Sunteți pe pagina 1din 102

EBOLA VIRUS

FILOVIRIDAE

VIOREL ALEXANDRESCU
INCDMI CANTACUZINO
Facultatea de Medicina - Universitatea
TITU MAIORESCU
prezentarea are ca surse :
ghiduri & materiale & avertizari & actualizari
: OMS (www.who.int) ,CDC-ATLANTA
(www.cdc.gov)

ELIBERAREA DIN CELULA


A VIRUSULUI EBOLA

Imagine la microscopul electronic cu baleiaj a eliberarii prin


inmugurire a
virusului EBOLA dintro celula VERO ( linie celulara epiteliala de rinichi

IMAGINE STILIZATA A VIRUSULUI EBOLA

CARACTERISTICI PRINCIPALE

Boala provocata de virusul Ebola (EVD),


cunoscuta anterior ca febra hemoragic Ebola,
este o boala severa, de multe ori fatala la om.
focarele EVD au o rata de fatalitate a
cazurilor de pn la 90%.
primele focare EVD au aparut n satele
izolate din Africa Centrala si de Vest, n
apropierea pdurilor tropicale.

Virusul se transmite la oameni de la animalele


slbatice i se rspndete n rndul populaiei
umane prin transmitere de la om la om.
liliecii de fructe din familia Pteropodidae sunt
considerate a fi gazda natural a virusului
Ebola.
Pacientii cu boala severa necesita ingrijire de
sustinere intensiva. Nici un tratament specific
autorizat sau vaccin nu este disponibil pentru
utilizare la oameni sau animale.

ISTORIC
Ebola a aprut pentru prima dat
n 1976, n dou focare simultane, n Nzara
(Sudan) i n Yambuku ( Republica
Democrat Congo). Acesta din urm a fost
ntr-un sat situat n apropierea rului
Ebola, de la care boala a luat numele.

CLASIFICARE

Genul Ebolavirus este unul dintre cei 3 membri ai familiei


Filoviridae (filovirus), alturi de genul Marburgvirus i genul
Cuevavirus. Genul Ebolavirus cuprinde 5 specii distincte:
Bundibugyo Ebolavirus (BDBV)
Zair Ebolavirus (EBOV)
Reston Ebolavirus (RESTV)
Sudan Ebolavirus (SUDV)
Ebolavirus Tai Forest (TAFV).
BDBV, EBOV i SUDV au fost asociate cu focare mari de
EVD n Africa, n timp ce RESTV i TAFV nu au provocat
focare mari. Speciile RESTV, gsite n Filipine i Republica
Popular Chinez, pot infecta oamenii, dar de la acestea nu sau raportat pina in prezent imbolnaviri sau decese .

TRANSMISIE (I)

Ebola este introdusa n populaia uman prin contact cu


sngele, secreiile, organele sau alte fluide corporale ale animalelor
infectate. n Africa, infectia a fost documentat prin manipularea de
cimpanzei infectati, gorile, lilieci de fructe, maimue, antilope de
padure si aricii gsiti bolnavi sau morti sau n pdurile tropicale.
Ebola apoi se poate raspindi in comunitati umane prin
transmisie de la om-la-om , prin infectarea care rezult din
contactul direct (prin leziuni ale pielii sau mucoaselor), cu snge,
secreii, organe sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate,
sau contact indirect cu mediile contaminate cu astfel de fluide.
Ceremoniile funerare n care cei ndoliai au contact direct cu corpul
persoanei decedate pot juca, de asemenea, un rol n transmiterea
Ebolei. Barbatii care au fost recuperati de la imbolnavire pot
transmite n continuare virusul prin intermediul materialului
seminal pn la 7 sptmni dup recuperarea de la boal.

TRANSMISIE (II)
Lucrtorii medicali au fost frecvent infectati n timp ce tratau
pacientii cu EBOLA suspectat sau confirmat. Aceasta infectare s-a
produs prin contact apropiat cu pacientii atunci cnd precauiile de
control ale infectiilor nu sunt practicate cu strictete .
La lucrtorii care intr n contact cu maimutele sau porcii infectai
cu Reston Ebolavirus, mai multe infectii au fost documentate la
persoane care au fost asimptomatic clinic. Astfel, RESTV pare mai
puin capabil de a provoca boli la om dect alte specii de Ebola.
Cu toate acestea, dovezile disponibile provin de la brbaii aduli
sntoi. Este prematur s se extrapoleze efectele virusului asupra
sanatatii la toate grupurile de populaie, cum ar fi persoanele
compromise imunitar , persoanele cu afectiuni medicale cronice
asociate, femeile nsrcinate i copii. Sunt necesare mai multe studii
referitoare la RESTV naintea unor concluzii definitive cu privire la
patogenitatea i virulena acest virus la om.

MODALITATI DE INFECTARE

PATOGENEZA

BOALA VIRUSULUI EBOLA

SEMNE SI SIMPTOME (I)


Ebola este o boala virala acuta, severa, deseori caracterizata
prin debut brusc cu febr, slbiciune intens, dureri musculare,
dureri de cap si dureri in gat. Aceasta sunt urmate de vrsturi,
diaree, erupii cutanate, afectarea rinichilor i ficatului, i n
unele cazuri, hemoragie intern i extern. Rezultatele analizelor
de laborator evidentiaza niveluri scazute ale leucocitelor si
trombocitelor dar si cresterea enzimelor hepatice .
Pacientii sunt infecioasi, atta timp ct sngele i secreiile
lor contin virus. Virusul Ebola a fost izolat din materialul
seminal la 61 zile de la debutul bolii la o persoana care s-a
infectat ntr-un laborator.
Perioada de incubatie, adic intervalul de timp de la
infecia cu virus pina la la instalarea simptomelor, este de 2 la 21
de zile.

