PREZENTARE

Lund ca baz lucrarea "Doctrina legionar" a domnului Horia SIMA, Seful

Miscrii Legionare, autorul acestei brosuri a reusit o expunere sinoptic de o
valoare informativ de netgduit.
In contextul actual al eforturilor nationale pentru a se determina rspunderile si
contributia diferitelor organizatii politice, cunoasterea esentelor poart in sine
ntelegerea viitorului. Lupta noastr, a tuturora, nu poate fi restrns numai la ideia
de "eliberare" a trii, fr a se lua n consideratie si nevoia de a se limpezi zgura
depus n minti si suflete de regimul materialismului ideologic.
Eliberarea este un scop politic, un act patriotic, dar nu si o finalitate nationalsocial. Odat scopul atins, de-abia atunci ncepe a doua faz esential = salvarea
spiritual si moral a natiunei.
Rul semnat de regimul marxist in decursul attor decenii de stpnire tiranic,
nu poate fi nimicit prin simpla izgonire a clilor. Adncul sufletului romnesc a
fost viciat. Acest suflet are nevoie de nseninare, de o nou substant
regeneratoare, capabil s umple genunea spiritual provocat de haitele rosii.
Or, acest lucru nu poate fi urmarea unei simple schimbari de regim, ci al unei
refaceri interioare. Misiune care depseste capacitatea unui partid, orict de bine
structurat ar fi el. Modificarea interioar a omului nu preocup partidele, deoarece
conceptia lor ideologic nu prevede astfel de intentii.
Numai o doctrin elaborat pe principii depsind sfera redus a politicului, poate
ntrevede o renastere national. Numai printr'o asemenea interventie, se va putea
impune o schimbare de mentalitate, o rentoarcere la cinste, moral, patriotism si
demnitate, la rspundere si credint. Idei putin desbtute de altii, dar profund
resimtite in snul Miscrii.
In mijlocul neamului romnesc, numai Corneliu Zelea Codreanu a ntrevzut
salvarea neamului, printr'o renastere a virtutilor cardinale si-o rentoarcere "la
icoan", unde ne asteapt ntelegerea si nltarea. Or, ce poate fi mai nsemnat in
lumea pervertit si indiferent pe care o "structureaz" ideologia comunist, dect
revalorizarea unor precepte si norme in antitez cu substratul teoretic si urmrile
nefaste ale marxismului!...
Doctrina legionar pune omul in perspectiva regsirei de sine, prin refacerea unei
structuri mentale in armonie cu adncul sufletului romnesc.
* * *
Doctorul Filip Punescu, nou venit pe meleagurile occidentale, n'a precupetit
efortul pentru a se integra n lupte exilului si a aduce contributia sa cinstit si
curajoas. A nteles s adnceasc problema viitorului national in perspectiva

decderii morale ce copleseste neamul sub regimul comunist si a posibilittilor de

regsire sufleteasc ascunse in energie creatore a exilului.
Lucrarea de fat este rodul acestor frmntri si reflectii.
Strdania lui de a intelege in snul crei organizatii politice si sub ce form ar
exista principiile solare ale unei redesteptri nationale, l-a apropiat de Miscarea
Legionar. In mijlocul ei si-a gsit implinirea; si'n doctrina ei, deslegarea
problemelor.
Urmrind cu atentie si spirit sintetic cteva lucrri de baz -si'n special
volumul "Doctrina legionar" a domnului Horia SIMA- autorul a alctuit o
excelent expunere rezumativ a preceptelor legionare, ce pot servi, celor interesati
s ia parte la lupta neamului si pregtirea viitorului, drept prim contact cu viziunea
si conceptia Grzii de Fier.
Cu vigoere si fort analitic, autorul pune la ndemna oricrui romn, dornic de
a ntelege Miscarea Legionar, esenta unei doctrine ce nu s'a dezis niciodat si care
deschide pentru viitor singura linie de salvare a neamului si singura perspectiv de
modificare a individului.
Prin aceast brosur, dr. Filip Punescu aduce un serios aport documentar pentru
lupta exilului si un exemplu de urmat pentru toti cei preocupati de soarta neamului
romnesc si a Romniei ntr'un viitor ce pare s nu fie att de ndeprtat.
Faust Brdescu

BIBLIOTECA DE DOCUMENTARE "DACIA"

Nr. 20

UN REZUMAT AL DOCTRINEI LEGIONARE

Dr. Filip Punescu

INTRODUCERE
Atitudinile de anticomunism, antiiudaism si antipoliticianism, s'au manifestat la
un moment dat, ca accidente n desvoltarea ideologic a Legiunii.
Disprnd cauzele acestor reactii, vor disprea si efectele.
La beza doctrinei, stau scrierile intemeietorului ei, CORNELIU ZELEA
CODREANU si ale colaboratorului su, ION I. MOTA.
Contributii valoroase au adus si CORNELIU GEORGESCU, ALEXANDRU
CANTACUZINO, VASILE MARIN, PUIU GRCINEANU, MIHAIL
POLIHRONIADE, VASILE CRISTESCU, etc.

Principiile de baz ale doctrinei sunt:

