Sunteți pe pagina 1din 4

REACTII ANTIGEN ANTICORP:

* Generalitati,
* Clasificare,
* Precipitare in mediu lichid principiu,
* Precipitarea in inel,
* Precipitarea in gel: reactii calitative si cantitative.
MICROBIOOGI! P "
REACTII ANTIGEN ANTICORP
GENERALITATI
#e $a%ea%a pe specificitatea reactiil&r antigen antic&rp '(g) (c*.
* (ntigen: &rice su$stanta care, patrunsa in &rganism, pr&duce m&dificari specifice ale sistemului imun, traduse prin
f&rmarea de (c cu care reacti&nea%a specific atat +in viv&,, cat si +in vitr&,.
(ntigenele p&seda pe suprafata l&r mai multi determinanti antigenici 'sunt +multivalenti,*, putandu- se c&m$ina cu
mai multe m&lecule de antic&rpi.
* (ntic&rpi: fact&ri specifici um&rali 'imungl&$uline, Ig*, care apar in &rganism ca raspuns la stimularea antigenica.
P&seda pe suprafata l&r +sedii de recun&astere, a (g- ului, in $a%a car&ra se cuplea%a specific cu antigenul
c&respun%at&r. In general, (c au . sedii de cuplare cu (g, deci sunt +$ivalenti
/&rmarea c&mple0el&r (g- (c se dat&rea%a sta$ilirii de legaturi multiple intre gruparile determinante ale (g- epit&pi
si situsurile de c&m$inare ale (c c&respun%at&r parat&pi, legaturi fav&ri%ate de c&mplementaritatea structurala intre
cele . elemente ale reactiei.
1upa cuplarea initiala a (g cu (c se pr&duc schim$ari in starea fi%ica a c&mple0el&r f&rmate, acestea putand fi
&$servate +in vitr&, su$ f&rma de precipitate, aglutinate.
2i%uali%area +in vitr&, a reactiil&r de precipitare, aglutinare este c&nditi&nata de fact&ri specifici:
- p&livalenta (g si $ivalenta (c,
- e0istenta unui rap&rt &ptim intre cei . reactanti,
- fact&ri nespecifici 'c&ncentratia de electr&liti, temperatura, p3 etc*
In rap&rt cu natura (g 'suspensie $acteriana, e0tract $acterian, t&0ina, en%ima etc* si a tehnicii utili%ate, e0ista mai
multe met&de de evidentiere a reactiil&r (g) (c:
1iagn&stic $acteri&l&gic direct 'identificarea $acteriil&r: identificare antigenica*,
1iagn&stic ser&l&gic 'indirect: identificarea (c sinteti%ati de &rganism dupa un c&ntact cu un anumit (g*.
IMUNOCHIMIE
* (plica$ilitatea met&del&r imun&chimice in micr&$i&l&gie:
- diagn&stic $acteri&l&gic direct: identificarea antigenului $acterian utili%and antic&rpi cun&scuti.
- diagn&stic indirect: identificarea antic&rpil&r sinteti%ati de &rganism in urma c&ntactului imun&l&gic cu un
antigen cun&scut.
Reactiile antigen- antic&rp sunt practicate in sc&p de diagn&stic eti&l&gic si se e0ecuta cu pr&duse $i&l&gice
'seruri si antigene* standardi%a$ile.
Reactiile serologice de diagnostic
Identificarea unui agent $acterian 'antigenul* i%&lat din pr&duse pat&l&gice cu a4ut&rul seruril&r imune de diagn&stic,
identificare de grup 'Salmonella*,
identificare de specie 'S. typhi, Sh. flexneri*,
identificare de ser&tip 'Sh. flexneri 2a),
1ecelarea antic&rpil&r serici sau a unei imunitati alergice, cu a4ut&rul antigenel&r standardi%ate.
REACTII SEROLOGICE
* #ensi$ilitatea met&dei: cantitatea cea mai mica de antigen sau antic&rp care p&ate fi determinata cu met&da
respectiva, e0primata in 5)ml, g)l, mg)ml.
* #pecificitatea met&dei: capacitatea met&dei de a reali%a reactia numai intre antigenul si antic&rpul c&respun%at&r,
precum si capacitatea antic&rpului de a +discrimina, intre determinanti antigenici diferiti.
1. reactii de aglutiare in care antigenul este de tip c&rpuscular,
- calitativa: in tu$ sau pe lama,
- cantitativa sau semicantitativa: dilutii in tu$uri.
