Universitatea Tehnic Cluj-Napoca

Facultatea de Arhitectur i Urbanism

Departamentul de Urbanism
Disciplina Proiectare Specializat - Urbanism

An Universitar 2013-2014
An de studiu V, semestrul I

RENOVARE URBAN CENTRU FINANCIAR

IN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
Calendarul proiectului:
Lansarea temei: - 1 oct. 2013 ora 9.00
Faza I - Predare cu susinere - 22 oct. 2013 ora 8.00
Faza II - Corectur la panou obligatorie - 12 nov. 2013 ora 8.00

Predare cu susinere - 26 nov. 2013 ora 8.00

Faza III -

Predare cu susinere - 17 dec. 2013 ora 8.00

Predrile fazelor se vor face la inceputul orelor de atelier, timp de h., dup care urmeaz susinerile.
Corecturile individuale se realizeaz in cadrul grupei, iar cele obligatorii in cadrul anului.
Consideraii generale:
In dorina de a-i consolida statutul de al doilea centru financiar al Romniei, municipiul ClujNapoca urmeaz a incepe demersuri pentru construirea unui centru de afaceri. In prezent exist o
presiune important asupra centrului vechi al oraului, bncile tinznd s ocupe locuri reprezentative aici.
Consecina imediat in timp a acestei situaii ar fi depopularea zonei istorice dup ora de inchidere a
bncilor, precum si alterarea centrului istoric atta timp ct nu s-au decelat atitudini privind protejarea sa.
Alegerea unui amplasament adecvat este o premiza incitant pentru studierea unor aspect legate
de constituirea unui spaiu public, in scopul crerii de noi poli urbani reprezentativi, prin reconsiderarea
unor zone destructurate aflate in intravilanul oraului.
Definirea termenilor:
-

Renovare urban aciunea de a demola un sector urban pentru a construi ceva nou,
justificat fie de slaba calitate a construciilor, fie de neadecvare funcional, fie de slaba
densitate a cldirilor.

Centru financiar loc al vieii comerciale, sociale si civice a oraului (definit in 1929 de
socilologul American E. Burgess). Caracteristicile structurale ale unui centru financiar sunt:
accesibilitatea, cea mai mare concetrare de cldiri inalte din orae, traficul auto si pietonal
intens, concetrare de afaceri din intreaga regiune si amestecul tuturor grupurilor etnice i al
tuturor claselor sociale, valoarea ridicat a solului. J. Beaujeu Garnier descrie funciunile
unui centru de afaceri astfel: proporia cumprturilor fcute in comer necotidian este cea
mai important, domin tranzaciile verbale i financiare asupra transportului de mrfuri, aici
se desfoar cele mai rafinate servicii pentru populaie, iar suprapunerea activitilor duce la
invadarea aproape complet a spaiului urban.. Caracteristicile spaiale ale unui centru de
afaceri sunt determinate de ierarhizarea functional: astfel, zona central cuprinde

restaurante si comer foarte specializat; in jurul acestor spaii se afl servicii, activiti
financiare, hoteluri, iar spre margine se afl administraia i echipamentele. Intreg ansamblu
fiind acompaniat de parcaje subterane sau supraterane pe inlime.
Elemente de tem:
Pentru realizarea centrului de afaceri se propun urmtoarele amplasamente:
1. Terenul situat in vecintatea pavilionului Expo Transilvania.
2. Terenul situat la captul cartierului Mntur, lng fostul motel Colina.
3. Terenul situat lng Parcul Feroviarilor (fostul abator).
Caracteristicile comune ale acestor amplasamente sunt aspectul destructurat al esutului urban,
potenialul deosebit al cadrului natural, poziia de element de articulare major in contextual urban, att
d.p.d.v. fizic ct si semnificant, existena in vecintate a unor dotri cu caracater de reper urban
important.
Funciunile care trebuie grupate aici sunt financiare, administrative, completate cu cazare, comer de
lux si alimentaie public, loisir si locuire, cu parcajele necesare supra- si subterane. In concordan cu
amplasamentul ales, se va cuta realizarea unor suprafee construite maxime.
Orientativ, se propun urmtoarele valori pentru suprafeele amenajate si volumele construite:
-

centru de afaceri (birouri, administraie, bnci, comer, loisir, hotel) cca 50 000 mp;

locuine intre 250-300 de apartamente;

amenajri peisagere spaii verzi, min. 50% din perimetrul invesitiei;

parcaje supra- i subterane, cca 1000 locuri.

Obiectivele proiectului:
-

constituirea unui spaiu cu adevrat urban, prin reconsiderarea valorilor tradiionale ale
oraului european: spaiul strzii, mixtarea funciunilor, complexitatea parcelarului;

proporionarea si configurarea unui spaiu public in concordan cu caracterul intrinsec al

locului, precum si in scopul conferirii unei individualiti marcante;

crearea unei ambiane antrenante specific unui pol comunitar;

valorificarea cadrului natural;

imbuntirea circulaiei auto si pietonale in zon;

stabilirea unor legturi fireti cu vecintile prin asigurarea coerenei spaiale si funcionale,
articulare i continuitate a spaiilor i arhitecturilor;

refacerea esutului urban.

Mod de lucru:
-

se vor constitui colective de cte 4 studeni.

