Tehnologia de fabricare a pulberilor

Operatii farmaceutice:
A. Uscarea materiilor prime solide;
B. Reducerea marimii materialelor solide;
C. Cernerea pulberilor;
D. Amestecarea pulberilor.
A. Uscarea materiilor prime
Scop: indepartarea partiala sau totala a umiditatii dintr-un material
natural vegetal, animal, mineral sau de sinteza, semisinteza;
Aplicatii ale uscarii
in sinteza de substante active;
in procesul de concentrare, ca in cazul extractelor fluide pana la
obtinerea de extracte uscate;
asigurarea stabilitatii fizice, chimice si microbiologice a formelor
farmaceutice solide prin:
prevenirea unei denaturari fizice;
prevenirea unei degradari chimice (reactii de hidroliza);
evitarea unui atac al fungilor (contaminare microbiana);
1
prepararea unor substante farmaceutice:lactoza spray dried etc.;

 etapa de preparare a unei forme farmaceutice:

uscarea granulelor;
prepararea extractelor uscate din solutii extractive;
preparate liofilizate;
imbunatatirea proprietatilor reologice ale unei pulberi;
imbuntatirea distributiei substantei active intr-o forma solida;
facilitarea transportului si a operatiilor de pulverizare, deoarece
umiditatea imprima elasticitate, care face dificila maruntirea
materialelor solide;
in procesul de comprimare, continutul de apa are un rol hotarator:
umiditatea reziduala influenteaza stabilitatea, proprietatile de
curgere si compactibilitatea unui amestec de pulberi.

 Prin uscare se indeparteaza apa libera (care impregneaza solidul), o parte

din apa de adsorbtie si din cea retinuta osmotic, cat si o parte din apa de
cristalizare in cazul subst. eflorescente
Umiditatea solidelor se poate exprima in doua moduri:
In functie de greutatea materialului umed pierdere prin uscare, notat
PU%
greut. apei din proba

PU% =
greut. totala a probei umede

x 100

In functie de greutatea materialului solid continut in umiditate, CU%

greut. apei din proba
CU% =

x 100
greut. probei uscate

 In functie de continutul in umiditate CU%, substantele

solide se pot grupa in patru clase de higroscopicitate:

clasa I: substante nehigroscopice (CU% - 20%);

clasa II: substante usor higroscopice (CU% - 40%);
clasa III: substante moderat higroscopice (CU% - 50%);
clasa IV: substante foarte higroscopice (CU% -70%)

Cinetica uscarii solidelor

Cinetica de uscare este in functie de viteza de uscare
sau cantitatea de apa care se pierde in functie de timp.
Desfasurarea procesului de uscare in timp cuprinde
patru intervale.

 Cele patru perioade ale uscarii sunt

:
1. perioada de adaptare AB:
instaurarea conditiilor de echilibru
intre viteza de incalzire si viteza de
racire; perioada de inductie sau
perioada de initiere a uscarii; se
pierde progresiv o cantitate mare
de apa;
2. perioada cu viteza constanta BC
(perioada antecritica); are loc
evaporarea apei care nu a aderat
asa de puternic pe suprafata
solidului si a apei din capilarele mai
mari (picaturi); punctul C reprezinta
sfarsitul perioadei de uscare cu
viteza constanta; evaporarea se
efectueaza cu o viteza de uscare
constanta.
3. prima perioada cu viteza
descrescatoare CD este numita si
perioada postcritica, care e

4. a doua perioada cu viteza

descrescatoare DE.: viteza de
uscare scade pana la un
minim, cand are loc
indepartarea umiditatii
adsorbita in interior prin
uscarea materialului
Cand viteza de uscare este
zero, din punctul E incepe
perioada de umiditate la
echilibru si solidul este in
echilibru cu mediul
inconjurator; temperatura si
continutul in umiditate (CU%),
raman constante
Continuarea uscarii dupa
acest punct E constituie o
pierdere de energie si de
timp.
6

 Metode de transfer de caldura - se clasifica in

functie de modul de transfer al caldurii:
a. convectie (lat. conveho, -ere = a transporta), adica
prin intermediul gazelor sau a vaporilor circulanti;
b. contact sau conductibilitate, care are loc prin
atingerea directa a suprafetelor fierbinti;
c. iradiere, cu ajutorul radiatiilor IR sau microunde.
d. cu substante deshidratante

a. USCAREA PRIN CONVECTIE A SOLIDELOR

UMEDE
energia calorica furnizata de un fluid gazos uscat si cald,
care cedeaza caloriile sale pentru evaporarea apei dintrun solid umed, cu care vine in contact.
transferul caldurii este foarte rapid, comparativ cu
celelalte metode, dar si mai economic, de aceea este cel
mai utilizat.

Uscarea prin convectie cuprinde:

I. uscarea cu ajutorul uscatoarelor cu pat fix (static), care se poate efectua
prin:
a. ventilarea aerului:
uscarea la aer, la temperatura ambianta;
uscarea cu aer cald, cu aparate care functioneaza:
discontinuu:
etuve;
uscatoare cu rafturi;
camere de uscare;
continuu:
tunele de uscare;
uscatoare cu banda transportoare;
b. evaporarea aerului sub presiune redusa:
etuve cu vid.
II. uscarea cu ajutorul uscatoarelor cu pat mobil (dinamic):
uscatoare cu turbina;
tobe de uscare;
uscatoare cu pat fluidizat;
uscatoare orizontale cu pat fluidizat.
9

I. Uscarea cu ajutorul uscatoarelor cu pat fix - aceste metode

folosesc aparate in care materialul solid umed se afla ca pat (strat)
fix sau static, doar agentul termic este mobil.
Uscarea prin expunere la aer
Este o metoda simpla, de uscare pe cale naturala si are loc prin
evaporarea umiditatii din produsele expuse la umbra, in general,
mai rar la actiunea directa a razelor solare, la temperatura ambianta
(20-30 C).
Se aplica, in special, produselor vegetale: radacini, scoarte, frunze,
flori, ierburi, cat si unor saruri minerale sau organice care si pierd
usor umiditatea si nu sunt influentate de agentii atmosferici.
Produsele maruntite se plaseaza pe hartie, tesaturi sau pe placi de
sticla sau tavi metalice, in straturi subtiri, cu circulatia aerului de 5-6
m/s.
In timpul uscarii, produsul va fi amestecat, pentru a expune la aer
toate particulele.
Este un procedeu economic, dar dureaza timp indelungat.
10

