Drept constitutional si institutii politice

1.Constitutia in sens material/formal:

a) material: (mult mai larg decat cel formal)
vechiul concept-considera continutul si importanta relatiilor reglementate
Sub aspect material, constitutia include toate reglementarile, indiferent de sursa lor
formala, referitoare la instituirea si exercitarea puterii in stat, raportul dintre puterile
statului si drepturile si libertatile fundamentale.
Notiunii de constitutie in sens material ii sunt sunt subsumabile atat reglementarile
cuprinse in ea, cat si o serie de reglementari cuprinse in legi organice (prelungiri ale
constitutiei-ex. Codul Civil) sau ordinare; ele sunt garantiile concretizate ale unor
drepturi si libertati fundamentale.
b) formal:
Sub aspect formal, o constitutie este o lege fundamentala, adoptata de o adunare
special constituita (reprezentativa-ex. parlament, adunare constituanta etc. ),
conform unor proceduri speciale, deosebite de cea a adoptarii legilor ordinare si care
are o forta juridica superioara celorlalte legi. Forta juridica superioara a constitutiei
reprezinta un mijloc de aparare contra pericolelor atotputerniciei statale.
Mai rar apar si situatii in care legea fundamentala reglementeaza relatii sociale mai
putin importante, neincadrabile sub aspect material in constitutie dar cu aceeasi
putere a unei reglementari constitutionale (in Const. din 1923 satisfacerea
trebuintelor normale de lemne de foc si de constructie).
In literatura juridica s-a manifestat tendinta de a formula definitia constitutiei prin
utilizarea concomitenta a ambelor criterii:formal si material -> Constitutia ar putea fi
definita ca acel act juridic fundamental care se bucura de suprematie in raport cu
toate celelalte, act care reglementeaza principiile, modul de organizare si functionare
a autoritatilor publice si raporturile dintre ele, pe de o parte, si raporturile dintre
aceste autoritati si cetateni prin consfintirea si garantarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale acestora, pe de alta parte.
O definitie a notiunii de constitutie bazata pe cumularea criteriului material cu cel
formal este uneori prea stramta pentru a putea cuprinde realitatea in intreaga ei
complexitate.

2. Constitutii cutumiare/scrise:
DUPA CRITERIUL SURSEI FORMALE:
a) Constitutia scrisa poate consta dintr-un act sau din mai multe acte normative
distincte, avand toate valoare constitutionala : ex. Statutul dezvoltator al Conventiei
de la Paris(1858) constitutiile noastre din 66,23,38, cele 3 comuniste ( 48, 52, 65) si
cea din 8 decembrie 1991+ altele precedente impuse din afara (mai in detaliu la
subiectul 4, cam de asta se leaga). Din punct de vedere al continutului reglementarii,
pot fi considerate ca fiind constitutii si Regulamentele Organice din Tara Romaneasca
si Moldova precum si Conventia de la Paris, insa aceste reglementari nu constitue
emanatii ale vointei unei reprezentate nationale, fiind impuse din afara si prin urmare
nu satisfac criteriul formal al notiunii de constitutie.
2

b) Constitutiile cutumiare reprezinta un ansamblu de reguli nescrise referitoare

la desemnarea sefului statului, procedura parlamentara, numirea guvernului,
controlul parlamentar asupra executivului si asupra unor drepturi fundamentale
In prezent, nu exista cutumiare propriu-zise ci doar MIXTE (care constau din acte
normative scrise, ce au prin traditie valoare constitutionala, completate de uzante si
practici constitutionale-ex Magna Carta din Marea Britanie).
In prezent, toate sunt mixte; pana si cele scrise sunt completate de o serie de
cutume privind, de exemplu, modul de interpretare a unui text constitutional.
La noi, pana in 1934, norma cutumiara era esentiala, nu putea fi incalcata.
O constitutie cutumiara nu devine scrisa, chiar si prin consemnarea unei parti
considerabile din ea.
Sunt foarte stabile, desi teoretic cele scrise ar fi mai stabile si nu sunt susceptibile
de revizuire.

