Tema: Actul juridic civil. Nulitatea actului juridic civil.

(1)
Tema: Actul jur civil si conditiile de valabilitate ale acestuia.(2)
1. Notiunea actului juridic civil(1)
2. Clasificarea actelor jur civile
3. Conditiile
I
Actul jur civil este manifestarea de vointa a persoanelor fizice si juridice cu scopul de a naste de a
modifica sau stinge drepturimsi obligatii civile.(art 195)
Conform doctrinei de specialitate actul juridic civil este actul savarsit in scopul de a produce efecte de
drept adica de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice.
Termenul de act are 2 intelesuri:
1. Act- manifestare de vointa efectuata cu intentia de a produce efecte juridice
2. Act- inscris constatator al operatiunii juridice
Actul jur civil face parte din categoria faptelor juridice dar se deosebeste de evenimentele si actiunile
omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice. Avtul jur se deosebesc de actele
administrative ale organelor de stat, organele auto administrarii locale care duc la aparitia, modificare sau
incetarea drepturilor si obligatiilor unui subiect de drept concret.
Astfel de acte administrative sunt: Licentierea, Retragerea loturilor de pamant daca nu sunt folosite dupa
destinatie.
Importanta actelor jur civile este determinata de realitatea ca actul juridic reprezinta principalul izvor de
drepturi si obligatii civile. Cunoasterea acrului jur civil este necesara pentru o,corecta aplicare a legii
deoarece actul jur civil este instrument principal prin care se realizeaza, dinamica circuitului civil si a
circuitului economic.
Sub aspect stiintific teoria actului juridic civil este cea care elaboreaza notiuni de baza folosite nu
numaimin institutia dreptului civil cum sunt: drepturile reale, obligatile, succesiunile, contrwctele dar si
cele de catre alte ramuri ale dreptului.
Trasaturile caracteristice ale actului jur civil sunt:
1. Manifestare de vointa ce provine de la una sau mai multe persoane fizice sau juridice.
2. Manifestare de vointa este exprimata cu intentia de a produce efecte juridice.
3. Efectele juridice urmarite sunt crearea, modificarea, stingerea unuimraport jur civil concret.
II
Actul jur este un proces general obtinut printrun proces de abstractizare, generalizatoare ale
caracteristicilor comune diferitor acte. Astfel clasificarea este necesara pentru o mai buna cunoasterea a
acestei institutii primcipale ale dr civil.
Criteriile de clasificare:
1. Dupa nr partilor si exprimarea vointei lor
a. acte unilaterale sunt actele in care numai o singura parte isi exprima vointa.ex: testament, procura.
Este important de accentuat ca in cazul acestor acte, vointa este manifestata de catre o singura parte dar
nu de o singura persoana.

b. acte bilaterale sunt actele in care se expeimq vointa ambelor parti ale raportului juridic. Actul jur civil
bilateral tipic este contractul. Contractele dupa continut pot fi clasificate in: unilaterale, bilaterale.
Contrwctul unilateral este un act jur bilateral care da nastere la obligatii numai in sarcina uneia dintre
parti, cealalta parte avand numai drepturi, cum este contractul de imprumut (prin el o parte numita
imprumutator se obliga sa dea in proprietatea celeilalte parti numita imprumutatul, bani sau alte bunuri
fungibile, iar acesta se obliga sa restituie banii in aceeasi suma sau gunuri de acelasi gen, calitate,
cantitate la expirarea termenului pentru care iau fost date), de donatie etc.
Contractul bilateral este un act bilateral care da nastere la obligatii atat pentru o parte cat si pentru
cealalalta parte(in aceste contracte sunt 2 persoane debitor si creditor).
c. Acte multilaterale acte in care se exprima vointa a 3 sau mai multe parti. Sunt multilaterale comtracte
de societate, adica actele prin care mai multe parti se asociaza pentru realizarea unui scop comun
adoptanduse contributia fiecaruia in parte.
2. Dupa scopul urmarit la incheierea lor
a. Acte jur cu titlu oneros sunt acele acte in care ambele parti primesc un folos patrimonial ex contract de
vanzare cumparare, de locatiune...
b. Acte juridic cu titlu gratuit sunt acele acte in care numai o parte primeste un folos patrimonial ca
testamentul donatia contrwctul de imprumut.
Ele se subclasifica
Acte cu titlu oneros sunt comutative sau aleatorii.
Comutative sunt acele acte cu titlu oneros in care partile cunosc sau pot cunoaste chiar din momentul
incheierii lor existenta si intinderea obligatiilor ce le revin. Ex comtract de vanzare cumparare.
Aleatorii sunt acele acte cu titlu oneros in care partile au posibilitate unui castig sau riscul unei pierderi de
care fac sa depinda existenta sau intinderea unei obligatii. Ca loteria, contractul de asigurare.
Acte cu titlu gratuit sunt liberalitati sau dezinteresante.
Liberalitatile sunt acte in temeiul carora urmeaza sa se transmita un bun o fractiune de patrimoniu sau un
patrimoniu. ex donatiile, legatele. Obiectul legatului poate fi transmiterea in proprietate, folosinta, un alt
drept real al bunurilor care fac parte din patrimoniul succesoral.
Dezinteresantele sunt acte care prin temeiul carora niciun bun nu urmeaza sa iasa din patrimoniul celui
care procura altuia un folos de exemplu imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit.
3. Dupa modul de incheiere
a. acte consensuale sunt acele acte care se considera incheiate si drepturile si obligatiile partilor apar din
momentul cind acestea au ajuns la un consens. Aceste acte iau nastere prin simpla manifestare de fointa
a partilor, ex vamzare dump, schimbul, arenda, locatiunea...
b. acte reale sunt acele acte care se considera incheiate si drepturile si obligatiile apar din momentul
transmiterii bunurilor de ex contrwctul transporturi de marfuri, imprumut...
c. acte solemne(formale) sunt acele acte pentru formarea carora simpla manifestare de vointa este

