1

Studiul diversității genetice la plante de interes

economic

Student: Duțu Ștefan

Biotehnologii în protecția mediului
Materie: Biologie moleculară aplicată în protecția mediului
 2

Cuprins:

I. INTRODUCERE
1.1. Primele plante modificate genetic
1.2. Plante rezistente la erbicide cu spectru larg
1.3. Plante rezistente la insectele erbivore
II. INFLUENȚELE ECONOMICE A PLANTELOR
MODIFICATE GENETIC
2.1. Alimente modificate genetic
2.2. Cultivarea plantelor modificate genetic
2.3. Opinii pro și contra utilizării geneticii moleculare în agricultură
III. BIBLIOGRAFIE
 3

Introducere
Organismele modificate genetic sunt organisme a căror material genetic a
fost modificat prin tehnici de inginerie genetică. Aceste tehnici constă în izolarea
segmentelor de ADN din materialul genetic provenite de la o ființă vie (virusuri,
bacterii, plante, animale sau om) fiind introduse în materialul ereditar al altor
segmente de ADN. Pentru a realiza acest proces, genele care doresc modificate
trebuiesc atașate unui virus, cu care intră în contact organismul, fie se introduc
direct în nucleul unei celule cu o seringă specială
(Jurnal oficial, Comisia Europeană OMG) 1.1 Primele plante modificate
genetic
 În anul 1986, în SUA
este folosit pentru prima
dată tehnica modificării
genetice la tutun erbicid
tolerant.
 În anul 1889 la Institutul
Max Plank din Koln, se
realizează experimentul
petuniei cu petale divers
Fig. 1: Realizarea tehnicii de însămânțare cu o colorate.
seringă specială  În 1993 aceste studii îi
conferă sfeclei de zahar,
rezistență împotriva
virusurilor.
 În anul 1993, tomatele
FlavrSavr au fost
primele OMG care au
primit autorizația de a fi
comercializate în Anglia
(Ghid de buzunar.
Fig. 2 : Petunia modificată genetic Culturi și politici OMG)

Prima generație OMG a fost dezvoltată pentru îmbunătățirea performanțelor de

producție (bumbac, porumb, tomate, soia, rapiță pentru ulei, inul pentru semințe)
toate tolerante la erbicide. A doua generație OMG a vizat utilizarea în alimentația
omului (soia cu un conținut ridicat de acizi grași nesaturați). A treia generație de
OMG a vizat industria farmaceutică și aplicațiile medicale.
 4

1.2 Plante rezistente la erbicide cu spectru larg

a. Potențiale beneficii
Aceste plante nu necesită pulverizare înainte de apariție, astfel încât pot fi mai
ușor integrate cu sistemele de prelucrare zero sau minime. Acest proces va reduce
eroziunea, păstrarea umidității și conservarea microfaunei solului. Genele de
rezistență utilizate cel mai frecvent sunt pentru glifosat sau glifosinat rezistență.
Acestea sunt mai puțin persistente decât multe erbicide și utilizarea acestora pe o
perioadă lungă de timp ar putea reduce reziduurile toxice din apele subterane. Un
alt avantaj ar fi stratrgia de combatere a buruienilor care utilizează culturi
rezistente la erbicide. Acestea asigură posibilitatea de a controla anumite biotipuri
de rezistență la erbicide, de exemplu iarba neagră (Alopecurus myosuroides).
b. Potențiale riscuri
Introducere genelor moleculare la specii înrudite buruienilor poate crea un erbicid
rezistent la buruieni. „Stabilirea genei” ar trebui să fie împiedicată de modul de
utilizare a erbicidului. Pulverizarea în marjele de câmp poate avea un impact
direct asupra biodiversității și să creeze oportunități pentru germinarea
voluntarilor toleranți la erbicide prin creșterea microsit-ului. Efectele cu spectru
larg oferă posibilitatea agricultorilor să urmeze o politică „curată”. Aceasta ar
putea afecta biodiversitatea terenurilor agricole prin eliminarea surselor de hrană
benefice anumitor specii, de exemplu păsări (Farid E.Ahmed, Detection of
genetically modified organisms in foods, 2002).
c. Beneficii sau riscuri?
Nu se știe dacă utilizarea culturilor tolerante la erbicide va crește sau va scade
diversitatea și cantitatea de erbicid utilizat. Diversitatea ar trebui menținută pentru
a minimiza presiunile de selecție asupra populațiilor de buruieni, deși cantitatea
ar trebui redusă la minim (Rosie S. Hails, Genetically modified plants – the debate
continues, 2000).
1.3. Plante rezistente la insecte erbivore
Prin evoluția modificărilor genetice au fost introduce transgene care prezintă o
serie de proteine toxice pentru insecte. Mazărea, lectinele, inhibă unele sisteme
digestive la insecte. Cea mai comună strategie de a îndepărta insectele este aceea
de a folosi proteinele bacteriei Bacillus thuringienis, care afectează sacul vitelin
al insectei și provoacă absorbția masivă a apei (Ivănescu L., Curs Metodologia
întocmirii studiilor de impact).
 5

II. INFLUENȚELE ECONOMICE A PLANTELOR MODIFICATE GENETIC

Potrivit datelor ISAAA, suprafețele cultivate cu plante modificate genetic la nivel
mondial au depășit anul trecut 160 milioane de hectare, cu o creștere de 8% față
de anul 2016. Țările în curs de dezvoltare au o creștere a suprafețelor cultivate cu
plante modificate genetic de două ori mai mare. Acestea reprezintă 60% din
creșterea mondială înregistrată de culturile transgenice, fiind așteptată o creștere
substanțială a suprafețelor cultivate. Aproape 90% din suprafața plantată cu
organisme modificate genetic în 2007 se rezumă la 5 țări în America de Nord și
Sud, 80% în SUA, Argentina și Brazilia. În țările intens populate, China și India,
mai puțin de 3% din suprafața cultivabilă sunt plantate culturi modificate genetic,
dintre care aproape exclusiv bumbac modificat genetic
(http://www.gazetadeagricultura.info/marketing/12120-recunoasterea
produselor-modificate- genetic.html)