3. Constitutii flexibile(suple)/rigide:
In functie de procedurile pentru revizuire si de efectivitatea aplicarii lor

constitutiile pot fi:

a)Constituiile suple prevad modalitati simplificate de revizuire. Este vorba in
general, prin majoritate calificata (2/3 membrii camerelor) de legiuitorul ordinar (care
devine constituant prin intrunirea acestei majoritati calificate). ex.-constitutiile
comuniste au fost in general constitutii suple.
b)Constitutiile rigide prevad modalitati greoaie de revizuire, stabilind uneori
conditii suplimentare.
ex. Constitutia 1991 a Romaniei, sub aspectele:
i. limitarii initiativei de revizuire
ii. procedura de revizuire
iii. stipularea unor limite ale revizuirii
La fel si Constituiile romane din 1886, din 1923 si din 1938 pot fi calificare drept
constitutii rigide.

4. Clasificarea constitutiilor in functie de modul de adoptare:

Se refera numai la cele scrise:
a)Constitutiile octroiate (sau carte concedate) constituie sub aspect
formal, acte unilaterale ale unui suveran. Ele reprezinta o emanatie a puterii sale
absolute, insa, de fapt, sunt consecinta erodarii pozitiei lui politice, care se vede
constrans de imprejurari la anumite concesii. Ex: Constitutia japoneza din 1889.
b)Constitutia statut constituie tot o emanatie a vointei sefului statului, insa este
supusa aprobarii populatiei prin PLEBISCIT. Formal o constitutie- statut reprezinta un
progres prin implicarea vointei poporului si o recunoastere a puterii constituante a
acestuia, insa in practica deseori rezultatul unui plebiscit a putut fi determinat de
catre organizatorii acestuia, prin constrangere, intimidare, frauda sau propaganda
unilaterala. Exemple: Statutul dezvoltatator al Conventiei de la Paris din Principatele
Unite sau Constitutia supusa de regele Carol al II-lea aprobarii prin plebiscit in 27
februarie 1938.
3

c)Constitutia pact este consecinta unui compromis, cel mai des intre monarh si
fortele politice reprezentate in Parlament. Monarhul renunta la o parte din prerogative
si se angajeaza sa respecte actele parlamentului. Ex: Carta franceza din 14 august
1830.
d)Constitutia-conventie reprezinta forma de legea fundamentala care a fost
dezbatuta si adoptata de o adunare anume aleasa in acest scop. Sub aspect formal,
reprezinta emanatia integrala a vointei poporului, fara constrangeri sau limitari,
manifestata prin reprezentanta nationala. Ex: Constitutia federala a Statelor Unite,
adoptata de Conventia Federala in 1787.
e)Constitutia referendara este legea fundamentala adoptate de o reprezentanta
nationala (adunare constituanta), SUPUSA ULTERIOR APROBARII POPORULUI PRIN
REFERENDUM. Dezbaterea publica a textului constitutional in adunarea constituanta
ofera garantii ale reflectarii in mod echilibrat si echitabil a intereselor mai multor
categorii sociale si orientari politice.
Aprobarea poporului prin referendum prezinta atuul legitimarii superioare a
constitutiei respective , altfel parlamentele ulterioare ar putea afecta pe viitor
autoritatea constitutiei.

5.Revizuirea constitutiei
Necesitatea revizuirii Constitutiei-realitatile sociale economice si politice dintr-o tara
sunt in continua schimbare si din aceasta cauza o constitutie, la fel ca celelalte
reglementari juridice, nu poate ramane imuabila, ci trebuie sa se adapteze dinamicii
sociale;
Constitutia Romaniei este calificata drept o constitutie rigida(prevede modalitati
greoaie de revizuire), iar rigiditatea se manifesta sub aspectele: limitarea initiativei
de revizuire, procedura de revizuire si stipularea unor limite ale revizuirii.
Art.150:
1.Initiativa revizuirii poate fi exercitata de catre Presedintele Romaniei, la
propunerea Guvernului, de cel putin un sfert din nr total al deputatilor sau al
senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot(acestia
trebuia sa provina cel putin din jumatate din judetele tarii, iar in fiecare judet sau in
municipiu sa se stranga cel putin 20.000 de semnaturi).
2.Procedura de revizuire: propunerea trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de
Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din nr membrilor fiecarei
camere(unele constitutii consacra ca revizuirea nu se poate face de organele
legiuitoare obisnuite, ci numai de o adunare constituanta). Daca prin procedura de
mediere nu se ajunge la un accord, Camera Deputatilor si Senatul hotarasc in sedinta
comuna cu votul a cel putin trei patrimi din nr deputatilor si senatorilor.
Revizuirea este aprobata prin referendum de catre cetateni in termen de 30 zile de
la data adoptarii proiectului sau propunerii de revizuire.