SIMPTOME (II)

SIMPTOME (III)

SIMPTOME (III)

SIMPTOME (IV)

IMAGINE DE COSMAR

MOARTE IN STRADA

MOARTE IN STRADA

CADAVRE ABANDONATE

HEMORAGII RETRO -ORBITARE

DECESE CU HEMORAGII MASIVE IN STRADA

ANIMAL (MAIMUTA) INFECTAT MORT

VANZARI DE CARNE DE ANIMAL

EVOLUTIA BOLII

DIAGNOSTIC

Alte boli trebuie s fie eliminate nainte de un diagnostic de Ebola ,acestea


pot fi : malaria, febra tifoida, dizenterie, holera, leptospiroza, ciuma,
rickettsiosele, febra recurenta, meningita, hepatita si alte febre hemoragice
virale.
Infecia cu virusul Ebola poate fi confirmata in laborator prin mai
multe tipuri de teste:
ELISA
teste de detectare a antigenului
test de seroneutralizare
RT-PCR
microscopie electronica
izolarea virusului n culturi de celule.

Probele de la pacienti infectati cu virusul EBOLA reprezinta un risc


biologic extrem; Testarea ar trebui s se desfoare n condiii de
maxim izolare biologic.

VACCIN & TRATAMENT(I)


Nici un vaccin autorizat pentru EBOLA nu este
disponibil. Mai multe vaccinuri sunt testate, dar nici unul
nu este disponibil pentru utilizare clinic.
Niciun tratament specific nu este disponibil. Noi
terapii &medicamente (antivirale) sunt n curs de evaluare
Pacientii cu boala grava necesita ingrijire de sustinere
intensiva. Pacientii sunt frecvent deshidratati i necesit :
rehidratare orala cu soluii care conin electrolii sau cu
fluide intravenos , meninerea strii de oxigenare i a
tensiunii arteriale ,precum si nlocuirea sngelui pierdut i
a factorilor de coagulare

TRATAMENTUL IN EBOLA (II)

Niciun tratament specific nu este disponibil. Noi terapii


&medicamente (antivirale) sunt n curs de evaluare.

TERAPIE /MEDICAMENT

STADIUL
STUDIULUI

SIGURANTA

DISPONIBILITATE

Zmapp amestec de 3
anticorpi monoclonali
(MAPP biofarmaceutical
Inc.)

In curs de
evaluare

Nu sunt studii de
siguranta la om

10 cure au fost
folosite in teren
Cateva sute de doze
pina sfarsitul 2014

Hiper imunoglobulina
( plasma concentrata &
purificata a animalelor
imunizate

In curs de
evaluare

In general este
sigura

Inainte de mijlocul
2015

TKM -100802
nanoparticule de plid
(protein ligand
interaction database )
care interfera cu acidul
ribonucleic (
Sirna/Tekmira

In curs de
evaluare

Este tolerat la om in FDA a autorizat


doze mici
folosirea de urgenta
Posibila producerea
de 900 doze inainte
de 2015

TRATAMENTUL IN EBOLA (III)


TERAPIE/
MEDICAMENTE

STADIUL
CERCETARII

SIGURANTA

DISPNIBILITATE

FAVIPIVAVIR T705
(Toyama
Chemical /Fuji
Film

In curs de
evaluare

Poate induce
efecte majore

Sunt 10.000 de
doze disponibile
nu s-a stabilit
dozajul

BCX4430
(Biocryst)

In curs de
evaluare

Nu sunt studii la
om

Nu este disponibil
din lipsa de date

Interferoni

In curs de
evaluare

Exista experienta
administrarii in
hepatitele virale

Disponibile in
comert , dar
trebuie ales tipul
si dozele

TRATAMENTUL IN EBOLA (IV)


TERAPII/MEDICAME
NT

STADIUL
CERCETARII

SIGURANTA

DISPONIBILITAT
E

Plasma de
convalescent

In curs de evaluare

Risc similar cu
alte produse de
sange in
transmiterea
de
Ag. infectiosi

Primele loturi de
plasma de
convalescent
disponibile la
sfarsitul 2014

N.B. OMS A AUTORIZAT FOLOSREA EXCEPTIONALA A


UNOR MEDICAMENTE

OPINIA EXPERTILOR OMS PRIVIND ETICA APLICARII UNOR


INTERVENTII IN PREVENIREA SI TRATAMENTUL BOLII EBOLA CU
MEDICAMENTE SI VACCINURI NEAUTORIZATE LA OM ( OMS :
17.08.2014)

n contextul special al focarului actual de Ebola n Africa de Vest, este


acceptabil etic acceptabil de a oferi interventii neverificate clinic, care au
aratat rezultate promitoare n laborator i pe modele animale, dar nu au
fost nc evaluate pentru siguran i eficacitate la om ca tratament sau
prevenire poteniala .
Criteriile etice, tiinifice i pragmatice trebuie s orienteze furnizarea de
astfel de intervenii. Criteriile etice includ transparen cu privire la toate
aspectele legate de ngrijire, astfel nct sa se obtina informaiile maxime
cu privire la efectele interveniilor, corectitudinea, promovarea solidaritii
cosmopolite, consimmntul informat, libertatea de alegere,
n cazul n care interveniile neverificate clinic, care nu au fost nc
evaluate pentru siguran i eficacitate la om, dar au demonstrat rezultate
promitoare n laborator i pe modele animale sunt folosite pentru a trata
pacientii, persoanele implicate au o obligaie moral de a colecta i de a
furniza toate datele relevante tiinific care s-au obtinut , inclusiv din
tratamentele oferite pentru "uz de compasiune".
Cercetatorii au datoria moral de a evalua aceste interventii (pentru
tratamentul sau prevenirea) n studii clinice, care sunt de cel mai bun
design posibil n condiiile actuale excepionale aparute de la izbucnirea

VACCINURI ANTIEBOLA

Nici un vaccin autorizat pentru EBOLA nu este


disponibil. Mai multe vaccinuri sunt testate, dar
nici unul nu este disponibil pentru utilizare clinic.

