‘The People's Republic of China since 1948 acces la istorie a 42 CCaprgh © 1998 Mishel Lynch Fis palin English by Ho epaitn Popular Chine dup 19 CCopyrigh © 2004 IC ALL ‘hare: Simona Coats Tae rps zat sti BIC ALL. ‘Ne pated acer! olan nu pate epi fd pein sik @ dinoBIC ALL. Drie nein sine spuginsn exc tan BC AL ‘Allis sere The dsb of his bok ote Romani, wit REPUBLICA POPULARA serine se BH AL ly pe CHINEZA DUPA 1949 earn Cla bi Naas Rom BSGont Michael Lynch opus Four Cee Gop 14% Mil ck 7 | dita BIC ALL, 2 | Dilys 21 eo (Accel) | | ‘Traducere de Simona Ceausu isbiow: Isto srt 2 [cena Simrad) ne BICALL be Tmo ctr Bucy coa06i3i B ste0) Fre ata 9610 Departament cintwie P0226 a Fre a03 36 9 vt: iptv ale Ratio ConstacinVad All‘Av apr in aces coli: 11. ELISABETA I RELIGIA SI POLITICA EXTERNA — ohn Ws 12. TALIA: LIBFRALISM SU FASCISM, 9701945 or Raton 1M. SPANIA: MARIRE $1 DECADERE, 1744648 — 1 ist 15. EUROPA SI DESPOTU LUAMNAT- Water Oppnten 16. CAROL. QUIVTUL: SUVERAN, DINAST St APARATOR A CREDINTEE, 001588 teva cd [.RANTA St CARDINAL, 116161 Recar Wines 19: LUDOVIC AL XIVe, FRANPA SH EUROPA, 611715 Nisha Wc 1M. FRANTA: RENASTERE, RELIGHE 1 REFACERE, ents) ay 21 FRANTA IN REVOLUTIE- Dato Townson 22 ELISAMETA 151 GUVERNAREA ANGLIEI~ Ket Rand 22, HENRIC AL VILLEA SI GUVERNAREA ANGLIFI~Keth fans 2. REACTIUNE St REVOLUTIE:RUSHA, 186-1824 Mita! Lyn 26 REFORMA CATOLICK $f CONTRAREFORMA Kai andl 27, RAZHOILL CELOK DOUA OZE St RUG CASEI DE YORK 28 DELA REVOLTA LA INDEPENDENTX. YARILE DE JOS, Ash sarn ay 2, SUEDIA $2084 MALTICK -Ascr Sis [SLL MENRIC AL VILLLEA SUREFORMA IN ANGLIA Koos Rell $BLRUSA, POLONIA SU ISPERIUL, OTOMAN 28800» Ards els 38.DE LA BISMARCK LA HITLER: GERDIANIA, 18991833 “MRAZBOMELE CIVIL 1640169 Angel Aden 346 PARI, RUSIA, POLONIA St UCRAINA = Mays Rady 9. PRIMUL RKZROI MONDIAL -Vjyen Bein "B-RKZROIUL CIVIL AMERICAN - Alin Fare “A. RENASTEREA IN ITALIA Robe oie {4LCHINA:DE LA IMPERIU TA RFPUBLICK 1901949 sete yeah Cuprins Prem vi Capital) Inrocere Ch CONDI nnn Tecan oc 1 2 Coniguain itil Cine ps 1988, . 3 8 caina'g te i 4. Principat docile ire Cine! dap 1949 18 indent pena saa = 2 (Ceptla 2 China in pac al Mao: ol i eeoomie, 19.1966 nnn DS 1. Contin peri comunise 1985-1953 ey 2 emo ~ rin pan cincin, 19521956 31 5. Campania celaro ude Mo, 1987 cy 4 rete a it, 1958-1953 36 5. Lape pert ptr, 1961-1966 rata Indra pen staio o ‘Obietel a Nao ia Resolute 30 2 Desig Reoluel ull pina fad 55 4. Teones Ghlr Ro nn aaa se “4 Inseces i Mao dea emodel utr chine 2 5 Revolua cll ~ faz eal. rs 6 Moses Revel! cluele i Mao. 70 Fada pet ste —s (Capt 4 China dap Mao: epee Deng wenn 7B Lapa pont pater dnd mre Mao 2. Ata Plena, 1978, Moment ect oo ry 5. Revol at Don. 19791089. 86 44 Mseaes prodemocrae, 9791989 94 5, Draml sre evesimetle din Ps Tanai nen 99 6 Matar din Pia Tisoasnen, te 1989 ios Thani penta ste 106 (Capitola 5 China in conte nerf nenenneD Carer poli extern a REC m2 2 China anton Cotes, 19301985. 1 SRPCASUA nonce unCains 4. Tainan. Cali Repbliel Ne erent S-RPC Ho Kong. — as {RPC i anvoloniisnal 4 7 Ralel Chin pe pla intend up 1909 ma Terai 9008S 8 Caplio 6 China restapa mond nen A 2 Origine walt ciaosovaiee ones 3.Mao Sti ane Chines dslinres ey 5. Mao B60" soe eigeeeae et 6 Concept here dope vlan 156 TREC BUY wee rer ae chi ove nchin ale 9: Sf naa einoowee nnn mosnenene Indra pests sce SetenaRRENEER | 7 (Coplehl 7 Concha annem 1 Csi ph evens in Pi Taso 3 2 Repebles Popa Chinen os 5, Peet oxen degre RPC —— Indra pest sce ee Fabel cromlogte Ss Glos secs igo Lect sipimenire nn hes Ibe wen : “ier ‘Not rfertoare ta transerieres numelar chinezet Jn lume exist dou’ tipuriimportame de tanseriewe a numelor ‘chinezest, sistemil mat vechi Wade-Giles $1 sistema mai resent Pinyin. In aceasta canes folosit eu preeSdere sistem Pinyin, Pant 1 evita confuile, dup prima apaite «unui nume saw aang fo paranteza forma Wade-Giles sau un din formele alternative. La ‘Hsu citi exist un glsar care vi fer o lists eu embae forme ale mumelorpreente in care Prefata Inia, seria Acces la ftorie a fost concept ca 0 colecti de solume care #4 acopere reamente eronolopice popular dia ists tritaniea precum stdin itor altor tr ca Fania, Germania, Rusia S/SUA. Er un mod complementar do a pezena storia in comparatc 4 maniera tradiionala de predare din sol. colegi si univers ‘Tosi, i ulti ani, au devenitcbignite shake modaitai dea Ipari wecuul