Problemele cu care se confrunta micii antreprenori: Birocratie, taxe mari si o piata imprevizibila

De

cele

mai

multe

ori

insa,

problemele

sunt

cele

normale

pentru

orice

inceput.

Nu am intampinat foarte multe dificultati. Orice inceput e greu, gasirea unui spatiu unde sa lucram, a
angajatilor, a furnizorilor, dar acestea sunt lucruri normale, nu sunt probleme, a afirmat Otilia Caloian,
proprietarul

florariei

online

florifrumoase.ro.

Dupa inceperea afacerii insa, realitatea pietei poate fi insa mai dura decat asteptarile mai optimiste de la
inceput.
Inainte de a incepe businessul cu floraria online florifrumoase.ro ma bazam pe o lista foarte lunga de
clienti, reprezentata de persoane fizice sau juridice cu care credeam ca am relatii foarte bune. Din toata
lista, am castigat doar un client. A fost greu pana ne-am facut cunoscuti, pana cand clientii au capatat
incredere in noi. Acum, la trei ani de la deschiderea florariei online florifrumoase.ro, ma mandresc cu cel
putin zece companii multinationale care ne-au devenit clienti fideli, a declarat Caloian.
O alta dificultate este promovarea unor servicii sau produse pentru care piata nu este inca pregatita.
Incercam sa promovez servicii pentru care piata locala nu era pregatita, piata a trebuit mai intai educata
despre valoarea adaugata pe care acest tip de servicii il pot aduce, a afirmat Cristian Seidler,
consultant resurse

umane.

Pentru a-i ajuta pe tinerii antreprenori, autoritatile ar trebui sa acorde mai multe resurse in scopul educarii
tinerilor.
Cred ca statul ar trebui sa se asigure de includerea antreprenoriatului in planurile de invatamant la licee si
facultati, sa sprijine antreprenoriatul prin finantarea de incubatoare de afaceri. In plus, pentru ca sunt
adeptul statului minimal, cred ca cel mai bun lucru pe care il poate face statul este sa nu faca nimic ce ar
putea

pune

piedici

antreprenoriatului,

considera

Seidler.
1

Nu in ultimul rand, reducerea fiscalitatii ar trebui sa fie una dintre masurile importante.
Autoritatile ar trebui sa micsoreze TVA si impozitul pe profit. In rest nu ma plang, nu mi-au creat nicio
problema

pana

acum

si

sper

sa

nici

nu

se

intample,

afirmat

Caloian.

Mutatul afacerii in alte tara cu un regim fiscal mai bland nu este o optiune tocmai buna, din anumite puncte
de

vedere.

Nu, pentru ca activitatea mea e puternic personalizata pe situatia din tara. Sa mut afacerile in afara tarii pe
motive de fiscalitate nu m-a preocupat inca, dar nici nu pot sa nu observ valorile procentuale foarte mari ale
contributiilor sociale si de sanatate pe costul cu forta de munca, a afirmat Seidler.
In unele cazuri, evolutia foarte buna a afacerii il face pe antreprenor sa ramana in tara, in ciuda dificultatilor
de

aici.

Da, m-am tot gandit sa mut afacerea in Spania, la Barcelona, doar pentru ca mi-ar placea ca fiul meu sa
creasca intr-o tara mai civilizata. Dar la cata amploare vad ca luam aici, pe zi ce trece, mi-au trecut
aproape

de

tot

ideile

de

mutare,

declarat

Caloian.

Pentru infiintarea unei firme, preturile variaza de obicei intre 1.000 lei si 3.000 lei, in functie de onorariul
avocatului. Un contabil costa, lunar, minim 250 lei pe luna, dar poate depasi 5.000 de lei, in functie de
serviciile

pe

care

le

cereti

si

de

nivelul

de

pregatire

al

contabilului.

Un expert contabil bun va ajuta insa sa faceti economii serioase la bugetul firmei. La nivelul intregii tari,
firmele din Romania nu au avut un 2012 prea bun. Potrivit unui studiu Coface, pe parcursul anului 2012 a
fost deschisa procedura insolventei pentru un numar de 23.665 de companii, in crestere cu 10% fata de
anul 2011 (21.499 de insolvente noi) si cu 20% comparativ cu anul 2010 (19.650 de insolvente noi).

