Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ochii sunt, fr doar i poate, cele mai delicate structuri din organismul
uman i poate cele mai uimitoare. Ei reprezint fereastra prin intermediul
creia vedem lumea nconjurtoare, fiind responsabili de toate informaiile pe
care creierul nostru le primete, motiv pentru care analizatorul vizual este
analizatorul pe care ne bazm cel mai mult.
globului
ocular este
reprezentat
de pereii
globului
delimitat
anterior
de
ora
serrata
(poriune
indentat,
schlemian.
Cristalinul este o lentil biconvex transparent i avascular ce
prezint o capsul numit cristaloid. Fiind o lentil biconvex prezint:
- o fa anterioar alctuit de peretele posterior al camerei posterioare;
- o fa posterioar cu raport direct cu fosa hialoid a corpului vitros;
- circumferina cristalinului ce reprezint locul de inserie a fibrelor
ecuatoriale a zonulei Zinn.
Cristalinul prezint o capsul proprie numit cristaloid i un nucleu cu
structur epitelio-fibrilar.
Zonula Zinn denumit i ligamentul suspensor al cristalinului are rol
ligamentar.
Corpul vitros este delimitat:
- anterior de cristalin, corpul ciliar i zonula Zinn;
- posterior de retin.
Are o structur gelatinoas incolor alctuit din fibre de colagen,
substan fundamental (ce conine acid hialuronic) i fibrocite. ntreg corpul
vitros este nconjurat de o capsul denumit hialoid.
Anexele globului ocular sunt reprezentate de:
- pleoape;
- conjunctiv;
- aparatul lacrimal;
- muchii extraoculari.
Peoapele prezint o component muscular i una membranoas i au
drept scop protejarea prii anterioare a globului ocular. La nivelul pleoapei se
pot descrie:
8
10
11
prin
mioz
crete
dimensiunea
profunzimii
cmpului;
14
directe
(examenul
fundului
de
ochi),
indirecte,
ocular
obiectiv se
realizeaz
prin
schiascopie,
astigmometrie, refractometrie.
Determinarea presiunii intraoculare se realizeaz prin metoda
digital sau prin tonometre.
15
16
Tulburrile senzoriale:
Scderea acuitii vizuale. Cauzele ce determin scderea acuitii
vizuale sunt:
anomalii de refracie precum: miopia, hipermetropia, astigmatismul;
leziuni neuro-retiniene la nivelul diverselor segmente de la nivelul
retinei, nervului optic i cilor optice;
modificri ale transparenei corneei, umorii apoase, cristalinului sau
corpului vitros.
n funcie de modul de instalare a scderii acuitii vizuale, aceasta
poate fi brusc aprnd n special n patologii de natur iritativ a polului
anterior al globului ocular (conjunctivit, uveit anterioar, atac acut de
glaucom, traumatism) sau poate fi determinat de patologii localizate la
nivelul nervului optic (nevrite optice, neuropatii), dar i n cadrul unor
obstrucii ale circulaiei la nivelul nervului optic sau retinei, hemoragii la
nivelul vitrosului sau dezlipire de retin. Cnd scderea acuitii vizuale este
progresiv, aceasta poate fi determinat de vicii de refracie, cataract,
retinopatie hipertensiv, retinopatie diabetic, glaucom. Se poate ntlni i o
scdere tranzitorie a acuitii vizuale ce nsoete atacurile migrenoase,
glaucomul subacut sau diferite afeciuni vasculare precum stenoza
carotidian.
Diplopia. Se definete prin vederea dubl a obiectelor. Aceasta poate fi
unilateral sau bilateral. Cnd este unilateral, are de obicei drept cauz
cicatricea corneean, cristalinul ectopic, iar cnd este bilateral este
determinat de patologii precum miastenia gravis, strabismul paralitic, diferite
miopatii.
Miodezopsiile reprezint percepia n cmpul vizual de mute
zburtoare. Apar consecutiv miopiei forte, uveitelor sau hemoragiilor de la
nivelul vitrosului.