TIPUL DE VACCIN

STADIUL
CECETARII

SIGURANTA LA
OM

DISPONIBILITATE

Vaccin A cu vector
Adenovirus tip 3 (
cAd3)ZEBOV) pe
cimpanzeu

In curs de
autorizare; trial
de faza I

Nu exista date
privind sigurana
la om

15.000 doze pana


la sfarsitul anului
2014

Vaccin recombinant In curs de


cu virus atenuat al autorizare ; trial
stomatitei
de faza I
veziculare care
contine o gena a
virusului Ebola
(rVSV- ZEBOV)

Nu exista date
privind sigurana
la om

800 de doze
disponibile in
prezent

GAZDA NATURALA A VIRUSULUI


n Africa, liliecii de fructe, n special
speciile din genurile Hypsignathus
monstrosus, Epomops franqueti i
torquata Myonycteris, sunt considerate
posibile gazde naturale pentru virusul
Ebola. Ca urmare, distribuia geografic
a virusurilor Ebola se poate suprapune
pe gama de lilieci de fructe.

VIRUSUL EBOLA LA ANIMALE


Cu toate ca primatele non-umane au fost o surs de infecie
pentru om, ele nu sunt considerate a fi rezervorul, ci mai degrab
o gazd accidentala. ncepnd cu anul 1994, au fost observate
focare cu virus Ebola din speciile EBOV i TAFV la cimpanzei i
gorile.
RESTV a provocat focare severe de Ebola la maimute din
specia macacus (Macaca fascicularis) crescute n Filipine i
detectate la maimuele importate n Statele Unite ale Americii n
1989, 1990 i 1996, i la maimuele importate n Italia din
Filipine n 1992. ncepnd cu anul 2008, virusuri RESTV au fost
depistate pe parcursul mai multor focare de boala mortala la
porcii din Republica Popular Chinez i Filipine. Infectie
asimptomatica la porci a fost raportata i dupa inoculri
experimentale, ceea ce a aratat ca RESTV nu poate provoca o
boala manifesta la porci.

PREVENIRE SI CONTROL
LA ANIMALELE DOMESTICE
Nu exista vaccin animal disponibil mpotriva RESTV .
Curarea i dezinfectarea de rutina a fermelor de porci sau de
maimue (cu hipoclorit de sodiu sau cu alti detergenti) ar trebui s fie
eficiente n inactivarea virusului.
Dac se suspecteaz un focar, locatia ar trebui s fie
carantinata imediat. Sacrificarea animalelor infectate, cu o
supraveghere stricta a inhumarii sau a incinerarii carcaselor, sunt
necesare pentru a reduce riscul de transmitere a virusului de la
animale-la-om. Restricionarea sau interzicerea circulaiei animalelor
din fermele infectate in alte zone pot reduce rspndirea bolii.
Avand in vedere ca focarele RESTV la porci i maimue au
precedat infectiile umane, crearea unui sistem activ de supraveghere
a sntii animale pentru detectarea cazurilor noi este eseniala n
furnizarea de semnale de avertizare timpurie pentru autoritile de
sntate public veterinar i umana.

REDUCEREA RISCULUI DE INFECTARE A


OAMENILOR CU VIRUSUL EBOLA (I)
n lipsa unui tratament eficient i a un vaccin uman,
creterea gradului de contientizare a factorilor de risc pentru
infectia cu Ebola i msurile de protecie a persoanelor fizice pot
fi singura modalitate de a reduce infectiile umane i decesele.
n Africa, n timpul focarelor Ebola, ar trebui ca mesajele
educationale de sanatate publica pentru reducerea riscurilor s
se concentreze pe mai muli factori:
Reducerea riscului de transmitere a virusului de la fauna
slbatica la om prin contactul cu lilieci de fructe infectati sau
maimue infectate i consumul de carne crud. Animalele ar
trebui s fie manipulate cu mnui i cu alte elemente de
mbrcminte adecvata de protecie . Produsele de origine
animal (din snge i carne) trebuie s fie fierte bine inainte de
consum.

REDUCEREA RISCULUI DE INFECTARE A


OAMENILOR CU VIRUSUL EBOLA (II)
Reducerea riscului de transmitere de la om la
om n comunitate decurge din contactul direct sau
apropiat cu pacieni infectai, n special cu fluidele
lor corporale. Trebuie evitat contactul fizic apropiat
cu bolnavii de Ebola. Echipament individual
adecvat de protecie (inclusiv manusi ) ar trebui s
fie purtat atunci cnd sunt ingrijiti bolnavi la
domiciliu. Este necesara splarea regulata a
minilor ,atat dup vizita la pacienii din spital, ct
i dup ce s-a luat in ingrijire pacienti la domiciliu.

REDUCEREA RISCULUI DE INFECTARE A


OAMENILOR CU VIRUSUL EBOLA(III)

Autoritatile comunitile afectate de


Ebola ar trebui s informeze populaia
cu privire la natura bolii i cu privire la
msurile de izolare in focar , inclusiv
conditiile de inhumare a morilor.
Oamenii care au murit de Ebola ar
trebui s fie ngropati imediat i n
condiii de siguran.

REDUCEREA RISCULUI DE INFECTARE CU


VIRUSUL EBOLA A OAMENILOR (IV)
Fermele de porci din Africa pot juca un rol n amplificarea
infeciei din cauza prezenei liliecilor de fructe in aceste ferme.
Msuri de biosecuritate adecvate ar trebui s fie aplicate in aceste
locatii pentru limitarea transmisiei.
Pentru RESTV, mesajele educationale de sanatate publica ar
trebui sa se concentreze pe reducerea riscului de transmitere de la
porc-la-om, ca urmare a unor practici nesigure de cretere si
sacrificare a animalelor,dar si a unui consum nesigure de snge
proaspt, lapte crud sau esuturi de origine animal. Mnui i alte
articole de mbrcminte de protecie adecvat trebuie s fie
purtate la manipularea animalelor bolnave sau a esuturilor
acestora i atunci cnd sunt sacrificate. n regiunile n care RESTV
a fost raportat la porci, toate produsele de origine animal (snge,
carne i lapte) ar trebui s fie fierte bine inainte de a fi consumate

CONTROLUL INFECTIEI N INSTITUIILE MEDICALE (I)


Transmiterea virusului Ebola de la om la om este asociat
n principal cu contactul direct sau indirect cu sangele si fluidele
corporale. Transmiterea la lucrtorii de ngrijire a sntii a fost
raportat cnd nu au fost respectate msurile corespunztoare de
control al infectiilor.
Nu este ntotdeauna posibil s se identifice devreme
pacientii cu EBV , deoarece simptomele initiale pot fi nonspecifice. Din acest motiv, este important ca lucrtorii medicali sa
aplice msurile standard de precauie n mod constant la toti
pacientii - indiferent de diagnosticul lor si n toate practicile de
lucru n orice moment. Acestea includ igiena de baz a minilor,
igiena respiratorie, utilizarea echipamentului individual de
protecie (n funcie de riscul de stropire sau alt contact cu
materiale infectate), practici de injectare sigure i practicile
funerare n condiii de siguran.

