Sunteți pe pagina 1din 4

Alexandra Mariana Muat, AMG 1 C

Process investigativ pe etape:


Fumatul n timpul sarcinii
I. Stabilirea temei de cercetare: Fumatul n sarcin
Statistic o femeie insarcinata din 5 fumeaza pe tot parcursul sarcinii, ceea ce corespunde la mai mult de 180.000 de
copii ce fumeaza pasiv inca din uter. Iata o imagine de ansamblu a riscurilor asociate fumatului, inainte si in timpul celor
40 saptamani de sarcina.
In ciuda mesajelor de sanatate publica, fumatul, continua sa creasca in randul femeilor. Dincolo de riscurile unor
boli, exista probleme specifice ale fumatului in timpul sarcinii.

II. Stabilirea obiectivelor: Reducerea fumatului n rndul femeilor nsrcinate


Viitoarele mame ar trebui s aib n vedere sntatea ftului i a lor. S-au demonstrat strnse legturi ntre
consumul fumat i diferite malformaii suferite de copii ale cror mame consum alcool, fumeaz sau se drogheaz.
Personalul medical care supravegheaz mamele n timpul sarcinii ar trebui s le informeze permanent cu privire la
riscurile la care se expun pe ele i viitorii lor copii atunci cnd fumeaz sau consum alcool frecvent. Prin chestionarul
ataat i prin sfaturile permanente ale personalului medical ar trebui s obinem o scdere a numrului de mame care
fumeaz i abuzeaz de alcool n timpul sarcinii.

III. Documentarea
Compozitia fumului de tigara este complexa. Aceasta depinde de tipul de tutun (blond, brun), aditivi si modul de
consum. Mai mult de 4000 de substante au fost identificate. In faza de gaz, sunt: dioxidul de carbon 10 la 15%,
monoxidul de carbon 3-6%, 0,1 la 0,2% din hidrogen, cianuri si compusi organici volatili (1-3%), cum ar fi aldehide,
cetone si hidrocarburi. In faza solida, sunt cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, nitrati, aldehide, nitrozamine,
cetone, benzen, elemente radioactive), iritante (acroleina), metale (nichel, cadmiu), radicali liberi (chinone, hidrochinona
, epoxizii, CO, compusi peroxy), si nicotina. Principalii constituenti ai tutunului trec bariera placentara si pot ajunge la fat.
De exemplu, rata de carboxihemoglobina materna variaza de la 5 la 15% pentru un consum de 20 de tigari pe zi si cea a
fatului este de 1,8 ori mai mare decat a mamei.
Fumatul poate fi evaluat cu precizie prin masurarea cotininei. Cotinina reprezinta 80% din produsele de degradare
ale nicotinei. Este prezenta in toate mijloacele biologice (sange, urina, saliva, lapte, par, lichid amniotic, ...). Cotinina este
gasita in lichidul amniotic si la fat (la 30 pana la 45% dintre mamele fumatoare).
Fumatul maternal si paternal creste durata de timp pentru a concepe un copil si acesta este un factor important din
cauza caruia parintii sunt mai in varsta. Tutunul scade rezerva ovariana in ovocite, are un anti-estrogen care afecteaza in
special mucusul cervical, si promoveaza productia de androgeni suprarenali. Mai mult, tutunul scade fertilitatea prin
cresterea infertilitatii a trompelor uterine si prin urmare si numarul posibilelor sarcini evolutive. Rata de succes pentru
fertilizarea in vitro este diminuata.
Fumatul creste, de asemenea, frecventa unui numar mare de patologii ale sarcinii. In primul rand, riscul de sarcina
extrauterina este crescut la femeile fumatoare si acesta creste proportional cu doza de tutun (cu cat consumul este mai
mare, cu atat si riscul de sarcina extrauterina este mai mare). Nicotina scade mobilitatea trompelor uterine (capacitatea
de miscare in interiorul trompelor), apar spasme cand se impinge embrionului in uter si creste riscul de sarcina
extrauterina. Acest risc revine la un nivel normal (ca cel al unei femei nefumatoare) in cazul in care fumatul este oprit cu
o luna inainte de conceptie.
1