in segment itrice.S-a pus tt mai mult aceentl estudiorea fn deta a uno priadeistorice seu i pe comparace tor fenomeneistorice simile din mat multe tri. Acest evo fa generat 0 cetece tot mai mare de materiale didactce si au apara. ‘rin urmare, dows no seri, pe Inga seri inld ~ Deal i Teme Noite volume sont retizate dupa aceleas}evtert care au facut popular sein Acces la istre Gi ire cititorul nespecializat Cnt in sera Aces ta intore a ost special create pony elev sistent afin fata uno examene de inti, da ele se adresear {hn egald masurh i pobliull especaizat. Autor sunt de pee ck ‘bund care de istorie nu ese doar corect,realizat In fonctie de ikimele deseopere din domeniu 51 rigurousd din punct de vedere stim, gine seria, fun sil clr si avactiv. Cea mai mare fae a teulu (cu excepia Iori pentru stu) ar ebul s eprezime o elatare usor de cit si oteresnth a fied sublet. In ls, feere ator a Ineerest mi numa sofer o explicate ct ma ‘lar posi perruceea ce 5- ptrecut in ecu et sr timaleze fe citer sisi determine si-t formeze prop opi cu privie 1h evenimentle wecute 9 la seouifiatia Tor. Aste, desi sunt shepiate cunostnge de ftorie proalbile din pateaeiiorlu, se prosupune fnoueauna cs acest este o persoan inaligents, isnt SH gindeascd peat sine insusi. Autorultinde mat degrabi si Iimpliaseasc etiorlat props sole idl ish explore impreund sel noi posbiilti decit sisi yliveae™ acestuinapa-numitele ‘adeviraiistrice",plasinduse pe sin ini-o porte peivilesiait Protx Citre elevi si studenti Seria Acces lx storie este destinati oslo ce stadia istora Ia un nivel mat inal. Volumele sale sunt dessinae 4 f texte interactive, ‘esl de clae sila prima lectus, dar care cstgd ml a a doua Jeet sau in uma unui stu sprofundat, Ponta a fun bur elev sau stadeat, webuie sv organiza timp licen. Ate, webu sv gndi bine et de important exe petra ‘dumnesvoustl mess din-0 anumith cate. Dacd vet nevoie oar de cunostings generale refertoute la un aumit subiee, lunnicoarea borane fi, probabil cea mah efiienth 1. Cit cu aeriie Capito 1,care v8 poate cet ode ganar dese Inkeaga carte. gdrd-valacordutu 6. 2. Gis rapid Capo 2, aordna mal mata ater Son inate precus iorter si subturir Deda apt dacd aval nave 8, ‘ iregul cap. 8. Deed o face ce capitol opinduvdla tagtuliocsre suecun ‘textuipenrua lua rot. 4. Repeaj stadia Hea (i stall tea unde est cazu) penis cola capil, ‘act, totus), cus dumneavossrs~ st abordarea dumaeavouset ci~ impun o cunoastere dtaliatl a continual chi, va ‘webu aca, consecings sl fnedt sk aprofendai informatie lee. Nu exists mets pesfoct de stud seri $8 ncersa sitere stir de Iucro tn prvinianotlor pe cae i lst pene & wedea care stl vi se potrivegte cal mai bine. Cu toate aeestea, mitra plan d= ler mei nceea: 1. Cit apidcapto de proterat Fr nervper Eva eran are oat oars mar ~de ua nota ace! Sad 2, Stuaat schema yozurat de laretul eapRoldt, sigurdreit ‘nttoge fours generals acoea co a et. ‘3, Recs capo es rar, dna note de data aceasta, Val rtmana Limit ct clare simplu pare mater ia a dua ecu rotele dummeavoast va vor In conse, mut alu unc (ind ve tebulsa sve un eu says va progaly pry examana, Peon ung, ct un canto de dou ov past char va ates sconoml tp. Asiguava cl nota dumneavoasta sunt 3 Prolaa ie cordonat ial desl loc pent 6, eventual, ma tic 68 pute ‘asaugarointomal 4. Ci tture oer cu prvi I inrebarle-eou 9 incorcat 6 va indi a exemple do tur. (Aminihvé ci, pentv a cicont, Invsjrea trebue 8 fe aeind. Pana acu, hu a Oust ner 3 (gbseages un bun inoeutor pont stor autarse. Sgn obvi ‘eeidt cu pie a problomele-chss retartoro areca’ subioc,) ‘5, Iowa ot abort proclmel retrtoare a voar.ncrursrio oni aoeet tip do xref cloracel pun cata pe parcursul ch, ‘mont ite 3 bre ant, ‘pi cea cerminatcaptolele principale, cts seciaea Lect suplimentare™ No ulated care mu poate face mai mu edt si ‘4 prosince un aublect la modul general gi se asteaptt de la ‘dunneavoastes ea aun ind timp va va permite ~ 8 cit al nul refeito a tema respectv’ Dac acest el in seria Acces fa {store jt descoperip cat de divers fseinant poate f recta ‘omen, seria gt tins scopul lr dumpeavoust vet tai acel wu respetivulsubiec, care, alsturi de o inviare vie trsitura distinc a clor mai bun evi sat studend Robert PearceIntroducere China comunista La | octombrie 1949 Mao Zedong (Mao Tse-ung),peeseinte sl ‘Pardo Comunist Chiner, a spat in balconul fst pat im: perial din