CONTROLUL INFECTIEI N INSTITUTIILE MEDICALE (II)


Lucrtorii medicali care ingrijesc pacientii cu suspiciune sau
confirmati de infectie cu virusul Ebola ar trebui s aplice, n plus
fa de msurile standard de precauie si alte msuri de control ale
infectiei pentru a evita orice expunere la sangele si fluidele
corporale ale pacientului i contactul neprotejat direct cu mediul
eventual contaminat. In cazul unui contact apropiat ( 1 metru) a
pacienilor infectati cu Ebola al lucratorilor medicali, acestia trebuie
sa poarte o masc de protecie (o masc de protecie sau o masc
medical i ochelari de protecie), un halat non-steril curat, cu
mneci lungi, i mnui (mnui sterile pentru unele proceduri).
Lucratorii din laborator sunt, de asemenea,la risc.
Probele prelevate de la cazurile umane si animale suspectate
de Ebola pentru diagnosticul de laborator trebuie s fie procesate
de ctre personal calificat n laboratoare dotate corespunztor.

CRONOLOGIA FOCARELOR ANTERIOARE


DE EBOLA (I)
AN

TARA

SPECIA DE
VIRUS

CAZURI

DECESE

RATA DE
FATALITATE

2012

Republica Democratica
Congo

Bundibugyo

57

29

51%

2012

Uganda

Sudan

57%

2012

Uganda

Sudan

24

17

71%

2011

Uganda

Sudan

100%

2008

Republica Democratica
Congo

Zair

32

14

44%

2007

Uganda

Bundibugyo

149

37

25%

2007

Republica Democratica
Congo

Zair

264

187

71%

2005

Congo

Zair

12

10

83%

2004

Sudan

Sudan

17

41%

2003

Congo

Zair

35

29

83%

TARI CU TRANSMISIE EXTINSA SI INTENSA


PANA LA 29 OCTOMBRIE 2014
TARA

GUINEA

LIBERIA*

SIERRA LEONE**

TOATE
*Nu exista date disponibile

DEFINITIA
CAZULUI

TOTAL

TOTAL DECESE

RATA DE FATALITARE
%

CONFIRMATE

1391

PROBABILE

199

SUSPECTE

316

TOATE

1906

997

52.30

CONFIRMATE

2515

PROBABILE

1540

SUSPECTE

2480

TOATE

6535

2413

36.92

CONFIRMATE

3700

PROBABILE

322

SUSPECTE

1213

TOATE

5235

1500

28.65

TOATE

13676

4910

35.90

CAZURI INITIALE SI TRANSMISIE LOCALIZATA


PANA LA 29 OCTOMBRIE 2014
TARA

DEFINITIA
TOTAL
CAZULUI
Mali
CONFIRMATE
1
PROBABILE
*
SUSPECTE
*
TOATE
1
CONFIRMATE
1
SENEGAL
PROBABILE
0
SUSPECTE
0
TOATE
1
CONFIRMATE
14
REP. DEM.
PROBABILE
26
CONGO
SUSPECTE
22
TOATE
62
CONFIRMATE
1
SPANIA
PROBABILE
* (Nu exista date disponibile)
SUSPECTE
* (Nu exista date disponibile)
TOATE
1
CONFIRMATE
4
STATELE UNITE
PROBABILE
* (Nu exista date disponibile)
ALE AMERICII
SUSPECTE
* (Nu exista date disponibile)
TOATE
4
N.B.
TOATE
TOATE
NIGERIA:
focarul a fost declarat
stins (46 zile de la ltimul caz)69

TOTAL DECESE
1
*
*
1
0
0
0
0
9
26
0
35
0
* (Nu exista date disponibile)
* (Nu exista date disponibile)
0
1
* (Nu exista date disponibile)
* (Nu exista date disponibile)
1
37

RATA DE FATALITATE A
CAZURILOR (%)
100
100
100
56.45
0
25.00
25.00
53.62

INFECTIILE CU VIRUSUL EBOLA LA PERSONALUL


MEDICO-SANITAR PANA LA 29 OCT. 2014
TARA

GUINEA*

LIBERIA*

NIGERIA*

SIERRA LEONE*

SPANIA

STATELE UNITE
ALE AMERICII

TOATE

DEFINITIA CAZULUI
CONFIRMATE
PROBABILE
SUSPECTE
TOATE
CONFIRMATE
PROBABILE
SUSPECTE
TOATE
CONFIRMATE
PROBABILE
SUSPECTE
TOATE
CONFIRMATE
PROBABILE
SUSPECTE
TOATE
CONFIRMATE
PROBABILE
SUSPECTE
TOATE
CONFIRMATE
PROBABILE
SUSPECTE
TOATE

TOATE

TOTAL
80
80
299
299
11
11
127
127
1
1
3
3

521

TOTAL DECESE
43
43
123
123
5
5
101
101
0
0
0
0

272

RATA DE FATALITARE %
53.75
53.75
41.13
41.13
45.45
45.45
79.52
79.52
0
0
0
0

52.20

HISTOGRAMA EPIDEMIOLOGICA COMBINATA


AFRICA DE VEST

RECOMANDRI PENTRU DEFINITIA DE CAZ A BOLILOR


PROVOCATE DE VIRUSURILE EBOLA SI MARBURG : 09
APRILIE 2014 (I)
1. SUPRAVEGHEREA DE RUTIN: definiia de caz standard
recomandata de OMS-AFRO pentru notificarea cazurilor de
Ebola sau Marburg