6.Limitele revizuirii constitutiei (dispozitii declarate

nerevizuibile)
1.Declararea ca nerevizuibila pentru o anumita perioada de timp a
constitutiei(ex:constitutia franceza din 1848).
2.Declararea ca nerevizuibile doar a unora din dispozitiile constitutiei- Constitutia
Romaniei din 1991, revizuita in 2003:
a)dispozitiile constitutionale privind caracterul national, independent, unitar si
indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea
teritoriala, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma
obiectul revizuirii.
b)Nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a
libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
c)revizuirea nu poate avea loc pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si
nici pe timp de razboi
!a) si b) proclama solemn realitati perene de la al caror continut istoric poporul
roman nu se va abate
c)-este vb despre interdictii care nu au nimic in comun cu preocuparea de a
impune generatiilor viitoare conceptile politice ale generatiei actuale, ci se urmareste
impiedicare revizuirii facuta sub presiunea unor evenimente exceptionale

7.Forme de control al constitutionalitaii legilor(include si

subiectul 8-controlul jurisdictional al constitutionalitatii
legilor)
Controlul constitutionalitatii se realizeaza de catre un organ independent, altul
decat cel care a elaborat norma si constatarea incalcarii dispozitiilor constitutiei nu
duce la abrogare ci doar la lipsirea de efecte, fie fata de partile litigante, fie fata de
toti subiectii de drept. Controlul constitutionalitatii legilor poate fi politic, parlamentar
sau jurisdictional.
1.Control politic- a aparut in Franta(Constutitia din 1799) si se exercita asupra
proiectelor de lege, anterior promulgarii acestora de catre Senat. Caracterul politic
decurge din modul de constituire si din pozitia celei de-a doua camere(senatorii erau
numiti de presedintele Republicii). Actual, controlul constitutionalitatii legilor in Franta
este politico-jurisdictional, in baza faptului ca membrii Consiliului Constitutional sunt
numiti de catre presedinte, Senat si respectiv de Adunarea Deputatilor.
2.Controlul parlamentar consta in examinarea legilor, de regula, anterior
adoptarii acestora de catre o comisie constitutionala. Examinarea se face sub
aspectul conformitatii cu constitutia. Aceasta forma de control a aparut in statele
comuniste si avea un caracter pur formal. Controlul era exercitat de organul care
adopta legea(adunarile reprezentative erau organele supreme ale puterii de stat, iar
un control venit din partea unor organe subordonate submina conceptul de
suveranitate).

3.Controlul jurisdictional- este singura forma efectiva si impartiala de control al