1. Credinta in DUMNEZEU.
2. Increderea in misiunea legionar.
3. Dregostea dintre legionari.
4. Menifestarea elanului prin cntec.
Telul final, este actiunea de mntuire a NEAMULUI ROMANESC, avnd
urmtoarele temeiuri:
1. Aportul de simtire al legionarilor.
2. Aportul de simtire al altor ROMANI.
3. Prezenta in constiinta tuturor, a MARTIRILOR NEAMULUI.
4. Indemnul PAMANTULUI si PATRIEI.
5. BINECUVANTAREA LUI DUMNEZEU.
La chemarea CPITANULUI, a rspuns in anul 1922 o ntreag GENERATIE,
transformat apoi ntr'o adevrat REVOLUTIE NATIONALA.
Doctrina se afle ntr'o permanent stare de creatie, corespunztor desfsurrii
evenimentelor, dar esenta ei trebuia s rmn nealterat.
Fundamentul miscrii legionare, este structural religios, adic si caut izvoarele
in CRESTINISM si in GENIUL NEAMULUI ROMANESC.
I/ INDIVIDUL (OMUL NOU)
Formarea omului nou, constituie punctul de plecare al unei mari transformri
spirituale in VIATA NEAMULUI.
Sufletul este punctul cardinal, asupra cruia trebuie s se lucreze in primul rnd,
pentru a se plmdi apoi SUFLETUL NATIUNII.
Deci trebuie s se inceap cu REFORMA OMULUI, nu cu reforma programelor
politice.
OMUL NOU, trebuie s fie OMUL CRESTIN, actualizat in cadrul ISTORIEl
ROMANESTI.
El se formeaz pentru viala de adevr, dreptate, virtute, eroism si sacrificiu, ca
om liber, cu dragoste si cu elan consimtit pentru idealurile miscrii legionare.
Insusirea sa de erou trebuie s se manifeste, in sens militant, social si creator.
Rolul MATERIEI sub aspectul agonisirii ei, nu trebuie negat, dar nici
absolutizat.
LEGIUNEA, nu poate admite in rndurile ei, pe eel venit pentru interese
materiale, ambilie, patim sau trufie. Istoria a demonstrat, c sub domnia
interesului personal si egoist, strin de idealurile NEAMULUI, s'au prbusit state
si naliuni.
Impotriva setei de mrire si dominalie a oamenilor, primul pas salvator a fost si
rmne REDOBANDIREA CARMEI MORALE conform preceptelor
CRESTINISMULUI.

II ORDINEA SOCIAL
Adevrul primordial al vielii sociale, e constituit din ideea religioas si ideea
nalional. (I. MOTA).
Ordinea social nu se realizeaz prin constrngere dar nici prin dezertarea
individualui de la scopul furirii si consolidrii ei.
ORDINEA SOCIALA, este statornicit de DUMNEZEU si se fundamenteaz pe
efectele formulei trinitare: INDIVID-NEAM-DUMNEAZEU.
SUFLETUL unui NEAM, este expresia convergent a insusirilor cu care sunt
inzestrali indivizii care l compun.
Numai dup CRESTINISM, a fost posibil recunoasterea neamurilor si
regruparea lor in comunitti nationale.
In tipul de societate medieval, individul nu reprezenta o fiint autonom, fiind
subordonat claselor sociale ierarhizate.
In acelasi spatiu, locuiau mai multe formatiuni statale,, care ntrziau procesul de
formore al constiintei nationale si de nfptuire al unittii politice. numai prin
mijlocirea BISERICII CRESTINE, societatea medieval a dobndit un oarecare
echilibru.
REVOLUTIA FRANCEZA, a luptat pentru distrugerea feudalittii si
introducerea unui program de libertate, egalitate si fraternitate, precum si pentru
ntemeierea statelor nationale. Renasterea cultural-artistic si revolutia stiintific,
au deschis orizonturile individualui spre adevrata libertate, triumfnd in
intermeierea STATELOR NATIONALE MODERNE.
Treptat ns popoarele s'au ndeprtat de la idealurile crestine si au degenerat in
orgonizarea unui drept politic abuziv si exclusiv pentru promovarea intereselor
egoiste personale si de stat.
Rezultatele s'au vzut in societatea national-socialist si comunist.
Adevrata menire a stiintelor si tehnicii avansate trebuie s se concretizeze in
inbunttirea situatiei materiale si spirituale a NATIUNII, singurul rost al vietii
omenesti.
III. CAUTREA LIBERTATII
a) Libertatea Exterioar
Notiunea general de libertate, corespunde cu ideeo de EXPANSIUNE
NELIMITATA a individului.
Societatea o ngrdeste ns in functie de necesitti si libertatea exterioar sau
social deplin nu va exista niciodat.
b) Libertatea Interioar

Aceasta este devrata libertate, avnd rdcinile nfipte in sufletul fiecruia, ea

nefiind tributar niciunei oprelisti sociale.
Dac ea totusi nu tine seama de interesele neamului, chiar prin simpl
indiferent, nu numai prin individualism anarhic, devine ostil structurii socialnationale.
c) Libertatea Anarhic
In sfera de actiune care scap de sub controlul societth, omul devine stpn pe
timpul si energia lui. In aceast libertate omul ori accept s-si delileze prin
constiint in mod haotic imagini, reprezentri si idei, ori si le grupeaz pe toate in
jurul unui obiectiv prestabilit.
Libertatea anarhic este cea mai frecvent, fiind si ceo mai comod. Prin aceasta
omul reactioneaz de la caz la caz, pe seama improvizatiei. Ea se mai numeste si
libertatea vagbondajului.
d) Libertatea Determinat
Cnd ratiunea elimin neprevzutul din cadrul conduitei umane si stabileste
ordine n viola sufleteasc, apare LIBERTATEA DETERMINATA.
Prevederea si ratiunea se impun ca un act ostil liberttii anarhice si ele se
concentreaz n jurul unul obiectiv.
Aceasta este o libertote de natur rational voluntar si este greu de dobndit,
reclamnd o sfortare penibil si de lung durat.
Libertatea determinat n'are o circulatie de mas si apartine oamenilor de elit.
Totusi actul de auto-determinare se verific a fi in ultim analiz, un act de
nstrinare a libertatii individuale.
Astfel, omul se ncovoaie de bun voie sub jugul unei auto-impuneri.
Se pune ntrebarea: Unde putem gsi o libertote adevrat sau total? Nici
anarhismul nici determinismul nu au dat un rspuns satisfctor problemei.
e) Libertatea Spiritual
Expansiunea nelimitat a individuolui, devine realitate numai cnd ne nchidem
lumii si ne deschidem nou.
Aceast expansiune este admisibil ns numai ENERGIEI CREATOARE a
individului. Desmtul atitudinilor noastre, duce la epuizarea persoanei umane.
Prerea bun ce o are fiecare individ despre sine, se sprijin pe ceva real, adic pe
energia nevalorizat a personalittii sale si pe mustrrile constiintei ce se stie
vinovat de ingroparea talentului druit, deoarece spiritul este att de inventiv, att