Aceste definiii de caz sunt luate din GHIDURILE TEHNICE


pentru supravegherea si raspunsul integrat la boli(IDS), n
regiunea african, disponibil la urmtoarea adres de internet:
http://www.afro.who.int/en/clusters-a
programmes/dpc/integrated-diseasesurveillance/features/2775-technical-guidelines-for-integrateddisease-surveillance-and-response-in-the-african-region.html

DEFINITII DE CAZ (II)

Cazuri suspecte de Ebola sau Marburg in


supravegherea de rutin:

Boala cu debut de febr i nici un rspuns la tratamentul pentru


cauzele obinuite de febra in zona, iar cel puin una dintre
urmtoarele semne: diaree cu snge, sngerare din gingii,
sngerare n piele (purpur), sngerare n ochi i urin.

Cazuri confirmate de Ebola sau Marburg in


supravegherea de rutin:

Un caz suspect cu confirmare de laborator (anticorpi IgM


pozitivi[prezenti ] , RT-PCR pozitiv sau izolare viral)
Not: n timpul unei epidemii /focare de Ebola sau Marburg,
supravegherea ar trebui s ia n considerare definiiile de caz
descrise n seciunea 2, 3 i 4.

DEFINITII DE CAZ (III)

2.SUPRAVEGHEREA BAZALA COMUNITARA: definiia de caz


standard
Aceast definiie a "cazurilor de alert" pentru boala determinata de
virusurile Ebola sau Marburg a fost dezvoltata pentru a fi utilizata de
ctre comunitate sau de catre voluntari din comunitate. Aceasta poate fi
folosita pentru supravegherea de baza comunitara n timpul fazei de
pre-epidemice i n timpul epidemiei.

Alerta de caz:

Boala cu debut de febr i nici un rspuns la tratament pentru cauze


obinuite de febra in zona, sau cel puin una dintre urmtoarele semne:
sangerare, diaree cu snge, sngerri n urin
SAU orice moarte subit

Instruciuni:
Daca un caz de alert (viu sau mort) este identificat :
Raporteaz cazul unei echipe de supraveghere sau la cel mai apropiat
centru de sntate

DEFINITII DE CAZ (IV)


3 .n timpul unui focar de Ebola sau Marburg :

definiiile de caz sunt utilizate in supraveghere


Important: in timpul unei epidemii, definiiile de caz
sunt susceptibile de a fi modificate pentru a fi adaptate la
noua prezentare clinica sau la diferitele moduri de
transmisie legate de evenimentul pe plan local
3a. Definiie de caz pentru a fi utilizata de ctre

echipele mobile sau staii de sntate i centre de sntate

DEFINITII DE CAZ
(V)
Caz suspect:

Orice persoan, vie sau moarta, care prezinta sau a prezentat un


debut brusc de febra mare si care a fost in contact cu:
- un caz suspect ,probabil sau confirmat de Ebola sau Marburg;
- un animal mort sau bolnav (pentru Ebola)
- o mina (pentru Marburg) \
SAU: orice persoan cu debut brusc de febr mare i cel puin trei
dintre urmtoarele simptome:
dureri de cap vrsturi
anorexie / pierderea poftei de mncare diaree
letargie dureri de stomac
dureri musculare sau articulare dificulti la nghiire
dificulti de respiraie sughi
SAU: orice persoan cu sngerare inexplicabil
SAU: orice moarte subit, inexplicabila.

Instruciuni pentru un caz suspect identificat:


Raportarea cazului la echipa de supraveghere
Dup obinerea consimmntului expres, se colecteaza o
proba
Se completeaza un formular de notificare a cazului
Intocmirea unei liste a contactilor cauzului suspect
n cazul n care subiectul este n via,se va explica pacientului
i / familiei acestuia nevoia de a merge la spital pentru a primi
ngrijiri medicale adecvate. Dup ce s-a obinut acordul
pacientului sau a familiei sale se aranjeaza transferul. n cazul
n care subiectul a murit, se va explica familiei sale necesitatea
efectuarii unei nmormntari n condiii de siguran. Dup
obinerea acordului, se va coordona aranjamentele funerare cu
echipa de nmormntare.

DEFINITII DE CAZ (VI)


3b. Definiie de caz pentru a fi utilizata exclusiv de ctre
spitale i echipe de supraveghere

Caz probabil:
Orice caz suspect evaluat de ctre un medic
SAU: Orice caz suspect decedat (n cazul n care nu a fost posibil
sa se colecteze specimene pentru confirmare de laborator), avnd
o legtur epidemiologic cu un caz confirmat
Not: n cazul n care probele de laborator sunt colectate n timp
util n timpul bolii, categoriile precedente sunt reclasificate dupa
cum urmeaza "caz confirmat de laborator" i "non-caz".

DEFINITII DE CAZ (VII)


CAZ CONFIRMAT DE LABORATOR : Orice caz suspect

sau probabil, cu un rezultat pozitiv de laborator. Cazurile


confirmate de laborator trebuie sa aiba teste pozitive pentru
antigenul viral, fie prin detectarea ARN-ul viral prin RTPCR, sau prin detectarea anticorpilor IgM mpotriva
Marburg sau Ebola prin ELISA
NON-CAZ:

Orice caz suspect sau probabil cu un


rezultat negativ de laborator. "Non-cazul" nu au
prezinta nici anticorpi specifici, si nici ARN viral
sau antigene specifice detectabile .