17
uveita anterioar;
keratita;
traumatismele;
atacul acut de glaucom;
- poziii anormale ale globului ocular:
exoftalmie (deplasarea ctre nainte a globului ocular);
enoftalmie (deplasarea ctre napoi a globului ocular);
strabismul (devierea spre interior sau spre exterior a globilor oculari);
modificri ale dimensiunilor globilor oculari: microftalmie, buftalmie
ce apare n glaucomul congenital precoce;
modificri a poziiei pleoapelor: ectropion (rsfrngerea spre exterior
a marginii libere a pleoapei inferioare), entropion (rsfrngerea spre interior a
marginii libere a pleoapei inferioare), ptoz palpebral (cderea pleoapei).
- anomalii la nivelul irisului:
absena acestuia (aniridie), heterocromie (fiecare iris are culoare
diferit)
- modificri pupilare n ceea ce privete culoarea (leucocorie pupila
alb), mrimea i forma.
19
1.4.2. Etiologie
Orice afectiune care indeparteaza ochii copilului de la formarea unei
imagini clare, focalizate, sau disturba utilizarea normala a unuia sau a ambilor
ochi poate produce ambliopie.
In majoritatea cazurilor ambliopia poate aparea la ochii care privesc
spre doua puncte diferite din spatiu in acelasi timp, proiectand la nivel
cerebral doua imagini diferite. Aceasta afectiune este denumita strabism. La
copiii mici cu strabism creierul invata sa evite confuzia a doua imagini,
neutralizand (ignorand) imaginea receptionata de la un ochi.
Ambliopia
poate
aparea
si
in
cazul
in
care
copilul
este
mai miop sau hipermetrop la un ochi decat la celalalt. Daca vederea la un ochi
este mai clara decat la celalalt, creierul invata sa ignore imaginea incetosata
formata de ochiul bolnav.
Afectiuni care impiedica lumina sa patrunda in globul ocular timp
indelungat pot cauza ambliopie. O afectare a cristalinului (ca si cataracta) sau
a stratului transparent din partea anterioara a globului ocular (cornee) poate
determina ambliopia. Ambliopia produsa de aceste afectiuni este rara, dar
grava. Fara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala
sa nu mai poata fi restabilita niciodata.
In cazul ambliopiei, stimularea vizuala fie nu se transmite deloc, fie se
transmite diminuata prin intermediul nervului optic pentru o perioada de timp
continua. Aceasta mai poate aparea in situatia in care encefalul opreste
procesarea vizuala a unui ochi pentru a preveni vederea dubla, de exemplu in
cazul strabismului. Cel mai adesea aceasta afectiune apare inca din perioada
copilariei, avand ca efect o vedere slaba sau incetosata. Ambliopia afecteaza
preponderent un singur ochi, totusi exista posibilitatea - rara ce-i drept - de a
afecta ambii ochi, niciunul dintre acestia nereusind sa primeasca imagini
vizuale clare.
20
22
Ambliopia anizometropica
Acest tip de ambliopie rezulta din eroarea de refractie diferita intre cei
doi ochi. Anizometropia apare atunci cand exista o diferenta in puterea dintre
cei doi ochi. Ochiul care ofera creierului o imagine mai clara devine in mod
tipic ochiul dominant. Imaginea de la nivelul celuilalt ochi este incetosata,
ceea ce rezulta in dezvoltarea anormala a unei jumatati a sistemului vizual.
Acest tip de ambliopie este de obicei mai putin severa decat ambliopia
strabica si este adesea ratata de controlul uzual al medicului de familie din
cauza faptului ca are un aspect mai putin dramatic si nu e asociata de
manifestari fizice evidente, precum in cazul strabismului.
In mod frecevent, ambliopia este asociata cu o combinatie intre
anizometropie si strabism. In unele cazuri vederea intre cei doi ochi poate fi
diferita in punctul in care ochiul are de doua ori mai multa acuitate iar celalalt
ochi este complet orb.
Ambliopia de deprivare si ocluzie
Ambliopia de deprivare (Ambliopia ex anopsia) apare in momentul
in care se opacifiaza corneea, precum in cazul cataractei congenitale sau
distrofii corneene. Aceste opacitati impiedica receptionarea corecta a stimului,
dezechilibrand astfel dezvoltarea imaginii. Daca nu este tratata la timp,
ambliopia poate persista chiar dupa ce cauza opacitatii este indepartata.