Beijing (Peking) pent a proclama instaurarea oficial Republic Populare Chineze (RPC). Declaratia sa a marca vctoa field corunisio chine asupra duymanior lor dp deus deci de abot civil. Tema acest cir o repent dezvotaen intern "Republic Populre Chineze in pol jum de secl care 2 wrmat, si ampcol pe care aceasta 2 avitasipa plies monde. Tot entra pla istoria Chinei comuniste im contest international te cesar sh prezentio pinipulele etape ale IstreCh ‘videajem evenimentele eae au condus la Vitoria lui Mdeptioe sa {1 Conditi istoriee Prin trate China era 0 natune extrem de conservatoare Princ: pala jafluera femaioare Tost confacianisml,o safe care ev ‘npn nevoia de anmonie i cau ear mane care ainpus popovului chinez st Is accepe fed st protesteze local fa cade lune ordnt socal neschimbate, Acesst asumare a fost la origines ‘ues strstr ierarice in cdr clrea prima indatore a cetgeanulu era dea se sopune autor legal, rsteilizats informa sa plied ea mai ina prin guverarea impala al cri drept de a domi ‘epreaenta un andt al ceruli™:Aceast formula ere era fn mare ‘misord echivalentul conceptului european al dreptlul divin al regilot dat lgitistate deat puter sia jastioat mise de soprimae s oriekei oporiti ‘Comervatorsmal Chine a evident sin audines sa fh de lumea exteroud. Pind in seclul al XIX-lea China a fst eset @| focietate Inchisd Timp de proape doul mit de ani ena evita pe cit Posibilin mod deiber rie contact cu alte map, zat In mare imisuri de inluenele srdne. China a dezvoltat un profund senti> rent at propel supeioeitasupra ture celrate eur, Tos, ‘cast multe do sine a fost ruse profund fect in ani 1840,2 tnvooucare: China comunist ind anite nin indusrializate occidentale, in special Marea Brine si rama at poi de syperiontaes Yor sia ide chino Jit for ma vans pers se Imspne in Chia. Chinen au fost, sii i dese pore penta comer exterior ss se implce ino sear de tate neha” care au ebligsto si coeze tei ‘ost suvetno 9 acceptetenmeni sabi de occidental, In 1500 peste einczel de ,portur deschie” er posesinn’ srtne. Dao Scosor fot ma fecevente 1 mal numerose umf, chinezi eran fot mai nenultumiti de guverol imperial, Fneapactaten icepat a efor! rurale din RPC. Be dim politic, ae aim in peroada care a precedatdelansrea tuctcilor de toate folosite de Mao yi PCC. La vremea victriet omunigilor din 1949 existe circa 2oce patde palitice fo Chin. Printre acestea re mamiraa GMD de Stinga si Lige Democratic, paride eaze s-au despeins de nationalist lui Chiang Ket-shek. fn 1952 aceste parte au displrut distruse de o seri de mises represve ce au nega deptl Ta organizare polite a once’ formatuni decit PCC. Epuraie potiie au fost insoite deo seam de capa de mast cae urmire sh extinds controll PCC asupra Fniegn popalassa Chine. A fost lnsat un alae concert impotnva “conrarevolatonarilr i mperaligiloe”,sintagme folosite pent senor lisboa ete amit de ot rend, 1968 Consolares puter comune, 1940-1953. 29 ‘4 condamna pe oricine fncerea st dezaprabe prestaia regimolui “Meiodele folosite pont 2 indepita atl po repegai au devenit tun sistem de bazb pentru mentineree contolului PCC In China Activist de parti dela nivel local ia incurjt pe cet ise slonere inte ei, pe munctori sh informere despre cnlegi lor, pe ‘copii st raporteze despre pling lor. Aces Iver a av ea efecto polizare fora « naUuni. Indie sou Tamilile care au refuzat st 5 implice in acest sistem au fost imediat catalog dre dusmani de clas. i nteadev, vetichetaren” a devenit principal mijloc ‘dea impune acutares. Aceia dite chine care aveus 0 ascend i rn clase! moc eau nerevoltonars su ch acest Ica este Sufiient penta fi pst laid, Pena dove sinceitatea in a ccepta foul regim proletar din China ct ad ajuns 38 denne pe alt yclementeburghere™ si Jace a imperialism. In Rep ‘ica Popular’ Chinees ne puea fi toler mci aitine sa 0 ‘opinie divergent. China inceput sh devin o societate de infor maton in care confoemarea Ja regli era mentnua prin exploatarea {emorilortrionale ale cetifemlor chiner de af cliche drepe ‘eviatloniqspoich aan social Severitaea deosebits 3 PCC a fost evidents la Shanghal si ‘Guangthou (Cavton,orse renemite penta grapes adele din Jumea interop specifice sailor repimului nationaigior.Profitind de fap ef a vel local era cunoscth dria Toso gangster de asi consolida poziia In reapectivele orage, PCC a Indreptata Imporva lor © ropresiune sirgeroasd. Din cei 130 000 