!. reactii de "reci"itare
in mediu lichid, semis&lid sau s&lid,
- precipitare simpla 'un singur c&mp&nent antigenic sau antic&rp difu%ea%a in gel*,
- precipitare du$la 'migrea%a si antigenul si antic&rpul*,
- m&n&- , $idimensi&nala,
#. reactii de $i%are a c&'"le'etului (R)C* de catre c&'"le%ul atige atic&r"+ cu utili%area unui sistem revelant
'hem&li%ina hematii*,
,. reactia de i'u&$lu&re-ceta (directa -au idirecta*, in care, vi%uali%area antigenului c&mple0at cu antic&rpul
marcat cu flu&r&cr&m, este p&si$ila in urma e0citarii c&mple0ului f&rmat, cu ra%e ultravi&lete,
- reactia de electr&f&re%a este c&m$inata cu reactie de precipitare imun&chimica+
.. reactia de eutrali/are 0a/ata "e eutrali/area de catre atic&r" a uei "r&"rietati (i$ectate+ t&%ice+ litice etc*
a antigenului,
1. itrader'&reactia (I.2.R.*.
REACTIA 2E PRECIPITARE
Prici"iu: prin punerea in c&ntact a unui antigen 'su$ f&rma s&lu$ila, macr&m&leculara* cu antic&rpul c&respun%at&r,
se f&rmea%a c&mple0e imune antigen- antic&rp, care precipita in m&mentul in care c&mp&nentele se afla intr- &
anumita pr&p&rtie.
In reactiile de precipitare, antigenele sau antic&rpii se p&t utili%a ca atare sau marcati 'flu&r&cr&mi, en%ime,
i%&t&pi*.
Reactiile de precipitare p&t avea l&c in mediu lichid sau in mediu s&lid 'reactii de difu%ie*.
/&rmarea precipitatului imun depinde de & serie de varia$ile si anume:
- calitatea 'greutatea m&leculara, numarul determinantil&r antigenici etc* si c&ncentratia antigenului,
- calitatea 'tipul, heter&genitatea, aviditatea* si c&ncentratia antic&rpului,
- temperatura, p3, v&lumul de reactie etc,
C&mp&%itia precipitatului imun, pr&p&rtia de c&m$inare a antigenului cu antic&rpii sunt varia$ile in functie de %&na
in care a avut l&c precipitarea: e0ces de antigen, echivalenta sau e0ces de antic&rp.
Reactia de precipitare este f&arte sensi$ila si specifica, in ceea ce priveste decelarea antigenului 'reactia
evidentia%a cantitati f&arte mici de antigen, acesta participand la f&rmarea agregatel&r, in cantitati mult mai mici
decat antic&rpii*.
TEHNICA 2E PRECIPITARE
ME2IU LICHI2:
* precipitare in amestec 'fl&culare*
- met&da Ram&n,
$* precipitare in inel:
- reactia 5hlenhuth,
- reactia (sc&li,
c* precipitarea in tu$ capilar:
- decelarea pr&teinei C reactive,
d* pe lama:
- test /erreira,
!. ME2IU SOLI2:
a* difu%ie simpla:
- unidimensi&nala 'met&da Oudin*,
- $idimensi&nala 'met&da Mancini- Car$&nara- 3eremans*,
$* difu%ie du$la:
- unidimensi&nala 'Oa6le7 /ulth&rpe*,
- $idimensi&nala:
* radiala 'Ouchterl&ni*,
* lineara: - in unghi de "89 '!le6*
c* difu%ie c&m$inata cu migrare in camp electric: - imunelectr&f&re%a,
- c&ntraimunelectr&f&re%a,
- electr&imun&difu%ia.
A. Reactia de "reci"itare i 'ediu lic3id:
1. Reactia de "reci"itare i a'e-tec (R. de $l&culare*
Metoda Ramon:
se pun in c&ntact, in amestec, cantitati fi0e de antigen cu cantitati varia$ile de antic&rp,
met&da se aplica in sc&pul sta$ilirii puterii antigenice a unei t&0ine 'titrul*, utili%and cantitati varia$ile de antic&rp
cu titrul cun&scut,
!0.: sta$ilirea titrului t&0inei difterice pentru a fi utili%ata in imuni%area cail&r, pentru &$tinerea de seruri imune)
antidifterice, in tratamentul difteriei.
REACTIA RAMON
- ser antidifteric 'antic&rpi*, cu titrul cun&scut ':88 5()m*, se fac dilutii succesive in ser fi%i&l&gic steril, in v&lum
de : m,
- peste aceste dilutii se adauga t&0ina difterica, in cantitate fi0a: : m,
- se f&l&sesc pipete diferite pentru fiecare reactant,
- se agita epru$etele si se intr&duc in $aie de apa la ;.<C,
- se urmareste reactia la fiecare = min pentru a prinde m&mentul p&%itivarii ei: prima epru$eta unde a aparut reactia de
fl&culare: unirea un&r cantitati echivalente de antigen si antic&rp,
- daca fl&cularea a aparut in tu$ul nr. >, de e0, amestecul reactiei c&ntine 8,> m ser antidifteric, adica >8 5( 'unitati
antit&0ice*. In acest tu$, : ml t&0ina c&ntine & cantitate echivalenta '>8 5* unitati fl&culante imes. 1eci titrul t&0inei
difterice este de >8 unitati fl&culante imes.