de bogat in iesurse, nct in orice situatie s'ar afla, nu-i pot lipsi mijloacele de
afirmare...
Imprejurrile externe pot fi nvinovtite numai in msura in care nu constituiesc
un mediu educativ prielnic. Astfel, fiecare se gseste sigur in cutarea eului
propriu.
Numai acest gen de libertate, care se identific cu elanul creator al individului
reprezint adevrata LIBERTATE.
f) Dragostea si esenta ei spiritual
Elanul creator in stare pur, spiritual ca enigm ultim, este pasiune, creatie,
dragoste. Dragostea este strin oricrei specii de determinism. Ea elibereaz, nu
robeste, cucereste, nu supune, nvie nu nmormnteaz.
Transfigurarea interioar prin dragoste si pasiune nu cunoaste limite. Ca atare nu
cunoaste termen final de desvrsire. Astfel personalitatea uman se va bucura de
privilegiul EXPANSIUNEI NEMARGINITE.
Prin natura ei, dragostea invinge solitudinea si divine creatoare de comunitate.
Dragostea de tip spiritual, nu trebuie confundat cu dragostea de tip emotiv,
adic cu dragostea empiric sau omeneasc. Aceast dragoste emotional, se
exercit ntre sot si sotie, ntre printi si copii, ntre prieteni si prietene. Ea implic
reciprocita- te de sentimente.
Dragostea spirtual, curge din alte izvoare. Ea este fiica cerului si timpul far de
moarte, adic prelungirea etemittii in om. Potentialul ei energetic este deci
inepuizabil. Paradoxul acestei dragoste spirituale const in fortificarea ei si n
mbogtirea ei, cu fiecare act de druire.
Asfel, adevratul legionar trebuie s se rup de bucuriile pmntesti, s se
smulg de dragostea omeneasc si pentru nvierea NEAMULUI su, in fiecare
clip s stea gata de MOARTE.
g) Dragostea de neam
NEAMUL este n primul rnd o entitate spiritual si abia in al doilea rnd o
proiectie a acestuia, adic o entitate istoric.
Factorii care deosebesc un neam de altul, ca de pild: Mentalitatea, limba,
moravurile, istoria, teritoriul, cultura, etc., nu sunt realittile lu "ultime, ci
mijloacele de incorporare si manifestare ale sufletului su etem in luinea obiectiv.
Odat nteleas notiunea de NEAM, in sfera vietii lui fr de moarte, vor
disprea toate contradictiile dintre el si individ.
Din partea neamului transfigurat de chemrile supranaturalului, libertatea
spiritual a individului, nu mai poate suferi nici o limitare.

Deaceea lupta national si dragostea de neam, i rscolesc toate energiile creatore

si i angajeaz toat capacitatea lui de sacrificiu.
Asfel, indivizii si neamurile au aceeasi origine supranaturaM. Intre neam si
individ, se stabileste un paralelism de imentii si re alizari.
Conflictul dintre persoana uman si natiune, ramne numai in cazul cnd neamul
este crupt si detronat din telurile nobile, superioare si divine. De aseineni, cnd
statul acelui neam, este animat de dominatie, acaparare, agresiune, imperialism.
IV. STRUCTURA PERSOANEI UMANE
Filozofia existentei, elaborat de NIETSCHE, este minor, fiindc n'a vzut in
Christos prototipul crestinului, ci un singur crestin sacrificat pe cruce.
Manifestrile mai recente ale filozofiei existentiale, redescope- r sensul
persoanei umane, dar nu-i recunoaste rolul divin, transformndu-l n victim a
evenimentelor istorice omenesti.
Numai CRESTINISMUL, cu descoperirea persoanei umane, a ridicat la valoarea
maxim, potentialul creator at individului.
Cele trei componente ale structurii individului sunt:
1/ BIOLOGICUL
2/ PSIHOLOGICUL
3/ SPIRITUALUL
Biologicul const in incorporarea sufletului in materia vie.
Psihologicul reprezint ansamblul mijloacelor cu care e nzestrat individul, pentru
orientare si conservare in mijlocul naturii si in relaliile cu ceilalti oameni.
Spiritualul este elanul creator, cu care individul a fost nzestrat de divinitate.
Numai EUL SPIRITUAL define funclnle adevrului si instrumentul cunoasterii.
Acele pro cese de inspiralie, nu sunt dect momente de iruplie ale elanului
creator, ale supraconstiintei, care descind din izvorul divinittii.
Ratiunea nu descoper adevrul, ci serveste numai ca instrument de comunicare.
Dragostea spiritual sau elanut creator, se orienteaz spre cele trei cmpuri
operative:
INDIVID-NEAM-DUMNEZEU.
Nu COLECTIVUL invadeaz sfera individului, silindu-l la concesii si deformri,
ci INDIVIDUL converteseste o parte din energiile lui creatoare in VALORI
NATIONALE.
Omul comunic cu sine, gratie constiintei personale, cu neamul su prin
constiinta sa nationa, iar cu Dumnezeu in virtutea filiatiei divine si elanului su
creator.
V. ETICA DRAGOSTEI SPIRITUALE

Aceast etic presupune o strns alipire de CRESTINISM.

Marile disponibilitli, luntrice, nu devin active dect in stare de har.
Acest har trebuie asociat permanent activitlii omenesti, la fiecare pas si pentru
fiecare act al nostru.
VI. DRAGOSTE SI EXISTENTA
a) Creatie si libertate
Orice crealie de orice natur, presupune o desprindere din propria persoan, spre
a fi druit altora.
Cnd acest elan creator devine constient de rolul su, atunci capacitatea de
creatie se mreste considerabil.
Astfel dragostea creatoare, transform sufletul intro fortgreati inexpugnabil a
liberttii.
b) Marile obiective ale existentei
Elanul creator trebuie s se manifeste progresiv si ascendent, in raport de
trinitatea: INDIVID-NEAM-DUMNEZEU.
Deci primul obiectiv al dragostei crestine este DUMNEZEU l doilea
NEAMUL si al treilea INDIVIDUL.
Un sprijin material, o interventie la momentul oportun in favoarea omului
npstuit, constituie o actiune meritorie, dar, mult mai de pret dect aceast
binefacere concret, este ASISTENTA SPIRITUALA acordat omului.
Pentru a deveni o persoan cu adevrat uman, individul trebuie s inglobeze
NEAMUL SAU in sfera lui de preocupri, altfel dispare ntr'o mas nedefinit de
oameni.
c) Moarte si nviere
Mntuirea nseam redobndirea naturii nemuritoare a omului.
Moartea nu este dect o degradare temporar a fiintei umane, provocat de
propia lui vinovtie.
Moartea a intrat in lume odat cu pcatul si va pieri odat cu el.
VII. ORIGINEA NEAMURILOR
Niciuna din numeroasele teorii despre NEAM nu se bucur de o acceptare
unanim.