Uscarea cu aer cald

Operatia se efectueaza prin plasarea substantelor solide umede in
straturi subtiri, in diferite aparate incalzite, la temperaturi cuprinse intre
30 si 110 C.
Eliminarea aerului se produce prin ventilare: aerul cald ventilat
antreneaza umiditatea si apoi este eliminat.
Uscatoare care functioneaza discontinuu
Uscarea in etuva
Etuvele sunt aparate de uscare electrice; ele transforma energia
electrica in energie calorica, ce incalzeste aerul.
Temperatura de uscare este de la 30 la 180 C, in functie de
termostabilitatea substantelor.
Etuvele sunt prevazute cu termoreglatoare pentru reglarea si
mentinerea constanta a temperaturii de uscare.
In aceste aparate, aerul cald este dirijat cu ajutorul unui ventilator, in
asa fel incat el trece uniform pe deasupra tuturor tavilor, pe care este
plasata substanta de uscat
Etuvele se utilizeaza pentru uscarea unor cantitati mici de materiale
11
solide cu o buna stabilitate la cald.

 Uscator cu rafturi (sau

platforme)
Este cel mai comun aparat
utilizat in industria
farmaceutica; mai este denumit
uscator cu compartimente,
dulap uscator sau uscator cu
camera.
Aerul cald este dirijat sa treaca
pe deasupra tavilor cu
materialul solid umed, plasate
pe rafturi.
Schema uscatorului cu rafturi:1. iesirea
aerului incarcat cu umiditate; 2. surse de
caldura; 3. intrarea aerului uscat

12

 Uscator cu rafturi
perforate
O uscare mai uniforma se
efectueaza daca rafturile
sunt perforate, astfel incat
aerul traverseaza
produsul in toate directiile.

Schema unui dulap uscator cu rafturi

perforate
1. corpul uscatorului; 2. rafturi; 3. tavi
cu material de uscat; 4. calorifer cu
abur; 5. conducta de intrare abur; 6.
evacuare condens; 7. intrare aer
proaspat; 8. iesire aer umed

13

 Camere de uscare
Acestea au o constructie si o functionare asemanatoare, insa au o
capacitate mai mare decat dulapurile uscatoare cu rafturi.
Camerele sunt prevazute cu pereti din material izolant, cu usi care se
inchid ermetic, cu instalatii de incalzire a aerului si ventilatoare care
produc circulatia aerului cald de sus in jos sau invers.
Avantajele uscatoarelor care functioneaza discontinuu:
mod de uscare mai economic decat in alte metode, de exemplu,
uscarea in pat fluidizat;
se poate utiliza o cantitate minima de produs care se supune uscarii
(aparatul se alege in functie de cantitatea de uscat), spre deosebire
de aparatele cu pat fluidizat, unde este necesara o incarcare
considerabila cu produs, pentru a functiona optim.
Dezavantaje:
uscarea produsului nu este uniforma si nici omogena;
procesul de uscare este foarte lent, poate dura 12-24 ore sau mai
mult;
in cazul produselor granulare colorate, este posibila migrarea culorii
spre suprafata.
14

Uscatoare care functioneaza continuu

procesul de uscare se desfasoara continuu, iar circulatia materialului de
uscat si a agentului caloric pot avea loc in curent paralel sau in
contracurent.
Tunelul de uscare
Aparatul este constituit dintr-un compartiment lung prin care circula
vagonetele cu materialul solid umed plasat in strat subtire, odata cu
aerul cald, in contracurent, introdus cu ajutorul unui ventilator.
Pe masura ce materialul se deplaseaza, aerul umed este aspirat din
tunel.
Viteza de deplasare a materialului de uscat este astfel stabilita,
incat la iesirea din tunel, produsul este uscat.

15

 Uscator cu banda transportoare

Acesta are o constructie
asemanatoare, dar cu o
capacitate mai mica decat
aceea a tunelului de uscare.
Materialul de uscat este plasat
in strat subtire, pe o banda
transportoare in miscare liniara
continua in sens invers cu
miscarea aerului cald.
Timpul de uscare variaza intre
20 minute si 5 ore.
Incarcarea si descarcarea
materialului de pe banda este
efectuata automat.
Aerul iese racit din uscator si
incarcat la maximum cu
umiditate.

16

 Etuva cu vid
Se deosebeste de etuva obisnuita in ceea ce priveste
constructia - prezinta o inchidere ermetica, iar corpul este
construit mai stabil fata de presiune.
Datorita presiunii reduse a aerului in vid, temperatura la
care se evapora umiditatea materialului este redusa: 2035 C.

17

II. Uscarea prin convectie cu ajutorul uscatoarelor cu pat mobil

(dinamic)
Acest tip de uscatoare efectueaza o miscare a materialului supus
uscarii prin diferite procedee:
vibratiile unei turbine;
aer cald cu viteza mare.
Uscatorul cu turbina
Este alcatuit dintr-o serie de rafturi circulare pe care se plaseaza
tavile cu materialul de uscat, aranjate intr-un stativ vertical; rafturile
se rotesc incet, cu 0,1-1 rpm.
Aerul incalzit este circulat peste tavile cu material, cu ajutorul unui
ventilator, plasat in centrul aparatului.
Masa de substanta umeda se introduce pe la partea superioara a
aparatului.
Tobe de uscare
Sunt uscatoare cu paturi mobile, care pot actiona la presiunea
atmosferica sau sub vid si se utilizeaza pentru uscarea unor cantitati
mici de paste sau suspensii concentrate.
18
Uscatorul consta dintr-un cazan circular mic, cu pereti dubli, cu baza

Uscatorul cu pat fluidizat !