constitutionalitatii. Desi este exercitat de un organ inferior reprezentantei nationale,
justificarea acestui control rezida in faptul ca vointa generala a poporului isi gaseste
manifestarea cea mai inalta in constitutie, care limiteaza vointa legiuitorului. Exista 2
variante:
a)Controlul realizat de instantele ordinare creat pe cale pretoriana.(in SUA si
in Romania pana in 1940). In cazul Marbury versus Madison, Curtea Suprema a SUA
respinge cererea reclamantului William Marbury invocand neconstitutionalitatea unei
legi. In ultimele zile ale legislaturii vechiului Congres(=Parlamentul SUA),federalistii,
pt a-si consolida influenta in sfera puterii judiciare, a adoptat o noua lege prevazand
infiintarea unor noi instante judecatoresti federale. S-au creat posturi in care au fost
numiti apropiati ai regimului, printre care si postul de judecator de pace ocupat si de
Marbury. Ordinele de numire in functie au fost inmanate titularilor, cu exceptia a 4
dintre ele printre care si cel al lui Marbury, care i-au revenit noului Secretar de stat,
James Madison. James Madison a refuzat sa ii inmaneze ulterior ordinul de numire lui
Marbury; acesta din urma s-a adresat Curtii Supreme, cerand emiterea unui ordin de
injonctiune(prin care o persoana sau o autoritate se obliga sa-si indeplineasca o
indatorire prescrisa de lege) in baza legii din 1789, ce conferea Curtii competena pt
asemenea cereri. Curtea a respins cererea lui Marbury, hotarand
neconstututionalitatea legii din 1789, pe baza faptului ca atribuia Curtii o competenta
pe care nu o avea in temeiul Constitutiei.
Romnia- Tribunalul Ilfov 1912 - Procesul tramvaielor (Societatea de Tramvaie
Bucureti contra Primriei Comunei Bucureti). Tribunalul Ilfov a declarat
neconstitutionala o lege adoptata in timpul guvernarii conservatoare, iar solutia a fost
mentiunuta si de nalta Curte de Justiie i Casaie, ajungandu-se astfel la demisia
guvernului conservator. Instana a declarat neconstituional o lege adoptat de
Parlament n 1911, prin care se modificau condiiile de asociere ntre S. T. B. i
Primria Capitalei n legtur cu construirea, ntreinerea i exploatarea unei reele de
linii de tramvai n Bucureti. Legea respectiv fusese adoptat dup declanarea unui
litigiului, ca lege de interpretare a legii din 1909 (adoptat n timpul guvernrii
liberale). Constituia din 1866 nu cuprindea nici o dispoziie expres care s interzic
adoptarea legilor retroactive, ns Tribunalul Ilfov (confirmat de instana suprem) a
considerat c simpla intitulare a unui act normativ ca lege de interpretare nu i
confer acestuia caracterul unui act interpretativ, aplicabil retroactiv; n plus aceast
lege contravine dispoziiilor constituionale privind independena justiiei i garaniei
dreptului de proprietate.
Constituia romn din 1923 stipuleaz expres, n art. 103, alin. 1, competena
exclusiv a Curii de Casaie (=instana suprem a rii) n privina controlului de
constituionalitate a legilor. Legea declarat neconstituional devenea inaplicabil,
dar aceast decizie se mrginea asupra cazului judecat.

b)Controlul realizat de instante speciale-curti constitutionale,ale caror atributii

rezida in principal, dar nu exclusiv, in verificarea conformitatii unui act legistaliv cu
Constitutia(sistem aplicat si in Romania prin Constitutia din 1991).
Georg Jellinek este cel care a formulat pentru prima oara ideea unui control
jurisdictional de constitutionalitate. El remarca faptul ca in conditiile limitarii puterii
monarhului si odata cu consacrarea unor largi puteri parlamentare, apare riscul ca
legile fundamentale sa fie incalcate prin legi contrare adoptate de legislativ;pt a
preveni acest lucru era nevoie de crearea unor instante constitutionale distincte sau
largirea competentelor instantei supreme dj existente.
In opinia lui Hans Kelsen-rolul Curtii Constitutionale este cel al unui legiuitor
negativ-ea declara neconstitutionale (neaplicabile)anumite dispozitii, dar nu le poate
inlocui cu altele noi.Controlul realizat de aceasta instanta poate fi anterior intrarii in
vigoare a legii, cat si ulterior intrarii in vigoare. Controlul se declanseaza pe cale de
actiune, la cererea anumitor autoritati, demnitari sau cetateni ori din oficiu, pe cale
de exceptie(apararea de fond).