Alexandra Mariana Muat, AMG 1 C

Al doilea efect nociv al fumatului in timpul sarcinii este riscul de avort spontan. La femeile care fumeaza, riscul de
avort spontan este inmultit cu 1.5 pana la 3 in functie de doza. Astfel, la marile fumatoare (mai mult de 20 tigari pe zi),
riscul de avort spontan este de 20% fata de 10% in randul femeilor nefumatoare. Se poate ajunge la 35%, in cazul in care
consumul este de 35 de tigari pe zi. Riscul de avort spontan este, de asemenea, crescut la fumatoarele pasive (cel putin o
ora pe zi), mai ales in primele saptamani de sarcina. Mecanismele invocate? Calitatea slaba a endometrului devine
nepotrivita pentru implantarea ovocitelor si acestea se altereaza, scaderea fluxului de sange uterin si afectarea de
blastocist (embrion intre a cincea si a saptea zi dupa fertilizare) de catre nicotina.
Un alt risc? Tot de tutun poate fi legata si sangerarea din timpul sarcinii, de asemenea, aceasta fiind proportionala
cu doza. Riscul relativ de hematom retroplacentar este inmultit cu 1,5. Riscul scazut de insertie a placentei se inmulteste
cu 2 pana la 3. Placenta la femeile fumatoare are o suprafata mai mare din cauza hipoxiei.
Fumatul creste de asemenea riscul de prematuritate, in special din cauza ruperii prematura a membranelor.
Ruperea prematura a membranelor inainte de 34 saptamani de sarcina este de trei ori mai frecventa la femeile care
fumeaza. Acest risc depinde de doza si este, de asemenea, legat de varsta mamei. Este important sa retineti ca acest risc
crescut dispare in cazul in care femeia renunta la fumat inainte de conceptie si scade in mod semnificativ in cazul in care
se renunta la fumat in primele 15 saptamani de sarcina.
Alte efecte ale fumatului asupra sarcinii? Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina este mai putin comuna la
femeile care fumeaza, dar aceasta este mult mai grava atunci cand apare. Tutunul este, de asemenea, responsabil
pentru: o crestere de patologii orale, riscul de vergeturi, procesul anormal de vindecare dupa cezariana si modificari ale
unor parametri de laborator ( glicemie, nivel de insulina).
La fat, principalul risc este cel al unei cresteri a retardului de crestere intrauterina (IUGR). Relatia dintre numarul de
tigari fumate pe zi si deficitul ponderal la nastere nu este liniara. Chiar si cateva tigari pe zi reduc cresterea fetala. Astfel,
prevalenta de IUGR trece de la 8,5% la 14,7% pentru un consum de la 1 la 5 tigari pe zi si 18,7% in cazul in care aceasta
depaseste 10 tigari pe zi.
Fumatul mamei poate determina, de asemenea, malformatii fetale. Tousi, acest punct este controversat. Unii autori
au sugerat o posibila crestere a numarului de anomalii ale tubului neural, anomalii ale membrelor, malformatii cardiace
sau urinare. Acest risc pare semnificativ pentru consumul a mai mult de 20 de tigari pe zi.
Un alt risc asociat cu fumatul in timpul sarcinii este moartea fetala intrauterina. 11% dintre cazurile de moarte
fetala sunt cauzate de tutun (din cauza complicatiilor placentare si riscului cresterii intrauterine).
In cele din urma, fumatul reduce frecventa respiratiei fetale, variabilitatea ritmului cardiac fetal, miscarile fetale si
cresterea debitului cardiac si a frecventei cardiace.

IV. Stabilirea ipotezei de cercetare: Dac personalul medical se va implica activ i


va monitoriza atent mamele ce fumeaz n sarcin, acestea vor renuna la
fumat
V. Eantionarea
n acest proces investigativ optm pentru o selecie raional respectiv subiecii vor fi doar viitoare mame care
fumeaz n timpul sarcinii indiferent dac contientizeaz sau nu efectele negative care le are fumatul asupra lor i a
copiilor lor.