Este numit si uscator cu strat
turbionar.
Este constituit dintr-un
compartiment de uscare,
prevazut cu fund perforat pe
care se afla materialul umed.
Gazul cald curge printr-un pat
de particule solide, cu o viteza
mai mare decat viteza
particulelor solidul este ridicat
in sus si devine partial
suspendat in curentul de gaz.
Particulele solide sunt continuu
ridicate in vartej si cad inapoi,
intr-o miscare de fierbere la
intamplare.
Tehnica fluidizarii este eficienta
pentru uscarea solidelor
granulare, pentru ca fiecare

1. ventilator; 2. temperatura aerului de

evacuare; 3. filtru de evacuare; 4.
clapeta de evacuare; 5. presiune de
evacuare;6. compartiment de uscare; 7.
sita; 8. temperatura aerului de intrare;
9. sursa de caldura; 10. filtru de intrare
19
I. evacuarea aerului; II. intrarea aerului

Avantajele uscarii in pat fluidizat:

proces de uscare continuu;
transfer rapid si favorabil de masa si caldura, prin
fenomenele de convectie si difuziune;
uscare uniforma a produsului;
viteza de uscare mare si timp de uscare scurt;
starea fluidizata a patului de material face ca uscarea
s se produc pe suprafata particulelor individuale si nu
numai la suprafata patului de pulbere;
temperatura uniforma si precis controlata;
turbulenta patului fluidizat produce un material mai
sferic si cu o curgere libera;
containerele pot fi mobile pentru a se putea lucra usor;
spatii de productie simple si mici;
avantaje economice.
20

Dezavantajele uscarii in pat fluidizat:

aparat si proces de uscare costisitor;
sunt necesare cantitati mari de aer care sunt folosite mai
mult pentru dinamica materialului supus uscarii, decat
pentru uscare;
turbulenta starii fluide poate cauza eroziunea particulelor
si producerea de pulbere fina, deci modificarea si
schimbarea dimensiunii particulelor friabile;
necesitatea colectarii pulberii fine;
posibilitatea generarii de sarcini electrice statice, din
cauza miscarii energice si frecarii dintre particule, ceea ce
poate fi un pericol de explozie sau aprindere a
materialului.

21

Uscator orizontal cu pat fluidizat

Acest aparat efectueaza o uscare continua a materialului solid umed,
care este plasat pe o banda transportoare cu perforatii (1) intr-un
compartiment de uscare
Aerul cald(2) este introdus pe la partea inferioara a compartimentului
de uscare si trece prin porii benzii transportoare vibratoare, care va
produce antrenarea si rostogolirea particulelor.
La iesirea din compartimentul de uscare, produsul este uscat si poate
fi evacuat.
Timpul de uscare este, in general, de 60 minute.

22

b.USCAREA PRIN CONTACT (CONDUCTIBILITATE) A

SOLIDELOR UMEDE
In acest procedeu, solidul umed este in contact direct cu o
suprafata fierbinte transferul de caldura are loc prin conductie
sau conductibilitate.

Uscatoare (cuptoare) cu vid

Aparatul este format dintr-un compartiment cu pereti dubli, care se
inchide ermetic, prin care circula agentul termic (apa incalzita), in
legatura cu vidul.
In interior, se afla rafturi incalzite, pe care se plaseaza tavile cu
materialul solid umed.
Avantaje: uscarea se efectueaza la o temperatura scazuta si se
evita oxidarea materialelor.
Dezavantaje: capacitate redusa si pret de cost ridicat.
Acest aparat este utilizat mai putin astazi pentru uscarea solidelor
umede.
23

c. USCAREA PRIN RADIATII

Se utilizeaza: radiatiile infrarosii si microundele.
Uscarea prin radiatii infrarosii
Radiatiile infrarosii sunt radiatii electromagnetice cu lungimile de unda:
10.000-12.000 A, situate sub rosu din spectrul vizibil.
Ele pot fi absorbite foarte rapid, dar nu au putere de penetrare in masa
umeda, asa incat numai straturile de la suprafata materialului se usuca rapid.
Pentru obtinerea de radiatii IR, se utilizeaza lampi speciale cu filament de
tungsten si ecrane care reflecta razele pe suprafata materialului de uscat;
sunt plasate la cca 30 cm de produsul de uscat.
Uscarea se poate efectua pe platouri sau pe o banda rulanta, intr-un tunel de
uscare.

24

Uscarea cu microunde sau dielectrica

Uscarea cu microunde (sau radiatii de hiperfrecventa)
reprezinta un procedeu modern de uscare prin iradiere,
introdus cu succes si in industria farmaceutica.
Produsul de uscat este plasat intr-un camp electric
alternativ de frecventa inalta (de ordinul a 960-2450 MHz).
Procedeul este rapid, da rezultate bune la uscarea
pulberilor si granulelor; instalatia nu este complicata, dar
are un pret de cost ridicat.
Unele uscatoare cu microunde sunt prevazute cu vid.

25

d.Uscarea cu substante deshidratante

Se bazeaza pe capacitatea de adsorbtie a unor
substante avide de apa
Uscarea se poate efectua la temperatura
normala sau sub vid
exemple de substante desicante: clorura de
calciu, silicagel, acid sulfuric pur, P2O5.
Se utilizeaza pentru cantitati mici de materiale
care trebuie uscate sau mentinute anhidre.

26

Uscarea solutiilor diluate si a suspensiilor

Procedee principale
1. Contact direct (conductie)
2. Convectie
1. Uscarea prin contact direct a solutiilor si suspensiilor
Uscatorul cu tambur (toba de uscare) - se recomanda pentru uscarea
la sec a unor solutii concentrate, suspensii sau paste nu prea
consistente.

Schema unui uscator cu tambur:

1. tambur incalzit; 2. cuva de
alimentare; 3. film lichid aderent pe
tambur; 4. material uscat; 5. cutit
raclor; 6. jgheab de scurgere a
materialului uscat; 7. tob colectoare a
materialului uscat
27

 Avantajele uscatorului cu tambur:

uscare rapida; filmul de lichid subtire dispersat pe suprafata mare de
incalzire permite un transfer rapid de masa si caldura;
aparatul ocupa un spatiu mic;
timpul de uscare este scurt de cateva secunde;
toba poate fi inclusa intr-un compartiment cu vid, astfel se va reduce
temperatura de uscare (in cazul produselor termolabile);
se obtine un produs sub forma de fulgi, care se poate pulveriza.
Dezavantaje:
controlarea atenta in tot timpul uscarii a:
vitezei de alimentare cu lichid;
vitezei de uscare;
grosimii filmului de lichid aderat;
vitezei de rotatie a tobei;
temperaturii de uscare.
28

 Uscatorul cu doi cilindri (valturi)

Prezinta doi sau mai multi cilindri, incalziti in interior cu aburi, pe suprafata
carora ajunge materialul sub forma de suspensie sau pasta.
In timpul unei turatii complete, se formeaza un strat subtire pe suprafata
cilindrului si uscarea are loc in timp scurt.
Produsul uscat este detasat cu ajutorul unui cutit, apoi pulverizat.
Se aplica pentru uscarea extractelor

Uscator cu doi cilindri

1. alimentare cu lichid; 2. dispozitiv de
reglare; 3. rulouri orientatoare ale
incarcaturii; 4. cilindri incalziti; 5.
raclete; 6. colector al produsului uscat