10. Statul
Termenul de stat provine de la cuvantul status (lat.) = stare a unui lucru, iar in
sens juridic: situatia unei persoane care face parte dintr-o comunitate cu care are in
comun un set de valori si care ii confera anumite drepturi si obligatii.
Termenul a fost utilizat pt prima data in sec. XVI de N. Machiavelli, prin care descria
starea unei colectivitati umane guvernate de o putere publica.
Aristotel arata ca statul reprezinta guvernarea indivizilor care au constiinta
apartenentei la colectivitatea pt realizarea bunului comun.
Statul = modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat, in
vederea indeplinirii vointei detinatorului acestei puteri (adica poporul), indiferent
daca se exercita direct de popor, sau indirect, prin organele sale reprezentative.
Statul modern este o comunitate politica a unui popor stabil si durabil asezat in
limitele unui teritoriu si asupra careia se exercita o putere politica, organizata si
constanta.
Puterea este insitutionalizata intr-o entitate distincta de cea a guvernantilor, ce
beneficiaza de capacitate juridica proprie, dar care exprima vointa lor politica.
-unificarea si sistematicarea dreptului
- puterea centralizata se exercita pe criteriu exclusiv teritorial.
Conceptia dominanta in literatura juridica asupra statului a fost formulata de Georg
Jellinek. Cele trei elemente ale statului, in opinia lui Jellinek sunt teritoriul de stat,
poporul statului si puterea de stat. Teoria sa este aplicabila statului modern; pentru
statul antic sau statul medieval ea este inaplicabila.

11. Elementele teritoriului

Teritoriul reprezint o poriune din suprafaa planetei care este delimitat prin
frontierele statului, in limitele careia se exercita suveranitatea statului.
Frontierele pot fi astronomice, naturale(fizice) sau conventionale. Propriu-zis toate
frontierele sunt conventionale intrucat sunt stabilite prin tratate internationale.
7

Frontierele astronomice (sau matematice) sunt stabilite in raport cu criterii total

independente de particularitatile terenului: traseul unor meridiane sau paralele. Este
vorba de teritorii imense, cu populatie rara sau aproape inexistenta, pentru care la data
stabilirii frontierei, nu existau harti fiabile iar pentru partile contractante, determinarea
precisa a limitelor propriilor teritorii si evitarea oricaror dispute viitoare pe aceasta tema
prezenta un interes mai mare decat un eventual traseu mai avantajos al frontierei. Ex:
frontiera dintre Canada si SUA; frontierele multor state federate din SUA; frontierele din
Africa Sahariana.
Frontierele sunt naturale atunci cand urmeaza anumite particularitati geo-morfologice
ale terenului (linia unor lanturi muntoase sau valea unor fluvii). Frontiere stabilite pe
creasta muntilor intalnim intre Spania si Franta (linia Pirineilor), Italia si Austria (in Tirol),
China si Nepal ( M-tii Himalaia). Frontierele fluviale urmeaza cursul unor fluvii. Traseul
frontierei urmeaza talvegul fluviului. Fixarea frontierei pe talveg permite ambelor state
riverane sa utilizeze in mod egal fluviul pentru navigatie si ofera un criteriu clar si practic
pentru atribuirea insulelor existente in albia fluviului. Ex: RO si Bulgaria(pe Dunare), Germ.
si Franta pe Rin. Uneori traseul frontierei nu respecta linia talvegului, de ex: in cazul
frontierei stabilite in 1940 intre URSS(careia din 1991 i-a succedat Ucraina) si Romania, pe
bratul dunarean Chilia.
Frontierele conventionale(mai exact pur-conventionale) sunt stabilite intre statele
invecinate, de comun acord, fara raportare la particularitati geo-morfologice ale terenului.
De regula, este vorba de o frontiera creata pentru prima data care nu a mai existat in
trecut.
Teritoriul statului cuprinde spaiul terestru, subsolul acestuia, spaiul acvatic
precum i spaiul aerian.
a)Spaiul terestru cuprinde ntregul teritoriu (suprafeele de uscat, dar i lacurile i
apele curgtoare) delimitat de frontierele statului. Nu fac parte din teritoriul statului
enclavele: suprafee de mici dimensiuni,care aparin unui alt stat (de regul un stat
vecin). Exist enclave la frontiera dintre Italia i Elveia sau ntre Belgia i Olanda.
Spaiul terestru include i subsolul pn la limita maxim a posibilitilor tehnice de
exploatare. Un stat suveran este liber s dispun de resursele subsolului su; le poate
exploata direct sau le poate concesiona unor persoane fizice sau juridice din ar sau din
strintate.
Bordul navelor aflate n marea liber i al aeronavelor aflate n zbor nu in de
teritoriului statului.
b)Teritoriul acvatic cuprinde suprafetele maritime supuse jurisdictiei statului. Sunt
incluse aici: marea teritoriala, apele interioare, radele porturilor, apele golfurilor si bailor
interioare.
Marea teritorial = o band continu de o anumit lime (ntre 3 i 12 mile marine) 1,
calculat de la
linia de baz a rmului. Stabilirea limii mrii
teritoriale constituie un act unilateral al statului riveran. Vasele sunt supuse unui regim
mai restrictiv.
Zone maritime cu regim special = au un statut aparte: ele nu aparin teritoriului
statului, dar n privina lor statul exercit anumite drepturi suverane.
Zona contigu (contiguitate = vecintate) este o zon adiacent mrii teritoriale, n
care guvernul statului riveran i rezerv dreptul de a lua, dup cum consider necesar,
msuri de poliie vamal, sanitar i de imigrri. Convenia ONU privind dreptul mrii a
stabilit limea maxim a acestei zone la cel mult 12 mile marine.
Zona economica exclusiva - este o zon maritim situat dincolo de marea
teritorial, n care statul riveran i rezerv drepturi suverane privind explorarea,
1

