sgsgdfg

1.1.Necesitile societii n produsul proiectat

Sauna a fost in todeauna important pentru finlandezi.Din finlandeza sauna inseamna
(casa unde se face baie, baie cu aer febinte ). Cu o istorie de peste 2000 de ani ,sauna la
origine a fost loc unde te puteai inbaia. Deoarece era singurul loc curat si cu apa di
abundenta,aici se duceau la capat nasteri si tot odata juca rolul de spital. Primele saune
constataeau in citeva gauri facute in pamint,acoperite,in care nomazii faceau focu apoi
asteptau sa se stinga si intrau sa faca sauna.Ulterior procedeul a evoluat in sauna cu
fum,cea mai raspindita forma la acea vreme.O astfel de sauna are un loc de facut
focul,fara cos de fum, astfel focul incalzea direct pietrele vulcanice,iar fumul rezultat
ese din incapere printr-o gaura facuta in partea de sus.Acest gen de saune a functionat
pina in 1920,dupa care au aparut ultimile tipuri de sobe.
Ce este o sauna?
Inzilele noastre, o sauna inseamna o incapere construita din lemn in care se regasesc
temperature de peste 80 de grade.chiar daca pentru unii o sauna ferbinte poate insemna
o pedeapsa dura,in realitate este un obicei placut si relaxant.Se incepe cu un dus,intri in
sauna citeva minute sit e relaxsezi.Cind considerate ca e sufficient timpul petrecut
inauntrul saunei,esiti afara,va racoriti si repetati procedeul odata maxim de doua ori.
Astazi in Finlanda se regasesc peste 2 milioane de saune,dintre care 1.2 milioane in
apartamente,case pe pamint restu fiind raspindite prin hoteluri si centre de recreere.
Cercetarea stintifice
Cercetarile stiintifice legate de saune au elucidate efectele fiziologice si folclorice ale
modalitatii de a efectua o sauna. Peste 12 doctorate au aparut in Finlanda si toate
aduceau in discutii cele 500 de publicatii despre efectele fiziologice ale saunei. De
asemenea cercetatorii de la universitatea Kangoshima din Japonia au testat efectele
saunei pe un grup de 20 de voluntari.Timp de 2 saptamini 10 voluntari au stat in sauna
cite 15 minute,5 zile pe saptamina la temperature de 60 de grade Celsius.Dupa o repriza

Cibotari R
Popov Ion
Nr.Mo
document

Semnat Data

ME PD 09 2305 - 2012

Coala

sgsgdfg

de sauna ei se asezau pe un pat acoperit cu prosoape timp de 30 de minute pentrua asi

mentine o temperature inalta a corpului. Ceilalti 10 voluntari se asezau pecearsafuri la
temperature camera timp de 45 de minute pe zi timp de 5 zile pe saptamina. La
inceputul studiului persoanele din ambele grupuri acuzau palpitatii la inima.Dupa cele
doua saptamini voluntarii care au facut sauna au afirmat ca numarul de palpitatii s-a
redus iar bataile neregulate a inimii au incetat.
Efectele saunei
Efectele saunei asupra sanatatii difera de la individ la individ. Ca si regula oricine poate
face sauna atita timp cit se simte bine.In cazul persoanelor cu problem medicale legate
de circulatia singelui,a celor aflati sub influenta bauturilor alcoolice a medicamentelor
trebue luate masuri preventive.
Ca rezultate positive asupra organismului enumeram: disparitia insomniei, arderea
caloriilor de unde rezulta pierderea in greutate,eliminarea toxinelor din organism prin
transpiratie, curatarea tenului prin deschiderea porilor, scaderea colesterolului ,
influenteaza pozitiv fertilitatea masculine, regularizeaza bataile inimii, activeaza
circulatia periferica, intareste sistemul imunitar.
ontarindicatii
Persoanele ce sufera de boli inflamatorii acute interne (in special ficat si rinichi),
infectiile generale firile sau de natura virala sau bacteriana, infarct de miocard in stadiul
acut,stare de discompensare cardiovasculara,tulburari ale circulatiei la nivel cerebral,
epilepsie, glaucoma, boli cu transmitere sexual, tumiori, stari postinfarct. Sauna este
strict interzisa femeilor insarcinate.