Autor: Dinu Boboc

http://www.manager.ro/articole/analize/problemele-cu-care-se-confrunta-micii-antreprenori-birocratie-taxemari-si-o-piata-imprevizibila-32035.html

Cu ce probleme se confrunta antreprenorii romani

Antreprenorii romani nu dispun de informatii relevante in legatura cu sursele de finantare, organizatiile care
sprijina antreprenoriatul si programele de educatie destinate lor. Mai mult decat atat, imaginea negativa a
esecului in afaceri in Romania, dar si mediul economic dificil sunt percepute ca obstacole importante de
catre antreprenori. Acestea sunt concluziile primei editii a Barometrului perceptiei asupra mediului
antreprenorial romanesc Antreprenorii vorbesc, lansat astazi de Ernst & Young, in premiera la
Romanian Business Leaders Summit.
Cultura antreprenoriala: o perceptie negativa asupra esecului in afaceri
Chiar daca 50% dintre respondenti sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare
pentru ei, raspunsurile lor privind modul in care este perceput esecul in afaceri de catre mediul de afaceri si
societate in ansamblu nu sunt deloc incurajatoare: doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o
oportunitate de invatare, in timp ce 32% considera ca este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri
iar 24% il considera un indicator al lipsei competentelor. Amploarea acestor raspunsuri arata ca Romania
este inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, indicand o tendinta de
descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri.
Imbunatatirea comunicarii privind succesul antreprenorilor si promovarea oportunitatilor de cariera si
dezvoltare personala oferite de antreprenoriat sunt actiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra
imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii trei ani.
Educatie si training: cu cat mai educati, cu atat mai antreprenoriali
In SUA, 95,1% dintre detinatorii de intreprinderi mici au cel putin studii superioare. In Romania, doar 53,3%
dintre antreprenori sunt absolventi de liceu sau de facultate. Totusi, incepand cu anul scolar 2010-2011,
educatia antreprenoriala a fost introdusa in licee (clasa a 10-a), fapt ce va creste gradul de constientizare a
antreprenoriatului in randul adolescentilor, ca alternativa de cariera.
In plus, contextul economic actual, cu locuri de munca mai putine si instabile, a condus la o schimbare a
perceptiei traditionale asupra carierei ideale, care valorizeaza stabilitatea, catre una favorabila
3

antreprenoriatului. A incerca ceva pe cont propriu a inceput sa fie considerat acceptabil. Aceasta tendinta
trebuie incurajata prin informarea elevilor si studentilor cu privire la antreprenoriat ca optiune de cariera
valida, prin stagii de internship si raspandirea povestilor de succes.
Accesul la finantare: o responsabilitate mare pentru toti actorii interesati
92% dintre respondenti considera ca finantarea este dificila pentru tinerii intreprinzatori. Cifrele arata clar
cat de dificil se obtine finantare in Romania pentru un start-up sau pentru o companie intr-o faza mai
avansata de dezvoltare. Intreprinzatorii romani cred ca fondurile europene (63%) si imprumuturile bancare
(52%) ar avea cel mai mare impact pentru sprijinul antreprenoriatului in urmatorii trei ani, in timp ceprivate
equity, business angels si venture capital ar avea doar un impact mediu.
Aceste raspunsuri nu arata neaparat ca dezvoltarea instrumentelor de finantare precum venture
capital,private equity si business angels nu ar avea un impact mare asupra antreprenoriatului, ci mai
degraba arata o lipsa ingrijoratoare de informare. Este clar ca aceste tipuri de investitori si surse de
finantare sunt inca putin cunoscute in Romania. Mai mult, business angels si venture capital sunt surse de
finantare la care antreprenorii au acces limitat, intrucat nu sunt suficient de bine reprezentate si
diversificate pe plan local. Dintre sursele alternative de finantare, prive equity sunt cele mai cunoscute si,
deci, cele mai accesate de antreprenorii romani. Pentru a schimba aceasta realitate, business
angels trebuie sa se grupeze in retele de contacte, in timp ce fondurile de venture capital si private
equity ar trebui sa fie promovate mai mult ca surse alternative de finantare.
Reglementare si impozitare: o perspectiva pesimista
Antreprenorii romani nu sunt multumiti de mediul de reglementare si impozitare doar 36% dintre ei cred
ca Romania ofera o legislatie eficienta pentru inceperea unei afaceri, comparativ cu 51% dintre
antreprenorii din UE. In ceea ce priveste impozitele si stimulentele fiscale pentru start-up-uri, raspunsurile
arata ca acestea sunt destul de putine. Cu toate acestea, start-up-urile ar putea beneficia de stimulente
fiscale care nu sunt in mod special dedicate lor, precum deducerile suplimentare pentru cheltuielile de
cercetare si dezvoltare recent majorate de la 20% la 50%.
Sprijin coordonat: in curs de imbunatatire, dar inca neintegrat
Organizatii precum incubatoarele de afaceri, mentorii, cluburile de antreprenori si agentiile de stat ofera
sprijin pentru antreprenori. 51% dintre antreprenori cred, insa, ca efortul acestor organizatii nu este
suficient de coordonat. Daca ar fi mai bine integrate si rationalizate, aceste resurse ar fi mult mai eficiente.

