Romanitat. repr. decendenta romana a romanilor din colonistii aduci de Traian in Dacia.

Adoptarea crest a repr un imprt factor al romanizarii dupa parasirea Daciei de catre statul roman
=astfel, in contextual oficializarii religiei crestine, ramane singura religie oficiala.Asadar, crest
este o dovada atat a latinitatii romanilor: cuv.de baza din terminologia bisericeasca sunt de
origine lat., dar si o dovada a continuitatii neintrerupte la N de Dunare.
Roman romanilor ramane o probl fundam a istoriei nat pt ca sta la baza identitatii noastre ca pop,
explica enigma si miracolul form pop si lb. romane, este dovada constiintei de sine a neamului.
Teorii: Politizare ideii de romanitate a romanilor incepe inca de la sf sec. XVI in contextual in
care Mihai Viteazu realiz.prima Unire a tarilor romane, dar teorie politica devine abia in sec.
XVIII in contextual luptei romanilor din Transilvania pt ridicarea lor din statutul de tolerate
si recunoasterea lor ca natiune politica egala in drepturi cu cea magiara, sasa si secuie.
Teoria imigrationista este formulate in sec XVIII de Franz Ioseph Sulzer ca un raspuns la lupta
de emancipare initiata de Inocentiu Micu Klein in Transilvania. Potrivit lui Sulzer romanii au o
origine latina, s-au form ca popor la S de Dunare, undeva in Balcani, de unde au migrat la N de
Dunare in sec. XIII. Scopul teoriei este sa argum stapanirea Transilv de catre unguri prin 3 arg:
cel al intaietatii: ung. au fost primii in Trans., cel al inferioritatii civ rurale din Rom si cel de
ordin confessional: ro.sunt ortodicsi.
Teoria imigrationista este un fals stiintific, are numai continut politic care incearca sa justifice
stapanirea Trans de catre unguri pe baza argum intaietatii, teorie pe care istoricii si lingvistii
straini si romani nu au confirmat-o.
Teoria originii pur latine apare in sec XVIII in contextual declansarii sub impactul odeologiei
iluministe a luptei romanilor din Trans pt recunoastrea lor ca natiune politica. Fondatoarea
acestei teorii este Sc Ardeleana prin reprezentantii sai Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe
Sincai, Ioan Budai Deleanu. Reprezinta legitima lupta pentru recunoasterea romanilor ca
natiune si religie egala cu maghiarii, sasi si secuii. A preluat si a dezvoltat ideile lui Dimitri
Cantemir si argumentele lui Inocentiu Micu Klein, pe care le-a transformat in arma politica.
Neaga rolul dacilor in etnogeneza, teorie al carei continut politic urma sa justifice ca romanii
sunt urmasi ai Romei.S-a redactat primul program politic modernSupplex Libellus Valachorum