DRAGA

INTERESUL
COGNITIV
SI ORIENTAREA
PROFESIONA

SUMAR
CUVINT INAINTE .....................

.... 5

Cap. I. INTERESELE CA FACTOR MOTIVATIONAL .......................... 9

1.
2.

Conceptul de interes in literatura de specialitate ......................

Categoric de interese ..........................

3.

9
14

ParticularitAtile psihologice ale intereselor preado-

lescentilor
1) Problema in literatura de specialitate ................................

19
19

2) Cercetarea noastM : metodologie ~i rezultate ............................. 22

a.

Date cu privire la procesul de dezvoltare a

intereselor ........................................
.... 24
b. Motivele care au generat interesele preadolescentilor ........................................
....
34
Cap. II. GENEZA SI DEZVOLTAREA INTERESELOR COGNITIVE
.....................40
1. Nature, geneza ~i evolutia intereselor cognitive .......................... 40

2.

ParticularitcAtile intereselor cognitive la diferite

virste

42

3.

Interrelatia dintre interesele cognitive ~i procesul

de invAtcAmint ................................
Cap.

45

III. LOCUL :51 ROLUL INTERESELOR COGNITIVE IN

PROCESUL ORIENTARii,5COLARE * I PROFI~SIONALE A
PREADOLESCENTILOR
56

1. Problema cercetArii noastre ......................... t .......

56
2. Organizarea cercetArii .........................
58
a) Preliminarii metodologice
.... 58
b) Indicii de manifestare $i de recunoa~tere a intereselor cognitive
60
c) Subiectii (populatia) ; criterii de eantionare ............................. 62
Redactor : I L E A N A M I H A L A C H E

',

Tehnoredactor : 0TT', Q J P _A
,

Coperta: OCTAVIA

S -C111Y NEC$OIU
A LU N

-A
...

d) Etapele cercetArii ...............................

63

e) Tehnicile de recoltare a datelor ..................................

3. Rezultatele oblinute *i interpretarea for ..............................

64
66

1) In etapa I : experimental de constatare ............................... ....... 66

a. Cu privire la corelatia dintre interesele cognitive, aspirajii i op~iuni profesionale .......................................

66

b.
............

Cu privire la dinamica corelatiei dintre interesele, preferintele, i optiunile profesionale la

preadolescents.......................................................................... ....... 68

a)

Problem!

b) Metodica si datele cercetarii noastre

Ro lul re zult atelor la inv AtAturA

69
69

in din a mica optiunilor ..................................................

.......................................................................70

Factorii care au determinat instabilitatea

optiunilor ...........................................................
.......................................................................72

Factorii care au determinat stabilitatea optiunilor

..........................................................................
.......................................................................75

Concluzii preliminare
77

2) In etapa a II-a : experimental formativ

77

a. Organizarea si metodologia exper imentului for mativ ............................................................................

..................................................................................77
a) Organizarea unor sister ne de lectii in vede re a
st i m u l d r i i i n te re s e l o r c o g n i t i ve a l e e le vilor ....
.............................................................................78

Matematica
78

Fizica
Chimia

Dintre acestea mat importante ni se par a

depi,starea

st

it

cele privitoare la :

valorificarea cit mat depling a tuturor resurselor na-

turale, la modernizarea masinilor, a tehnicilor 51 tehnologiilor de

muncZi, precum 51 la perfectionarea relatlilor sociale

st

de munca.

Toate acestea urmiresc asa cum se precizeazi in documentele

Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Roman ridicarea
societitii noastre rominesti pe treptele cele mai Inalte ale culturii 5i
patriei noastre spre comunism.

80

$tiinte naturals
80

Desenul
b) Sistemul si metodologia orelor de dirigintie pentru

Procesul dezvoltirii noastre sociale nu se produce spontan,

de la sine, ci necesitZi luarea unor mdsuri adecvate in acest scop.

civilizaliei, bungstarea 51 fericirea Intregii naliuni socialiste, Inaintarea

79

CUVINT INAINTIE

83

orientarea colarA i profesionala ........................ 84

Procesul de perfectionare a relatfilor sociale implicA cu necesi tate ~i o mai rationale si mai adecvatA utilizare a resurselor umane.
Aceasta, deoarece omul este factorul-cheie in Procesul perfec tionkii vietli sociale. Formarea. 5i educarea omului constitute sar cina principal! a scolii, a educatorilor, motiv pentru care recentele
documents de partid previd dezvoltarea in continuare a invati mintului de toate gradele ~i perfectionarea continutulul sAu
corespunzitor progresului economieo-social 5i cultural al t5rii" (6).

