Tuberculi. Tuberculii sunt microblaste groase, bogate n substane de rezerv.

Frunzele sunt
reduse la nite solzi evideni. Din mugurii tuberculilor se formeaz tulpini supraterane
florifere.

Forma

tuberculilor

variaz:

oval,

globuloas,

alungit,

comprimat.

Ex.: Helianthus tuberosus (napi porceti, topinambur), Solanum tuberosum (cartof) (Fig. 17).

Fig. 17. Tuberculi: 1 - Solanum tuberosum; 2 - Helianthus tuberosus.

Bulbo-tuberi. Bulbo-tuberii sunt tuberculi scuri, compaci, nvelii de frunze modificate
(tunici) uscate, care poart unul sau civa muguri. Reprezint o form de trecere ntre
tubercul i bulb. Primvara, din mugurii bulbo-tuberilor rmai n sol peste iarn, se formeaz
tulpini supraterane florifere, iar mai trziu noi bulbo-tuberi (de nlocuire). Tulpinile florifere
supraterane se dezvolt din mugurii axilari sau terminali. Bulbo-tuberii noi se pot forma din
muguri situai n axila frunzelor (Colchicum autumnale) sau dispui la vrful bulbo-tuberului
mam (Crocus sativus) (Fig. 18.1.).
Bulbi. Bulbii sunt microblaste acoperite de frunze crnoase n care se depoziteaz substane
de rezerv.
Un bulb este alctuit dintr-o tulpin metamorfozat, puternic turtit (disciform), cu noduri
foarte apropiate. La noduri se inser frunze crnoase care se acoper unele pe altele. Frunzele
externe (tunici, catafile) sunt uscate. Pe partea inferioar a discului tulpinal se dezvolt
numeroase rdcini adventive. Pe tulpina disciform, n axila frunzelor se dezvolt muguri
terminali (centrali) i axilari care vor genera tulpini florifere i bulbi de nlocuire.
Bulb tunicat bulb alctuit din frunze (tunici) mari care se acoper complet unele pe altele;
prezint o tulpin disciform pe care sunt inserate frunze interne crnoase acoperite de frunze
externe (catafile) mari, membranoase, uscate, de culoare brun. Ex.: Allium cepa, Hyacinthus
orientalis (zambila), Muscari comosum (ceapa ciorii), Scilla bifolia (vioreaua) (Fig. 18.2.).

Bulb scvamos bulb alctuit din scvame (solzi); prezint o tulpin disciform pe care se
inser frunze crnoase, mai mici i mai nguste, care se acoper parial, ca nite solzi.
Ex.: Lilium candidum(crin alb), Lilium martagon (crinul de pdure) (Fig. 18.3.).
Cele

mai

multe

specii

bulbifere

aparin

Fam.

Liliaceae,

Iridaceae

Amaryllidaceae

(angiosperme monocotiledonate).

4. Bulbii reprezinta microblaste subterane, invelite de frunze carnoase, pline cu materii de rezerva.
Tulpina propriu-zisa a bulbului este reprezentata de un disc de pe care pleca vertical in jos radacinile
adventive, iar la partea superioara a discului se afla un mugure din care se va dezvolta tulpina florifera.
Acest mugure este invelit de frunze groase si carnoase, pline de substante de rezerva dar frunzele externe
sunt subtiri, brune si solzoase, formate, la maturitate, din tesuturi moarte, dar care servesc la aparare, ele
reprezentand catafile.
Dupa cum frunzele solzoase ale bulbului se acopera complet unele pe altele bulbii pot fi tunicati ca
la lalea (Tulipa gesneriana) si ceapa (Allium cepa) (Fig.124), zambila (Hyacynthus) sau pot fi solzosi cand
solzii nu se acopera complet, ca la crin (Lilium candidum) (Fig.125).