de bandit sf einai” aduniti de autor in Guangebow, peste jumatae fost exccutti. Un proces similar a condus lama a ciea 28 000, Jn Shanghai. O als atiune de coeriie 2 PCC in China a fost fe Aesfimares arganizatilor de tneret, fle preluarea lor de eadele Paridlui. Apartenena religioasd a devenit int unui atac exxem fe vehement bisercle cestie ay fos incise ca for, propre tora fost fie prlute de sat, fe dtu, ir pei malta fii, Preoi si edlughitele srtni au fost alungat din China. Afpele de pe zidari, modalitatea traditional prin care guverele chineze I ispindeau propaganda ji megafoanele montats la fiecare col au ‘condaranat permanent religia. Confucianism, basil 5 ces30 China inepoea ui Mac: polit gl eccnomie, 1949-1966 nisl ay fost denunjate dept supers lipsite de valoare care ‘si po avea locu in carl not natin, DifesteJoznc care poclamau etajile Chinel maoise pueda fi vizote pretingen China, poate ‘his mai mul dec URSS, a deveni scietatetanizaé de losin, LLerincle au devenit mat mulk decd 0 simplé modalitae de a+ Tndenns pe ovary x8 fac tot anti multe efortr; ele a devenit modaltate de a impune soldarittea yi confrmism. ‘Represiunea la ear a fost supus maton In aceasta ea webuie Ingeleast in raportcu doud evenimente care au dominat ani de inceput s1 RPC: eleboiul din Corees (1980-1953) s1 primal plan incinal al ii Mao (1952-1956) Rizboal dn Coreea (vei agile 11316) cde isense predic in cae Gnetel republic coms a fost folosie_ penis a josiien extinderes coneouius atl Acelai ue fost vail in caval program de industralare pe care Fa lansat China. Mao a pretins ci mule dnt ofa wa ‘au dovedt de desl ntetere ty aplicaren noes Els ene ‘oi principal vinova, Gao Gang (Ko Kang), unul dace vicepe sedi Comitetului Cereal si conduettor al PCC in Manciuts si Reo Rashi Jao Shushit, ere detnea post echivalent in provincia ‘Shaeong. Mav aafint in 1954 e4 bestia, In le st conti progrestl provesului de industalizare a Chinel, au pofitat de futoritatea lor si g-au constiuit,regate independents. Acuzatile Jj Mao au fost saficizate pent 3 detemnina Comical Cental +i ddemitd pe cei doi. Gao Gang s-2 sincis, gest apreciat de Deng, Xiaoping, care imprevna cu Lia Shaogi ts conttbuit inten la hares, dept lima tadare’ ‘Staturulde droit a paridule si repuaia de cae s-au buat Gao 51 Rao au acordat 6 nod in plus de autritarsm excludes Io. ‘Aces gests fos © dovadl evident de eresere a centr ptei Sn cadul pac al guverul si arefuzuli fl Map de a tole psrtia onor poten rival Exciuzind aparenta srmoaie pe care eeonducitorii PCC 0 afigau in public, putem spune ck in eadrel asl se ficeau sie teastnis vaiti. Stata de perscand Atotputenics do care 4 benefiiat Ma Ta rindol poporlui chines {inte 1949 si anal mori sale 1976 nu att fs eb incredere {in colaboratori si. Suspiciunea Iuka gjuas Ia un moment dat 98 Innbace Forme de paranoia, Un fp evident de mul dint borat Economia prmulplancincinl 1982-1958 31 si este acela ek pe misurd ce a devent tot mai puteric Meo s-8 lewsat tt lou de colaboratr si din ead partial al uvernulu, T2olarea in core se complicea Facea to mai dies Shordaea Ii de cite colaborator stig este greu de crezt cd acest ‘nal aveau eurajul sk fi mpirigeasca opinile reale in diverse probleme. Dex! este adevirat et i ani °50 Mao aincereat si pun In practica politica de, merge tn mijlocul camel”, vztele Ii in Chins a fost fs coa mai mare pane prepaite fn dealin dinate Pretenia lit eb aseste vite au pelt cunoasteea adevratlor statimente ale populates este neconvingdtoare: aecia dint tira simunclior cate Taseseraselectionati pentru a i se adresa au fos ‘rogitiSnsimte sf spund umal ceea ce fi placea sh ad, {Q Economia ~ primut plan cincinal, 1952-1956 Inigativele de incoput ale lui Mao in direta moderna economii chineve purtal arprentainfluentsi sovietice. Impresionat de aparenul sucees de care s-au bucuatplanuile cincnale in URSS, Mao a vat ca fm RPC #4 se aplice scelst model. Accent urna si Fie pas pe deevotares industries grole sub directa coordonare a ‘atl. Exist dja anit baz pene indeplinivea acest pro ‘gem, Guvemal GMD infinase Consel pent Resurse Nasonale (CRN) cate peluase contrlu) politic de investi industiae. O mare pace din director care Tice pate din CRN yi peste 200 000 ‘de miner au continua a8 activere i China dupa 1989. fn pls, {in cada populates invent o schimbae o dati cu veniea la putere a PCC. nie 1949 511857 