1.2.necesitile de materie prim

Cibotari R
Popov Ion
Nr.Mo
document

Semnat Data

ME PD 09 2305 - 2012

Coala

sgsgdfg

Din punctul de vedere al utilizarii in structuri de rezistenta a lemnului ca atare, pe

langa faptul ca lemnul este un material heteropolimer, este foarte important faptul ca
proprietatile fizice si mecanice sunt diferite in functie de directia anatomica.
Lemnul difera in functie de planurile de sectionare ortogonale, prezinta o structura
anizotropa. Directiile anatomice sunt: - axiala sau in lungimea fibrei, radiala sau
perpendicular pe fibre si tangentiala sau paralel cu fibrele.
Prin lemnul masiv in stare naturala se intelege materialul care dupa debitare sufera
prelucrari mecanice de baza ca: sectionare, retezare, rindeluire, slefuire, frezare, in
urma carora legaturile naturale dintre diferitele elemente anatomice nu au fost distruse,
respectiv nu au fost necesare imbinari mecanice sau incleiate.
Cele mai uzuale specii de lemn de structura sunt in principal rasinoasele ca: molid,
duglas, pin, foioase ca: stejar, salcam, in cazuri rare (dupa efectuarea de tratamente
termice) fag, paltin, gorun. Folosirea cu precadere a speciilor de rasinoase este
justificata in principal de prelucrabilitatea usoara, proprietatile de forma, de
dimensiune, fizice si mecanice favorabile, precum si din considerente economice.
Acestea nu exclud folosirea lemnului de foioase.Lemnul este un material de natur
organic cu compoziie chimic complex, care depinde de specie, varst i locul de
unde a provenit.Lemnul uscat, indiferent de specie, conine 49,5% C, 6,3% H, 44,2%
O2, N2 restul fiind legturi n macromolecule. Substanele care alctuiesc lemnul se
mpart n : cele care formeaz membrane celular (90-95% din masa lemnului) i
substane care pot fi extrase cu solveni fr a afec 111c221b ta compoziia lemnului.
Substanele organice reprezint 97-98% din masa lemnului, restul fiind format din
substane anorganice (sruri ale materiilor alcaline) care prin ardere formeaz cenua.
n compoziia lemnului mai intr i o cantitate de ap prezent sub toate formele: ap
liber, absorbit (legat fizic) i ap legat chimic. Cantitatea de ap absorbit variaz
cu umiditatea, lemnul fiind un material hidroscopic. Compoziia chimic a lemnului
influeneaz caracteristicile sale fizico-mecanice.
a. Densitatea se determina in principal in functie de specie dar si in functie de locul de
exploatare, umiditate, latimea inelelor, structura interioara
Cibotari R
Popov Ion
Nr.Mo
document

Semnat Data

ME PD 09 2305 - 2012

Coala

sgsgdfg

b. Umiditatea se determina in functie de locul de utilizare pe baza umiditatii relative a

aerului respectiv conditiile climaterice,
c. Umflare contractie lemnul in intervalul de umiditate de saturatie si de lemn absolut
uscat prezinta fenomenul de umflare si contractie, valori fata de care este exprimat
procentual
d. Comportarea la caldura ca la orice material, caldura cauzeaza dilatarea si in cazul
lemnului, insa acest fenomen este contracarat de contractia prin eliminarea de apa.
e. Proprietati de ardere lemnul este un material care arde. Acest fapt constituie un
inconvenient in alegerea lemnului ca material de constructie, in special in ochii laicilor
si a celor care nu cunosc in profunzime aceasta proprietate a lemnului.
Textura lemnului reprezinta aspectul structurii lemnului si este determinata de marimea
si modul de asezare a elementelor anatomice. Poate fi fina (uniforma), de exemplu la
tisa, piop, mesteacan etc., sau grosiera (neuniforma), de exemplu la stejar, frasin,
salcm, ulm etc.
Proprietatile termice se refera la modul de comportare a lemnului fata de caldura.
Conductivitatea termica este proprietatea unui corp de a conduce caldura, in cazul
lemnului, conductivitatea termica este influentata de densitate (conductivitatea se
mareste odata cu cresterea acesteia, deci lemnul greu conduce mai bine caldura), de
umiditate (conductivitatea creste direct proportional cu cresterea umiditatii) si de
temperatura (la temperaturi mai ridicate, conductivitatea creste), in comparatie cu alte
materiale, conductivitatea termica a lemnului este redusa. Datorita acestei proprietati,
lemnul (mai ales cel usor) si materialele pe baza de lemn se pot folosi in constructii ca
materiale de izolare termica.
Caldura specifica reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea
temperaturii unui kilogram de lemn cu 1C. Caldura specifica a lemnului este mult mai
mare in raport cu a altor materiale. Deci, la o cantitate de caldura data, lemnul va
atinge o temperatura mai mica dect alte materiale.
Difuzivitatea termica reprezinta viteza cu care lemnul isi ridica temperatura sub
actiunea caldurii. Lemnul uscat se incalzeste mai repede dect lemnu! umed.