insuficienta, legea cerind ca vointa sa imbrace o forma speciala, ex vanzare cump, donatii...
4. Dupa momentul procedurii efectelor lor
a. actul intre vii sunt actele efectele carora se produc in timpul vietii subictelor de drept care le incheie, si
repreainta marea majoritate a actelor jur civile.
b. acte pentru cauza de moarte sunt acele acte a caror esenta este producerea efectelor numai la
moartea autorului lui, aceste acte fiind facute tocmai in considerarea mortii, ex contrwctul vanzare
cumparare cu conditia intretinerii pemviata, donatia de bunuri viitoare, testament, etc
5. Dup efectele lor
a. acte cosntitutive sunt acele acte prin care se creeaza raporturi juridice care au in continutul lor drepturi
si obligatii inexistente anterior. Ex ipoteca,
b. acte translative sunt acele acte prin care se stramuta un drept dintrun patrimoniu in altul, ex contrwct
de vanzare cumparare, cesiunea de cleanta.
c. acte declarative sunt acele acte care definitiveaza drepturile preexistente. ex partajul averii
6. Dupa importanta lor in raport cu un bun sau in patrimoniu
a. acte de conservare, acte care reeprezinta o masura de preintampinare a pierderii unui drept, el este
totdeauna avantajos si este un act care este menit sa pastreze un drept in patrimoniul unei persoane ex
scrierea unei ipoteci
b. acte de administrare, acte prin care se tinde la opunere in valoare, la omexploatare a unui bun sau a
unui patrimoniu ex reparariile de intretinere a unei case, scoli, institutii etc.
c. acte de dispozitie, acte care au ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini
reale a unui bun. ex vanzarea, donatia, ipotecul.
7. Dupa modalitate de incheiere
a. acte strict personale
b. acte incheiate prin reprezentare
8. Dupa corelatia dintre ei
a. acte jur principale exista de sine statator independent.
b. acte jur accesorii existenta carora depind de un alt act.
III
Comform legislatieimin vigoare actul jur este valabil daca sunt respectate anumite conditii conform
legislatiei in vigoare:
1. legalitatea continutului actului juridic, contintutul actelor jur sa fie legale, conformlegislatiei civile.
2. capacitatea de a comtrwcta cansta in aptutidinea persoanei de a deveni titular de drepturi si obligatii
prin incheierea actelor de drept civil.
Pereoana fizica trebuie sa dispuna de capacitate de exercitiu deplina iar minorii pot sa exercita acele acte
conform capacitatii lor in limitele legii, CCRM.
Persoana juridica pot incheia orice acte dar sa nu contrwcina obiectului de actvitate din documentele de