migraia din regiunile rurale sore ‘rake epraape dublat populaja de eincizec si sapte de milioane ‘de cameni din zona urban ajngngu-se la 0 sth de mio Astfl,indath ce RPC s-aInceputreformele economice, ex Dee neficia deja de un mare potetial de frre de munca gi de’ bun calificare @ acesteia. Totsi, primal soceesnotabil a) oul guvern| ‘fost relat fick stra cova. in primi doi an de I instars a putere ela ajuns si controleze inflaia galopant de care Chins Suferise in ums mide epi GMD. De lao ras de 1000 Ia su a 1949, inflatia scrub 9 rath contolabilé de 15 la sud In 1951 ‘Acesi lua font realzat prin reducerea cheluielilor pu{32 Chain opocal Mac: pote seconomi, 1949-1966, ia Indep ‘Ge obiectivele evolutions. De aceea, Marea Revolutie Coltrala Proletar, aceasta titlatura complet, trbuie considera 0 extndere a dei lui Mao e revolujie permanent » convingert sale ek revolutia nu este un feveniment storie eum pres continu. El eredea eh dad revoluia chine ar Sncts, ea nu va mf 0 revolute aueried fs temea up moarea sa PCC va deven un simphs organ brceraic eae va ddsnuge tot ceea ce creat RPC din I949, Pear a inpidica acest ‘proces el plicit indi o cure biccraje de pat ist ceur Sistoral poporl chines. Printrun remarcabil gest populist el ven 54 implice populajia tnte-o eampanie menita sd salveze gi si contolideze revelutia. Mao a folost un memorabil paradox peat {+41 descrie politica; el vorbit despre ,neinchpuita dezordine de Pe pimint care va conduce Iso ordine deplinS"; numai prnt-o poll de dezhinate voi orele teacni vor putes i idemticte disuse Mao a fost profundtulburat yi de evenimentele din URSS, ce, ‘mai important val eomunstal Chine. La sfirsitlarior'SD el 3 inveypretatatacul inept de soviet erospectivImpotriva cll pervonalitti” din epoca ll Stalin ex un atae idrepatpropriuls ‘Si ail de a condice China, Vase ntti de I pute In 1964 4 ‘ondciteruisovetic Nika Hrufciov Ia ingnjorst foarte mult pe ‘Mao, Motiv pe care anil soviet Lau prezonat oficial penta lemiterea Tui Heucio a fost fp ed acest a implica fm planus feeonomice ,nechibruite”. Nimeai in China nw a indrkznit 8 foloseuse In mod desshis un sel de termen in Pivnfa plicit u ‘Mao, dar paalela inte stile police din URSS si China vorbea dela sine Nelinistea lui Mao a depisic probleme de erin personal Cees ‘cea obsereat el in Uniunea Sovietick ra ua parti, pur nial fn52 China mopoca iMac: Reveliba outa, 1985-1076 ‘cea ce privet spiritlrevoluionr, dir eorupt prin roril exerci Al puter deo elit flats permanent a patere [a pofkda numeroacr ‘iferende perionale pe cate le-4 avut cu Stalin, Mao nu a fost hiciodath dispus s4 acceple misura pind la care ajunseserd ‘esalinizarea 3 Tiberaizrea in URSS. El considera cb Hiussiov 5 Succesoit $4 -20 eut vinovafi de widarea revolute Incurjand ‘vizionismul st adoptnd destinderea in rail eu Occidental. Mao fra docis ca astel de lcrui a nu se petreacd in China nici dupa ‘moana ss El considera eh PCC si oficaitiile guverulut a fost ej sedse de privilege putes. Era convins ck vec revoltinz care au infin pe nationals gu proclamat Republica Popul CCaineza i-au plerdut aviocl revolujiona, Prin urmare, singura rmodabiate de a salva revolutia ea de deslansaelebolimpotiva ‘erie Insesi a PCC. Vense deck vremea ca rou generic de nembr le park sk ia lcd vechil gre ‘Mao a ctezut ist ch tunel memtei de partid tebuie mal ni ‘esta Eine used experientele legendat ale PCC ~ Teroarea ab, ‘Margu el ng, rzboil impos Japon s loptaimpotrva GMD. Trebuiau si se cileasc in foc! lapte revolujonare. Abia ate! putea fi deans de patersict penta ase pane anu aac liar Soncerat din partes Oosidentli, 0 evenuabiate pe care Mao o ‘omsidera inca plauribilt Imani 60. Sin acest ear puter face o pall inte Mao i Stalin. Stalin era absolut convins, acest ura Sin‘luentatfteeapa sa politi extern, eh putedle capitalise senyonea si atace URSS. Mao se temea ye! de w aac oedema Inept impouiva Chel. Presypasa ameniniare a fost flosit de ca doi conductor pest justica impunetea un strict cont! poi i soca. Un alt obec, complementar, era darn Iai Mo dea meine cacierl in eset eines al revolute chineze. El nu voi cx Tate fe conde de birocrai i nelectuai din ae. fue Mao $ imteligentia und se istalase o tensune tot mal evidets. Eau Fox ce care citeat Mal sat bain alate sade revchuiona ‘onvins Maou 8 svut nici credere in intelectual, peo ct frau mal intresati de aspecteleteoreice