exploatarea, gestiunea i conservarea a resurselor naturale, biologice sau nebiologice ale

mrii. Limea zonei economice exclusive este de cel mult 200 de mile marine de la liniile
de baz de la care se msoar limea mrii teritoriale.
Platoul continental - acea parte a fundului mrii, care reprezint o continuare a
continentului, pn la punctul n care fundul mrii se adncete brusc. Semnificaia
economic principal a acestei zone rezid n posibilitatea exploatrii resurselor de
hidrocarburi (petrol i gaze naturale).
Marea libera - nu aparine statului, fiind deschis tuturor statelor; nici un stat nu
poate exercita drepturi suverane asupra mrii libere sau a unor poriuni din aceasta. Nici
un stat nu poate pretinde n mod legitim s supun o parte oarecare a mrii libere
suveranitii sale.
c)Spatiul aerian reprezint coloana de aer situat deasupra spaiului terestru
i a celui acvatic, pn la limita spaiului cosmic. Spaiul cosmic, ca i luna i corpurile
cereti nu sunt susceptibile de apropriere din partea vreunui stat, constituind patrimoniu
comun al ntregii omeniri. Este exclus survolul teritoriului unui stat (=intrarea n spaiul
su aerian) fr acordul statului respectiv. Incepnd cu anul 1990, n baza acordului cer
deschis, menit s creeze o atmosfer de ncredere ntre statele pri la cele dou blocuri
militare opuse (NATO si Tratatul de la Varsovia) este posibil efectuarea anual a unui
anumit numr de zboruri de recunoatere, de catre fortele aeriene ale statelor parti,
deasupra teritoriului altor state, pe baza de reciprocitate.

12. Caracterele juridice ale teritoriului

Teritoriul unui stat este caracterizat prin exclusivitate, inalienabilitate i indivizibilitate.
Exclusivitatea vizeaza faptul ca un anumit teritoriu este supus suveranitii unui singur stat.
Asupra unui teritoriu nu poate fi exercitat suveranitatea a dou state; exceptii: condominii
(teritorii asupra crora se exercita n comun puterea suveran a dou sau a mai multor state).
Statutul de condominiu era provizoriu; mai devreme sau mai trziu, teritoriul respectiv ajungea n
suveranitatea exclusiv a unui anumit stat.
Inalienabilitatea vizeaz interdicia nstrinrii teritoriului prin acte de drept privat (succesiune
testamentar sau legal, vnzare, schimb, arend, donaie sau dot). Asemenea modaliti de
modificare teritorial erau curente n Evul Mediu i n primele secole ale modernitii. Este
proclamat n anii Revoluiei franceze.
Semnificaia politic a acestei norme rezid n privarea monarhului de o important prerogativ
de politic extern; interdicia cedrii de teritorii implic serioase restricii pe planul capacitii de
a negocia un tratat de pace sau de alian. Inalienabilitatea nu implic nicidecum garania
permanenei unor frontiere.
Interdicia alienrii teritoriului opereaz n privina autoritilor executive i nu a legislativului.
Nu este contrazis de posibilitatea unor rectificri de frontier. Rectificrile de frontier
vizeaz suprafee reduse i privesc de regul zone nelocuite. Ele apar, de exemplu, ca urmare a
modificrilor survenite prin amenajri hidrografice ale fluviilor de frontier.
Indivizibilitatea constituie o garanie juridic mpotriva unor eventuale tendine
centrifuge pe plan intern. Pe plan internaional, suveranitatea statelor i integritatea
lor teritorial au de regul prioritate fa de exigenele autodeterminrii, mai ales n
cazul n care autodeterminarea implic o secesiune.