29

2. Uscarea prin convectie a solutiilor si suspensiilor

Acest procedeu este denumit uscare prin pulverizare, dispersare sau
nebulizare.
Se utilizeaza pentru obtinerea de pulberi foarte fine din solutii, solutii
extractive, suspensii sau emulsii.
Se utilizeaza pentru uscarea produselor sensibile la caldura, deoarece se
efectueaza la temperaturi moderate.
Echipamentele moderne de uscare prin pulverizare utilizate astazi in
industrie sunt capabile sa produca un material uscat, dintr-o solutie sau
suspensie, intr-o singura operatie.
Nebulizarea este un proces dinamic, continuu si rapid, bazat pe
micronizarea masei de uscat, in scopul de a creste suprafata specifica la
maximum si a favoriza o uscare in scurt timp, cu aer cald, la
temperaturi scazute.
Procedeul de micronizare se efectueaza prin trecerea lichidului printrun sistem de centrifugare sau printr-un sistem cu duze (orificii inguste).
30

Un aparat de uscare prin dispersare (nebulizare) cuprinde:

Dispozitivul de pulverizare - poate fi de mai multe tipuri si functioneaza cu viteze de
diferite marimi:

sistem rotativ (fig. a);

sistem cu rotor de dispersie (fig.b).

Compartimentul de uscare - are o forma cilindro-conica

pulverizarea lichidului se efectueaza pe la partea superioara: solutia, suspensia sau

emulsia se transforma in picaturi foarte fine.

Simultan, aerul cald care se foloseste pentru uscare strabate aparatul:

fie de sus in jos, procedeu numit in curent de acelasi sens (echivalent, cocurent),fig. a,b

fie de jos in sus, procedeu denumit in contracurent (fig.c);

sau mixt, de tip fantana (fig.d)

31

 Avantajele uscarii prin pulverizare:

procedeu dinamic, continuu si rapid, bazat pe micronizarea

lichidului in picaturi mici, care este uscat cu aer cald, la
temperaturi scazute;
evaporarea lichidului este foarte rapida, aproape instantanee,
intr-o fractiune de secunda;
datorita evaporarii foarte rapide, picaturile nu ajung la o
temperatura inalta;
utilizarea de pulverizatoare adecvate conduce la obtinerea
unei pulberi uniforme, cu marimea controlabila a
particulelor;
produsul obtinut curge liber, are particulele aproape sferice,
care sunt convenabile pentru fabricarea comprimatelor (are
proprietati de compactare si curgere excelenta);
pretul de cost este scazut, procesul de uscare se produce intro singura operatie.

32

 Dezavantajele procedeului de uscare prin

nebulizare:
echipament de uscare foarte voluminos si echipament
auxiliar foarte scump; (numai camera de uscare are 15
m inaltime si 6 m diametru);
eficacitatea termica generala este scazuta, asa incat
aerul trebuie sa fie pastrat destul de cald, atunci cand
paraseste uscatorul, pentru a evita condensarea
umiditatii;
se utilizeaza cantitati mari de aer cald care trec prin
camera de uscare, fara a fi in contact cu picaturile de
lichid si deci nu contribuie direct la procesul de uscare.

33

 Aplicatii ale metodei de uscare prin pulverizare:

In industria farmaceutica - uscarea prin deshidratare de diferite preparate
lichide ca: solutii, solutii extractive, suspensii si emulsii, care pot fi
deshidratate si, in final, se obtine un produs sub forma de pulbere poroasa.
Acest produse pot fi pastrate in conditii ferite de umiditate, in recipiente
inchise ermetic si pot fi usor reconstituite ca preparate lichide, prin
amestecare cu apa si agitare usoara.
Se pot prepara astfel:
unele antibiotice, sub forma de pulbere pentru uz parenteral;
unele substante ca: acidul citric, gelatina-fosfat de sodiu, amidonul,
sulfatul de bariu, sulfatul de calciu;
formulari de pulberi cu antibiotice, destinate reconstituirii de siropuri
si suspensii de uz pediatric;
preparate pe baza de multivitamine;
extracte uscate;
unele pulberi de organe animale;
produse enzimatice;
pulberi destinate comprimarii directe.
In industria alimentara, se prepara, prin nebulizare, diferite produse
solubile ca: laptele praf si derivatii sai, cafea si ceai instant, aromele.
34

Uscarea prin congelare (inghetare)

Este un procedeu de uscare utilizat in industria farmaceutica
pentru a transforma solutiile produselor labile in produse solide
cu stabilitate suficienta pentru a putea fi distribuite (dozate,
repartizate) in recipientele de conditionare si depozitate un timp
mai lung decat sub forma lichida.
Aceasta metoda, cunoscuta sub sub denumirile de liofilizare,
criodesicare sau criosublimare reprezinta o tehnologie de
desicare la temperatura si presiune scazuta (vid), prin
sublimarea ghetii din produse biologice, preparate aseptice ca:
solutii, suspensii, tesuturi animale, vegetale, proteine, produsele
de sange, serul, plasma s chiar microorganisme care isi
pastreaza viabilitatea.
Procedeul permite o uscare menajata si o pastrare intr-un volum
redus a unor produse sensibile, nestabile sub forma de solutie.

35

Principiul liofilizarii - teoria uscarii prin congelarea si sublimarea ghetii se

bazeaza pe diagrama de faza a apei:
p.f.al apei care scade cu reducerea presiunii externe deasupra apei (curba BO
sau curba de vaporizare)
variatia p.t. a ghetii la reducerea presiunii deasupra ei (curba AO sau curba de
fuziune)
reducerea presiunii de vapori a ghetii cu reducerea temperaturii (curba CO sau
curba de sublimare)
In cazul liofilizarii, sunt implicate cele trei stari de agregare: trecerea de la lichid la
solid, apoi de la solid direct la vapori.

36

 Principiul de construire a unui liofilizator:

1. un compartiment de congelare (A) cu solutia care se va usca,
mentinut la o temperatura TA, in care are loc congelarea si uscarea
produsului;
2. compartimentul B, cu o temperatura TB mai scazuta decat in A,
unde are loc captarea vaporilor de apa;
3. o sursa de vid.

37

 Liofilizarea este o uscare prin sublimare are loc in trei etape:

1. transformarea apei in gheata, numita etapa de congelare, in care se
produce inghetarea produselor, la temperatura scazuta (- 40 C) si
presiune redusa (vid);
2. eliminarea ghetii formate prin sublimare directa (vaporizare) sub
vid, in prima etapa de uscare, la temperaturi de 25-60 C;
3. eliminarea finala a apei neinghetate (umiditatea reziduala), in a
doua etapa de uscare, prin desorbtia, care are ca urmare formarea
unei pudre fine.