decit de avunea in sine Uni store ay iterpetatcamparia inept de Mio pot for in cada Revolusei cultural ca un gest de rizbunareimposriva nei Destiguarea evolu’ cura primatara 53 clase care a connuat si disprewiasc inc de pe vremea clad era lu simple autor de biblioteca la Universitatea din Bejing, Roderick ‘Macfarquara susie de! Mao naa nal inten si ransforne ‘Revol cour ito campanieindrepiasinpourva incall, Intec Faw ofc ccazas- fk + Nu stu daca a inoteat in mos detberate& tugs cla intoic- ‘walla, say 2 ieareat cara raneiorme $e aca ee mah in est al constant do nenorci i uforoio munctorior {tiranir. Fear pu cnr chine avoau n epoca acooa sts 5 supeiare a fare pun puteau censor inolctal si oxsia Unfoldedoprt nro rskeuor adrea murotorlreltraniar ‘red | ma ext gin prozan, dar eroded cooa cea ume feotafosts apropo acoso grip depart, Carpet aoe een dstugereainisiectiailo Desfiisurarea Revolufiei culturale ~ prima faz Revolua curls ¢- tansfommat dingo eporare intern I nivel parialu ito migcare publica sustinu prin-o ampls campanie dealin var nul 1966, Mao - ncuraat pe student roesor radical din universitai si ipeasesafise pe aidan in cate atten sistemul de invatamdine pene eA se shut de Ia calea revoluponarh. Entuziasmol eu eare student au renumtat la ore si -au atacat profesor a provocat o profanda nent, Incit Deng Xiaoping 5 {ip Shaogi fw tris echipe speciale de lucru tn campusur in Incercarea de a pune capitclburisilor. Zhou Enlsi, wn diplomat Tnndscut, a Inceteat $4 pisceze calm ine diferitele facta din calrul partial, inue esi care voine 4 reinstaureze ordinea 51 lemeniele mast care voiau ea deabinares si = generalizze. Dar ine amosferd de vile crescind chars cfouile sale table au fos inutile. Echipele de Tuer au fest taate de sade care, pe rmisurl ce evenimentele au degenera, au esi in sradi, Purind ‘banderole ros pe br, fee de ficiliile mani, acest Gira Rosi” au declangat un regim de troare In acest moment etic Mao Zedona 2 reap dupa multi vreme In public, In sue 1966, ins-un scenariu extravagant, a fost vizut Inotind in raul Yanga la Wuhan (Wu Chang), scena revolute’ din4 China Tnepoca Mac: Revelua cute, 1966-41876 1911, Fowogafle cae moral ft $4 mpl sae chine- 2st, iar jumalele de eleviziune si de la eineratografe ai pura, imagine lt in cele al tadepitate sate ale Chine, Nimeni mw a ‘tut ns procs dic cel ain Yowogral er eu adevrat Mac. Au exist, plrer care au sustinut ef Incdtoral era o sie @ lui Mao sau cb ogra ea tri devil de fat nil mum cont, Toran era ch Mao a facut un gest simbolie ca a impeesionatingeaga Chin Presdincle in vrs de sptezeci 9 ede an damonseat ed este ncn puter prin urmare,contoleazatnzeaga sige atin King Fairbank sogert 3 pent Imlage care 2 fos impact) eesti ses asupea imaginstiel chineile trebule sf ne gndim la react pe fae ar aveaco in Marea Britanie tea cS regina Eisabeta a Tha 2 {ota in Cans Mines ‘Mao a prota de entuiasa pe care a provocatspetacuoasa sa revenice pena 31 conoliasutoatea in cadrul guvermula {i pardon aogust ela convocat oerunice special 2 Comite (Cenc in cadul cea erst tonditle rezone ale paid sis chem pe merit de paris ecaaliraze free fn dicta pte de clas. Mao @ anumat de wemenencoborkea in rang ll Lin Shao fn earia de parti pomovarea Ii Lin Bio In fnetia de adjunct al su, AcestIucru fnsemna de fapt namirea lal Lin ca suecesor. Lin @sispuns adresindy-seIntunisilor Girailor Roy esfgurnte fn aceasta in Pata Tlnanen. Ea cheat moles ‘dunata s8 fl cinstearcd pe Meo Zedong, extraordinarul g2niu ‘evoluionar al epoci eae ,remodeleaztsufletele poporlei”. In Incecarea de aremodela poporil, Revoluia cultuald a devenit © miseare singeousi sa provocat moarea 2 numeri chine Ls Intunires din august 2 Comitetulo) Cera], Chen Boda i scazat po Deng si Lis 8 sunt vif de Inne al nie gree”. Nu Sahat isk isu inet impos lor, di Hind a spas ch ‘Mao doreste sk le ofere ocaia sii indrepe gressile”. Totus, la Beijing s cae Tose orpaniztl In rod special Impotrva lor, Deng i Liu 0 fost demish di funtill pe care le detnea In ead overmull alparidues pe motv chau adopt .o ine burger ‘eactonai” sa deve revzinist soviet". Mao ada de ttles DestasurareaReveheicutuale-primafera 55 sa sit jignit de model in care Deng si Liv a8 inceret 8 vite. - pins et au trata ape o dl oars a inmeormanta’ ‘A fos pte o mulime de afze in care cet dei era acuzati ea ‘widat concepia macint. Li fos alungat de In