Romania nu poate inainta fara un antreprenoriat puternic. Avem nevoie de acest motor intern de crestere,
pentru a stimula dezvoltarea sustenabila a economiei locale. Avem nevoie de generatii succesive de
antreprenori, care sa contribuie la valorificarea resurselor interne, la generarea locurilor de munca si la
cresterea valorii adaugate a produselor si serviciilor romanesti, declarat Bogdan Ion, Managing Partner
Ernst & Young Romania.
Barometrul Antreprenorii Vorbesc analizeaza perceptiile a 95 de antreprenori locali, care au raspuns
chestionarului Ernst & Young, in perioada 1 iunie - 15 august 2012, dar si cele exprimate in cadrul
interviurilor directe realizate cu 12 cunoscuti antreprenori romani.

http://www.efin.ro/imm/consultanta_financiar/cu_ce_probleme_se_confrunta_antreprenorii_romani
Portretul-robot al antreprenorului roman

Majoritatea antreprenorilor sunt barbati, tineri, care au terminat liceul sau facultatea. Cum s-a schimbat
profilul antreprenorului roman in ultimii 15 ani si care sunt principalele probleme intampinate de
intreprinzatorii
Citeste

romani?

mai

mult: http://www.wall-street.ro/articol/Start-Up/99505/Portretul-robot-al-antreprenorului-

roman.html#ixzz3K7Smdyro
Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook
Aproape doua treimi (63,4%) dintre intreprinzatorii care au inceput o afacere in 2008 erau barbati, insa
diferenta dintre numarul de intreprinzatori femei si barbati se reduce treptat, potrivit raportului despre
sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania realizat in 2010 si prezentat recent de catre Fundatia
Post-Privatizare.
Datele arata ca in 1995 in jur de 70,9% dintre intreprinzatori erau barbati, cu 7,5% mai mult decat in 2008.
Antreprenorii romani sunt in general tineri, pana la 61,4% din noile intreprinderi active fiind infiintate de
persoane

cu

varste

intre

30

si

39

de

ani.

In ceea ce priveste educatia, 53,9% dintre romanii care lanseaza o afacere sunt absolventi de liceu si
universitate, in timp ce numai 1,7% dintre ei au absolvit doar scoala primara.
Numarul de intreprinzatori absolventi de liceu si universitate a crescut incepand cu 1995, aceste date
evidentiind ca: universitatile au devenit centre educationale pentru formarea profesionala a majoritatii
intreprinzatorilor si faptul ca imbunatatirea educatiei intreprinzatorilor duce la dezvoltarea de companii
dinamice, universitatile, mai ales cele cu o orientare tehnica si stiintifica, sprijinind inovatia si cercetarea.
Totusi, cei care au urmat studii universitare nu se disting prin abilitati manageriale mai bune in comparatie
cu cei fara studii universitare.
"De exemplu, utilizarea tehnicilor de planificare formala in cadrul intreprinderilor nou infiintate sau
conceperea unor planuri de cariera explicite pentru angajatii acestora nu cresc odata cu cresterea nivelului
de educatie al intreprinzatorului. De aici rezulta importanta si orientarea continutului curiculei scolare catre
dezvoltarea unei culturi si a abilitatilor antreprenoriale, care trebuie imbunatatite in invatamantul superior,
indiferent de domeniul de specializare", afirma oficalii Fundatiei Post-Privatizare.

Nivelul de calificare al antreprenorilor romani s-a imbunatatit in ultimii ani, procentul de muncitori necalificati
care si-au infiintat propria firma scazand pana la o treime in 2008, de la doua treimi in 1995.
Insa nivelul de experienta manageriala al fondatorilor/managerilor de intreprinderi este inca foarte scazut:
numai 2,4% din intreprinderile nou infiintate (start-up) in 2008 au fost create de intreprinzatori cu experienta
anterioara pe pozitii manageriale.