DEFINITII DE CAZ (VIII)


4. Definiie standard pentru persoanele de contact ale

cazurilor de Ebola sau Marburg


Important: in timpul unei epidemii, definiiile de contact sunt susceptibile de
a fi modificate pentru a fi adaptate la noii factori de risc de infectare semnalati de
evolutia l evenimentului pe plan local
Contactii cazurilor de Ebola sau Marburg :
Orice persoan care a fost expus la un caz suspect, probabil sau confirmat de
Ebola sau Marburg n cel puin unul dintre urmtoarele moduri:
a dormit n aceeai gospodrie cu un caz
a avut contact fizic direct cu cazul (viu sau mort), n timpul bolii
a avut contact fizic direct cu mortul la nmormntare
a atins / sngele su sau fluidele corpului in timpul bolii
a atins hainele lui/ei sau lenjerii de pat
a fost alptat de pacient (copil)
n cazul n care aceast expunere a avut loc la mai puin de 21 de zile nainte
de identificare ca un contact cu echipele de supraveghere.

DEFINITII DE CAZ (IX)


Contacte cu animale moarte sau bolnave:
Orice persoan care a fost expusa la un animal bolnav sau
mort n cel puin unul dintre urmtoarele moduri:
a avut contact fizic direct cu animalul
a avut contact direct cu sngele sau lichidele corporale ale
animalului
a transat animale
a mncat carne cruda de animal domestic sau vanat
n cazul n care aceast expunere a avut loc la mai puin de
21 de zile nainte de identificare ca un contact cu echipele de
supraveghere

DEFINITII DE CAZ (X)


Contacte de laborator:
Orice persoan care a fost expus la un material biologic ntr-un
laborator n cel puin unul din urmtoarele moduri:
a avut contact direct cu probele colectate de la pacienti suspecti de
Ebola sau Marburg
a avut contact direct cu specimene colectate de la cazuri de animale
suspecte de Ebola sau Marburg
n cazul n care aceast expunere a avut loc la mai puin de 21 de
zile nainte de identificare ca un contact de echipele de supraveghere
Alti factori de risc al infectiei includ: contact cu un spital unde sunt
tratate cazuri de Ebola sau Marburg cazuri sunt tratate; infecie; sau
vaccinare n cele 21 de zile care precede debutul simptomelor.
Persoana de contact ar trebui s fie urmarita 21 de zile de la
expunere. n cazul n care persoana de contact este asimptomatica timp
de 21 de zile de la expunere, se suspenda supravegherea.

ZONELE AFECTATE DE FOCARELE RECENTE (I)

ZONELE AFECTATE DE FOCARELE RECENTE (II)

DISTRIBUTIA CAZURILOR DE EBOLA IN TARILE


CU TRANSMISIE INTENSA

REZERVORUL DE VIRUS EBOLA

LILIACUL DE FRUCTE

REZERVORUL DE VIRUS MARBURG

FAZELE UNUI FOCAR DE EBOLA

COORDONAREA INTERVENTIEI
Femei, asociatii
Vindecatori traditionali
Conducatori de opinie

Moduri formale si
informale de
comunicare
Practici sociale
si culturale

Presa
Jurnalisti

Evaluare
antropoligica

Triaj
In/out

Interventii
comportamentale
si sociale

Medias

Echipe mobile
sociale si
epidemiologice

Logistica
Finante
Salarii

Managementul
cazului clinic

Transport
vehicule

Controlul
infectiei
Organizarea de
funeralii
Studii clinice
Comitet de etica

Aspecte
etice

Coordonare

Securitate
Politie

Cazare
Mancare

Suport psihosocial

..

Controlul
vectorilor si
rezervatiilor
in natura

Investigatie
epidemiologica,
supraveghere
si laborator
Cautarea
sursei

Analiza
datelor

Obligatie de
diligenta
Cercetare

Gasirea
cazului activ

Urmarirea
contactilor
Testarea
specimenelor in
laborator

AVERTIZARE CALATORI
Model de mesaj pentru cltori i EVD
Boala virusului Ebola este rar.
Infectia apare prin contact cu sngele sau alte fluide ale unei persoane infectate
sau cu un animal infectat sau prin contactul cu obiecte contaminate.
Simptomele includ febr, slbiciune, dureri musculare, dureri de cap si dureri in
gat. Aceastea sunt urmate de vrsturi, diaree, erupii cutanate, i, n unele cazuri,
sngerare.
Cazuri de Ebola au fost recent confirmate n XXX i YYY.
Persoanele care vin n contact direct cu fluidele corporale ale unei persoane
infectate sau cu animale sunt n pericol.
Nu exist nici un vaccin si nici un medicament antiviral autorizat
Practica o igien atent.
Evitai orice contact cu sangele si fluidlee corporale ale persoanelor infectate sau
animale.
Nu manipulai obiecte care ar fi putut intra in contact cu sngele sau cu alte
fluide ale unei persoane infectate.
Dac ai rmas n zonele n care au fost raportate recent cazuri Ebola au fost
solicita asisten medical dac v simii ru (febr, dureri de cap, dureri musculare,
dureri n gt, diaree, vrsturi, dureri de stomac, erupii cutanate, sau ochi roii).

PAI PENTRU A PUNE PE ECHIPAMENTELE


INDIVIDUALE DE PROTECTIE (EPI)
1. foloseste ntotdeauna EPI necesar ,esenial, n
timpul manipulrii unui caz, fie un suspect,
probabil sau confirmat de VHF. Aduna in prealabil
toate elementele necesare ale EPI .
2. echiparea i dezechiparea EPI ar trebui s fie
supravegheate de ctre un alt membru calificat
din echipa. Aceste instruciuni trebuie s fie afiate
pe perete n SAS i camera de dezbrcare.
3.Urmareste paii pentru a pune pe EPI necesar,
esenial.
4. Pune pe costumul de rezerva n vestiar.

PAI PENTRU A PUNE PE ECHIPAMENTELE


INDIVIDUALE DE PROTECTIE (EIP)
1. 1.pune ntotdeauna EPI necesar, esenial, n timpul manipulrii, fie a un suspect,
probabil sau caz confirmat de VHF . Aduna in prealabil toate elementele necesare ale
EIP.
2. echiparea i dezechiparea EIP ar trebui s fie supravegheate de ctre un alt
membru calificat din echipa. Aceste instruciuni trebuie s fie afiate pe perete n
SAS i in camera de dezbrcare. Urmareste paii pentru a pune pe EIP necesar,
esenial.
3. Pune costumul de rezerva n vestiar.