Cibotari R
Popov Ion
Nr.Mo
document

Semnat Data

ME PD 09 2305 - 2012

Coala

sgsgdfg

Puterea calorica reprezinta cantitatea de caldura degajata de un kilogram de lemn,

in timpul arderii. Ea scade odata cu cresterea umiditatii.
Proprietatile electrice si magnetice ale lemnului sunt enumerate in continuare.
Rezistenta electrica este capacitatea lemnului de a se opune la trecerea curentului
electric. Ea este influentata cel mai tare de umiditate, lemnul absolut uscat fiind bun
izolator (are rezistenta electrica mare), iar emnul umed fiind bun conducator de
electricitate (cu cresterea umiditatii, scade rezistenta electrica).
Rezistenta magnetica. Lemnul are proprietatea de a nu se magnetiza.
Proprietatile acustice ale lemnului vor fi enumerate mai jos.
Viteza de propagare a sunetului variaza foarte mult, chiar si in cadrul aceleiasi
specii. Comparativ cu alte materiale, chiar cu densitati mai mari, lemnul conduce mult
mai bine sunetul. Datorita acestei proprietati, lemnul este folosit la confectionarea
instrumentelor muzicale.
Amortizarea sunetului este o proprietate foarte importanta la alegerea lemnului
pentru instrumentele muzicale.
bsorbtia sonora este capacitatea lemnului de a absorbi o parte din energia sonora.
Ea este mai buna la lemnul cu densitate mai mare, la lemnul cu suprafete neregulate
sau la lemnul neomogen. De asemenea, absorbtia sonora creste odata cu cresterea
grosimii materialului lemnos. Aceasta proprietate ofera posibilitatea folosirii
materialelor lemnoase la captusirea salilor de concerte, spectacole, conferinte etc.
Izolarea sonora este capacitatea unui perete din lemn de a reduce intensitatea unui
sunet care trece prin el. Lemnul masiv nu este bun izolator acustic. Celelalte materiale
lemnoase ii sunt superioare din acest punct de vedere.
Rezonanta lemnului este capacitatea lemnului de a amplifica sunetele (datorita
acestei proprietati, lemnul este foarte valoros pentru fabricarea instrumentelor
muzicale).
Proprietatile mecanice sunt legate de capacitatea lemnului de a se opune fortelor
exterioare care vor sa-l rupa, sa-i schimbe forma sau sa patrunda in masa lui.
Proprietatile mecanice variaza in functie de multi factori si sunt prezentate in