Principalele

dificultati

cu

care

se

confrunta

intreprinzatorii

romani

Din perspectiva ofertei, criza a facut sa creasca dificultatile legate de accesul la resursele financiare.
In 2008 ponderea de intreprinderi noi fara resurse a fost de 77,1%, procentul celor cu probleme cauzate de
intarzieri in efectuarea platilor de catre clienti a atins 49,7%, iar al celor cu acces limitat la credite a ajuns la
47,2%.

Totodata, in 2008, diferenta dintre dificultatile financiare si alte tipuri de probleme legate de oferta a devenit
mai accentuata: mai putin de 20% din intreprinzatori s-au confruntat cu dificultati legate de lipsa
tehnologiei, accesul la angajati calificati sau cu lipsa materiilor prime.
Astfel, constrangerile de natura financiara au reprezentat cea mai importanta dificultate pentru noile
intreprinderi.

Ca urmare a crizei economico-financiare, lipsa de resurse a potentialilor clienti (70%) a devenit cea mai
importanta dificultate cu care s-au confruntat firmele nou infiintate si fondatorii lor in cursul anului 2008. La
aceasta se adauga barierele ridicate de intensitatea sporita a competitiei pe piata (69%).
Proprietarii/managerii intreprinderilor nou infiintate in 2008 au devenit mai ingrijorati in ceea ce priveste
dificultatile financiare cu care se confrunta intreprinderea si clientii acesteia si mai putin preocupati de
probleme mai putin urgente, cum ar fi managementul pozitionarii pe piata a intreprinderii (promovare ori
abilitati de marketing) sau accesul la noile tehnologii.
"Acest fapt poate avea un impact negativ pe termen lung, intrucat aceste ultime aspecte joaca un rol cheie
in sustenabilitatea unei firme, asigurand sansa de supravietuire si de dinamizare intr-un mediu competitiv",
mai declara reprezentantii Fundatiei Post-Privatizare.

Firmele mici ne pot scoate din criz

de Andrei

Munteanu , 05

decembrie

2010

http://www.romanialibera.ro/economie/finante-personale/firmele-mici-ne-pot-scoate-din-criza-208575
Dumitru Ion precizeaz c, dei este o perioad grea pentru IMM-uri, ieirea din criz poate fi fcut numai
cu ajutorul acestor firme mai mici. Din pcate, problema cu care se confrunt micii antreprenori este lipsa
timpului, astfel nct uit c exist soluii la ndemn.

Ce trebuie s fac ntreprinztorii, este s caute, s se informeze i s-i sintetizeze prioritile i aciunile.
Pentru a veni n sprijinul tinerilor antreprenori, directorul general IBP ne invit la o serie de evenimente,
care vor ncepe luna aceasta i se vor continua anul viitor pe parcursul a mai mult de 15 ediii n ntreaga
ar. IMM Focus Regional are ca scop oferirea de soluii la ndemn pentru principalele probleme cu care
se confrunt ntreprinztorii.
Pentru nceput, a vrea s v cunoasc mai bine cititorii notri. Care a fost parcursul
dumneavoastr profesional pn-n prezent, de la absolvirea facultii, la actualul loc de munc?
Am absolvit Facultatea de Electronic a Universitii Politehnice din Bucureti n anul 1985. Primul loc n
care am lucrat a fost Electronica, firm ce producea, la acea vreme, televizoare, radiouri i, mai trziu,
calculatoare de uz personal. Am nceput ca programator la centrul de calcul al fabricii i am plecat n anul
1992 de pe poziia de ef al departamentului. Pe atunci, nc mai lucrau peste 6.500 de oameni n acea
uzin.
De ce ai ales urmarea Facultii de Electronic?
Erau puine opiuni la nceputul anilor '80. Facultatea de Electronic era una dintre puinele care ofereau
perspectiva unui domeniu aflat n pragul unei adevrate revoluii. Pe atunci, apreau primele circuite
integrate. Dei alesesem aparatura de bord pentru aeronave ca specializare, n ultimii doi ani de studenie,
am fcut i cercetare pe platforma de la Bneasa, la Institutul pentru Componente i Circuite Electronice,
ICCE, cum era cunoscut atunci.
Pe platform fusese construit i Microelectronica, prima fabric destinat acestor componente folosind
tehnologia CMOS, deja depit la acea vreme. Circuitele fabricate acolo erau de cteva sute de ori mai
scumpe dect cele de pe piaa vestic i erau i foarte puin fiabile. Dar, era vremea integrrii economice
totale, fr importuri. Totul trebuia produs n ar.
Proiectul de diplom l-am fcut studiind defectele induse n cristalografia siliciului de procesele de
prelucrare a acestui semiconductor, ce st i astzi la baza fabricrii circuitelor integrate.
n ce msur ai mai alege aceeai specializare n condiiile actuale?