PAI IN PUNEREA ECHIPAMENTULUI(I)


5. Aparatori pentru
incaltaminte

4. Cizme de cauciuc

SAU

daca nu
sunt
disponibile
cizme

PAI IN PUNEREA ECHIPAMENTULUI(II)


5 .Se pune un halat de protectie

6 .Se pune protectie pe fata :


6a .se pune o masca de
protectie .

6b. Se pun ochelari sau o masca de protectie

SAU

PAI IN PUNEREA ECHIPAMENTULUI(V)


9. Se pun manusile* (peste manseta).
10 .Dac un halat
impermeabil nu este
disponibil i v ateptai
s efectuati orice
activitate obositoare (de
exemplu; transportul
unui pacient) sau
activitati care au contact
cu sngele i cu fluidele
corporale, se pune un
or impermeabil peste
halat

PAI IN PUNEREA ECHIPAMENTULUI (IV)


7 .Dac avei orice escoriaii pe scalp
sau avei interes pentru fluide stropire,
loc, de asemenea se acoper si capul n
acest moment.

8. Efectuati igiena
mainilor

RECOMANDARI

n timp ce purtati EPI:


- Evitati atingerea sau ajustarea EPI
- Scoateti mnusile dac sunt rupte sau deteriorate
- Schimbati mnusile intre pacieni
- Efectuati igiena minilor nainte de mbrcarea de
mnusi noi
Folositi mnusi duble in orice activitate grea (de
exemplu, transportul unui pacient sau manipularea
unui cadavru) sau activitati n care se anticipeaz
contactul cu sange si/sau fluide corporale. Foloseste
manusi groase de cauciuc in curarea mediului i
gestionarea deeurilor.

PAI IN SCOATEREA EPI (I)


1 Indepartati orul de plastic i
aruncai n condiii de
siguran, (dac orul se poate
reutiliza, plasai-l ntr-un
recipient cu dezinfectant)

2 Dac aveti protecie


peste galoi, v rugm s
le eliminati cu mnuile
nc pe maini. (n cazul
n care aveti cizme de
cauciuc, a se vedea pasul
4).

3 Scoatei halatul
i mnuile i rulati-l
cu interiorul-in afara
i eliminai-l n
condiii de siguran.

PAI IN SCOATEREA EPI (II)


4 Dac aveti cizme de
cauciuc, ele se scot (n mod
ideal, cu ajutorul unui
dispozitiv), fr a le atinge
cu mainile dumneavoastr.
Aezai cizmele indepartate
ntr-un recipient cu
dezinfectant.

5 Efectuati igiena
mainilor

6 .n cazul n care aveti


capul acoperit cu o
boneta , scoateio acum
(de la ceafa).

PAI IN SCOATEREA PPE (III)


7. Indepartarea protectiei:
7a. Scoatei masca de
protecie sau ochelarii (de
la spate). Plasati ochelarii
de protecientr-un
recipient separat pentru
reprocesare. SAU

7b. Indepartati masca


incepand din spate.

8. Efectuati igiena mainilor.

CUM SA FACI IGIENA MAIINILOR PRIN


CURATAREA SI SPALAREA MAIINILOR
CUM SA CURATI MAINILE ?
Curatarea mainilor & spalarea mainilor cand
acestea sunt vizibil murdare
Durata procedurii : 20-30 sec .

CUM SA CURATI MAINILE (I)

Pune in palma facuta caus produsul de curatare , acoperind toata suprafata

pune palma dreapta peste dorsul celei stangi


cu degetele intercalate si vice versa
intercalate

palma la palma cu degetele


intercalate

Freaca mainile ( palma


la palma)

spatele degetelor
la pamele opuse cu
degetele

CUM SA CURATI MAINILE(II)

Frecare de rotatie cu degetul mare


strins in palma dreapta si vice versa

frecare de rotatie inainte si


inapoi cu degetele impreunate
ale mainii drepte in palma
dreapta si vice-versa

Odata uscate
mainile tale sunt
in siguranta

CUM SA SPELI MAINILE


spala

mainile cand sunt vizibil murdare


durata procedurii : 40-60 sec.

CUM SA SPELI MAINILE (I)

uda maiinile cu apa

pune destul sapun ca sa acoperi


toata suprafata mainilor

pune palma dreapta peste dorsul celei stangi


cu degetele intercalate si vice versa
opuse cu

freaca maiinile palma


la palma

palma la palma cu degetele


intercalate

spatele degetelor
la pamele
degetele

CUM SA SPELI MAINILE (II)

Frecare de rotatie cu degetul mare


strins in palma dreapta si vice versa

uscati mainile cu un prosop


de unica folosinta

frecare de rotatie inainte si


inapoi cu degetele impreunate
ale mainii drepte in palma
dreapta si vice-versa

folositi prosopul pentru


a inchide robinetul

clatiti mainile cu apa

mainile tale sunt


acum in siguranta

PRECAUTII PENTRU DIAGNOSTICUL DE


LABORATOR (I)

1 Pentru procedurile de colectare n condiii de siguran pentru


colectarea de snge sau de alte probe de la persoane suspecte sau
confirmate a fi infectate, urmai instruciunile furnizate de WHO.9
2. Prelucrarea tuturor probelor de laborator trebuie s se faca ntrun
cabinet de securitate sau cel puin intrun cabinet cu tiraj si cu ventilatie de
evacuare . Nu efectuai nicio procedur pe un banc/o masa de lucru
deschisa.
3. Activitile, cum ar fi micro-pipetarea i centrifugarea pot genera
mecanic aerosoli fini, care ar putea prezenta un risc de transmitere a
infectiei prin inhalare, precum i riscul de expunere direct.
4 personalul de laborator care manipuleaz poteniale probe clinice HF ar
trebui s poarte pantofi nchisi cu galoi sau cizme, mnui, un halat de
unic folosin, impermeabil, protectie pentru ochi sau ecrane faciale i
dispozitive respiratorii de particule (de exemplu, FFP2, sau EN echivalent
certificat, sau US NIOSH-certificat N95), sau aparate de respirat cu
alimentare de purificare a aerului (PAPR), atunci cnd aliquotati proba,
centrifugati sau efectuati orice alta procedura care poate genera aerosoli.