38

Etapele procesului de uscare prin congelare:

1. Etapa de inghetare (etapa de concentrare prin congelare).
Materialul lichid se raceste si ingheata inainte de aplicarea vidului;
inghetarea se poate face cu zapada carbonica (- 80 C) sau cu azot lichid
(-196 C).
Dupa congelarea produsului, se aplica vidul, apoi caldura pentru sublimarea
ghetii.

2. Etapa de uscare primara

Este numita si prima etapa de uscare sau etapa de sublimare.
1 g gheata poate forma 1.000 l vapori de apa, care trec usor prin dopul inchis
partial al flacoanelor mici sau prin produsul partial uscat.
Pentru a se produce sublimarea ghetii, trebuie sa se furnizeze caldura si
vaporii rezultati sa fie eliminati, pe masura producerii lor.
Nivelul maxim de incalzire deinde de material.
Determinarea temperaturii max. admise este o problema de productie care se
verifica prin analiza termica, observare microscopica a produselor obtinute la
diferite temepraturi.

39

3. Etapa de uscare secundara

Aceasta este numita si etapa a doua de uscare sau de desorbtie a
apei din concentratul inghetat.
Eliminarea umiditatii reziduale, la sfarsitul uscarii primare, este
asigurata de cresterea temperaturii solidului la 50-60 C.

4. Etapa de conditionare-ambalare
Dupa terminarea uscarii, se va asigura protectia produsului liofil
fata de umiditate.
Recipientele de tip antibiotic se inchid imediat cu dopul de
cauciuc (care era in pozitie semideschis) si se sigileaza cu
capsula de aluminiu, inainte de a veni in contact cu atmosfera.
Fiolele sunt sigilate imediat in spatii, sub vid, daca este posibil.
Altfel, nchiderea trebuie efectuata in conditii controlate, cu
atmosfera climatizata, deoarece produsele liofilizate sunt foarte
higroscopice.

40

 Avantajele uscarii prin congelare:

se realizeaza o uscare la o temperatura joasa si ferita de

actiunea oxidanta a aerului; astfel, se evita la maximum
degradarea chimica (reactia de oxidare, hidroliza) si
factorii care pot denatura substantele instabile.
sublimarea ghetii se produce progresiv in masa
produsului si lasa spatii libere; in final, nu ramane decat
un reziduu sec cu structura poroas (retea de solid),
foarte usor, care ocupa acelasi volum cu produsul lichid
initial; produsul poros este usor pulverizabil si poate fi
adus in stare lichida (solutie, suspensie) instantaneu, in
momentul utilizarii, prin agitare cu solventul (produs
liofil);
operatia de liofilizare se poate efectua in conditii de
asepsie si sterilitate in cazul produselor care trebuie sa
fie sterile;
41

 Dezavantajele liofilizarii:
este un proces lent,
utilizeaza echipament de fabricare foarte scump si complicat,
de aceea se aplica limitat pentru unele produse labile care,
din cauza sensibilitatii la caldura, nu pot fi uscate prin alte
metode;
porozitatea, solubilitatea rapida si completa conduc la un
produs uscat foarte higroscopic; de aceea, unele produse sunt
liofilizate direct in recipientul de conditionare finala si
sigilate pe loc, daca nu, produsul va fi ambalat in conditii
speciale, pentru a evita absorbtia umiditatii.

42

Aplicatiile criodesicarii

pastrarea unor substante active nestabile:

produse de origine biologica;
produse de origine microbiologica: antibiotice;
produse de origine animala: seruri, vaccinuri, antigene,
produse opoterapice, enzime, hormoni, vitamine;
produse de origine vegetala: extracte de plante medicinale,
sucuri de fructe, vitamine;
produse de origine umana: sange si derivati: plasma umana si
diverse elemente (albumina, globulina, fibrinogen) si produse
de fractionare a sangelui;
pastrarea de tesuturi sau organe umane sau animale: os, fragmente
de piele, aponevroze, cornee, artere, cartilagii;
pastrarea materiei vii: microorganisme, bacterii, virusuri in stare
uscata; astfel, se conserva susele microbiene, unele vaccinuri
(BCG), febra galbena, fermenti lactici, eliberati ca pudre; enzime:
hialuronidoza;
43

 in tehnologia farmaceutica: se recurge la

criodesicare pentru a rezolva unele probleme:
asigurarea stabilitatii unor produse care sunt instabile in
solutie apoasa;
obtinerea unui produs poros, liofil, usor de dispersat
(solutii, suspensii);
repartizarea unui produs solid in doze mici, in flacoane
sau fiole: initial, este mai usor de repartizat un lichid,
care este apoi liofilizat si transformat in pulbere fina,
poroasa;
fabricarea prin liofilizare de forme farmaceutice solide,
in doze unitare, numite liofilizate (comprimate Lyoc);

in industria alimentara: la obtinerea extractului de

cafea, pulbere de lapte, ceai, galbenus de ou,
fructe;
44

B.Reducerea marimii materialelor solide

fragmentarea (mruntirea, sfaramarea sau concasarea): particulele au
dimensiuni de peste 1 mm (1-50 mm); produsul obtinut este denumit
fragmente;
pulverizarea: diviziunea corpurilor solide conduce la particule cu
dimensiuni reduse, fine, ntre 1 mm si 1 m, care se pot observa cu ochiul
liber; produsul rezultat poart numele de pulbere;
micronizarea: diviziunea conduce la particule foarte fine, sub 1 m, care
nu se pot observa cu ochiul liber, ci cu lupa sau microscopul, produsul
rezultat se numeste pulbere micronizat;
Operatia de diviziune reprezint fragmentarea unui corp solid n mai multe
prti, cu reducerea fortelor de coeziune a materiei, sub influenta unor forte
mecanice.
Un corp (D) este divizat n mai multe (n) elemente granulometrice:
D = n d; n care:
n = gradul de divizare (grad de mruntire sau grad de pulverizare);
D = diametrul corpului nainte de diviziune;
d = diametrul particulelor obtinute dup diviziune.
Prin diviziune, are loc o reducere a mrimii particulelor si o crestere a
suprafetei specifice (o suprafat mai mare pe unitatea de greutate).
45

Obiective si avantaje ale pulverizrii substantelor:

Asigurarea omogenittii preparatelor farmaceutice:
Mrirea vitezei de dizolvare si a BD substantelor active:
micsorarea dimensiunii particulelor solide este nsotit de o crestere a
suprafetei specifice, ceea ce creste viteza de dizolvare datorit
contactului mai mare dintre substanta activ si solvent;
Intensificarea absorbiei, prin mucoasele biologice, ca o consecint a
mririi vitezei de dizolvare - important, n special pentru substantele
active greu solubile, administrate intern.
micronizarea creste viteza de dizolvare si asigur distributia rapid
dup absorbtie pentru medicamente ca: tetraciclina, aspirina, unele
sulfamide, nifedipina, fenobarbitalul, benzodiazepinele,
metronidazol.
Asigurarea unei procesri tehnologice ulterioare ct mai bune prin
optimizarea propriettilor de curgere, comprimare, amestecare,
dispersare, dizolvare (solutii), suspendare (n suspensii, unguente si
supozitoare), ct si asigurarea unei uscri mai uniforme a substantelor
solide, prin standardizarea mrimii particulelor;
Cresterea stabilittii fizice a formei farmaceutice: suspensii, unguente
etc.
Ameliorarea uniformittii coloratiei unui preparat;
Mrirea capacittii de acoperire, n cazul solidelor utilizate pentru46
acoperirea diferitelor forme solide.

Dezavantaje ale pulverizarii substantelor :

Se faciliteaz reactiile chimice dintre componentele unui
preparat, prin cresterea vitezei de reactie (hidroliza etc.).
Favorizarea absorbtiei, din cauza gradului avansat de diviziune,
cu efecte toxice, de exemplu, substantele antihelmintice;
Aparitia de granuloame pe mucoasa stomacal, de exemplu, la
sulfatul de bariu.
Absorbtia umidittii din mediul nconjurtor

47

Factorii care influenteaza procesul de divizare a solidelor:

1. natura materialului de mruntit;
2. duritatea, elasticitatea, fiabilitatea;
3. nivelul de umiditate;
4. sensibilitatea la cald;
5. mrimea particulelor iniiale si a particulelor obtinute;
6. forma particulelor care trebuie s se obtin
7. cantitatea de material de prelucrat;
8. probleme de securitate

48

1.Natura materialului solid

n cazul substantelor, se va tine seama de urmtoarele aspecte:
punctul de topire: dac acesta este sczut, se vor evita
aparatele de mruntire care produc cldur n exces;
structura produsului: o structur cristalin poate produce o
exfoliere a materialului de divizat, n functie de planurile de
cristalizare;
duritatea si fragilitatea sau capacitatea de eroziune;
continutul n umiditate a solidului: o umiditate excesiv
conduce la o past.
n cazul produselor vegetale se iau n considerare:
structura produsului vegetal: fibros, lemnos, fragil, n functie
de care se va alege aparatul de divizare;
continutul n umiditate, pentru a evita formarea unei paste;
continutul n grsimi: un exces poate duce la formarea unei
paste.
49

2. Duritatea materialelor solide - rezistenta opus de un

material la ptrundere si la sfrmare, mruntire.
Duritatea este asociat capacittii de abraziune sau de
uzur, care este un factor important n divizarea
materialelor dure, n special, pentru echipamentele de
productie cu vitez nalt (mori cu ciocane) si poate
conduce la deteriorarea aparatului.
Uzura aparatului conduce la contaminarea mare a
materialului mruntit si la un cost de ntretinere excesiv.
Duritatea unui material solid a fost clasificat de chimistul
german MOHR, care a ntocmit o scar:
materiale solide dure >7;
materiale solide semidure 3-7;
materiale solide moi < 3.

50

3. Nivelul de umiditate a materialului solid

O umiditate sub 5% este adecvat pentru o
divizare n stare uscat a unui solid;
O umiditate peste 5% poate crea probleme dificile
aglomerarea materialului
formarea unei paste
lichefiere.
Hidratii pot elibera apa lor de hidratare, sub
influenta unei temperaturi nalte create n timpul
procesului de divizare si aceasta necesit fie
rcirea aparatului fie utilizarea unui procedeu cu
vitez redus.
51

4. Sensibilitatea la cald a materialelor solide

Cele mai multe procedee de reducere a mrimii materialelor solide
genereaz cldur, prin care se pierde energia randament mic si o
crestere a temperaturii, duntoare pentru multe substante tendinta
la nmuiere, lichefiere, degradare, dac nu este nlturat cldura, prin
curentul de ap sau aer rece.
5. Mrimea materialului solid si aceea a particulelor obtinute prin
divizare
Selectia echipamentului de divizare este determinat de caracterele
dimensionale ale materialului:
de mrimea initial
de gradul de reducere dorit.
Nu exist un aparat de divizare universal, capabil s efectueze o gam
larg de dimensiuni.
Fiecare aparat de divizare are un raport de reducere determinat;
n cazul produselor vegetale si a altor materiale fibroase, este necesar,
mai nti, o tiere sau despicare si apoi o mruntire mai avansat.
Substantele chimice utilizate pentru prepararea formelor farmaceutice
52 nu
au nevoie s fie supuse la tiere sau despicare.

6. Forma particulelor care trebuie s se obtin prin divizare

Forma particulelor variaz cu procedeul de divizare ales; n general, se
prefer forma sferic.
De exemplu, morile care actioneaz prin frecare tind s produc mai
mult forme sferice, dect morile tip impact, cu care se obtin particule cu
form neregulat.
7. Cantitatea de material solid care trebuie procesat
Aparatele selectate trebuie s asigure un randament convenabil.

8. Probleme de securitate ale productiei

n timpul procesului de reducere a mrimii materialelor solide, pot
aparea o serie de probleme:
probleme de zgomot: aparatele trebuie s fie plasate n spatii de
lucru izolate si fr rezonant sonic;
probleme de intoxicare: prin mprstierea prafului rezultat, de aceea
trebuie s se opereze n spatii nchise si personalul s fie dotat cu
echipament de protectie;
pentru evitarea contaminrii ncrucisate ntre diferitele substante
care se pulverizeaz, se vor lua msuri de protectie;
53

Metode si echipamente de reducere a

mrimii materialelor solide
n functie de modul de alimentare i de mrimea materialului
solid, echipamentul de divizare se mparte n trei categorii:
I. Echipament de fragmentare grosier: maini de sfrmare
grosiere, numite i concasoare, care sfrm materialul n
particule mici, cu dimensiuni pn la 1 mm;
II. Echipament de pulverizare: mori intermediare, care
divizeaz materialul fragmentat n particule de la 1 mm la 10m
(ali autori consider 1 mm - 1 m);
III. Echipament de mcinare fin: mori care produc particule
mici, n domeniul micronilor: < 10 m (sau < 1 m)

54

I. Echipamente de fragmentare grosier

Fragmentarea, mrunirea - operatie preliminara
pulverizrii, de divizare grosier, numit si concasare, care
se aplic materialelor solide voluminoase, pentru a putea
fi, ulterior, introduse n aparatele de pulverizare.
Mruntirea se efectueaz, n principal, prin procedeele de:
tiere, despicare;
rzuire;
sfrmare sau concasare.

