Fundatia Ecologica Green (F.E.G.

) Targoviste

Referat
Primul ajutor in epistaxis

Elevi:
Draghici Maria Andreea
Cristea Cristina

Epistaxisul (sangerarea nazala) este un accident obisnuit, mai

ales la copii si poate fi tratat foarte simplu. Apare de obicei ca rezultat al
unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului. Poate
apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de
cruste.
Epistaxisul este rareori serios, dar ocazional poate fi amenintator de
viata, in special la persoanele invarsta. Apare mai frecvent la persoanele care
iauaspirina, anticoagulante (medicamente care impiedica coagularea
sangelui in vase) sau la pacientii cu boli hematologice.
Daca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana)
poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea
arteriala. Se recomanda consultarea medicului de familie pentru
masurarea tensiunii arteriale si prescrierea unui tratament potrivit. De
asemeni, medicul poate preciza daca medicamentele pe care le ia pacientul
pot determina aparitia epistaxisului.

Primul ajutor
Pentru oprirea epistaxisului se recomanda urmatorii pasi:
1. pozitia in picioare si inclinarea usoara in fata; nu trebuie impins capul pe
spate; poate determina curgerea sangelui pe peretele posterior al faringelui si
inghitirea lui, ceea ce poate irita stomacul si declansa varsaturi; se
recomanda scuiparea sangelui care se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat,
si nu inghitirea lui
2. curatarea foselor nazale, prin suflarea nasului usoara
3. dupa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a partilor
moi ale nasului; va trebui sa respirati pe gura
4. se aplica o punga cu gheata pe nas si obraji; gheata determina
vasoconstrictie si ajuta la oprirea sangerarii
5. trebuie mentinuta compresiune continua timp de 10 minute; se recomanda
folosirea unui ceas pentru cronometrarea perioadei de timp; aceste 10 minute
pot parea mai mult decat atat; evitati decompresiunea dupa cateva minute,

din curiozitatea de a observa oprirea sangerarii

6. verificati daca s-a oprit sangerarea doar dupa 10 minute de compresiune
continua; daca nu s-a oprit, trebuie mentinuta compresiunea inca 10 minute;
cele mai multe sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de
10-20 minute
7. ungeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselina; nu
suflati nasul si nu introduceti nimic in interiorul lui timp de 12 ore de la
oprirea sangerarii
8. odihniti-va timp de cateva ore!

Tratament de specialitate
In cazul aparitiei epistaxisului, pacientul ar trebui sa:
- sa se aseze si sa penseze ferm partea moale a nasului chiar deasupra
orificiilor nazale, timp de 10 minute
- sa se aplece in fata si sa respire pe gura; aplecarea ajuta evacuarea sangelui
prin fosele nazale, prevenind inghitirea acestuia
- mentinerea presiunii la nivelul nasului pentru 15 minute (cronometrate pe
ceas) pentru ca sangele sa se coaguleze
- plasarea unei pungi cu gheata invelite intr-un prosop pe obraz pentru a
ajuta la reducerea inflamatiei din zona
- sangerarea ar trebui sa se opreasca fara sa mai reapara, cu exceptia
situatiilor in care nasul este lovit sau traumatizat in alt mod
- evitarea suflarii nasului si a activitatilor intense timp de 12 ore dupa
epistaxis.
Se recomanda consultul medical daca sangerarea este severa sau nu
se opreste dupa 20 minute de mentinere a presiunii la nivelul nasului. De
asemeni, daca sangerarea este mai frecventa de o data pe saptamana, poate fi
determinata de o afectiune nediagnosticata.
Medicul va masura tensiunea arteriala si pulsul si va recolta probe de
sange pentru investigarea functiei de coagulare a sangelui.
Daca sangerarea nazala nu se opreste, se va incerca hemostaza cu
ajutorul unui pansament sau al ghetii. Dupa oprirea sangerarii, pansamentul
va fi indepartat si cavitatea nazala examinata atent pentru a determina o
eventuala cauza (pentru manevrele de examinare se va folosi in prealabil un
anestezic local) si eventual se va face o radiografie a zonei.

Dupa oprirea sangerarii se recomanda evitarea oricarui efort timp de

1-2 saptamani.
Daca epistaxisul a fost determinat de medicatia administrata
pacientului, cum ar fi aspirina, warfarina sau unele antiinflamatorii, medicul
va trebui sa le schimbe sau sa ajusteze dozele.
Epistaxisul la copii este determinat cel mai frecvent de indepartarea
de catre acestia a crustelor uscate din interiorul cavitatii nazale; se
recomanda inmuierea acestora prin folosirea unei vaseline.
Tratament chirurgical pentru epistaxisul recurent
O procedura minora de cauterizare a locului de unde se produce
sangerarea poate avea succes in oprirea epistaxisului recurent. Aceasta
procedura implica atingerea zonei sangerande cu un tampon de vata imbibat
cu o substanta chimica coroziva. Daca pacientul prezinta vase de sange care
sangereaza se poate interveni prin chirurgie endoscopica (folosind
instrumente foarte fine) pentru a lega capetele vaselor si a opri sangerarea.
Daca vasul care sangereaza este posterior sau este dificil de
compresat, poate fi necesara chirurgia majora. Exista cazuri rare in care este
necesara ligaturarea unei artere principale care vascularizeaza fosele nazale.
Daca pacientul prezinta deviatie de sept nazal, poate fi necesara
interventia de corectare.

Bibliografie:
Informatiile au lost luate de pe site-ul :
http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazulepistaxisului-sangerarea-nazala_1785