VI. Stabilirea metodei de cercetare


Metoda pentru care am optat este una de anchet social respectiv chestionarul. Va vom prezenta n cele ce
urmeaz chestionarul propiu-zis cu ajutorul cruia dorim s influenm numrul mamelor ce fumeaz n sarcin.
2

Alexandra Mariana Muat, AMG 1 C

Chestionar
1. Suntei o persoan delstoare?
a) Da
b) Nu c) Nu conteaz
2. Cunoatei implicaiile fumatului n timpul sarcinii asupra dvs. i a ftului?
a) Da
b)Nu c)Nu m intereseaz
3. De ce anume avei nevoie pentru a renuna la fumat? Descriei.
4. Nu exist nici o modalitate prin care s obinei ceea ce ai descris mai sus i s renunai la fumat?
a) Exist dar nu vreau s mi bat capul
b) Nu exista
c)Momentan mi convine situaia
5. Periclitnd viaa dumneavoastr i a copilului dumneavoastr considerai c peste ani vei regreta ceea ce ai
fcut?
a) Da, dar nu conteaz
b) Nu, nu vd nimic ru n a fuma
c) Sigur voi gsi o rezolvare atunci
6. Ai fost sftuit de personalul medical s renunai la fumat cel puin pe perioada sarcinii i alptrii?
a) Da
b) Nu
c) Am fost sftuit dar nu mi se par deajuns motivele prezentate pentru a
renuna la fumat
7. Din problemele prezentate de personalul medical considerai c vi se va ntmpla dumneavoastr sau copilului
ceva ru? Descriei.
8. Dac vei nate un copil cu probleme grave de sntate, l vei iubi ndeajuns pentru a avea toat viaa grij de
el?
a) Da
b) Nu
c) Nu consider oportun ntrebarea

VII.

Recoltarea informaiilor

Acest chestionar a fost oferit de ctre personalul medical tuturor mamelor ce erau internate n secia de gravide cu
probleme a spitalului Cantacuzino din Bucureti. n momentul chestionrii, n acea secie se aflau internate un numr de
50 de paciente dintre care 30 fumtoare.

VIII.
Prelucrarea i analizarea informaiilor obinute n urma chestionrii
subiecilor
Prin analizarea chestionarului s-au constatat urmtoarele:
a) 50% din pacientele chestionate nu realizau ct de duntor este fumatul asupra ftului
b) Au existat paciente care nu au rspuns onest n chestionar
c) n ciuda faptelor grave pe care le-au descris n chestionar 20% din viitoarele mame nu au renunat la fumat

IX.

Analiza calitativ i cantitativ

n urma chestionrii subiecilor s-au constatat urmtoarele:


a) Caracterul anonim al chestionarului a fcut ca subiecii s se simt confortabil n momentul completrii
acestuia.
b) Prin implicarea activ a medicilor i asistentelor n aceast problem s-a observat c toate mamele care au
renunat la fumat dup completarea chestionarului nu au mai revenit n spital pe parcursul sarcinii.
3

Alexandra Mariana Muat, AMG 1 C

c) Mamele care au continuat s fumeze s-au artat foarte deranjate de desfinarea locurilor de fumat din curtea
spitalului.
d) Au existat de dou ori mai multe paciente care au cerut asisten psihologic dup completarea chestionarului
deoarece au contientizat c fumatul este o problem de ordin psihic, neavnd nici o legtur cu o dependen
fizic.
e) La ultima ntrebare din chestionar, 75% din pacientele care nu contientizau efectele duntoare ale fumatului
asupra ftului, au rspuns nu, ceea ce nseamn c un numr de aproximativ 12 copii vor ajunge n grija statului
n cazul n care se nasc cu orice fel de malformaie
f) Trei dintre mamele care au continuat s fumeze, au nscut nainte de termen iar copii au stat cel puin o
sptmn n secia de terapie intensiv a spitalului suferind de probleme cardiace sau respiratorii.

X. Validarea ipotezelor de cercetare


n urma monitorizrii pacientelor ce erau internate la momentul T0 n spital, s-a constatat c prin implicarea activ a
personalului sanitar n consilierea i supravegherea acestora, 21 din cele 30 de paciente au renunat la fumat i nu au
mai revenit n spital pe parcursul sarcinii.