55

Sfrmarea sau concasarea

Este operaia de mruntire n fragmente pn la 1 mm a
materialelor dure sau semidure de natur mineral.
n farmacie, sfrmarea unor cantitti mici de material solid se
efectueaz manual, prin lovire cu pistilul n mojar sau n piulite din
metal.
n industrie, sfrmarea unor cantitti mari de material solid este
efectuat cu ajutorul concasoarelor.
Aceste aparate pot fi clasificate n functie de dimensiunile
materialului, initial si final.
Unele concasoare pot fi utilizate si pentru pulverizarea materialelor
si sunt denumite si mori.

56

Felul mruntirii

Mrimea initial
a materialului
(mm)

Mrimea particulelor
finale (mm)

Gradul de mruntire
n=D/d

Tipul de aparat

sfrmare grosier
(concasare)

1300-200

250-25

- concasor cu flci
- concasor cu cilindri
- concasor giratoriu

sfrmare medie

125-25

25-5

- concasor (moar)
cu ciocane
- colergang (moar
chilian)

sfrmare mrunt

30-6

5-1

- concasor cu cilindri
- colergang (moar
chilian

sfrmare fin

5-1

0,5-0,1

10-15

- moar cu bile
- moar chilian

sfrmare extrafin

4-0,5

0,1-0,001 (1 mm)

20-50

- moar chilian
- moar cu bile
- moar vibratoare
57
- moar colidal

Metode de tiere - Materialul solid este fragmentat n particule cu

dimensiuni cuprinse de la 100 m la 100.000 m
Concasorul cu flci - sfrmarea materialelor solide foarte dure si
rezistente.
Prti principale - dou piese masive, numite flci, din otel dur, cu sau
fr caneluri (santuri, striuri), care formeaz un V: o parte este fix si o
alta mobil, care se misc n jurul unui ax orizontal cu vitez mare, cu
ajutorul unui ax excentric

58

Concasorul cu cutite
Este denumit si moara cu cutite, format dintr-un compartiment cilindric,
fabricat din otel dur, pe ai crui pereti interiori sunt atasate o serie de cutite
fixe.
n interior se afl un rotor, pe care sunt fixate o serie de cutite mobile.
n timpul rotirii, materialul este prins si fracturat ntre seturile de cutite.
La baz se afl o sit prin care trec particulele sfrmate de material, iar
buctile mai mari sunt retinute si supuse mruntirii

Concasor (moar) cu cutite:

1. plnie de alimentare; 2. cutite fixe;
3. cutite mobile; 4. sit; 5. particule
fragmentate

59

Metode de zdrobire, frecare

Concasorul cu nuc (concasor conic, rotativ sau

giratoriu)
Este format dintr-un trunchi de con mobil, prevzut sau
nu cu caneluri, numit si rotor sau nuc.
Acest rotor se nvrteste excentric, actionat de un motor,
ntr-un alt con, exterior, gol si fix, numit stator.
Spatiul dintre rotor si stator se micsoreaz de sus n jos.
Concasorul cu nuc produce particule mai mici dect
concasorul cu flci si randamente mai mari.
Se utilizeaz pentru fragmentarea materialelor dure.

60

Concasorul cu cilindri ( concasor cu valturi, moar cu

cilindri sau moar cu valturi)
Se utilizeaz att pentru fragmentarea materialelor ct si
pentru pulverizarea lor.
Concasorul este format din doi cilindri netezi sau striati,
plasati orizontal si paralel, care se rotesc n sens contrar
Materialul este adus printr-o plnie de alimentare n spatiul
dintre cei doi cilindri, este presat si zdrobit.

61

Colergangul (tvlug, moar cu pietre verticale sau moara chilian)

Este un tip de concasor vechi, utilizat pentru cereale.

Se compune din doi cilindri grei de fier sau piatr (granit), de 200-6.000 kg,
montate vertical, asemenea rotilor conectate la un ax orizontal scurt.
Cele dou pietre (1, 1) se rotesc ntr-o cuv metalic (5).
Axul orizontal (2) este antrenat ntr-o miscare de rotatie de un ax vertical
(3), actionat, la rndul su, de un motor
Materialul este introdus n cuv fix, peste aceasta se misc pietrele, care
apas cu toat greutatea lor frecarea si zdrobirea materialului ntre
suprafetele celor doi cilindri si cuv.

62

Metode de impact
Concasorul cu ciocane (moara cu ciocane)
Spatiul de mruntire este un compartiment cilindric, plasat orizontal, n
care se roteste un rotor cu 600-800 rpm, pe care sunt articulate radiar
ciocane sau bare dreptunghiulare, din otel
n timpul functionrii, ciocanele se rotesc rapid si ajung ntr-o pozitie
radiar; ele sfrm materialul introdus printr-o plnie de alimentare;
acesta este lovit, zdrobit si frecat de ctre ciocane si peretii
concasorului;
Moara poate functiona continuu.

63

II. Echipamente de pulverizare

n industrie, se utilizeaz mori de diferite tipuri, care actioneaz
prin aceleasi metode de divizare, ca si concasoarele.
Obiective:
1. mcinare uniform: particulele rezultate s fie ct mai
apropiate ca mrime;
2. vitez de mcinare mare, pentru a avea un randament optim;
3. consum de energie minim;
4. evitarea nclzirii excesive a materialului n timpul mcinrii;
5. evitarea impurificrii materialului n timpul procesrii, cu
elemente metalice, componente ale echipamentului, cu uleiul de
ungere a pieselor, cu praf din atmosfer si microorganisme etc.