Orice stat modern i apr integritatea, care este imanent suveranitii. Chiar i n
absena unei consacrri constituionale exprese, integritatea teritoriului este
ntotdeauna subneleas.

13. Poporul ca element al statului

Poporul poate fi privit din dou puncte de vedere: :ca o comunitate politicojuridic a crei voin legitimeaz puterea de stat sau ca o comunitate etnocultural i lingvistic a crei existen i a crei revendicri pot justifica
modificarea frontierelor existente sau redefinirea prioritilor politice interne.
Poporul apare ca subiect de drept mai ales sub dou ipostaze: ca titular al
puterii constituante i ca titular al dreptului de autodeterminare.
Dreptul la autodeterminare a cunoscut o evoluie ndelungat i contradictorie.
Cunoscut n secolul XIX ca principiu al naionalitilor, el a constituit fundamentul
juridic al constituirii i consolidrii statelor naionale n perioada imediat urmtoare.
Consecinele politico-juridice concrete ale emergenei i triumfului principiului
autodeterminrii sunt formarea statelor naionale i apariia problemei
minoritilor.
Problema minoritilor este consecina aplicrii pe plan internaional a
principiului autodeterminrii popoarelor.
Poporul se prezint pe plan constituional intern ca un tot unitar.(mrime
format i organizat prin lege constituional)
Poporul se manifest n afara unor forme juridice i constituionale n primul
rnd ca putere constituant, opinia publica si aclamatia( Epoca Ceausescu) ,
poporul este privit prin opoziie cu sistemul organizat al autoritilor i al
magistraturilor, ca fiind mulimea acelora ce nu guverneaz i nu sunt deintori ai
unor autoriti.

14.Caracteristicile puterii de stat

Puterea de stat este putere de dominaie politic, unic, permanent, secular cu un
caracter organizat i raional i este suveran.
Caracterul politic al puterii de stat decurge din obiectivele generale ale acesteia.
Exercitarea sa vizeaz interesele societii iar autoritile statului i au raiunea de a exista
n satisfacerea direct sau indirect a anumitor nevoi sau interese sociale: sigurana
persoanei i a bunurilor, ordinea public, aprovizionarea cu anumite bunuri sau servicii
indispensabile vieii contemporane.
Dei n societatea contemporan statul nu mai este nici pe departe singurul factor al scenei
politice i nu controleaz dect n mic msur sfera public, rezolvarea problemelor curente
ale societii, majore sau mrunte, este ateptat s vin din partea statului.
Puterea reprezentanilor politici depinde n mare msur de modul n care acetia manifest
receptivitate, nelegere i flexibilitate fa de nevoile de ansamblu ale societii. Aceste
nevoi nu vor fi ns satisfcute n mod egal i uniform.
Orice conducere va acorda interes
anumitor categorii sociale, ale caror interese sunt afectate odata cu schimbarea guvernului.
Urmrind n mod prioritar interesele unei categorii sociale, conductorii statului au n vedere,
sau mcar susin c ar avea n vedere, interesele de ansamblu ale ntregii comuniti
politice.
10