constituire, unele categorii de acte juridice pot fi incheiate numai daca dispune de licenta
3. consimtamantul,,conditie esentiala de fond generala ce consta in hotararea de a incheiamun act juridic
manifestat. Necorespunderea vointei interioare cu cea exterioara este temei de declarare a nulitatii
actului juridic.
Pentru a fi valabil, Consimtamantul trebuie sa indeplineasca conditii:
1. sa emane de la o persoana cu discenramant
2. sa fie facuta cu intentia de a produce efecte juridice
3. sa fie exteriorizata
4. sa nu fie alterata de un viciu
1. conditia de discernamant nunpoate fi redusa la conditia "consemtwmantul sa emane de la o persoana
capabila cu capacitate de exercitiu", intrucit pot fi lipsite de discernamant nu numaimpersoanele lipsite de
capacitate de exercitiu dar si persoanele cu capacitate de exercitiu deplina. Lipsa de discernamant se
poate datora varstei fragide, alienatile sau debilitatii mentale permanente si persoanele in stare de
turbulare a mintii vremelnice. Aceasta se intampla in cazul betiei, narcomanie.
Lipsa de discernamant se echivaleaza cu lipsa consimtamantului. Cerinta consimtamantului rezulta din
natura actului juridic caree este o manifestare de vointa facuta in mod constient cu re
rezentarea urmarile juridice.
2. se intelege ca prin manifestare de vointa persoana se angajeaza juridic (realizarea acestui raport
juridic este susceptibil de obtinut prin forta de constrangere a statului la nevoie.).
De obiecei se considera ca lipseste intentia de a produce efecte juridice in urmatoarele ccazuri:
1. cind manifestarea de vointa a fost facuta din gluma
2. cind a fost facuta din prietenie, curtoazie
3. cind a fost facuta cu rezerva mentala
4. cind este foarte vaga

3. Pentru a dobandi valoare juridica de consimtamant vointa interioara,psihologica trebuie sa se

manifeste in exterior. Exteriorizarea manifestarii de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice
este dominata de principiul alegerii libere a formei de manifestare a vointei.
Manifestare de vointa poate fi expresa sau tacita. Modurile obisnuite de manifestare a vointei sunt
urmatoarele: verbal, scris, prin geste si alte.
In privinta taceri putem spune ca tacerea prin ea insusi nu valoreraza consimtamant dar prin exceptie
valoreaza cosimtamant in cazuri:
cind prevede legea, cind partile stabilesc prin vointa lor si cind dupa obiecei tacerea se considera
acceptare sau neacceptare.
4. Viciie de consimtamant sunt acele imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a
face un act juridic. In cazul viciilor de consimtamant manifestarea de vointa exista fie in continutul sau
intelectual constient cum este in cazul dolului fie in caracterul sau liber ca in cazul violentei al leziunii,
viciile de consimtamant: eroarea este omfalsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic, in
literatura de specialitate se deosebesc tipuri de eroare:
1. dupa natura realitatii se deosebeste
eroarea de fapt- falsa reprezentare a unei situatii faptice in legatura cumincheierea si la momentul
incheierii actului juridic
eroarea de drept- falsa rerlrezentare a existentei sau continutul actului normativ la incheierea unui act

juridic.
2. dupa grwcitatea si consecintele ce le produce se deosebeste:
eroare obstacol- eroarea care datorita gravitatii impiedica formarea actului juridic, deoarece in cazul
actelor bilaterale manifestarea de vointa a partilor nici nu se intalnesc. Acest tip de eroare cuprinde:
eroarea asupra naturii juridice a actului juridic, de ex: omparte crede ca incheie contractulmde vanzare
cumparare iar alta parte crede ca incheie in act de donatie.
eroarea asupra identitatii obictului actului- se confunda obiectul contrwctului de..... astfel o parte crede ca
obiect al contrwctului este o casa iar cealalta parte crede ca este o alta casa. Acest tip de eroare atrage
nulitatea absoluta a actului juridic.
Eroarea ca viciu de consimtamant este omalterare a consimtamantului care exista, are 2 forme:
eroarea asupra substantei obiectului actului juridic, o,persoana crede ca cumpara un tablou original insa
in realitate cumpara o copie.
eroarea asupra identitatii persoanei.
Eroarea indiferentsa este falsa reprezentare a unor elemente neesentiale la incheierea actului juridic si
nu produce efecte asupra valabilitatii actului juridic civil.
Dolul(viclenia) este o cauza de nukitate a actului cind mijloacele viclene intrebuintate de una din parti
care fac ca cealalta parte sa incheie contracte. Prin dol persoana induce in eroare prin mijloace viclene
cu scpul de a o face sa incheie contractul. Dolul este o eroare provocata.
Dupa natura elementelor deosebim:
1. dolul principal, are la baza elemente determinate la incheierea contractului. In lipsa erorii date
contractul nu ar fi fost incheiat acest dol atrage anularea actului juridic.
2. dolul incident cade asupra unor elemente nedeterminate la incheierea actului jur pentru a constituie
vicii de consimtamant dolul trebuie sa indeplineasca conditii:
sa fie determinat, sa provina de la cealalta parte.
Violenta este un viciu de cosimtamant prin care o persoana este amenintata cu un rau de natura sa
provoace o temere ce determina persoana sa incheie actul juridic,pe care in conditii obisnuite nu lar fi
incheiat.
Dupa efectele pe care le produce violenta, este de 2 feluri:
1. violenta fizica 2. violenta psihica,,morala.
Violenta presupune elemente:
1. obiectiv si exterior ce consta in amenintarea cu un rau, elementul psihologic care consta in insuflarea
unei temeri care determina pe victima sa incheie un act juridic pe care in lipsa temerii nu lar fi incheiat.
Pentru a fi un viciu de consimtamant violenta trebuie sa indeplineasca conditii:
1. sa fie determinata pentru incheierea actului juridic
2. sa die ilicita si injusta
Leziunea este paguba materiala pe care o sufera una din parti din cauza disproportiei vadite de valoare
dintre cele 2 prestatiiDaca... diversiattea cauzelor care le determina nulitatile,pot fi,clasificate in fucntie de
diferite criterii, cea mai importanta clasificarea nulitatii se face in functie de natura interesului ocrotit prin
norma incalcata: ea distinge nulitatile absolute si cele relative.
Nulitatea absoluta intervine in cazul in care la incheierea actului s-au incalcat norme juridice imperative