2.1. Alimente modificate genetic

(http://www.realitatea.net/ce-sunt-organismele-modificate-genetic-sunteti-de-
acord-cu- ele_821597.html)

Planta Caracteristici de cultivare Caracteristici nutriționale și de

prelucrare
Porumb - Rezistență la boli - Conținut mai mare de amidon
- Rezistență la insecte - Amidon modificat
- Rezistență la dăunători din depozit - Conținut ridicat de lizină și triptofan
- Conținut îmbunătățit de proteine

Soia - Protecție față de insecte - Compoziție îmbunătățită a uleiului

- Rezistență la viroze - Conținut crescut de vitamina E
- Nivel scăzut de compuși flatulenți
Orez - Rezistență față de bacterii - Conținut mai mare de pro-vitamina A
- Rezistență față de insecte - Conținut mai mare de fier
- Rezistență la dăunători de depozit
- Rezistență la boli de natură fungică
- Toleranță erbicide
- Capacitate de fotosinteză crescută
Cartof - Rezistență la insecte - Conținut mai ridicat de amidonuri
 6

- Rezistență la boli fungice

- Rezistență la virusuri
- Rezistență la dăunători de depozit
- Rezistență la lovituri
Rapiță - Protecție crescută la boli - Compoziție îmbunătățită a uleiului
- Protecție față de insecte
Tomate - Rezistență la insecte - Conținut crescut de licopen
- Rezistență la boli - Proprietăți de procesare îmbunătățite
- Rezistență la virusuri

2.2. Cultivarea plantelor modificate genetic

a. porumbul – a fost modificat de
natură să-și dezvolte propriul
insecticid. Șoarecii hrăniți cu porumb
modificat genetic au probleme de
reproducere și fertilitate.

b. soia – a fost modificată să reziste la ierbicide.

În urma acestui proces a crescut cantitatea de
făină de soia, tofu, băutură de soia, ulei de soia,
etc. Hamsterii hrăniți cu soia modificată genetic
au probleme de înmulțire și o rată ridicată a
mortalității.

c. orezul – cultură emblematică a Asiei de Sud Est a fost modificată genetic ca să

conțină o mare cantitate de vitamina A. Conform China Daily s-au semnalat
probleme serioase de sănătate publică și de mediu date de culturile de orez OMG,
care dau reacții alergice.
d. rapița - uleiul de rapiță se folosește la
producerea de ulei comestibil și margarină. De
asemenea, mierea de albine poate fi produsă din
flori de rapiță. În Germania, autoritățile au
raportat că o treime din polenul prezent în
mierea canadiană provine de la culturi
modificate genetic.
 7

e. tomatele – au fost modificate pentru

păstrarea mai îndelungată pe rafturi,
prevenindu-se alterarea lor care, în mod
natural, are loc rapid. La efectuarea unui test
vizând siguranța roșiilor OMG, unele
animale au murit la câteva săptămâni de la
ingerarea unor astfel de tomate.
f. mazărea – cea modificată genetic a fost identificată ca fiind cauza unor
răspunsuri imunobiologice la șoareci și posibil la om. O genă de fasole a fost
inclusă în mazărea modificată genetic, cu scopul de a crea o proteină care
funcționează ca un pesticid.
g. produsele din lapte – s-a descoperit că 22% din vacile de pe teritoriul SUA au
fost injectate cu hormon de creștere bovin recombinant (modificat genetic) –
rbGH. Acest hormon determină vacile să-și sporească producția de lapte cu 15%.
Laptele provenit de la astfel de vaci conține un nivel ridicat de IGF-1 (Insulin
Growth Factors – factori de creștere a insulinei). Studiile au arătat că nivelurile
sporite de IGF-1 în corpul uman au fost asociate cu cancere de colon și de sân.
(http://www.agir.ro/buletine/41.pdf)
2.3. Opinii pro și contra utilizării geneticii moleculare în agricultură
Părerile specialiștilor în agricultură și ale oamenilor de știință sunt încă
împărțite, între cei care susțin că aceasta ar fi o soluție pentru rezolvarea
unor situații precum foametea din unele zone din Africa sau Asia și cei
care spun că acest tip de plante pun în pericol sănătatea oamenilor.
 8

Sursa http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricultura/11566-
imbolnavirea-organismul-prin-inginerie-genetica.html

BIBLIOGRAFIE
Ghid de buzunar. Culturi și politici OMG
http://www.realitatea.net/ce-sunt-organismele-modificate-genetic
sunteti-de-acord-cu- ele_821597.html
http://www.agir.ro/buletine/41.pdf
http://www.infomg.ro/web/ro/Legislatie_OMG/Legislatie_RO/
http://www.gazetadeagricultura.info/marketing/12120-recunoasterea
produselor-modificate- genetic.html
http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricultura/11566-
imbolnavirea-organismul-prin- inginerie-genetica.html
http://www.ornl.gov/hgmis/elsi/gmfood.shtml
http://www.badpolitics.ro
http://www.forbes.ro/Culturile-transgenice-acopera-10-din-supratele-
cultivate-din-lume_0_3743.html
 9

http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_România
Ivănescu L., Curs Metodologia întocmirii studiilor de impact
Farid E.Ahmed, Detection of genetically modified organisms in foods,
2002