Lungu [41] propune alt abordare a prioritilor de consolidare a cldirilor avariate

sever de cutremure i anume c aceste prioriti trebuie stabilite n funcie de clasa real de
risc seismic. Aceast clas real trebuie s ia n considerare explicit:
1. Consistenele colapsului cldirii msurate prin:
a. Numr de victime omeneti;
b. Valoarea pierderilor materiale;
2. Gradul real de fragilitate/vulnerabilitate a structurii n cazul unui cutremur major, de
proiectare, grad definit prin urmtorii indicatori:
a. Gradul de avariere a cldirii n 1977 i reparaiile la structur fcute dup
1977;
b. Numrul de niveluri ale cldirii;
c. Existena parterului flexibil pentru spaii comerciale;
86

d. Lipsa de simetrie/ ordine n plan a structurii (cldiri de col etc.) i prezena

etajelor pariale, retrase, la ultimele nivele;
e. Degradarea structurii de rezisten din cauza interveniilor pentru schimbarea
funciunii de la parterul cldirii.
Totodat sunt recomandate urmtoarele prioriti de consolidare n Bucureti [41]:
1. Cldirile nalte peste P+7E din beton armat construite n centrul Capitalei nainte de
1945 avnd ca funciuni, n ordine:
a. Hoteluri;
b. Locuine cu magazine sau spaii publice la parter;
c. Locuine.
2. Cldirile de spitale cu servicii de urgen i sli de operaie, Staii de salvare, Centre
de comunitii, Staii de distribuie energie electrice i spaii centrale pentru reele de
gaze i ap.
Pn n prezent, 31 de cldiri, nsumnd 757 de apartamente, au fost consolidate n
Bucureti, cele mai vechi cldiri fiind construite n anul 1880, una situat pe str. Covaci,
cealalt pe B-dul Lascr Catargiu.
Observnd faptul c n aproape 20 de ani s-au consolidat numai 31 de cldiri, iar lista
cldirilor ncadrate n clasa I de risc seismic cuprinde 374 de imobile, se impune o nou
strategie a autoritilor de reducere a riscului seismic pe termen scurt.