0)

Vizitele in intreprinderi, scoli profesionale *i

liceele de specialitate ..............................................
............................................................................90

Utilizarea rational! a resurselor umane implicd luarea in preala bil a unor m1suri pentru depistarea lor (a aptitudinilor $l talentelor),

c)

Cercurile de elevi (pe materii) mijloc de for mare a intereselor cognitive ......................................
.......................................................................... 94

mentele de par tid. Astfel, in Directivele Comitetului Central al

a)

Concurs pe teme de informare profesionale 96

b. Rezultatele obtinute i interpretarea lor ................... 97

c. Observatii cu privire la validitatea unor aspects
ale cercetArii noastre (a unor rezultate obtinute
in experimental formativ)
Cap. IV. CONSIDERATII FINALE

101
104

pentru cultivarea lor ~i, apoi, pentru valorifi carea lor deplina ~f
adecvatA. Aceste masuri au lost de asemenea formulate in docu Partidului Comunist Roman privind dezvoltarea Invdfdmintulul in
Republica Socialists Romania se precizeazi textual: In viitor, se
va acorda !tenets sporit! actlunii de orientare 5colard

st

profesionall a

elevilor. In acest scop, in toate liceele ~i scolile generals, colec tive

de profesori vor desfd$ura o activitate de cunoa5tere siste matic2i
a elevilor, a aptitudinflor acestora, de informare a lor 5t a

pdrintilor asupra diferitelor prolesiuni 51 tipuri de ~coll, de indrumare a 5colarilor spre acele domenii pentru care ei manifests incli -

tariff , ~i anume la precizarea rolului pe care-1 au interesele cog -

natii speciale. In cadrul acestor colective, un rot deosebit de im portant 11 vor avea speci~al4tii in problemele de psihologie, pedagogic i

ratifl or ~i optiunilor profesionale ale preadolescentilor ~i, pe de

sociologic ; in cadrul universitdtilor se vor infl inta laboratoare de

orientare colarA ~i profesionalN, pentru preg4tirea personalului calificat

cercetirile noastre modalitAtile (metodele ~i procedeele) pe care

de specialitate si se vor organize cursuri de scurtA dusts cu

profesorii de psihologie, pedagogle, filozofie 51 de alts Ispecialititi, in

aceasta variablIA psih!cZi (interesul) atit in cadrul procesului de

vederea initierii
prolesionale" (1). ,

Intr-un cadru mal larg, ne-a preocupat optimizarea procesulul de

acestora

in

problemele

orientArii

~colare

nitive In cadrul celorlalte variabile psihologice, in formarea aspi alts parts, s! sugerAm pe baza datelor care ni le-au furnizat
pedagogic practicieni le pot utilize pentru a stimula Sf dezvolta
invAldmint, cit ~i prin activiGitile paradidactice $i extra~colare.

~i

Aceaste atenta preocupare fats de problems orientiril colare i

profesionale spare ca o consecinjs fireascA a caracterului umanisttiintific
al politicii generate a partidului. Ca urmare a dezvoltarii impetuoase a

invAtAmInt prin activizarea elevului, pe calea stimuldrii ~i cultivirii

intereselor cognitive ale acestuia. In acest seas am considerat ca

orientarea ~colar! ~i profesionall este $i un aspect al preocupgrilor
pentru sporlrea eficientel invdIdmintulul.

fortelor de productie, a progresului ~tiinjei ~i culturli, adincirii continue

Acestea au lost gindur ile care ne-au condus la elaborates

a democratiei noastre socialiste s-au crest largi posibilitStf pentru toti

lucrZirii de fats, precum ~i speranta cA, prin public,area el, vom putea

membrii societAtii de a-5i manifestia tatentul, energy 5i aptitudinile ...

fi de folos colegilor no5tri care desf!oarA in mod efectiv acttvitatea

Trebuie A militilm cu conseeventA 5i hotlrire, in spiritul inaltelor

de orientare ~colard ~i prolesionalS, cu idel ~f sugestii formulate

principil ale umanismului socialist, pentru a deschide fiec5rui

in mod expres in paginile ei sau deduse din lecture ei. De aceea,

membru al societAtii posibilitati nelimitate in vederea manifestArii

a~teptiinx cu firesc interes pirerile $f aprecierile celor care vor avea

nestingherite a personaLUtAtH sale, pentru a-f crea conditii de a-$i

bunAvoinja sa o citeascA ~i sZi incerce sd splice uncle din ideile pe

aduce contributia la infl orirea societatii socialiste, la progresul $i

care le contine.
Nu putem incheia aceste rindurl Inainte de a ne face o plAcutd

prosperitatea patriei" (8).