PRECAUTII PENTRU DIAGNOSTICUL DE


LABORATOR (II)
5. La scoaterea EPI, trebuie sa se evite orice contact cu
elementele murdare (de exemplu, mnui, halate) i orice
zon a fetii (adic ochii, nasul sau gura).
6. Nu nchide orul sau rochia pentru a se debarasa reuseimediat.
7. Efectuai igiena mainilor, imediat dup ndeprtarea EPI
utilizat n timpul manipularii probei i dup orice contact cu
suprafeele potenial contaminate, chiar dac EPI este purtat.
8. Plasati probele in containere /recipiente etichetate n mod
clar , nu din -sticl, etane i transportatio direct la aria de
manipulare/procesare a probelor
9 Dezinfectai toate suprafeele exterioare ale containerelor de
probe temeinic (folosind un dezinfectant eficient), nainte de
transport.

CAND APARE INDICATIA DE IGIENA A MAINILOR INAINTEA UNUI


CONTACT CARE NECESITA FOLOSIREA MANUSILOR , EFECTUEAZA IGIENA
MAINILOR PRIN FRECARE CU ALCOOL SAU PRIN SPALARE CU APA SI
SAPUN

I. CUM SA PUI MANUSILE

1. Scoate manusa din cutia


originala

2. Atinge numai o suprafata


limitata a manusii
corespunzatoare incheieturii
mainii

3. Pune prima manusa

4. Ia a doua manusa cu mana


goala si atinge numai o zona
limitata a manusii
corespunzatoare incheieturii
mainii

5. Evita atingerea pielii


antebratului cu mana
inmanusata, intoarce surafata
externa a manusii a mainii ca
sa fie imbracata pe degetele
indoite ale mainii inmanusate
permitand astfel punerea celei
de a doua manusi

6. Odata inmanusate, mainile


nu trebuie sa atinga altceva
care nu este definit de
indicatorii si conditiile folosirii
manusilor

II. CUM SE SCOT MANUSILE

1. Prindeti o manusa la
nivelul incheieturii pentru
a o scoate, fara sa atingeti
pielea antebratului si
indepartati-o de pe mana,
permitand manusii sa se
intoarca pe dos

2. Tine manusa scoasa in


mana cu manusa si glisati
degetele mainii fara
manusa intre manusa si
incheietura. Scoateti a
doua manusa prin rasucire
in josul mainii si
impaturesti-o in prima
manusa

3. Debarasati manusile
scoase

ECHIPAMENT DE PROTECTIE COMPLET

AMBULANTA DE TRANSPORT
SPECIALA

TRANSPORTUL BOLNAVILOR
CU AVIONUL

AMBALAREA SI TRANSPORTUL PROBELOR


Recipient primar de plastic
impermeabil
Daca sunt mai multe
recipiente primare fragile se
vor pune intr-un singur
ambalaj secundar, ele trebuie
sa fie infasurate individual
sau separate in asa fel ca sa
previna contactul intre ele

SISTEM DE TRIPLA AMBALARE


Substanta infectioasa
Materialul absorbant de ambalare
(pentru lichide)

Sectiunea transversala
a pachetului inchis

Ambalaj secundar
impermeabil
CAPAC

Lista continutului

Ambalaj
exterior rigid
Eticheta de substanta
infectioasa

Numele corect de
transport si
numarul UN

Ambalajul
secundar
impermeabil

Ambalaj rigid
exterior
Marca UN de
certificare a
pachetului
Identificarea
Expeditorului sau
destinatarului

Inchidere ce necesita
mijloace sigure
pentru a asigura un
sigiliu etans

Substanta
infectioasa

Ambalaj din
material absorbant

LUCRATORII DIN DOMENIUL SANATATII AU NEVOIE DE PROTECTIE


RESPIRATORIE OPTIM PENTRU EBOLA
(OMS & CDC-ATLANTA)
Personalul medical joac un rol foarte important n succesul izolarii focarelor de boli
infectioase, cum ar fi Ebola. Tipul corect si nivelul de echipament individual de protectie
(EIP) asigur ca personalul medical s rmn sntos pe tot parcursul unui focar, dar in
contextul extinderii rapida a focarului de Ebola din Africa de Vest, este imperativ sa se
favorizeze msuri mai conservatoare.
Principiul precautiei face ca orice actiune conceput pentru a reduce riscul sa nu astepte
certitudinea stiintifica si oblig la utilizarea de protectie respiratorie deosebita pentru un
agent patogen ca virusul Ebola, care:
Nu are modalitati dovedite de tratament pre-sau post-expunere
Are o rata mare de fatalitate
Are moduri neclare de transmitere
Exista dovezi stiintifice si epidemiologice ca virusul Ebola are potential de a fi transmis prin
particule de aerosoli infectioase in aproapiere si la distant de la pacienti infectati, ceea ce
nseamn c personalul medical ar trebui s poarte dispozitive respiratorii, si nu masti
faciale.
Nivelul minim de protectie n situatii cu risc mare ar trebui s fie un aparat de respirat cu un
factor de protectie atribuit mai mare dect un aparat de respirat cu alimentare de aer
purificat (PAPR), cu o glug sau casca ofera multe avantaje fat de o filtrare cu o piesa
faciala N95 sau masc de gaze, fiind mai mult de protectiv, confortabil, si cost-eficient pe
termen lung.

ECHIPAMENT DE PROTECTIE CU SISTEM DE


PURIFICARE A AERULUI

CAPSULA DE IZOLARE A UNUI


BOLNAV DE EBOLA

CONTAINER DE IZOLARE A BOLNAVILOR DE


EBOLA IN TIMPUL TRANSPORTULUI

DECONTAMINARE PERSONAL
DE INTERVENTIE

DECONTAMINARE IN FOCAR
(ECHIPAMENT MOBIL)