care au ca scop ocrotirea unor interese generale, pe cind nulitatea relativa intervine in cazurile in care la
incheierea actului s-au uncalcat dispozitii legale care au ca scop ocrotirea unor interese personale.
Regimul juridic al nulitatii absolute difera de regimul juridic al nu,plitati relative prin momente:
1. nulitatea absoluta poate fi invocata de catre orice persoana interesata si chiar din oficiu de catre
instanta de judecata pe cand nulitatea relativa laote fi invocata numai de persoana ocrotita prin dispozitia
legala incalcata la inchieerea actuluide ex:
daca la incheierea adtului consimtamantul partii a lipsit cu desavarsire, absoluta atunci va fi invocata
nulitatea absoluta a actului nu numai de catre partea respectiva ci si de cealalta parte sau de orice
persoana care are interesul de a fi desfiintat acest act. In schimb daca o parte a consimtit la incheierea
actului dar consimtamantul ei a fost viciat de eroare dol,sau violenta, va putea fi invocata nulitatea relativa
a actului numai de catre partea respectiva.
2. nulitatea a soluta poate fi invocata oricand fie pe cale de exceptie fie pe cale de actiune, pe cind
nulitatea relativa nu poate fi invocata cit in limita termenului legal de prescriptie, actiunea in anulare fiind
prescriptibila in termen de prewcriptie de 3 ani daca legea nu prevede altfel.
Alta clasificare dupa intinderea efectelor sanctiunii distingem:
1. nulitatea totala care dsfiinteaza actul in intregime, de ex: nulitatea unui contract de donatie pentru
neinchierea lui in forma autentica ceruta obligatoriu de legislatie
2. nulitatea partiala care desfiinteaza numaimo parte din efectele actului jur sanctionat si anume pe cele
care contrvin scopului normelor juridice incalcate la incheierea actului. Ex: contrwctul de vanzarecumparare (arvana).
Nulitatea poate fi:
1. nulitate expresa, prevazute de textul unei legi
2. nulitate virtuala, tacita, cind sanctiunea nu e expres prevazuta de lege dar nevalabilitatea actului
rezulta din caracterul imperativ al dispoziitieimlegale incalcate sau din scopul urmarit de legiuitor prin
instituirea anumitor conditii de valabilitate a actului.
Dupa felul conditiilor de valabilitate incalcate la incheierea actului juridic:
Conditie de fond
Conditie de forma
Efectele nulitatii actelor juridic
Efect nulitatii consta in desfiintarea qctului jur si a raporturlui jur creat prin act.
In acest context mentionam aspecte:
1. daca actul jur lovit de nulitate nu a fost executat si deci nu a produs efecte juridice, sanctiunea nulitatii
va face ca actul sa nu mai poata produce efecte in vederea carora a fost incheiat. Astfel in cazul in care
una din parti, ar cere celeilalte executarea unei prestatii la care sa obligat prin actul juridic lovit de
nulitate,,debitorul se va putea opune la executare invocind excpetia de nulitate;
2. daca actul juridic lovit de nuliatte a dost deja executat intot sau in parte aplicarea sanctiunii nukitatii va
avea ca efect obligatia partilor de asi restitui reciproc prestatiile savarsite si primite;
3. daca in urma incheierii acrului lovit de nulitate partele au incheiat unele acte juridice cu terte persoane,
acte pe care nu lear fi putut incheia daca nar fi incheiat mai intii actul nevalabil, aplicarea sanctiunii
nulitatii acestui act va atrage in principiu simdesfiintarea actelor incheiate in temeiul unei alte persoane.
chiar la momentul incheierii contractului.