Caracteristicile NEAMULUI sau NATIUNII, nu se vor descoperi atta vreme ct

natiunea se va considera o pur "realitate natural". Deoarece, odat admis
egalitatea NA'IIUNE : REALITATE NATURALA, trebue admis si legea care
guverneaz ntreaga natur, adic lupta continu de supravietuire ntre popoare sau
legea lui HOMO HOMINI LUPUS.
Or NEAMUL este o energie colectiv de tip spiritual, desprind din
IMPARATIA lui DUMNEZEU, care irumpe in istorie si si caut loc si asezare pe
pmnt, dup un plan prestabilit de CREATOR.
Planul divin const in atingerea unui stadiu de fraternitate ntre toare popoarele
lumii, att de inaintat, nct rzboaiele s devin practic imposibile, si in locul
luptelor fratricide si pustietoare, s se ncing numai ntreceri spirituale si
culturale.
Astfel se explic dece un popor, nu este o simpl colectie de indivizi, ci apare
ntotdeauna ca un tot armonios, reflex al sufletului su nemuritor, deci produs al
DIVINITATII.
VIII. STRUCTURA NATIUNII
Caracteristicile biologice, nu trebuiesc confundate cu rasa.
Rasele sunt varietti ale spelei umane, determinate de metiu, clim, hran, etc.
Expresia fetii are un ce nedefinit, caracteristic fiecrui popor.
Calitatea pmntului si a bogtiilor, difer in functie de lochil de asezare al
natiunilor.
Cultura este international ca strlucire, dar national ca origine.
DUMNEZEU poate incredinta o misiune unui popor, dar acel popor este liber s
o ndeplineasc sau nu. (Exemplul EVREILOR care nu l-au recunoscut pe ISUS).
Principiul de realizare din interior, caracteristic persoanei umane, guverneaz si
fiinta popoarelor. Singura obligatie a unhii NEAM, este ca s nu-si nstrineze
LIBERTATEA interioar, ca s nu-si compromit ELANURILE CREATOARE.
Cnd natiunea pierde legtura cu ORDINEA SUPRANATURALA, se
prbuseste sau intr ntr'o perioad de decadent. Dup ntregirea geografic a
neamhilui nostru, urmat primului rzboi mondial, conducatorii ROMNIEI au
atoptat o atitudine pasiv si defensiv, care nu putea s duc in final dect la ruina
ROMANIEI ntregite.
Pentru ei, singura lor datorie li se prea a fi doar aprarea patrimoniului cstigat
cu sacrificiile poporului, neglijnd preocuprile legate de patrimonihil spiritual,
cultura si onoarea neamului.
De altfel, misiunile istorice expansioniste, au this in cele din urm la aceleasi
consecinte penibile. Astfel de exemple au fost date pn in prezent de imperide :
roman, otoman si fascist.

Natiunea nu trebuie s se opreasc la un anumit stadiu de pregtire si realizare.

Rigiditatea si dogmatismul, pune natiunea in fata acelorasi pericole. Onoarea
national si demnitatea unui neam, inseamn acordul permanent ntre istorie si
spiritualitatea lui.
Respectul corectitudinei in relatiile cu alte popoare, arat gradul de strlucire al
onoarei unei natiuni.
Istoria este barajul de protectie al culturii, care trebuie s constituie telul
principal al existentei unui neam.
Influentele unei culturi nationale strine, trebuie s rmn in limitele unei
asimilri organice, fr s pun in primejdie fondul autohton.
Numai in tehnic, imitatia are valoare. In cultur, constituie o not deplorabil.
Cnd tehnica tinde s depseasc spiritualul, se ivesc perspective grotesti, in care
necesarul tinde s ia locul esentialului.
In atari situatii, fortele tehnice se vor npusti asupra popoarelor, cauzndu-le
moartea. Deci spiritul inventiv al omului, rmne actul principal de creatie.
CULTURA nu trece prin stadiile biologice ale nasterii, maturittii si imbtrnirii.
Bresele ivite n cultur, se produc atunci cnd sirul de gnditori si artisti au pierdut
contactul cu plasma ei germinativ.
O natiune are trei factori constitutivi:
1/ Un PATRIMONIU BIOLOGIC (carne si snge)
2/ Un PATRIMONIU MATERIAL (pmnt si bogtii)
3/ Un PATRIMONIU SPIRITUAL (conceptia lui despre DUMNEZEU, lume,
viat, cultur si onoare).
IX. ETAPELE DE REALIZARE ALE NATIUNII
Exist trei entitti distincte:
1/ INDIVIDUL
2/ COLECTIVITATEA NATIONALA ACTUALA
3/ NATIUNEA ISTORICA TRAIND PESTE VEACURI
Fiecare are dreptul de a tri si a nu periclita dreptul la viat al celorlalte dou.
Drepturile omului sunt mrginite de drepturile colectivittii nalionale actuale, iar
drepturile acesteia sunt mrginite de drepturile eterne, ale natiunii istorice.
a) Legile vietii si legile mortii
Poporul nu se conduce dup voin;a lui, cum crede DEMOCRATIA; nici dup
voinla unei persoane, cum crede DICTATURA.
El se conduce dup legile naturale ale vietii sau ale mortii.
Legile vietii sunt respectate, cnd tind la propsirea individului, a colectivittii
nationale actuale si a natiunii istorice eterne, n mod simultan.