Mod de apreciere:
Faza I 2 puncte
Faza II 5 puncte
Faza III 3 puncte
Nota final = (nota F1 x 2 + notaF2 x 5 + notaF3 x 3) : 10
La predarea Fazei III, se pred proiectul integral (Faza I, Faza II, Faza III, Machet i CD).
Piesele proiectului:
Faza I
Analiza situaiei existente:
a. cartri reprezentate in planuri de situaie sc. 1/5000 sau 1/2000 cuprinznd aprecieri ale
aspectelor cantitative:
-

regim de inlime;

funciuni i stare cldiri;

cote maxime i minime ale terenului, declivitatea terenului in procente, seciuni caracteristice
teren, linia de cea mai mare pant;

vegetaie;

circulaii (auto i pietonale, amenajate i ad-hoc, parcri, staii taxi i autobuz);

b. cartri reprezentate in planuri de situaie sc. 1/5000 sau 1/2000 cuprinznd aprecieri ale
aspectelor calitative:
-

Repere;

Sectoare;

Noduri;

Trasee;

Limite;

puncte logice de intrare i ieire din sit;

stabilirea liniilor de for ale sitului i a perspectivelor valoroase;

montaj fotografic caracteristic zonei;

c. analiza secvenial (situaia existent);

d. harta cognitiv - reprezentarea elementelor procesului psihologic, prin care omul i

amintete, codeaz i decodeaz mediul construit. Aceast cunoatere include

cunoaterea rutelor (cilor) i locaia elementelor cheie ale mediului (vezi punctul
b). Sunt definite trei criterii pentru determinarea acestor hri cognitive: direcia
(unde se dorete s se ajung), identificarea (identificarea obiectelor, funciunilor

sau a destinaiei) i reasigurarea (semne repetitive care fac pietonul s fie

reasigurat de poziia lui n spaiul urban).
e. - Variante de mobilare urbanistica a zonei studiate (dou propuneri) cuprinznd urmtoarele piese:
planuri de situaie i seciuni desfurri caracteristice la scara 1/2000.
f. Map documetar minimum 3 exemple adecvate sitului ales i temei.
Faza II
Proiectul propriuzis: mobilare urbanistic a zonei studiate in varianta aleas
Coninutul proiectului:
piese desenate;
-

plan de situaie sc. 1/1000 cuprinznd indicarea reglementrilor privind organizarea

circulaiei, sistematizarea vertical, funciunile propuse, regimul de aliniere, regimul de
inlime, POT i CUT, plastica arhitectural;

plan propunere de etapizare a proiectului sc. 1/2000;

analiza secvenial i harta cognitiv a situaiei propuse;

2 seciuni desfurri caracteristice sc. 1/500;

perspective libere de atmosfer;

machet volumetrie sc. 1/1000;

piese scrise
-

memoriu coninnd descrierea soluiei urbanistice adoptate si motivaia ei;

bilanul territorial;

2-3 formate A3 pe care se printeaz de pe CD prezentarea proiectului (fr scar).

Se va propune o denumire pentru intreg ansamblul in funcie de modul de abordare, intenia i gradul de
intervenie in zona.
Faza III
Detaliu de amenajare fragment la alegere din Faza II, lucrat individual.
Continutul proiectului:
piese desenate
-

plan de situaie sc. 1/500 cuprinznd precizarea materialelor utilizate, amenajrile exterioare
(pavaje, spaii verzi, mobilier urban), a unor caracteristici de organizare spaial-arhitectural a
cldirilor, cote de nivel;

2 seciuni caracteristice sc. 1/200;

perspective libere de atmosfer.

Redactarea pieselor desenate la toate fazele se face pe hrtie format multiplu de A3 in randare la alegere
si pe CD (Piesele desenate apar pe cd in dou moduri pentru fiecare plan JPG 150 DPI si PDF un
singur format pentru fiecare plan, nu imprite pe A4 sau A3) respectarea formatului fiierelor de pe
CD menionat anterior este OBLIGATORIE.

La predarea Fazei III, se pred proiectul integral (Faza I, Faza II, Faza III, Machet i CD).
Material documentar anexat:
-

situatie existenta in format electronic vectorial pe CD.

Bibliografie:
Agachi M.I.M., Clujul Modern aspecte urbanistice, UTPress Cluj-Napoca, 2004
Curinschi G., Centrele istorice ale oraselor, Ed. Tehnica Bucuresti, 1967
Enache M., Urbanismul Britanic European, Ed. Tehnica Bucuresti, 1970
Laurian R., Probleme de Estetica a Oraselor, Ed. Tehnica Bucuresti, 1962
Lazarescu C. (sub conducerea), Urbanismul in Romania, Ed. Tehnica Bucuresti, 1977
Lynch K., Imaginea Oraului, Ed. Urbanismul, Bucureti, 2012
Mangin D., Panerai Ph. Projet Urbain, Ed. Parantheses, Marseille, 1999
Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic zonal , MLPAT, Bucuresti,
2000
Legislatie privind urbanismul, Matrix Rom, Bucuresti, 2005
Colectia de reviste de specialitate din biblioteca FAU si UTCN.

Director Departament Urbanism,

Intocmit tem:

conf. dr. arh. Mihaela Ioana Agachi

Responsabil disciplin:
conf. dr. arh. Mihaela Ioana Agachi
prep. drd. arh. Octav Olnescu