Cibotari R
Popov Ion
Nr.Mo
document

Semnat Data

ME PD 09 2305 - 2012

Coala

sgsgdfg

continuare.
Elasticitatea lemnului variaza de la specie la specie. Speciile cu elasticitate mai
mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricarea mnerelor de
instrumente etc. (de exemplu frasinul, hicori si altele).
Plasticitatea lemnului este o proprietate care poate fi imbunatatita prin tratamente
speciale de plastifiere, putndu-se apoi confectiona piese cu forme curbe. Cel mai bun
pentru curbare este fagul, apoi urmeaza ulmul, frasinul, stejarul. Lemnul tnar este mai
usor de curbat.
Rezistenta la tractiune reprezinta opunerea iemnului la forte care tind sa-i
alungeasca. Cea mai buna rezistenta la tractiune o are lemnul de rasinoase, urmeaza
apoi lemnul de foioase moi, iar cea mai slaba rezistenta la tractiune o are lemnul de
foioase tari.
Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind sa-l comprime,
paralele sau perpendiculare pe fibre. Rezistenta la compresiune paralela cu fibrele este
importanta pentru lemnul cu lungime mica si mijlocie (folosind la schele, la lemn de
mina, la piloti de poduri etc.). Ea este mai slaba dect rezistenta la compresiunea
perpendiculara pe fibre. Compresiunea perpendiculara pe fibre se intlneste, in
practica, la imbinarile din constructii. Dintre speciile cu rezistenta buna la compresiune
mentionam (in ordine descrescatoare): carpenul, frasinul, fagul, stejarul, ulmul,
laricele, bradul, molidul etc.
Rezistena la incovoiere static raspunde unei solicitari care apare des la lemnul
folosit in constructii. Rezistenta la incovoierea statica este influentata de multi factori,
dintre care defectele prezente in lemn au rol important. Cteva specii cu rezistenta
buna la incovoiere sunt (in ordine descrescatoare): carpenul, fagul, frasinul, stejarul,
duglasul, bradul, molidul etc
Rezistenta la incovoiere dinamica (la soc) se mai numeste si rezilienta. in acest caz,
forta se aplica brusc. Speciile cu rezistenta buna la soc se mai numesc si tenace
(reziliente). Dintre acestea mentionam: frasinul, molidul, bradul.

Lemnul tenace se

foloseste la elementele de constructii supuse la socuri si vibratii (avioane, articole

Cibotari R
Popov Ion
Nr.Mo
document

Semnat Data

ME PD 09 2305 - 2012

Coala

sgsgdfg

sportive, cozi pentru unelte etc.). Lemnul cu rezistenta scazuta la soc se numeste fragii.
Astfel de specii sunt rasinoasele, plopul, castanul.
Rezistenta la forfecare corespunde solicitarii la forfecare care apare in multe utilizari
ale lemnului, mai ales in constructii. Aceasta rezistenta variaza mult in functie de
planul de forfecare, specie, umiditate, temperatura, defecte etc.
Rezistenta la despicare este o proprietate caracteristica a unor materiale fibroase cum
este si lemnul. Ea este importanta la asamblarea elementelor de constructie cu buloane,
suruburi, cuie etc. Dintre toate caracteristicile mecanice ale lemnului, aceasta este cea
mai buna.
Duritatea lemnului este proprietatea de a rezista la patrunderea in interiorul sau a
unui material mai tare. in functie de aceasta proprietate, lemnele se pot clasifica in
tari" si moi". Lemnul are duritatea maxima in sectiunea transversala.
Proprietatile tehnologice ale lemnului vor fi prezentate, pe scurt, in cele ce urmeaza.
Uzura lemnului este distrugerea acestuia datorita frecarii cu corpuri mai dure
(strivire, macinare, desprindere), in constructii, lemnul e supus actiunii de uzura, mai
ales in cazul confectionarii parchetelor, dusumelelor, scarilor etc. in functie de aceasta
proprietate, lemnul se poate clasifica astfel: foarte rezistent (salcm); rezistent (stejar,
carpen, fag, nuc, frasin); putin rezistent (brad, paltin, ulm, salcie alba); foarte putin
rezistent (molid, tei, plop).

Foarte des, lemnul prezinta defecte care limiteaza

posibilitatile de utilizare n construcii. Unele defecte micoreaza rezistena lemnului,

altele influeneaz negativ aspectul lui. Din aceste motive, defectele lemnului trebuie
cunoscute de catre dulgher. Ele nu pot fi evitate in totalitate, la intrebuintarea lemnului
fiind admise o parte din ele (limitndu-se, insa, numarul lor). Principalele defecte ale
lemnului sunt urmatoarele: defecte de forma a trunchiului; defecte de structura; noduri;
crapaturi; gauri si galerii de insecte; coloratii anormale si alteratii.

Cibotari R
Popov Ion
Nr.Mo
document

Semnat Data

ME PD 09 2305 - 2012

Coala