Este greu de spus. ntotdeauna, mi-a plcut s fac ceva nou, s m implic ntr-un domeniu de vrf. Valorile
n societatea romneasc s-au schimbat foarte mult. Cu mintea de acum, probabil c a fi ales o pregtire
foarte bun n management. Mai trziu, s-a vzut c a fi avut nevoie.
tiu c avei cteva diplome obinute n cadrul unor coli din Marea Britanie. Despre ce este vorba
i cum le-ai obinut?
Este prea mult spus. Am urmat etapele de diplom i certificat de la unul dintre primele programe MBA n
Romnia, cel oferit de Open Business School din Marea Britanie. Apoi, au fost i alte programe de formare
i training pe care le-am fcut.
Cum ai ajuns la IBP?
Este un drum destul de lung. Aa cum v-am spus, am plecat de la Electronica n 1992. Dar, ncepusem
foarte devreme, nc din martie 1990, n paralel cu serviciul de la stat, o mic ntreprindere ce producea
firme luminoase. Venisem cu o mic inovaie pentru acea vreme; eram singurii care aprindeau tuburile
fluorescente instantaneu. Cum toate firmele de atunci voiau reclame de dimensiuni mari i mai ales
dinamice, aveam un avantaj competitiv foarte mare fa de concuren, care folosea becuri. Am atras
imediat atenia firmelor mari din anii 1990 i am nceput s primim comenzi multe. Dup doar un an i
jumtate de activitate, am primit o ofert bun i am vndut firma foarte repede.
Dup ce am plecat de la Electronica, am nfiinat o agenie de design grafic i producie publicitar, care a
tot crescut i s-a transformat apoi ntr-o tipografie. Fratele meu a preluat conducerea firmei, aa c, n anul
1997, eu am intrat n domeniul promovrii informaiilor pentru afaceri. Aa se face c, n anul 1998, a
aprut prima ediie din Major Companies in Romania", un anuar al celor mai importante firme, structurat pe
domenii de activitate. n anul 1999, am cumprat franciza pentru Romnia a celui mai important sistem
informaional dedicat segmentului business-to-business din lume, Kompass".
IBP a aprut n anul 2004, o dat cu separarea prii introductive a anuarului Major Companies in
Romania" ntr-o publicaie independent, Romanian Business Digest". Cu ajutorul celor care scriu
articolele, analizele i rapoartele publicate n acest compendiu ce apare de cel puin dou ori pe an n
varianta tiprit, am reuit s facem din aceast publicaie una de referin pentru mediul de afaceri
romnesc.
9

Apoi, am folosit oportunitile oferite de internet. Pe lng componenta portalui internaional Kompass
pentru Romnia, am nfiinat doingbusiness.ro ce integreaz variantele online ale publicaiilor de mai sus,
completate cu tiri i opinii ale specialitilor din diverse domenii, date financiare despre companii.
Joi, organizai IMM Focus Regional-Soluii pentru profit. De ce ai simit nevoia organizrii unui
astfel

de

eveniment?