In lumina acelora~i principfl , Plenary Comitetului Central a]
Partidului Comunist Roman din 18-19 tunic 1973 a subliniat nece sitatea intensificArli $i amplificdrii activitAtii de orientare ~colara $i
profesionall. In hotirirea plenarei se traseazd sarcin! speciale
Ministerului Educatiei ~i InvAtZimintulul cu privire la ,dezvoltarea
acestei activititi in sensul : participdrii intregului personal didactic la

datorie : aceea de a aduce sincere multumiri pentru competentele

sugestii date in vederea imbundtd1iril acestei lucrAri tovarii~llor :
prof. dr. Nicolas Pirvu, prof. dr. Dumitru Salads, prof. dr. Tiberiu
Bogdan ,i conf. dr. Mihai Golu, cirora le exprImAm, pe aceasta cale,
deosebita noastre gratitudine. Acelea~i sentiments de recuno*tinja le
exprimAm ~i Editurli didactice 5i pedagogics care a apreciat ca utill
publicarea el.

activitatea de cunoa~tere a elevilor ~i de indrumare a acestora spre

alegerea $colii 5i profeslunii viitoare ; imbunAtZitirii informzirii elevilor
in legiiturd cu diferitele ~coli i meserii ; organizArii treptate a
laboratoarelor de orientare ~colaril ~i profesionald : dezvoltArii
activititii de cercetare tfinjificS in acest domeniiu ; perfectiongrii
cadrelor didactice pentru extinderea ~l intensificarea actiunii de
orientare ~colard" (4, p. 41).
Lucrarea de fate incearc2i se se inscrie Intre lucr2irile care au
in vedere ,dezvoltarea activitStii de cercetare $tlintiiica in acest
domeniu", propunindu-~i sa contribute la ,perfectionarea cadrelor
didactice pentru extinderea 5i intensificarea actiunii de orientare
colarS".

_of

C a p i t o l u l

INTERESELE CA FACTOR MOTIVATIONAL

1. Conceptul de interes in literatura

de specialitate
Introdus in literatura filozofica in a doua jumatate
d secolului al XVIII-lea de catre C o n d i 11 a c $i I
I e I v 6 t i u s, conceptul de interes va fi utilizat in acceptia sa psihologica in secolul ur mator de catre
W. J a m e s $ i J . D e w e y, p e n t r u c a l a i n c e p u t u l
secolului al XX-lea sa dobindeasca o large circulatie
prin lucrarile lui E d. C I a p a r 6d e, O. D e c r o I y,
E . K e y, M . M o nt e s s o r i $ . a . , p i o n i e r i s a u p r o t a goni$ti ai curentului pedagogic cunoscut sub denumirea
de ,educatie noua", care punea interesele copilului la
baza instruirii sale.
Sensul acestui concept psihologic de$i utilizat in
fi lozofi e, in pedagogic, in etica, in sociologic etc., el
este, in ultimd instantcl, psihologic este foarte divers.
Diver,sit~atea se datoreste concepliei $i pozitiei filozofice
a celor care 1-au definit.
Pentru inceput, putem stabill doua categoric de defi nitH ale interesului, in functie de accentul pe care-1 pun
dutorii for pe elementele sale interne (subiective) sau
pe cele externe (obiective). Astfel, din prima categorie
fac parte definitiile care socotesc ca Bursa a interesului
anumite fenomene subiective (tendinte, inclinatii, necesitati) ; a doua categorie de definitii considers ca inte resul este declan$at de calitatile obiectelor, care le fac
sA fie interesante.