Cine se opreste prin politica sa, la una din primele dou, greseseste si favorizeaz
acliunea legilor mortii.
b) Politic si Religie
Politica are teluri imediate de satisfcut ca de pild: Stabilirea regulilor de
convietuire n snul unei comunitti nationale, dar are si teluri mai ndeprtate, ca
de exemplu: Asigurarea continuittii istorice a unui popor. In plus, are si o oper
transcedental de ndeplinit, adic s cluzeasc NEAMUL spre nviere pe
drumul infinit al vietii.
In acceptiunea ei ultim, politica nu ar trebui niciodat s se dispenseze de
ajutorul religiei, cci altfel s'ar vedea lipsit de MIJLOACELE HARICE.
Caracteristica timpului nostru, const in faptul c ne preocupm de biruinte
asupra oamenilor si nu de biruinte asupra propiilor noastre greseli.
Asa au fcut Napoleon, Hitler, Musolini si altii.
c) Elita national
Clasa conductoare trebuie s aib o structur mult mai stabil dect guvernele si
s constitue REZERVA de oameni politici ai NATIUNII.
Calitatea unei CONDUCERI de STAT, nu se va putea ridica niciodat peste
nivelul mediului din care a luat nastere. Dac mediul politic va fi o extraclie
inferior, desigur si consecintele vor fi funeste pentru stat. Dac pentru a face
pine, ghete, masini, trebuiesc specialisti, cu att mai mult pentru a conduce o
natiune, vor trebui si mai mari specialisti.
Tocmai acesti SPECIALISTI, trebuie s formeze ELITA NATIONALA.
Un popor poate s posede o ptur conductoare veche si an- trenat in alacerile
politice, dar ELITA NATIONALA s nu fie reprezentat in ea.
Calificrile de ordin politic, social, academic, stiinlific si cultural, nu sunt
suficiente pentru caracterizarea unui individ ca fiind coresponztor elitei nalionale.
Acestuia ii mai trebuie s achizitioneze si acea cunostint a legilor de viat si de
moarte ale unui neam, pentru a intra in categoria ELITEI. Ea se constitue prin
concursul tuturor categoriilor sociale, a tuturor indivizilor, indiferent de clasa
creia apartin. Elita trebuie s fie un factor de unificare a inegalittilor sociale.
d) Formarea Elitei Nationale
Elita trebuie s stie a conduce natiunea dup legile vietii unui Neam si de a lsa o
elit mostenitoare, bazat nu pe principiul eredittii, ci pe acela al selectiei.

Cnd elementele umane, ori ct de nzestrate ar fi, rmn pe pozitii singuratice,

pot dobndi mari realizri in domeniul cultu- rii, stiintei si artei nalionale, dar
niciodat din strduintele lor de unul singur, nu se va nchega o elit.
Oamenii elitei trebuie sa-si nmnuncheze activittile, s se supun unei
discipline unice, s se constitue ntr'un corp, in cadrul cruia s circule cu usurinta
cunostintele si experientele valoroase.
Multimea nu este apt s aduc reale servicii pentru natiune.
Ea nu poate s aleag din snul ei, pe cei mai priceputi, in arta conducerii
neamului, pentru c ea nu are de unde s cunosc si s nteleag normele
fundamentale de existent ale unui popor. Deci nu principiul ELECTIUNII, ci
principul SELECTIEI poate aju,ta la formarea ELITEI NATIONALE.
De pretutindeni se semnaleaz initiative, se aud cuvinte de ordine, se transmit
iozinci de lupt, se ridici steaguri si njghebeaz organizatii, Toat aceast
rodnicie de talente si energii, risc s se piard in actiuni minore, dac nu se iveste
personalitatea unui sef de elit national.
Seful unei elite in formatie, nu oprim, ci intregeste viziunea incomplet a
membrilor ei. El este o emanatie si o expresie a ei.
El nu este un sef politic oarecare, ci in primul rnd un educator, un intemeietor de
scoal, un cluzitor de suflete. El este un sef neales, un conductor unanim
recunoscut si constmtit. Astfel, n forma ei initial, elita national e selectat de
seful ei.
e) Perpetuarea Elitei
Greseala istoric a fost aceea, c acolo unde s'a creat o elit bazat pe principiul
selectiei, aceasta a prsit a doua zi principiul care i-a dat nastare, nlocuindu-l cu
principiul eredittii, prin care s'a consacrat sistemul nedrept si condamnat al
privilegiilor din nastere.
Ca o protestare mpotriva acestei greseli, pentru inlturarea unei elite degenerate
si pentru abolirea privilegiilor din nastere, s'a nscut DEMOCRATIA. Aceasta, a
prsit principiul EREDITATII, a introdus ELECTIUNEA si a constituit
ntr'adevr o ELITA, dar fals si necorespunztoare, pentruc nu s'a aplicat
principiul SELECTIEI.
Aplicarea SELECTIEI, pentru formarea ELITEI necesare urmtoarei generatii,
se face de ctre elita in functiune. Consacrarea o face seful elitei, consultndu-si
elita.
Insusirile omului de elit, trebuie s fie:
a) Curtenie sufleteasc
b) Capacitate de munc si de creatie
c) Vilejie

