Lekia a 8

Influena factorilor biotici asupra

BDI

Factorii biosferei care influeneaz BDI

a organismelor vii, adica viaa pe Terra
sunt:
factorii abiotici,
factorii biotici,
factorul antropic

Factorii biotici
Rreprezint forme de aciune ale fiintelor vii, una
asupra alteia.
Fiecare organism permanent simte asupra sa
aciunea direct sau indirect al altor indivizi din
aceiai specie i altor specii, intrnd n relatii
directe cu reprezentantii speciei
plantelor/animalelor cu microorganismele,
depinde de ele i ele insi exercit actiune
asupra lor.
Lumea organic ce inconjoara orice fiinta vie
reprezinta o parte a mediului de viata.

 Relatiile reciproce dintre organisme

constituie baza existenei biocenozelor i
populaiilor, reeind din specificul BDI al
organismelor, care conveuiesc pe acelai
biotop.

Structura biocenozei.
Studiul structurii biocenozei implica
nregistrarea ct mai complet a
speciilor care o alcatuiesc, pe cele 3
mari grupe functionale:
productori,
consumatori de diferite ordine i
reproductori( descompuntori).
Nu toate speciile(populatiile) au
aceeai importan n viaa biocenozei.

Factorii biotici:
reprezint toate elementele organice nzestrate cu via ale
Biosferei (bacterii, ciuperci, plante, insecte, vertebrate, etc.)
precum i raporturile reciproce stabilite ntre acestea.

Rolul factorilor biotici este esenial pentru BDI tuturor

organismelor vii, cci n izolare, acestea nu pot supravieui, chiar dac
beneficiaz de cele mai favorabile condiii.
Astfel, graie factorilor biotici, are loc polenizarea prin intermediul
insectelor, care asigur perpetuarea numeroaselor specii de plante i
influieneaz BDI plantelor implicate i a insectelor (!!!).
De asemenea, existena unor ciuperci + rdcinile unor specii de
plante = micoriz, face posibil dezvoltarea BDI la unele specii din g.
Betula, Quercus etc. (! n evoluie), conveuirea cu unele bacteriifixatoare de zot atmosferic specii din fa. Fabaceae.
Prezena ciupericilor i bacteriilor contribuie la circuitul natural al
substaelor chimice, care pn la urm duc la dezvoltarea vegetaiei
animalelor pe Pmnt.

Factorii biotici reprezint forme de aciune ale fiinelor

vii una asupra alteia

Factorii biotici influeneaz BDI al

organismelor, ducnd la:
schimbarea dinamicii speciei,
schimbarea fertilitii speciei,
modul de comportare al organismelor (iar la
cele animale n plan psihologic);
infliuenta organismelor asupra mediului
ambiant.

 Un indice biotic este cel demografic

sau numarul populatiei speciei de
organisme, ce are capacitatea de a se
nmuli.
Se rsfrnje asupra nutriiei, nmulirii...

Factorii biotici se refera la interactiunea intre

organismele aceleai specii sau de specii diferite,
relaia omului cu vietuitoarele.
La randul lor si acesti factori se impart in:

relatii intraspecifice: se realizeaza intre indivizii

aceleasi specii in baza traiului comun;
relatii interspecifice: au loc intre indivizii de specii
diferite din cadrul aceleasi biocenoze, astfel de
relatii asigura reglarea numarului populatiei,
mentine echilibrul biocenotic;
al treilea tip de relatie este reprezentata de
factorul antropic diferite activitati ale omului
asupra biocenozei si biotopului, in folosul
propriilor interese. (! deseori factor determinant
+ sau -.

I. Relaia de concurenta intraspecifica

Este generata de pretentii identice ale indivizilor populatiei
pentru spatiul vital, se manifest, cnd densitatea crete peste
limita, depind capacitatea de mediu i are ca rezultat
dominanta indivizilor mai riguroi asupra celor firavi. Cnd
densitatea nu este exagerat concurenta intraspecifica se face
in folosul speciei prin reglarea numarului de indivizi, ducand la
supravietuirea celor mai valoroase genotipuri.
Competitia intraspecifica are diferite forme de manifestare la
plante. Poate fi n mod pasiv prin intrecerea pentru ap i
lumin.
Competiia indirect la animale se face prin excluderea
indirecta asigurat de comportamentul ierarhizarii n populaia
de indivizi, eliminare de substante n mediul de trai (insect,
animale dihorii).
La animale competitia direct are loc prin intoleranta
indivizilor, in cazuri extreme prin canibalism ntlnit la multe
specii, mai ales la insecte.