D up a Stron g i nteres ul este te nd in t a de a n e

ocupa de anumite obiecte, de a ne place anumite activitati". 0 definitie analoaga da interesului 0 ipsihologul
roman A 1. R o S c a care considers interesul tendinta
de a da atentie unor obiecte, persoane sau situatii, de a fi
atras de ele, ode a gasi satisfactii in ele" (118), (,119), (120).
Psihologul R. Meili it considers tot o tendinta la
actiune indreptata spre obiecte sau activitati determinate,
o forma specials a motivatiei" (91). Chiar 5i in lucrari
de datd mai recenta intilnim definitii similare. Ada, de
exemplu, intr-un Dictionar pedagogic interesul se
define5te ca tendinta de a cunoaj$te obiectele ~i fenomenele realitatii, legata ide o traire emotionala pozitiva",
(42), iar R. P a s q u a s y it considers ca o emanatie a
tendintelor profunde" (102).
Mai bins conturata spare definitia acestui concept
in lucrarile lui E d. C I a p a r 6 d e (31) ; (32), in care
este subliniat caracterul sau functional : mijloc de autoreglare a or ganismului pentru a-~i mentine vista, ,;factorul care ajusteazci, care acordd mediul cu necesitatile
organi
smului" (31). Interesul este conceput astfel ca o
expresie a unei necesitati (primare sau derivate) a organismului.
In aceasta acceptie, interesul se poste integra intr-un
principiu mai larg al vietii, acel al h o in e o st aziei(Cannon)
sau, intr-o interpretare cibernetica, al feed-back-ului.
Spuneam ca la unii autori ~i in unele lucrari accentul
se puns pe latura obiectiva a interesului, aceasta fiind
aceea care-1 define~te. Ada, de pilda, Petit Dictionnaires"
L 1 t t rd considers interesul ca o ,calitate a unor lucrari
care le face sa captiveze atentia ~i sa stimuleze spiritul",
iar L a 11 a n e in al sau Vocabulaire de la philosophic
(1947) ildefine~te ca fiind caracterul a ceea ceprovoaca
intr-un spirit determinat o stare de activitate mintala
u5oard ~i placuta, o atentie spontanV.
Analizind, grin c omparatie, cele cloud categorii de
definith vom constata ca ele pacatuiesc grin unilatera litate : definitiile din prima categorie exagereazA elementele
subiective ale interesului, ca hind singurele care-i explica
geneza, iar cele din a doua categoric (deli putine la
numar), confundd determinatul (interesul) cu determi-

0 alts categorie de autori stalbilesc in definirea interesului corelatii intre acesta 5i diferite process sau
variabile psihice. Asa, de pildd, pentru M c D o u. g a 11
interesul este atentie in stare latentd, iar atentia este
interesul in actiune", in time ce J. Dewey il. considera o forts emotionala in actiune". 0 ~definitie simi lara R dd ~i Davis considerindu-1 ,un proces emotiv
care produce dorinta ide mentinere 5i continuare a atentiei fats de o situatie sau un complex de situatii"
(spud 110).
$i alti autori includ in definirea interesului fie atentiia, fie procesele afective, fie ~i unele i altele (Fryer,
Burnham 5.a.).
De5i tributare conceptiei functionalists a lui Ed. Clapai6de, definitiile lui E. D. Super 5i H. Pieron fac, dupa
parerea noastra, un pas inainte spre dezvaluirea unui
sons mai apropiat ode ceea ce este in esenta interesul.
Astfel, E. D. Super def,ine~te interesul ca expresia
raportului dintre trebuinte ,5i conditiile de mediu sau ca
rezultatul interactiunii dintre constitutia nervoasd ~i
endocrine $i circumstantele socials" (141), iar H. P i 6 r o n
11 consirderd ca o corespondents dintre anumite obiecte Si
tendintele proprii ale subiectului, care-i atrag atentia %;i-i
orienteaza activitatea" (109). Acelia5i sens 11 intilnim }jin
definitia data interesului de catre J. P i a g e t :
Interesul este raportul dintre un obiect ~i o necesitate,
pentru ca un obiect devine interesant in masura in care
rdspunde unei necesitati. Interesul este deci orientarea
proprie tuturor actelor de asimilare mintald" (106). Prin
aceasta din urma subliniere Piaget depd~e~te conceptia
functionalists considerind interesul ca pe un ,catali zator" al proceselor de iasimilare mintala.
Alti autori plaseazd interesul in categoric atitudinilor: Ar nold, Cattel, Eysenck ~.a., iar la not
A. C h i r c e v (21), (24), (26). Astfel, E y s e n c k defi ne5te interesul, ca o ,iatituidine cu valente pozitive"r, iar
A . Ch irc ev ca o at it ud in e st ab il iz a t a de n at ure
emotiv-cognitive fats de obiecte $i activitati" (26).
Credem ca pentru a defini intr-un mod cit mai adecvat
acest concept este necesara o analizd a structurii persoiialitatii in straturile ei mai profunde yi anume in aspectole