d) Viat aspr si de rzboire permanent cu greuttile asezate in calea

NEAMULUI
e) Srcie, adic renuntarea voluntar de a acumula averi materiale
f) Credint in DUMNEZEU
g) Dragoste fata de om si natiune.
f) Educatia Legionar
Educatia nu este atotputernic in formarea omului.
In ultim instant, fiecare individ este arhitectul propriului su destin, adic prin
auto-educatia sa.
Miscarea legionar, pune totusi mare pret pe educalie, dar nu in scopul fonnrii
omului sablon.
Inainte de a fi o miscare politic, teoretic, financiar, economica, etc., miscarea
legionar este o scoal spiritual, in care dac va intra un om, la cellalt capt va
trebui s ias un erou.
Trebuie strigat in toate prtile c rul si ruina ne vin de la suflet. Deci este
necesar reforma omului, nu reforma programelor politice.
Specificul doctrinei legionare, este neintlnit la alte partide politice si el se
caracterizeaz astfel: Nici contra miselului si a ar- melor lui miselesti, s nu se
ntrebuinteze miselia, pentru c nvingtorii nu vor face dect un schimb de
persoane. Miselia in fond va continua s rmn ca fapt. Miselia invinsului, va fi
inlocuit cu miselia nvingtorului si in esent tot miselia va stpni peste lume.
Arta enducatorilor si pierde stpnirea asupra sufletelor, de indat ce mediul
social a ajuns in opozitie cu ideile rspndite de la catedr. Intre un educator de cea
mai aleas pregtire si un mediu de calitate indoielnic, dar clocotitor de energie,
individul nu va intrzia s-si arate preferintele pentru mediu. Deci greutatea
principal in educalie, const in crearea unui mediu educa- tiv sntos, in locul
celui indiferent sau primejdios.
Mediul pozitiv, are mai mare putere de atraclie dect mediul ostil binelui.
Multiplicarea mediilor sntoase, va avea ca urmare insntosirea intregii societti
romnesti. Ca o incoronare a acestei opere educative, bazat si pe un mediu social
prielnic, va veni biruinta miscrii legionare in slujba NEAMULUI si a lui
DUMNEZEU.
Astfel, nsusi STATUL va fi cucerit prin aceast fort spiritual.
X.STATUL
Statul nu trebuie considerat un fenomen independent de NATIUNE, ci un produs
al ei.
Statul, fr preponderenta unei natiuni, este o asociatie de interese si interesati.

a) Stat si Natiune
Natiunea descinde din tainele CERULUI si se materiahzeaz prin religie, limb,
cultur, populatie, teritoriu, istorie, etc.
Statul reconstitue pe plan material, ceeace reprezint natiunea in esenta ei.
Activitatea constitutional si juridic-administrativ a statului, precum si de orice
natur, trebuie s se armonizeze cu necesittile adnci ale natiunii.
b) Finalittile Statului
Statul, n'are teluri proprii de realizat.
Finalittile NATIUNII, trebuie s fie si finalittile STATULUI.
El trebuie s asigure satisfacerea urmtoarelor interese:
1/A individului creator de natiune.
2/A Colectivittii Nationale Actuale.
3/A Natiunii Istorice.
4/A Natiunii Spirituale.
Statul care nu trece dincolo de interesele individului, se numeste un STAT
LIBERAL.
STATUL NATIONAL adevrat, merge pn la satisfacerea tuturor idealurilor
unei natiuni.
c) Scop si Mijloace
Obiectivele drepte si morale, trebuiesc realizate de STAT, prin mijloace loiale.
Un adversar nu trebuie fcut inofensiv uznd de intrig, de minciuni, de
calomnie, de lovituri pe la spate. Timpul si istoria, distrug rezultatele dobndite
prin miselie.
Cnd ns ISTORIA s'a transformat in jungl, este necesar a se folosi once fel de
mijloace, chiar perfide si criminale, pentru efiminarea adversarului care
intentioneaz s desfiinteze NATIUNEA.
d) Principiul de conducere al Statului
Experienta istorica de pana acum, a practicat doua principii:
1/ Principiul autoritatii
2/ Principiul libertatii.
Ambele principii intra ntotdeauna n conflict.
Dragostea spiritual este singura n msur s anihileze antagonismul dintre cele
dou principii, pentru a nu se degenera in tiranie, nedreptate, rzvrtire, si rsboiri

sociale. Dragostea spiritulu, ca rol de mediatie ntre cele dou principii, se

concretizeaz in disciplin fiber consimtit. La baza spiritului de sacrificiu, in
momentele de cumpn, rmne tot dragostea spiritual, ca element de mobifizare.
e) Democratia si idealurile politice
Orice mecanism de stat, trebuie s respecte vointa cettenilor.
Aceasta inseamn in primul rnd, asigurarea dreptului de manifestare politic a
cettenilor. Indivizii nu pot fi redusi la simpli executanti ai unei conduceri de stat.
Consultarea poporului, nseamn DEMOCRATIE.
Trebuie s se fac distinctie intre democratie, care e o tehnic politic de sondare
a opiniilor din masa de votanti, si alegerea unor partide cu majoritate de votun pe
de o parte, si posibilitatea de reafizare a idealurilor nutrite de natiune prin
programale acelor partide, pe de alt parte.
f) Rolul Partidelor
Indivizii se grupeaz in partide, dup afinitti de gndire politic. Un partid
sntos nu se va lsa exclusiv cluzit de multime, ci va cuta s o indrumeze pe
linia marilor aspiratii nationale.
Cnd partidul se suprapune intereselor nationale, devine o suprastructur
parazitar, trind din sudoarea si sngele multimilor exploatare. Cel care
ndrsneste s denunte abuzurile, sfrseste prin perderea libertti si chiar a vietii.
Astfel DEMOCRATIA poate fie degradat la o firm, care nu mai spune nimic
bun, pentru c ndrtul ei, partidul abuziv si ascunde incapacitatea si instinctele
de prad.
g) Democratia in ROMANIA
Vechile partide se interesau de toate, in afar de bunul mers al statului. Partidele
erau societti de exploatare a bogtiilor trii si muncii poporului. Furtul de urne,
patul de pusc si alcoolul, ajustau ntotdeauna VOINTA NATIONALA, la
trebuintele electorale ale guvernului.
Deaceea CORNELIU ZELEA CODREANU, a formulat urmtorul rechizitoriu
impotriva democratiei din ROMANIA:
1/ A sfrmat unitatea NEAMULUI ROMANESC desbinndu-l n partide
vrjmase n fata BLOCULUI UNIT AL PUTERII IUDAICE.
2/ A transformat milioane de EVREI n cetteni romni, cu drepturi egale, desi
au imigrat n tar de circa cinci ani sau cel mult de o sut de ani, deci n'au luptat de
dou mii de ani pentru constituirea statului national si nu pot avea nici-o
rspundere in fata disparitiei NATIUNII ROMANE. Deci nu puteau dobndi

