Sunteți pe pagina 1din 2

Emil Racovi

Emil Gheorghe Racovi (n. 15 noiembrie 1868 la Iai, m. 19 noiembrie 1947 la Cluj) a fost un biolog romn de
renume mondial, explorator polar, fondator al biospeologiei i al primului institut de speologie din lume( studiul
faunei din subteran)

Date biografice
Provenea dintr-o veche familie moldoveneasc, atestat documentar nc din secolul XVI i din care au fcut parte
oameni de vaz i chiar domnitori intrai n istorie prin ctitoriile i actele lor de vitejie, aa cum a fost Mihai Racovi.
Tatl su era Gheorghe Racovi, cunoscut ndeosebi sub numele de Gheorghie, de profesie magistrat, a jucat un
rol important n viaa cultural i intelectual a Iaiului, fiind unul dintre fondatorii societii Junimea, iar mama sa
se numea Eufrosina

Studii
Si-a petrecut copilaria la conacul de la orneti, un mic sat din inutul Vasluiului n care tatl motenise o frumoas moie.
i-a nceput nvtura la Iai ca elev al lui Ion Creang, omul de la care a motenit neaoul grai moldovenesc pe care l-a folosit chiar i n cuvntri rostite n
cadrul protocolar al Academiei Romne.
A continuat-o tot la Iai, mai nti la Liceul Naional, apoi la liceul privat Institutele Unite, unde a fost coleg cu Sava Atanasiu, Grigore Antipa, Dimitrie Voinov i
Nicolae Leon i unde i-a avut ca profesori, printre alii, pe istoricul Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni i geologul Grigore Coblcescu.
Conformndu-se dorinei pe care i-o exprimase printele su, Racovi a plecat la Paris, n 1886, pentru a urma cursurile Facultii de Drept. Dar imboldul pe
care l purta n suflet i-a spus de pe atunci cuvntul i, n paralel, a frecventat cu regularitate i prelegerile pe care medicul Lonce Manouvrier la inea la coala
Superioar de Antropologie. Apoi, imediat dup ce i-a luat licena n drept, s-a nscris la Facultatea de tiine de la Sorbona, unde a beneficiat nu numai de
competena, ci i de atenia a doi reputai zoologi: profesorul Henri de Lacaze-Duthiers i confereniarul Georges Pruvot.

Expeditia in Antarctica
1897 Este recomandat s participe ca naturalist al Expediiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condus de Adrien de
Gerlache.
Aceast expediie, care pornete din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internaional, pe lng belgieni, la ea participnd i
norvegianul Roald Amundsen (care urma s devin primul om ce a ajuns la Polul Sud) ca ofier secund, medicul american Frederick Cook,
meterologul polonez Antoine Dobrowolski i geologul Henryk Arctowski.

Ea a fost cea dintai care a avut ca obiectiv nu descoperirea de pamanturi inca necunoscute, ci efectuarea unor
cercetari si observatii stiintifice complexe, si tot cea dintai care a petrecut o intreaga iarna polara in mijlocul
banchizei australe.
Echipajul cuprindea 19 oameni, iar corabia masura doar 32 m in lungime si 6,5 m in latime, era cu adevarat o simpla
coaja de nuca, in trainicia careia ei trebuiau sa se increada. Iar riscurile s-au dovedit a fi atat de mari, incat doi
dintre ei au platit cu propria lor viata indrazneala de a le fi infruntat
n apropierea rii Palmer din Antarctica, expediionarii descoper o strmtoare care a primit numele navei Belgica i cteva
insule

n perioada martie 1898 - februarie 1899 Emil Racovi, mpreun cu ceilali oameni de tiin, au nteprins numeroase
observaii i cercetri tiinifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui numr de 60 volume publicate, reprezentnd o
contribuie tiinific mai mare dect a tuturor expediiilor antarctice anterioare luate la un loc.

Lui Emil Racovi i se datoreaza si neobisnuit de bogatul material stiintific colectat de-a lungul intregului periplu, caci s-a intors
in Europa cu 1200 de piese zoologice si 400 de piese botanice, la care se adauga observatiile extrem de amanuntite pe care le-a
facut cu precadere asupra balenelor, focilor si pasarilor antarctice, rezervand pentru sine elaborarea a patru lucrari. Dar, din
pacate, nenumaratele indatoriri carora va trebui sa le faca fata in anii urmatori nu i-au ingaduit sa finalizeze decat una singura,
cea consacrata balenelor.
Astazi se mai stie ca in arhiva Muzeului de Istorie naturala Grigore Antipa din Bucuresti exista un manuscris de 513 pagini,
redactat doar partial in forma definitiva si care ar fi trebuit sa constituie o a doua lucrare, avand ca subiect focile.
1 noiembrie 1900 Emil Racovi devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic "Arago" din Banyuls-sur-Mer, Frana,
nfiinat cu 20 de ani n urm de eruditul su profesor, Lacaze-Duthiers.
n 1904 Emil Racovi face o descoperire crucial, ce i va influena restul vieii. Noile specii de crustacei, gsite n petera Cueva
del Drach din Mallorca, l vor pasiona n asemenea msur nct va renuna la cercetarea oceanologic pentru a se dedica
ecosistemelor subterane.
1907 Publicarea lucrrii sale, Eseu asupra problemelor biospeologice, marcheaz naterea biospeologiei, definit de acesta ca
fiind tiina formelor de via din mediul subteran (peteri i pnze freatice de ap).

A ocupat i funcia de Preedinte al Academiei Romne (1926-1929), ca apoi, ntre anii 1929-1930, s fie numit rectorul
Universitii din Cluj, unde a predat primul curs de biologie general din Romnia.
Lucrarea Evoluia i problemele ei, aparut n 1929, abordeaz n mod foarte original teoria evoluionist, dezvoltnd o
perspectiv filogenetic i sistematic asupra evoluiei animalelor subterane.
A decedat n 1947, la 79 de ani, nainte s reueasc s reorganizeze Institutul de Speologie, aa cum i dorea.