resents sa de servicios ups unel seni de janet” Toate brute tine deaf Inc n eoodiisalre meric st ruinoze snare A rut 1973 iy eaeers, abcd In prope excremente gi refueindu se ice forma de taament medical. Ful lui Deng Xiaoping. Pung. a fost aruncat pe feease de la un eta superior de Gril Rosi, ub st devilend gra nwa ctu i - fracture coloaa vertebral i imas paralizat pe via. Deng Insist a avat mai putin de suet fae dar a fost silt 8 soporte umiliea in publi in ata a 3000 de reprezenani ai Girzlor Ros. Apo a fost Tercera nainte de af Tris I ymancd coretionals” fa peovinls Tangs i 1969. Faptu'e& PCC i APE au aceptat demiterea unr ate de gu proeminente a demonstrat de cit de multe putee dispuneau Lin Biso i Jing Qing in numole hi Mao. Aceasth atone a fost sport de rome lui Kang Sheng tn fates fotlor speciale de scuate ale Chine, pola secret a RFC. Kang, care avea reputatia unl om ext de violent inc de pe wremen epoci dela Yanan, era menbrs al Forumolu dela Shanghai gi profund devoat ui Jiang Qing. Ea ferent nea rd Hon ng WSK Wane cs flor gf ire Sot Misery of Morn Chine 1081990 lcm, WP) 8 feds eprom spi ‘ovr mae Sou bay re Chin ‘he oem cy haste DD. Act eee ‘Sen le le ters A.M: Abed: Cn Woy teva dob Rag an194 Lectursypimenare (China: & New Hisiory (Belknap Press, 1992); cea din vem ae 0 excelent bibliografie. Val mal recomandim lucrates lui Henry MeAleavy. The Mader History of China (Weidenfeld and Nicolson, 1967) 5 cea a Tui Peter M. Mitel, China: Tradition and Revol ‘ion (Exar Amd, 1977, cate oferd elatic extrem de gtitoae ‘despre ani epocit mavist. Immanvel C.Y. Ha in hires st The ise of Modern China (New York, 1983) teateard luptle plitice din eceasth perio. Hew a mai eat o see de interpret foane teresamte€u tidal Readings in Modern Chinese History (Oxford 1971). Dun J. 1 tn Werarea Phe Rod to Communism: China Since 1912 (Van Nostrand, 1969) oferko seams de documente grout, prezeiatepeintran coments Toate bine informat. F. Schurmann 4.0. Schell av editato serie de documente sub ttt Communist China (Penguin, 1974) Bi Studi speciate Problema guveriti lui Mao Zedong dup 1949 este abordat fn etala jn lcrrile fui Roderlek MaeFarqusr, The Origins od the CaturalRevoluion (Columbia UP, 1983) 98 From the Hundred Flow: ers to the Great Leap (Harvard UP, 1989). Lucratea lui Jasper Becker. Hungry Ghosts: China Secret Famine lob Murray, 1996) se refer Ia foametea provocati de Marcle salt insite gi refuzul Occidentului de a accepta acest huers, Dintre numetowsele luce dedicate Revol ultra v2 recomaedm elle urmiterr ant Lynn White, Polis of Chaos (Princeton UP, 1980), Anita Chan, Children of Mao (Univesity of Washington Press, 1985) si Chita We. The Red Mirror Pymbidge, 1996). Refi la festele Glee, ovis victimee Tor putett gas in lorie Iui Gao Yuan. Bore Red: a Chronicle ofthe Cultural Revolution (Stantond UP. 1987) «lui Nien Cheng, Life and Death in Shanghai (Grove, 1986). Revoia ui Deng ete analizat in lucraren aia de Richard Baum China's Four Modernsaiions (Columbia, 1980). Migcuren pears emocraie care stat la baza manifestailor din Pia Tananmen ‘este subiectl cri [ui David Bachman si Dall L. Vang. China's Siruesle for Democracy (Sharpe, 1981), Masacrul cae ps eapit ‘demonsatilor dn Piaja Tiananmen poste 6 studit in oui ocr Locunsupimectare 195 cu puncte de vedere contovera: Hang Zien, Countdown 0 Sananmen arvester, 190) proznt pense de vere a) Serauani, tai c ne de ees ger ne se oft tat Che Mo Bey Tura More tan Mes the Ee (Bling Figs tangs Pes, 192), Meni sd Chine de Deng Ruopng nt svorda in pawl eve tse cea tren a Orle See, Mode ‘aoe (Wane! Boks, 1305), Stat pre oes exes ecput gh net re Comings Fe Ori oe oven reson UP 19%, Heber ison (er. The Sins Stern (Unney of Wang Pres, 982, Gordon Chang, The Onted Stars, Ching andthe Soviet Union Tbs 75 tno UP 0 Samoa he Tied Wort in Chinese World Poy Penton UP, 1989), Scitora s ‘htt tpn Hy Mendy oe km Pe ‘itn aps ein nero fal mene ie cre se Chie end te Sopepovers Blackwell 1985) Ct Ue mera Andie Nathan 9) Robert Rosse Pas ane ama exer 2 RRC in poapesiva (heap ee Fae Chm eta scree te ae ol, Imes Tie Cia Hat ond tne Bpy Fores (WN Tos) Probl Tiel ete soctt Se John Compe ira 8 uit Ron: Pla! Drones nthe Rea OF chine atingon, 1988), Evesimentee eg Se iva Chet in Tt psc in pom anor Se isin exe sein ere Palen Gai, Pe Onde the Sow ail 1597, De merle sth ca ip tor poi taco ufo sp