EGALITATE, de vreme ce nu s'au afirmat prin egalitate in munc, lupt, jertfe si

rspundere fat de NATIUNEA ROMANA.
3/ Democratia e incapabil de continuitate in efort, deoarece partidele ntre ele si
neag, si saboteaz si si anihileaz pro- gramele in mod reciproc.
4/ Pune in imposibititate pe omul politic de a-si face datoria, deoarece el trebuie
sa satisfac in primut rnd pretentiile mem- brilor partidului, fiindc altfel risc s
nu mai fie ales.
5/ Este lipsit de autoritate, pentru c nu-si sanctioneaz partizanii de fric s nui piard, iar pe adversari de team s nu le demaste afacerile scandaloase.
6/ Devine sluga marei fmante evreiesti, de la care solicit mari sume de bani
pentru satisfacerea intereselor de partid, pe spatele ntregului popor.
h) Vointa National
Intre cele dou rzboaie mondiale, n ROMANIA n'a existat DEMOCRATIE, ci
dictatur deghizat a unor caste de politicieni.
Niciodat miscarea legionar pentru a birui, nu va recurge la ideea de complot
sau lovituri de stat. Miscarea Legionar nu poate birui dect odat cu desvrsirea
unui proces interior de constiint a NATIUNII ROMANE.
Cnd acest proces va cuprinde majoritatea ROMANILOR, biruinta va veni de la
sine.
Cnd in 1937 Legiunea dobndise atta prestigiu si posibilitate de a obtine prin
alegeri libere, puterea in Stat, fostul rege Carol al II-lea a destituit guvernul lui
Octavian Goga, a abrogat constitutia care legaliza forma DEMOCRATIEI in
ROMANIA si a impus poporului dictatura lui proprie, nfundnd inchisorile cu
cele mai curate constiinte nationale romnesti.
CORNELIU ZELEA CODREANU, a adresat atunci o scrisoare consilierului
regal Alexandru Vaida Voievod, in care si-a exprimat severul su protest n felul
urmtor:
1/ Instituirea dictaturii, este un dispret pentru poporul romn.
2/ Exponentii dictaturii, au nclcat legalitatea fundamental a STATULUI si nu
legionarii care au fost aruncati n nchisori pentru pretextul c ar fi urmrit
Lovitura de Stat.
3/ Autorii dictaturii, in frunte cu primut ministru, sunt vinovati de infractiune si
sperjur, pentru nclcarea abuziv a legilor statului si pentru nerespectarea
jurmntului de credint fata de Constitutia Democrati, pe care au desfiintate.
4/ Ornduirea instituit prin dictatur, este lovit de nulitate, fiind produs al
sperjurului si nclcrii de lege.
i) Ecumenicitate National

CORNELIU CODREANU, a preconizat o nou form de conducere a statetor,

care nu este nici democratie, nici dictatur, ea fiind o AUTORITATE
ECUMENICA, adic avnd fond moral si religios, izvort din constiinta si vointa
ntregii NATIUNI.
Dusmanii Legiunii sustin c MISCAREA LEGIONARA este EXTREMISTA de
TIP DICTATORIAL. Acuzatia este nejust, deoarece Legiunea nu concepe
preluarea puterii fr adeziunea intregului popor, iar aceast adeziune nu se
dobndeste prin sisteme inchizitoriale.
Mobilul puterii legionare, este nalta constiinta legionar si totodat cetteneasc,
bazat pe entuziasmul de sprinjinire unanim national. Astfel seful statului, devine
simbol al acelei stri de nalt constiint, adic nici dictator, nici exponent al
alegerii democratice.
j) Selectie in constituirea partidelor
Partidele din ROMANIA, au inclcat drepturile NATIUNII si s'au convertit in
societti de exploatare a masetor populare si ate bogtiilor tarii.
Era de asteptat ca aceste partide s loveasc dusmnos in LEGIUNE, deoarece
aceasta se baza pe dezinteres si sacrificiu, in folosul NATIUNII.
Un Stat bazat pe moralitate si justitie, nu se poate lipsi nici de consultarea
multimii, dar nici de aportul ELITEI, adic a celor mai pregtiti fii ai NATIUNII.
Formele democratiei por fi corectate in sensul c se va continua consultarea
vointei poporului prin vot universal, direct, secret, obligatoriu si egal, dar in
interiorul partidului va trebui s opereze SISTEMUL SELECTIEI, care s
garanteze constituirea unei, conduceri dedicat interesuluiobstesc, ancorat de
NATIUNE si implinirile MISIUNEI ei istorice.
Aceast ELITA, va trebui s impiedice partidul s cad in ten- tatia unei vieti
usoare, care devoreaz substanta natiunii.
In atare situatie, partidele vor deveni factori de bung credinta si in succesiunea
lor, noul partid ce vine la putere, nu va face dect s duc la bun sfrsit, constructia
neterminat a celui precedent.
XI. PROBLEMA SOCIALA
Aceast problem s'a dislocat din ansamblul NATIUNII si, conform teoriilor
moderne, constitue o problem de sine stttoare.
Societatea Burghezo-Capitalist, n'a rezolvat conflictele sociale, din care cauz
s'a produs reactia de tip socialist si comunist, care a exagerat in sens opus,
condamnnd NATIUNEA ca pe o ENTITATE ANACRONICA si PERIMATA.
Doctrina Legionar, consider clasele sociale, drept modificri de suprafat ale
substantei nationale.