II. Relatii interspecifice.

Intre populatiile ce coexista intr-o biocenoza se stabilesc
conexiuni relatii interspecifice, ce determin atat structura, cat
i funciile biocenozei ca suprasistem integrator.
Cu cat conexiunile sunt mai diverse si variate, cu atat va fi si
biocenoza mai complexa si mai stabila.

Atat populatiile de microorganisme (bacterii, ciuperci,

protozoare), cat si cele de macroorganisme realizeaza
concomitent interrelatii multiple, fiind dependente unele de
altele in grade diferite, direct sau indirect.
In functie de efectul direct al relatiilor interspecifice, in
natura pot avea loc interactiuni cu semnificatie pozitiva(+),
negativa(-) sau neutra(0).
Relatiile interspecifice posibile intre 2 specii sunt: neutralism,
protocooperarea, mutualism(simbioza), comensalism,
amensalism (antibioza), competitia si pradatorism si parazitism.
Rolul ecologic al acestor relatii este - reglarea numarului in
biocenoza in mentinerea echilibrului biocenotic.

1.
2.

3.

Neutralismul : populatiile celor 2 specii nu se afecteaza

reciproc, au preferinte diferite de hrana, adapost;
Protocooperarea: este o relatie interspecifica bilateral
pozitiva(+ +), in care ambele specii sunt avantajate.
Convietuirea este de scurta durata, nefiind obligatorie. Unele
plante isi asigura fie polenizarea, fie o dispersie la distanta
mare a semintelor prin intermediul animalelor.
Mutualism (simbioza): este o relatie obligatorie, ambele
populatii profitand de pe urma convietuirii. Acest tip de
relatie este foarte raspandit in natura, majoritatea speciilor
convietuind cu altele. Astfel in simbioza dintre ciuperci si
radacinile plantelor superioare (micoriza).
Ex. clasic constituie lichenii, organisme ce au luat nastere ca
rezultat al relatiilor de mutualism dintre o ciuperca si o alga.
Exista numeroase cazuri de simbioza intre animale
(protozoare, coelenterate, viermi, moluste) si alge, acestea
din urma furnizand partenerilor importante cantitati de
substante organice nutritive realizate in procesul de
fotosinteza.

4. comensalism: in natura exista numeroase specii care se hranesc fie

permanent, fie ocazional cu resturile de alimente de la indivizii altei
specii sau ii folosesc pe acestia ca adapost. In cadrul acestei asociatii
una dintre specii beneficiaza de pe urma celeilalte, fara insa a o
influenta. Cazuri frecvente de comensalism s-au inregistrat si alte
nevertebrate: corali, polichete, moluste.
5.

Amensalism: reprezinta o relatie care nu este obligatorie dintre 2

specii, nefavorabila pentru una dintre ele. De exp., unele plante elimina
substante toxice ce inhiba cresterea altor plante (alelopatie), acest
lucru conferindu-le un avantaj competitional. La Junglans (nuc),
frunzele cazute prin descompunere genereaza compusi toxici pentru
alte sp. de plante aflate in jurul lui;
6. Competitia: se refera la interactiunile dintre 2 sau mai multe
organisme, populatii sau specii ce utilizeaza aceeasi sursa (habitat
sau hrana) disponibila in cantitati limitate. Este un factor determinant
in evolutia speciilor. Competitia poate avea loc intre indivizii aceleiasi
specii (intraspecifica) sau intre indivizi de specii diferite
(interspecifica). Deoarece in final competitia poate duce la inlaturarea
unuia dintre competitori si este si costisitoare din punct de vedere
energetic, este avantajos sa fie evitata.
Alt exp. este cel al pl. super. care predomina competitia pentru
lumina, dar ele intra in competitie si pentru apa si substantele
minerale din sol. Exigentele pentru lumina difera de la o specie la alta.
De pilda, speciile de stejar necesita mai multa lumina decat cele de
fag. La animale competitia se duce in special pentru teritoriu, pentru
resursele de hrana si, la unele grupe, pentru partnerul de cuplu;