lie pt ie! an ae ot Marry Wa, Lag” Chines Gg (Caton 193) 5 a lui Zhang Xlanliang, My odki tree (Secker, 1996), Evolutiile Starke in RPC oa emp gt res a Da J Byte Chin's Exonomy, 790-190 From Revcuon to Rform {Stan 199) pears te Dh Pekin, Chin's Modem Econ in Hirt perp (Sood Unt ec Po 07) rpc case i ee ater omoce ak Chine co Onn196 Lect epimers BBiografii (Cea mai important jucrare apr inna engle despre biografa| Jui Mao fost cea a Ju Stuart Schram. Nao Te Tune (Penguin 197), Tot acelast ater 4 mai seri si lures Mao Tve Teng Unrehearaed Tal an leer: 1956 1971 (Penguin, 1975). Un sas extrem de Pett est col li Jerome Cle, ao andthe Chinese Reva ‘ho (Oxford Unversity Pres, 1965). 0 biogralie ex de itera 4 sei clits jumalisl arian Haerson F. Salsbury Tie New Enperors Mao and Deng: A Dual Biography (Harper Cols, 1963), 0 biograie eave ae la had relate gril decomp ale ‘Mao ese crate lu Quam Yanehi, Mao Zedong’ Ma Nat Gad (Fo reign Langvages Press, Beijing 1992), Asa cum o sugerea2i tll, lucrarea vi oft o abordaceechliba lucrn necunonute in China Iai de ani "80, ind mamas hegogrfa era permis, Ponte cite ‘are adap o pozie extrem de esi pivnd rll I Mao al POC in Repulien Poglat Chinez se rures hraea Iu Sao Ya, Mao aed 1 Were Beegars Syracuse Unversty, 1958 Biografia lui Wang Ming Mao Tse-ture (Mocova, 1975) ve ors punctul de vedere alm re ‘uel de Sri chinex provi, O serdar scut dat folostoare ® principaleorcaracterisic ale carierei ui Ma pute gs Tn Ioraea elie Davin, Aco Zedong (Sua, 1997) Extase dia heraile cele ‘nai importante ale li Mao pot fg io lurzea Amel Freemantle, ‘Mao Toe-tre (Mentor, 1971). Va ecomandim st sft Quotations ‘from Chairman Mao Tseng (Fotlgn Languages Pes. Bejing 1968), “Clsiccs rosie” eae a deen Biba Chine tani 90. O prezetre& ‘arcteru Ii Mao, itor sa modal gi compontamentals no oct ‘pedal sia Li Zhisa ip lucratea The Pate Life of Carman Mao (Chatto $1 Windus, 199) Tn plus fo de Ierarca i Harrison Salis bury, The New Enperors, stu nteresante despre Deog Xiaoping nc ‘fe Richard Evans ie incarea Deng Xiaoping andthe Making of ‘Movdeon China (OUP, 1981) si David Goodman in cartea sa Deng ‘iaoping (Canal, 1990,Cea ak aces cole do svi le ‘Deng o-gisil tn Deng Xiaoping, Fundamental Isues in Prevent Day ‘China (Foean Languages Press, 1987), Sw despre Tider taanez (Chiang Ket-shok stim lcrrea ll Elly Hahn Chang Kit sek ‘an Unauthorised Biography (New York, 1955) ete H pein inte ni favorable hi Laue Strong, Ch Pgs for Free dion (New World Press, 1963) ne presi un punt de vedere cre Index 17,171, 72 197 cr SREY, am a ionpao Tang Qo 38,62, 61, 6b, paket eau? 1, 36, 95, 96, 100, Tis, Remy. dane E156, 197 Tah, 18," 330) 125) Kil ing Ti3. 118 12) 19. 10, 1 13 Risinger Henry 18, 129, 197 159, 52s es, 138 an 1 19. 1D URS, Lee Teng 125 9) 190) Let reng 187 Heine 62, 7H, 146, 151 in, ‘io, “is, is Dl fob Fer 183 Lipeog 100,103,108, 10, Tio, 17 Fang Lah 98, 190 Liget 72,"197 in Uta Ion uo Gang 114,115, 190 LinBiao S835. 66, 6, 68 Grea, Mal om, 166, MS na. HT, 18, ier ts Gee Aihony’ 57h 78, 76 Link. Ta 130, 197 Gis Ande He Esha 38 67 138 Te 18, 9, 17 ea, Edvard 112, 138,134 La Yien Th 19? Her Aga ,"185, 16 na Moca Deus 15, 197 Ho Ch Mi 163, 164, Mao nuying 136, 192 Hoven Nie 358 on, Mao Yuan 80> 191, 197 Si ste Ash, "153. 134, Man Zating 3384, 366 138, 186, 137, 138, I60, ge 6h, 68, 75. 8, 83, ee tea, Non, 122, 18 Ba, Be, OS, Be, 1 7 Tih Tho) hag 138, 138198 nox 178, 1, 180, 2, 165, 149, 188 91, 198, 196, or Mat Kat 72, 100, 181, 197 Nefr Jaaral 135, 138, 197 ‘Nnow, Richard 6468, 113, tony 12, “16,97 Paschen, Lama 139 eng chen 8, 181, 196 Palo 7, 164, THR, 198 Qin shi Hoang 72, 198 ee 128. Ba. 73,188 Roo Rat 191 Satin Jost 5h, $2, 62, 70, 72, fie Wk Le Ts, ig, ti, 1s, 1, 19, 1k 18! 150, 15N: 38 139, 168) Jen, 170, 178, sh ist, 190 Sin Yatiee 51138 Sakon Mba is2, 198 Pracher, Mage 150, 131, 133) tak 198 ‘Teo lnp a7, 15D, 198 Troi 18.130. 158 “rama, Hany $121, 198 ‘Wang Donging 80, 81, 198 ‘Wang Hongwes 79, 81! 82. 19, To Wei igsheng 96, 188, 198 Wie Dard 133, 195,198 Wood, Hanes 62 Waetiy 71,176, 198 Keak 99 ine Ish, 198 Xustiyon $3,191, 198 Yan Jug 70, 198 Yan Yer 65, 198 Yang Shangian 105, 198 Yo Wenyuan 9.47."102, 198 Yednying #8, 192, 198 ZeRong 0, 76, 198 ‘ang Ensngund 297 Zao diya 8. 04, "108, 131, 132 os Boou Era 33,57. 68, 7, 3 a BS 88 118118 133, ad, 55, 168, Ti, 188) 192, 188 how Gaon 68,4. 16, 198