uterin Secventa proteica HPLC Evaporare Sep-Pack Precipitat - se arunc Ultracentrifugare 10.000 g x 12 min Supernatant - Denaturare proteic 5% Acid percloric Ultracentrifugare 10.000 g x 12 min Tesut de interes Omogenizare (10 mM HAc) Badiu et al, unpublished, 1998 Metode imunologice de msurare Principii: reacia Ag-Ac competitiva sau necompetitiva specificitatea determinat de Ac. Metode radioactive: RIA i IRMA Metode neradioactive Imunoanaliza enzimatic ELISA (EIA) Amplificarea cu ABC Imunoanaliza fluorimetric (FIA i IFMA) Imunoanaliza de chemiluminiscen (LIA, ICMA)
Concentratii fiziologice ale hormonilor Structura unui anticorp Obtinerea de anticorpi policlonali: stiinta, arta, noroc Ag + adjuvant Iepure (R. imun) ser purificare Ac > epitopi, > sanse de semnal (specific?) Ac. monoclonali Reacia antigen-anticorp Ag + Ac * Ag Ac *
Reacii in sisteme competitive Reacii in sisteme necompetitive Ag voluminos Ac. de captura Ac. de semnal Specificitatea anticorpilor i reactivitatea ncruciat Anticorp / efect biologic Situsuri Ag diferite (epitopi de 5-10 aa) Efectul biologic dependent de regiunea de legare cu receptorul Receptorul recombinant folosit in loc de anticorp ! Radioimunoanaliza (RIA) 2Ac + Ag + Ag* AcAg + AcAg*
Anticorp Antigen Antigen marcat radioactiv R. S. Yallow, S. A. Berson Nature (London),184, 1648, 1959 Radioimunoanaliza (RIA) Avantaje Sensibilitate mare (10 -9 - 10 -12 g) Portabilitate (pot fi obinute kituri in house) Standardul de referin pentru alte sisteme Dezvantaje Specificitate medie, (anticorpi policlonali) Deeuri radioactive (securitate a radiaiilor ( 125 I) Durat limitat in timp a kitului (T 1/2 , radioliza)
Radioimunoanaliza (RIA) 2Ac + Ag + Ag* AcAg + AcAg* Hormoni liberi / legati Tiroidieni Steroizi Cortizol Testosteron estradiol Separarea formei legate gel filtrare Dializa Determinarea H total + proteina (Ex: T 4 / TBG) Ac. pt forme usoare (nelegate) i ligand marcat care satureaza cap.de legare Ac. marcat care leaga preferential forma libera Hook effect / Ac. heterofili Excesul de Ag. blocheaza Ac.semnal Ac. HAMA interfera Metode chimice alternative pentru msurarea hormonilor Metode electrochimice Imunoanaliza enzimatic / detecie electrochimic. Voltametrie ciclic (electroliza compusului cu variaii ale potenialului de electrod). Metode cromatografice HPLC, cromatografie de afinitate, cromatografia de excluziune sterica. Metode spectroscopice Spectrometrie de masa cuplata la un HPLC Spectrometria UV-Vis (Metode mixte care combina diferite sisteme, uitilizate mai ales experimental). Standarde HPLC AVT 9,3 AVP 10,2 OT 11,5 Badiu et al, unpublished, 1998 Cromatografia standardelor AVT AVP OT Badiu et al, unpublished, 1998 Mass Spect OT OT H + OT Na + Badiu et al, unpublished, 1998 Mass Spect AVT AVT
Badiu et al, unpublished, 1998 Localizarea la nivel tisular a hormonilor si receptorilor (metode histologice) Imunocitochimia Microscopia electronica si imunoelectronomicroscopia Hibridizarea in situ si in situ PCR Metode de cuantificare: analiza de imagini Imunocitochimia (ICC) Introdusa in 1941 ( Coons et al) identificare de immunoglobuline prin marcare fluorescenta a infirmat conceptul o celula = un hormon a permis identificarea tipurilor celulare secretorii si corelatii intre imunoreactivitate, aspectul clinic si comportamentul biologic al tumorii a invalidat clasificarea tinctoriala a tumorilor - o noua clasificare
Principiul metodei ICC
determinarea unui antigen tisular ( hormon, receptor, factor de transcriptie, etc.) pe baza unei reactii Ag-Ac Ac este marcat: - cu o enzima in prezenta careia cromogenul (ex: DAB) se coloreaza specific (brun) - cu fluorocrom - microscop cu fluorescenta