Este o perioad grea pentru IMM-uri. Ele au fost cel mai afectate de aceast criz care nu se mai termin.
ns, ieirea din criz poate fi fcut numai cu ajutorul acestor firme mai mici. Ocupai cu rezolvarea
problemelor zilnice, de multe ori, antreprenorii uit c exist soluii la ndemn. Nu au timp s caute, s se
informeze, s-i sintetizeze prioritile i aciunile. Muli nu-i pot lsa afacerile i s vin la un seminar n
Bucureti. Astfel, ne-am gndit s venim noi ctre ei i s le oferim soluii la ndemn pentru principalele
probleme cu care se confrunt: finanarea, garantarea creditelor, evaluarea i diagnoza propriilor afaceri,
managementul riscurilor, protecia afacerilor. O sesiune special va fi dedicat accesrii fondurilor
europene. Vor fi prezentate i proiecte speciale, unele chiar deosebite, dedicate sprijinirii activitii IMMurilor.
in s le mulumesc tuturor partenerilor notri n organizarea acestor serii de evenimente. Au venit cu toat
inima alturi de noi i sunt gata s-i pun la dispoziia antreprenorilor toat expertiza.
Nu este un paradox s vorbim despre profit n rndul IMM-urilor n aceast perioad?
Nu, fr profit firmele nu pot exista dect o perioad foarte scurt. Cineva ar trebui s le finaneze
pierderile an de an. O afacere de succes se poate pune pe picioare doar dup civa ani.
Ce soluii care vizeaz personalul le oferii prin acest eveniment persoanelor cu decizie din cadrul
IMM-urilor?
tim c motivarea financiar este doar un aspect, poate cel mai important, dar nu singurul. Participanilor li
se vor face cunoscute i altele, precum sigurana locului de munc, perspectiva dezvoltrii profesionale,
climatul adecvat i, nu n ultimul rnd, plcerea de a face ceea ce li se cere.
Pe 9 decembrie, la IMM Focus Regional, ai invitat multe personaliti. Pe ce criterii ai fcut
invitaiile?

10

Speakerii sunt cei care pot oferi soluii imediate, concrete i adecvate momentului. Le mulumesc nc o
dat tuturor pentru deschiderea i promptitudinea cu care au rspuns invitaiei noastre. Cu ajutorul lor,
vrem s acoperim ct mai multe dintre problemele cu care se confrunt antreprenorii i s le oferim soluii
pentru rezolvarea lor.
S neleg c nu v vei opri aici.
Pentru anul viitor ne propunem organizarea a 16-20 de ediii n ar. Am dori s mai prezentm diverse
instrumente i servicii pe care managerii le au la dispoziie pentru dezvoltarea i eficientizarea activitii
companiilor. Sperm ca situaia economic s se mbunteasc i s dispar ct mai multe din
problemele cu care se confrunt acum antreprenorii. Este greu de crezut c se vor rezolva multe n anul
urmtor. Dar, pe de alt parte, i evenimentele noastre vor evolua i vor cuta s vin cu rspunsuri la
noile provocri n faa crora vor fi pui antreprenorii.

Seminarul IMM Focus Regional - Soluii pentru profit, care va avea loc la Bucureti, n data de 9
decembrie, este primul eveniment din seria de manifestri dedicate segmentului IMM. Pe parcursul a patru
ore, oamenii de afaceri vor afla informaii utile despre soluiile de finanare, garantarea creditelor, legislaia
fiscal, accesarea fondurilor europene, taxe, asigurri. De asemenea, vor fi consiliai cu privire la
managementul cash-flow-lui, administrarea afacerii, managementul riscului etc.
Obiectivul principal al campaniei este acela de a informa ntreprinztorii, persoanele de decizie din cadrul
IMM-urilor cu privire la soluiile posibile dezvoltrii afacerii.
Modul de desfurare a evenimentelor este unul interactiv, specialitii i invitaii dezbtnd probleme
eseniale pentru optimizarea i eficientizarea afacerilor. Printre speakerii invitai vor fi Varujan Vosganian,
preedinte al Comisiei economice, industrii i servicii Senat, Radu Graian Gheea, preedinte al Asociaiei
Romne a Bncilor, Andra Casu, senior manager al departamentului de asisten fiscal Ernst & Young,
Sofia Ionescu, consultant senior al departamentului de asisten n afaceri Ernst & Young i Sanda
Popescu, economist ef EximBank.
Administrarea unei afaceri in conditiile vitrege ale climatului de criza economica