Factorii determinanti ai CLASELOR SOCIALE, nu sunt exclusiv de natur

economic.
Clasele pot fi schimbate si prin alte cauze ca de exemplu: Descoperiri geografice,
o tehnic nou, o ideologie nou, un rzboi de mari proportii, invazia altor
popoare, etc.
Revendicarile muncitoresti, nu pot fi satisfcute in detrimentul NATIUNII,
contra intereselor ei vitale, contra PATRIEI.
Conflictele sociale, trebuie rezolvate in cadrul NATIUNII, fr import de
formule.
Apartenenta la o clas social, poate fi schimbat, chiar in decursul unei vieti,
dar apartenenta la un NEAM, niciodat.
Pe pmntul PATRIEI, nu este admis a se ridica alt STEAG, dect al ISTORIEI
NATIONALE.
Nu se admite ca pentru dreptatea ta, s sfarmi in bucti DREPTATEA
ISTORICA A NATIEI de care apagii.
Asta nu nseamn c trebuie absolvite de rspundere clasele exploatatoare.
In primul rnd sunt vinovati exploatatorii, care au ruinat poporul si in al doilea
rnd, cei care au ascultat de lozincile AGEN- TILOR INTERNATIONALEI
COMUNISTE.
A-l trata pe muncitor exclusiv in functie de nevoile lui materiale, nseamn a-l
degrada si umili.
Ideologia socialist si comunist, pleac exclusiv de la perspectiva mizeriei
materiale a muncitorului si lupta pentru mbunttirea conditiilor lui de trai.
Muncitorul ins nu poate fi exclus, din sfera marilor tensiuni nationale.
Munca manual, este tot att de onorabi1 ca si munca intelec- tual. Pentru a fi
nteleas in acest sens, LEGIUNEA a nfiintat prima TABRA de MUNCA
VOLUNTARA MANUAL la UNGHENI, la 8 Mai 1924, la care au participat
oameni din toate straturile sociale.
Autorittile Statului, au decretat-o SUBVERSIVA, desi nsemna o revolutie
salvatoare, n arena genera a trii, ajuns n paragin, datorit exploatrii
frauduloase a conductorilor politici.
Msurile pentru mbunttirea conditiilor de trai ale muncitorilor, trebuie s fie
de dou feluri: Unele oficiale, impuse de autoritatea Statului, si altele
particulare,pornite din initiativa intreprinderilor unde sunt ncadrati muncitorii.
Att muncitorul ct si conducerea ntreprinderii, trebuie s prospere si s se
integreze n procesul de creatie al NEAMULUI.
XII. DESTINUL OMENIRII
OMENIREA sau UMANITATEA, este SUMA POPOARELOR, adic ideea
colectoare a MULTIPLICITATII NATIONALE.

Ea nu exist ins, ca unitate independent, de sine stttoare sau ca o

ENTITATE SUPERIOARA natiunei.
La captul fiecrei epoci, prezideaz un mare eveniment ca de exemplu: Epoca
crestin, Renasterea, Revolutia Francez, inventiile moderne, etc.
Totusi, nu blocul umanittii si nsuseste si valorizeaz aceste evenimente, ci
fiecare popor n parte.
Deci drumul UNIVERSALULUI, trebuie s treac prin NATIONAL.
Asadar NATIUNILE, reprezint ULTIMILE REALITATI ale ISTORIEI si
formula social INDIVID-NEAM-DUMNEZEU este nchis din toate prtile.
Deci omenirea, nu parte fi intercalat ca o COLECTIVITATE SUPERIOARA.
Putem spune ns, c NEAMURILE trec n UMAN, adic se UMANIZEAZA,
numai atunci cnd istoria lor se transfigureaz si cnd n locul instinctelor de
prad, ncep s respecte LEGEA DIVINA.
NATIUNILE sunt sortite s triasc pn la captul lumii.
Dac totusi unele mor, aceasta se expfc prin cauze istoriee si exclusiv materiale.
Cnd toate NATIUNILE vor fi coplesite de puterea RULUI, nu le mai asteapt
dect APOCALIPSUL.
Aceasta ns nu constitue un DEZNODMNT fatal.
OMENIREA si poart propiul destin, n mna ei.
XIII. REALITATEA SUPRANATURAL A NEAMURILOR
Este demonstrat prin:
Mrturii din sfnta scriptur

VECHIUL TESTAMENT include teza supra-natural a NEAMURILOR, n

dou mari izvoare:
a/ In cuvintele rostite de MOISE, referioare le tinuturile popoarelor.
b/ In psalmii lui DAVID, referitori la INCHINAREA tuturor popoarelor in fata
lui DUMNEZEU.
NOUL TESTAMENT, cuprinde ns cele mai numeroase texte, referitoare la
aceast tez:
1/ SIMON PETRU a afirmat c DUMNEZEU a ales poporul evreu, spre a-i
ncredinla TAINA NUMELUI SU.
2/ Preotul ZAHARIA, s'a referit la mntuirea poporului ales, n prorocierea
fcut fiului su IOAN.
3/ La fel a fcut ngerul DOMMULUI, vestind lui IOSIF, nasterea
MNTUITORULUI din FECIOARA MARIA.
4/ SFNTUL APOSTOL PAVEL, a afirmat c jertfele pentru iertarea pcatelor,
trebuiesc fcute si de oameni, dar si de popoare.

5/ ISUS CHRISTOS, a atras atentia tuturor NEAMURILOR, asupra pcatelor ce

in permanent le pndesc. Rspunderile de la o generatie la alta, pot fi transmise
numai in conditie de permanent ale NEAMULUI respectiv.
6/ Cnd ISUS a nviat si s'a urcat la CER, a cerut apostolilor s predice
nvtttura sa la toate NEAMURILE, dar mai nti la EVREI.
7/ PAVEL si BARNABA, au declarat c dup lepdarea evreilor de CHRISTOS,
urmeaz ca nvttura lui, s fie propovduit celorlalte NEAMURI.
8/ FECIOARA MARIA la vestirea nasterii lui ISUS, a exclamat "Iat, de acum
m vor ferici TOATE NEAMURILE"
9/ La fel SFANTUL APOSTOL PAVEL, se refer la rspndirea
CRESTINISMULUI, ntre toate POPOARELE.
10/ ISUS, a rspuns lui PETRU, c toate POPOARELE se vor nftisa n ziua
JUDECATII SUPREME, naintea TRONULUI DUMNEZEIESC.
APOCALIPSUL, constitue ACTUL FINAL al istoriei umane.
Prin rutatea ei, omenirea a ajuns astzi la marginea ABISULUI.
Numai printr'o ncordare desperat, omul mai parte s mai mpiedice n ultimul
ceas DEZNODMNTUL FATAL, nclinnd cumpna spre IMPRTIA
BINELUI.
De miracolul ce se va produce n INTERIORUL omului, depinde miracolul din
afar.
Editura CARPATII
Madrid
13 Septembrie 1985