64

 n functie de modul de circulatie a materialului solid prin dispozitivele de

divizare - moara -, acestea se pot clasifica n patru categorii.
1. Mori discontinue
Se ncarc de la nceput cu ntreaga cantitatea de material, care se mrunteste la
gradul de divizare necesar si apoi se descarc dezavantaj: particulele obtinute
au dimensiuni diferite.
2. Mori continue cu circuit deschis
Materialul este introdus si evacuat continuu, ntr-un ritm care permite obtinerea
de particule cu dimensiunea dorit; dezavantaj: particulele obtinute au
dimensiuni diferite.
3. Mori continue cu circuit nchis
Materialul solid este introdus continuu n moar si este evacuat tot continuu,
ntr-un compartiment numit clasor, dispozitiv ce permite separarea particulelor
fine; particulele cu grad insuficient de mruntire sunt readuse n moara; avantaj:
obtinerea de particule cu dimensiuni uniforme.
4. Mori pneumatice
Aceste mori functioneaz continuu, dar n interior se introduce un curent de aer
sau gaz inert, cu un anumit debit;
Realizeaz o economie de energie, deoarece permit evacuarea materialului
pulverizat, de ndat ce a ajuns la dimensiunea dorit a particulelor si se obtine o
mcinare foarte uniform.
65

Moara cu bile
Actioneaz asupra materialului de pulverizat prin lovire si frecare.
Este indicat pentru pulverizarea materialelor dure cu ajutorul unor corpuri
dure de form sferic (bile), din portelan, granit, otel sau otel inoxidabil.
Acestea se introduc in moara mpreun cu materialul de mcinat.
Moara este constituit dintr-un recipient cilindric (sau sferic), denumit si tob,
confectionat din metal (otel inoxidabil), portelan sau gresie.
Produsul de pulverizat este plasat n interior, alturi de un numr convenabil
de bile din acelasi material ca al peretelui tobei.
Dup nchidere, tot dispozitivul se roteste n jurul axului orizontal al
cilindrului; frecarea si socurile dintre bile si perete produc o pulverizare
asemntoare celei efectuate de pistil n mojar.

66

 Volumul ocupat de bile este de 30-50% din cel total, iar

diametrul acestora este n functie de dimensiunile morii
(diametrul tobei) si de natura materialului de pulverizat.
Se consider c bilele mari produc, prin lovire, particule mai
grosiere, iar cele mai mici actioneaz prin triturare,
favoriznd reducerea pulberii fine prin reducerea spatiului
liber dintre bile.
Mrimea bilelor depinde de alimentarea cu material si de
capacitatea morii; de exemplu, o moar cu diametrul de 1 m
poate contine bile cu diametrul de 75 mm.
Cantitatea de material introdus ntr-o moar are important: o
cantitate prea mare produce un efect-tampon (de atenuare a
impactului) si o cantitate prea mic va conduce la o
eficacitate sczut si la o frecare de peretii morii.
Factorul cel mai important n operatia de mcinare l
constituie viteza de rotatie a bilelor.
67

 La o turatie mic, bilele se ridic la nltime redus, materialul este mai ales
apsat si frecat si operatia nu este eficace (a).
La viteze prea mari, din cauza fortei centrifuge, bilele nu se mai desprind de
peretii morii si deci pulverizarea va fi mpiedicat sau ngreunat (b).
Exist o limit minim a vitezei care produce lipirea bilelor de pereti = turatia
critic.
Viteza sau turatia optim pentru realizarea pulverizrii este aproximativ 2/3 din
turatia critic (sau ntre 55 si 75% din turatia critic).
La aceast vitez optim, se produce o actiune n cascad (c), bilele sunt ridicate
odat cu rotirea cilindrului, pn ce unghiul lor dinamic de repaus este depsit.
La acest punct, bilele cad prin propria greutate sau se rotesc napoi la partea de
jos a cilindrului, lovind materialul si pulverizndu-l.

68

Avantajele morii cu bile

operatia are loc n spatiu nchis, de aceea nu se produce
pulbere n atmosfer (important, n special, pentru
substante toxice)
conduce la pulberi foarte fine
nu necesit energie mult
permite realizarea simultan a pulverizrii si
amestecrii mai multor substante
Dezavantajele morii cu bile
lucreaz discontinuu
nu au randament mare
produc zgomot.
69

III. Echipamente de micronizare

Micronizarea este un proces mecanic de divizare, n care materialul solid
este transformat n particule foarte fine, coloidale, cu dimensiuni
submicronice (mai mic de 1 m sau 0,1 m), prin metode de impact si
frecare.
Se utilizeaz:
morile pneumatice, cu jet de aer;
morile coloidale, care efectueaz pulverizarea n mediu lichid.

Morile pneumatice
Sunt numite si mori cu energie fluid, mori cu jet sau mori cu pat fluidizat;
Functioneaz continuu si realizeaz o micronizare a materialului solid, de
aceea se mai numesc si micronizatoare.
Morile pneumatice utilizeaz ca energie un curent de aer sau gaz inert care
este introdus sub presiune n aparat si efectueaz pulverizarea fin a
materialului.
Morile pneumatice pot avea form eliptic, circular sau tronconic.

70

 Este formata dintr-o camer de form

eliptic cu dimensiuni variate, cuprinse ntre
20-200 mm, dependent de mrimea
materialului solid, prevzut cu trei ci
separate:
una pentru intrarea materialului solid;
a doua pentru intrarea aerului;
a treia pentru evacuarea materialului
micronizat.
Materialul solid este sfrmat prin lovirea
particulelor ntre ele si de peretii morii,
datorit energiei cinetice mari a aerului care
cauzeaz impactul cu alte particule si apare
fragmentarea lor.
Deoarece separarea particulelor pulverizate
de curentul de aer este dificil, acesta va fi
dirijat ctre un ciclon de separare, prevzut
cu o serie de filtre, de form conic.

71

Moara coloidal
Efectueaz pulverizarea solidelor n mediul lichid (suspensie).
Constructia este asemntoare concasorului conic (cu nuc): este
constituit din dou piese: n partea superioar este un stator si la partea
inferioar un rotor, ntre care este o distant foarte mic reglabil.
Rotorul se nvrte cu o vitez foarte mare: 4.000-30.000 rpm: lichidul cu
pulberea (suspensia) este introdus pe la partea superioar, ptrunde printre
cele dou piese ale morii, este pulverizat si omogenizat n partea central,
prin forfecare hidraulic si este evacuat pe la partea inferioar, lateral.
Suspensia se trece de 3-5 ori prin moar, pn ce se obtin particule
micronizate, de mrime dorit, n general, cuprins ntre 1 si 10 m.

72