REACTIA ASCOLI:
- reactia se utili%ea%a pentru diagn&sticul retr&spectiv al antra0ului,
- din &rganele animalului suspectat a fi decedat de antra0 se e0trage antigenul,
- antigenul este f&rmat dintr- & fractiune pr&teica term&sta$ila, din c&mp&%itia $acilului car$un&s (Bacillus
anthracis),
*!0tragerea antigenului:
- fragment de &rgan se m&4area%a in s&lutie de ser fi%i&l&gic steril, in pr&p&rtie de :) ;,
- se adauga cateva picaturi de acid acetic si se fier$e timp de ;- :8 min,
- se decantea%a si se neutrali%ea%a supernatantul cu cateva picaturi de ?aO3,
- se filtrea%a prin hartie de filtru,
- filtratul c&ntine t&0ina term&sta$ila, care se f&l&seste drept antigen.
* se mentin epru$etele ;- :8 min la temperatura camerei, dupa care se face citirea reactiei:
* reactie '@*: aparitia unui inel de precipitare in tu$ul nr. :,
* in epru$etele . si =, ca mart&ri negativi, inelul lipseste.
2i$u/ia du0la ('et&da Ele4*:
Met&da se aplica in $acteri&l&gie pentru determinarea t&0in&gene%ei $acilil&r difterici, i%&lati din e0udate na%&-
faringiene,
Mod de lucru:
- in placa Petri cu gel&%a se practica un sant de A) :,; cm in centrul acesteia,
- se sc&ate gel&%a, se t&arna un strat su$tire de gel&%a calda, se raceste,
- se t&arna in sant ser anti- t&0ina difterica,
- se ac&pera santul cu gel&%a calduta, fara a inactiva termic serul antidifteric, se raceste gel&%a,
- se insamantea%a tulpini de $acil difteric 'Coryneacterium diphteriae* perpendicular pe directia santului, &prindu-
se la 8,; cm de marginea acestuia,
- se insamantea%a si un mart&r sigur '@*: tulpina de $acil difteric sigur pr&ducat&are de t&0ina difterica 'tulpina
t&0igena*,
- se term&statea%a la =B<C, .> &re,
- tulpinile de $acil difteric t&0igene, v&r sinteti%a t&0ina, la cald, aceasta va difu%a in gel,
- din santul practicat in gel&%a, v&r difu%a antic&rpii specifici anti- t&0ina difterica,
- la l&cul de intalnire a antigenului cu antic&rpul, se f&rmea%a linii de precipitare, su$ f&rma de +mustati,) specific,
- aparitia in unghiul f&rmat intre tulpina de testat si santul cu ser antit&0ina difterica a liniil&r de precipitare, arata ca
tulpina este t&0igena, la fel cu tulpina mart&r, sigur pr&ducat&are de t&0ina difterica.
I'uelectr&$&re/a (IE)*:
Prici"iu: as&cierea electr&f&re%ei in gel 'separarea antigenel&r in functie de incarcatura l&r electrica* cu difu%ia
du$la 'precipitarea specifica a antigenel&r de catre antic&rpi* are ca re%ultat f&rmarea un&r arcuri de precipitare
specifice, c&respun%at&are antigenel&r din pr&$a migrata.
IE) "er'ite:
5 separarea si determinarea numarului de c&nstituenti dintr-un amestec de antigene,
- definirea antigenel&r pe $a%a m&$ilitatii electr&f&retice,
- i%&larea din gel a antigenului urmarit pentru a reali%a & anali%a imun&chimica mai amanuntita.
C&trai'uelectr&$&re/a (CIE*:
Prici"iu: pr&teinele cu migrare an&dica sunt precipitate intr-un camp electric de catre antic&rpii specifici.
CI! repre%inta & du$la difu%ie la care deplasarea antigenului si antic&rpului este accelerata de un camp electric.
a p3 C,. C,A in gelul de agar, antic&rpii incarcati sla$ negativ se deplasea%a spre cat&d, iar antigenele cu
sarcina electrica mai mare spre an&d. (ceste deplasari se fac in +sens c&ntrar,, iar difu%ia in alte directii decat cea a
campului electric este impiedicata.
Idicatii:
5 decelarea sau identificarea un&r pr&teine serice pat&l&gice 'alfa fet& pr&teina, pr&dusii 1 si ! de degradare ai
fi$rin&genului*,
- antigene $acteriene, virale, para%itare 'antigene mening&c&cice, strept&c&cice, pneum&c&cice, antigenul 3Bs etc.