7. pradatorism : este o relatie obligatorie, benefica pentru pradator(+) si

daunatoare pentru prada(-). Indivizii din populatia pradatorului consuma
membrii populatiei prada ca hrana. Acest tip de relatie se deosebeste de
parazitism, deoarece parazitul de obicei nu-si omoara gazda. Are un rol
important in reglarea numarului de indivizi din ambele populatii si sta la baza
retelei trofice din cadrul biocenozei. De exemplu, disparitia unui pradator
poate determina o explozie numerica a populatiei ceea ce poate avea impact
negativ la nivelul biocenozei. Un bun exemplu ar fi disparitia lupilor ce poate
duce la inmultirea necontrolata a cerbilor si caprioarelor, care pot determina
distrugerea complet a plantelor prin suprapasunat, ceea ce antreneaz si
moartea lor.
8. Parazitismul este un fenomen foarte raspandit n natur: virusurile sunt n
totalitate parazite; virusii nu se pot inmulti sau reproduce fara ajutorul
componentelor celulei din planta-gazda; printre micoplasme, bacterii, ciuperci
si nevertebrate parazitismul este foarte frecvent.
Prin parazit se intelege un organism care depinde in mod necesar si
direct de o alta fiinta vie, numita gazda, de la care isi procura substantele
necesare construirii propriei sale fiinte.
In privinta parazitismului se poate distinge un parazitism obligatoriu
(pentru parazit) ca acela al viermilor intestinali Tenia Limbricus intestinalis, ce
mor cand sunt scosi din corpul gazda si un parazitism facultativ, unde paraziti
permanenti isi schimba gazdele in cursul metamorfozei. Ca ex. clasic serveste
plasmodiul malariei, a carui inmultire asexuata se face in organismul uman, iar
cea sexuala in corpul tantarului, transmiterea parazitului facandu-se in
timpul hranirii tantarului cu sangele gazdei.

Factorul antropic
Asupra mediului, mai intervine un element
deosebit de stresant i complex, i anume factorul
antropic, adic acela determinat de activitatea
omului.
Omul, prin activitile sale, influeneaz n mod
foarte pronunat i adesea negativ, ntreaga biosfer.
ns, nu puine au fost cazurile n care, prin
intervenia omului (crearea de arii protejate,
mpduriri, exploatarea raional a resurselor
naturale, etc.), natura a avut de ctigat.
Mai repede sau mai trziu, tot omului i va reveni
sarcina de a repara ceea ce a stricat, n alte condiii,
nsi existena sa fiind compromis.

? Ce credei, e posibil ?!

Ce sunt factorii antropogeni?

'''Factorii antropogeni''' sint forme de activitate a

societii omeneti ce modific natura n calitate de
mediul de via pentru alte specii sau direct se
rasfringe asupra vieii lor.
Pe parcursul istoriei omenirii dezvoltarea lor la
nceput a vinatului apoi a agriculturii, industriei,
transportului a schimbat considerabil natura planetei
noastre. Importanta actiunilor antropogene asupra
lumii vii de pe Terra continu s sporeasc rapid.
Desi omul actioneaz asupra lumii vii prin
modificarea factorilor abiotici i biotici dintre specii,
activitatea omului pe Terra trebuie delimitat intr-o
for aparte ce nu se ncadreaz n cadrul acestei
clasificaii.
In prezent scoara invelisului viu i a tuturor
speciilor de organisme se afl n minele societii
umane i depinde de actiunea antropogen asupra
naturii.

Ex. + a factor. antropogen

Lucrri speciale pentru mbuntirea rezistenei terenurilor
alunecate

Exist tot mai frecvent cazuri, n care, amploarea proceselor de

alunecare i efectele nregistrate s impun adoptarea unor soluii
complexe de stabilizare. n funcie de importana economico-social
a obiectivelor periclitate, ct i de pericolul potenial de extindere i
de agravare a situaiei, sunt necesare intervenii imediate, deseori
foarte costisitoare.

Asigurarea stabilitii versanilor prin acionarea asupra factorilor

perturbatori reprezint cel mai important obiectiv urmrit de
proiectant. Realizarea lui necesit aplicarea unor msuri i lucrri
capabile s mpiedice micorarea n timp a rezistenei terenului i s
contribuie la conservarea acesteia.