Uneori ptoza palpebrala (caderea pleoapei peste ochi) sau alte probleme
produc ocluzia mecanica a vederii copilului, ceea ce va produce ambliopie
rapid. Ambliopia de ocluzie ar putea reprezenta o complicatie a unui
hemangiom care blocheaza o parte din ochi sau ochiul in intregime.
1.4.7. Tratamentul i prognosticul ambliopiei
Tratamentul ambliopiei strabice sau anizometrice consta in corectarea
deficitului optic (prin purtarea ochelarilor necesari prescrisi de medicul
26
Nu este clar daca aceste imbunatatiri sunt temporare, totusi, daca tratamentul
este oprit.
In cazul adultilor, un studiu realizat in anul 2004, publicat in PNAS a
demonstrat ca invatarea perceptuala poate fi utilizata pentru imbunatatirea
vederii in cazul pacientilor cu ambliopie.
Jocurile de calculator virtuale in care fiecare ochi primeste duverse
semnale ale lumii virtuale pe care creierul jucatorului trebuie sa le combine
pentru a putea juca cu succes un joc, s-au dovedit a avea un potential in
imbunatatirea vederii atat monoculara cat si binoculara.
Un studiu recent, publicat in toate revistele de specialitate, a sugerat ca
stimularea transcraniala magnetica ar putea imbunatati temporar sensibilitatea
contrastului si rezolutia spatiala in cazul ochiului afectat al adultilor care
sufera de ambliopie. Rezultatele inca necesita confirmarea altor cercetari.
Tratamentul ambliopiei este instituit cat de curand este posibil dupa
diagnostic. Tratamentul precoce de obicei poate compensa afectiunea si
trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte
de varsta de 9 sau 10 ani). Cu cat copilul este mai mic cand i se instituie
tratamentul, cu atat mai bune sunt sansele pentru dezvoltarea unei vederi
normale.
Ambliopia este greu de corectat dupa varsta de 9 ani. Cu toate acestea,
studiile recente sustin ca tratamentul in jurul acestei varste poate inca sa
corecteze ambliopia.
Ambliopia este tratata in mod obisnuit de catre un oftalmolog.
Pentru a avea succes, tratamentul trebuie sa se adresesze atat ambliopiei
cat si cauzelor fundamentale. Corectia optica sau cu lentile de contact
amelioreaza unele afectiuni, ca si diferenta dioptrica (anizometropia). Alte
boli, ca si cataracta si anumite forme de strabism necesita interventie
chirurgicala.
28
29
poarte un plasture sau se uita peste plasture sau ochelari. Este necesara
invatarea scoaterii si reinsertiei lentilelor de contact.
Relaxarea
Acest tratament estompeaza sau intuneca vederea la nivelul ochiului
dominant al copilului, mai degraba decat s-o impiedice complet. Aceasta
determina creierul sa se bazeze pe ochiul cu vederea slabita. Relaxarea este
mai putin folosita decat ocluzia. Este benefica pentru cazurile usoare de
ambliopie; in cazurile grave, este dificil de estompat si intunecat vederea la
ochiul indemn suficient, astfel incat creierul sa prefere utilizarea ochiului
afectat.
Solutiile oftalmice (picaturile pentru ochi)
Cea mai folosita metoda de tratament a relaxarii este reprezentata de
utilizarea solutiilor oftalmice pentru a estompa vederea la ochiul sanatos si
pentru a forta creierul sa foloseasca ochiul strabic.
Ochelarii de vedere
Ochelarii cu lentila opaca in dreptul ochiului sanatos obliga creierul sa
foloseasca ochiul slabit.
Medicul va stabili anumite pauze in timpul tratamentului pentru a
permite copilului sa-si foloseasca ochiul sanatos si pentru a-l feri de lezare
sau slabire.
Ambliopia poate reapare si dupa un tratament incununat cu succes,
astfel ca este recomandata examinarea periodica a copiilor pana la varsta de 9
sau 10 ani.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Tratamentul ambliopiei se face zi de zi atat la domiciliu, cat si la scoala.
Se incearca tot posibilul ca tratamentul sa aiba succes. Daca sunt utilizate
picaturile de ochi, trebuie urmarit daca sunt folosite de copil la indicatia
30
31