Antigen tisular Anticorp primar Metoda avidina-biotina sensibilitate si stabilitate crescuta Ac secundar marcat cu biotina B A Complex avidina- biotina-peroxidaza B B B Metode de colocalizare a antigenelor la nivel de microscopie optica acelasi sistem de marcare dar cu sisteme enzimatice diferite (ex: PAP + APAAP)
mai muli cromogeni cu acelai sistem enzimatic (ex DAB + cloronaftol)
combinatii de sisteme de marcare (ex: ABC cu imunofluorescenta; ABC cu PAP) Vasotocin immunohistochemistry AVT fibers
AVT cell Badiu et al, Cell Tissue Res, 1999 Oxytocin immunohistochemistry OT fibers OT cell Badiu et al, J.Pin. Res., 2001 lipsa corelatiei intre prezenta peptidului si rata de sinteza si eliberare
nu permite distingerea celulelor normale interpuse printre cele patologice
nu ofera detalii de structura celulara
nu diferentiaza tumorile benigne de cele maligne Limitele metodei ICC Hibridizarea in situ (ISH) Tehnica dezvoltata in 1969 Pardue & Gall si John et al
Detectarea si localizarea secventelor de acizi nucleici in celule si a genelor specifice in cromozomi Principiul metodei Proba de acid nucleic complementara secventei tinta este marcata si cuplata pe o sectiune de tesut unde recunoaste ARNm /ADN complementar si formeaza un duplex proba- ARNm/ADN
procesare prin autoradiografiere sau histochimic S 35 ARN tesut ARN tesut Secventa proba complementara marcata cu S 35
Principiul metodei Tipuri de ISH (in functie de sistemul de detectie):
Radioactiva
Non-radioactiva detectie cu cromogeni - detectie cu aur - detectie prin fluorescenta Etape: Tratamente pre-hibridizare - permeabilizare membrane , inactivare enzime endogene
marcare nucleotide - cu radioizotopi (S 35 , P 32 P 33 , I 125 ) - cu biotina - cu digoxigenina (DIG) Denaturare ADN tinta (termica sau prin enzime de restrictie) Hibridizare Detectie Etapele metodei ISH Gena Arginin-Vasopresinei Exon A Exon B Exon C Intron I Intron II mRNA PS AVP Neurofizina Glicopeptid 1 611 420 546 105 Poly A Bos Taurus, cf. Rehbein et al, 1986 ATG 49 132 142 Sonda AVP mRNA PS AVP Neurofizina Glicopeptid 1 611 420 546 105 Poly A 49 132 142 502 45 NUCLEOTIDE Sonda AVP:CGCCCCCGCGGCCTAGGGCGCCTCGGGCGGGTCGGGCCGCAGATG Secventa :gcgggggcgccggatcccgcggagcccgcccagcccggcgtctac
84% CG, MW 13865, OD of 1 = 2238 pM, Tm 85C
Limitele ISH
sensibilitate scazuta in detectarea unor cantitati mici de acizi nucleici
sensibilitate scazuta a sistemelor de detectie nonizotopica
metodele radioactive mai sensibile necesita timp lung de prelucrare si obtinere a rezultatelor
localizarea ARNm in celula nu este o dovada a sintezei proteice locale Aplicatii ISH
Determinarea mapei cromozomiale ( boli genetice, anomalii cromozomiale) Aplicatii in situ PCR
Terapia genica investigarea diferentierii, proliferarii si localizarii celulelor transfectate; localizarea genelor transfectate in cromozomi
Detectarea unor mutatii genice sau translocari cromozomiale sub influenta unor factori de mediu
Interpretarea expresiei genice si evaluarea expresiei celulare a unui anumit tip de ARNm Cuantificarea rezultatelor morfologice
numararea si masurarea structurilor imunoreactive fara considerarea intensitatii imunoreactivitatii
estimarea sau discriminarea diferentelor in intensitatea imunoreactivitatii ( care reflecta densitatea de epitopi reactivi) - Microdensitometrie Validarea metodelor Comparare interassay i intraassay (CV) Precizie Linearitate Limite de detectie Interferente analitice Interval de referinta Stabilitatea kitului Tip de proba biologica (plasma, ser, saliva, LCR, urina) Stabilitate proba biologica (T 1/2 ) Etica genomicii funcionale Ai dori sa tii ansa de boal (DZ, cancer) pentru copilul Dvs? Teste de susceptibilitate la intrarea n colectiviti (Rscopie,HIV) dar i genetice sau profil imunologic?