11

Managementul unei firme devine mai dificil cand conditiile de piata sunt grele sau incerte si firma trebuie sa
activeze intr-un climat impredictibil. Planificarea afacerii este mai complicata atunci cand clientii si furnizorii
se confrunta cu cresterea preturilor, scaderea vanzarilor sau dificultati legate de fluxul de numerar, scrie
esimplu.ro.
Un esec al afacerii atrage imediat neincrederea in piata, iar pe de alta parte, desfacerea produselor poate fi
afectata de factori externi firmei, asa cum sunt diminuarea comenzilor si platile intarziate.
Desi nu se poate asigura succesul in totalitate, o afacere bine gestionata poate rezista pe piata si atunci
cand conditiile economice sunt foarte grele.
Evaluarea performantelor afacerii, strategia de risc si un management financiar efectiv, adaptate conditiilor
reale din piata, precum si accesul la sursele de sprijin financiar sunt elemente esentiale pentru conjunctura
actuala.
Primul pas in gestionarea corecta a unei firme esteefectuarea analizei SWOT, care va permite identificarea
punctelor tari si slabe, a amenintarilor, dar si a oportunitatilor. Analiza SWOT va ajuta la stabilirea unei
strategii efective pentru supravietuirea afacerii in circumstantele date.
Evaluarea periodica a afacerii pe baza indicatorilor de performanta permite identificarea domeniilor
deficitare si interventia din timp pentru imbunatatirea lor, prevenind consecinte mai grave pentru mai tarziu.
Organizarea si derularea afacerii apeland la abilitatile de management al riscului. In urma evaluarii
periodice, se pot identifica riscurile si se pot stabili modalitatile de contracarare sau diminuare a lor. De
exemplu, daca te bazezi excesiv pe un numar prea mic de clienti, se poate ajunge la un blocaj de flux de
numerar in cazul in care unul sau mai multi clienti renunta sa mai cumpere produsele/serviciile respectivei
companii din cauza incapacitatii de plata. Nu intotdeauna ai cum sa stii a priori daca un client se afla in
dificultate financiara, dar astfel de agenti comerciali rau platnici" pot cauza mari probleme firmei. In
prezent, exista mijloace pentru verificarea bonitatii agentilor economici, la care se poate apela.
Dezvoltarea strategiei de supravietuire efectiva. Cand conditiile de pe piata devin impredictibile si tintele
stabilite nu mai pot fi atinse, ar trebui revizuit planul de afaceri. Pentru stabilirea unor noi tinte trebuie
cunoscute realitatile curente din piata, prin efectuarea de sondaje si cercetari de marketing. De asemenea,

12

strategia de dezvoltare a firmei trebuie modificata in acord cu noile date si informatii identificate, stabilinduse obiective realiste. Trebuie luate in considerare scenariile cele mai pesimiste, cum ar fi pierderea unui
client major, asa cum trebuie sa se tina cont si de oportunitatile care pot aparea, spre exemplu prin
retragerea de pe piata a unuia dintre competitori. Este necesara o strategie clara si in ceea ce priveste
identificarea clientilor cheie si o buna relationare cu cei care se doreste sa fie pastrati. Mentinerea clientilor
existenti este mult mai ieftina decat castigarea altora noi.
In cazul in care firma se confrunta cu dificultati de flux de numerar sau de finantare, este bine sa se
apeleze la un consultant financiar sau la banca firmei, care poate oferi primele informatii si solutii de
finantare pe termen scurt.
Exista multe resurse financiare externe de care o intreprindere poate beneficia, in oricare dintre etapele de
dezvoltare a afacerii. Un plan de afaceri si un proiect bine intocmit dau posibilitatea obtinerii de finantare
atat sub forma de credit bancar, microcredit, garantii, cat si ca alocatie financiara nerambursabila din
fonduri europene sau de la bugetul de stat. Sunt disponibile in fiecare an o serie de programe adresate
IMM-urilor, accesarea acestora fiind la indemana oricarei firme.
Managementul si motivarea angajatilor. Stabilirea unor obiective clare si bine definite pentru fiecare
angajat, axate pe activitati specifice, va ajuta personalul sa atinga performantele cerute, in concordanta cu
obiectivele generale ale firmei. Un sistem de evaluare structurat si aplicat corespunzator va da incredere
angajatilor, satisfactia unei activitati bine efectuate si sentimentul utilitatii lor in cadrul organizatiei.
Evaluarea ajuta la recunoasterea rezultatelor bune, dar si la corectarea deficientelor si imbunatatirea
performantelor individuale. In acelasi timp, angajatorii trebuie sa inspire incredere in afacerea pe care o
conduc si sa exercite o conducere eficienta pentru a motiva fiecare membru al echipei sa participe la
dezvoltarea organizatiei din care face parte. Nu in ultimul rand, intr-un climat concurential dinamic,
investitia in resursele umane este cruciala daca se doreste cresterea competitivitatii companiei.
V.V
http://www.ccib.ro/afacerea/Stire-6212-.htm

13