Unicitatea vizeaz inexistena unei puteri sociale care s rivalizeze cu statul. Puterea
statului modern este uniform i structurat teritorial. Identificndu-se cu interesele ntregii
societi, statul modern nu are nici un concurent pe plan politic. Nici o autoritate nu poate fi
invocat contra autoritii statului. n practic, aceast autoritate se manifest prin
activitatea unor persoane, desfurat n cadrul unor entiti organizatorice numite
autoriti sau organe ale statului. Parte n raportul juridic stabilit cu aceste entiti,
precum i n litigiile nscute n legtur cu ele, va fi ntotdeauna statul.
Puterea de stat este permanent. Exercitarea sa este continu, iar autoritile publice
i ndeplinesc atribuiile nentrerupt pe ntreaga perioad a existenei statului. Chiar dac au
loc rsturnri politice, lovituri de stat, revoluii sau schimbri de regim politic, activitatea
instituiilor sale nu nceteaz. Statul va rspunde pentru daunele cauzate unor state strine
sau cetenilor acestora, iar autoritile care se vor constitui dup restabilirea normalitii nu
se vor putea prevala de absena oricrei puteri efective n momentul producerii prejudiciului.
Legile vor fi n vigoare n continuare i vor fi aplicate de instane (dup reluarea activitii
acestora) n privina raporturilor juridice nscute sau modificate pe durata perioadei de
anarhie ori a faptelor svrite n acest timp. Cu alte cuvinte,dispare efectivitatea puterii
de stat i nu puterea de stat ca atare.
Caracterul secular al puterii de stat este rezultatul distinciei nete ntre puterea
politic i puterea spiritual. Vreme ndelungat normele religioase i cele juridice alctuiau
un tot unitar.
Puterea politic i caut o legitimitate distinct de cea a autoritii spirituale, impunnd i
meninnd pacea social i coeziunea intern nu prin invocarea argumentelor religioase, ci
pe considerente innd de imanen, limitndu-se la funcia de aprarea a vieii i bunurilor
individului, a ordinii publice i a aplicrii legilor.
Secularismul i separaia dintre stat i biseric constituie expresii ale unei tendine
generale de evoluie a celor dou instituii, proces care reclam un continuu efort de
readaptare i de gsire a unor soluii rezonabile, acceptabile pentru ambele pri,
compatibile cu demnitatea omului i cu libertatea contiinei.
Puterea de stat are un caracter raional i organizat.Statul modern nu vegheaz
asupra salvrii spirituale a individului i nici asupra fericirii sale venice, ci rspunde de
protecia vieii i libertii acestuia, de meninerea ordinii publice i a pcii interne, precum
i de instituirea i garantarea ordinii juridice. Activitatea statal se desfoar prin
intermediul unor indivizi umani, ns ei reprezint statul iar actele i faptele lor produc
drepturi i obligaii n seama acestuia.

15.Separatia si echilibrul puterilor statului in Romania

Separaia puterilor a reprezentat o constant a istoriei constituionale precomuniste a
Romniei. Regulamentele Organice, Convenia de la Paris i Statutul Dezvolttor al lui Cuza o
consacr implicit, sau cel puin nu o neag n mod expres.
In regulamentul organic al Moldovei intalnim prima consacrare a separatiei puterilor. Textul
instituie puterea judecatoreasca sub forma unei puteri de sine statatoare, stabilind
inamovabilitatea judecatorilor.
Conventia de la Paris mentioneaza doar doua puteri: legislativa si executive. Proiectul de
constituire a Principatelor Unite Moldova si Tara Romaneasca mentine si dezvolta principiul
separatiei puterilor, consacrand un titlu special puterile statului.
11

Constitutia din 1886 stabileste ca toate puterile statului emana de la natiune, insa
principiul inamovabilitatii magistratilor nu apare.
Constitutia din 1923 consacra inamovabilitatea magistratilor prin reglementarea
raspunderii materiale a ministrilor si functionarilor, instituirea contenciosului-administrativ si
ancorarea in legea fundamentala a dreptului la recurs in casare.
Constitutia din 1938 mentin formal principiul separatiei puterilor incredintand fiecare
putere unui titular diferit :
-puterea legislativa (rege sau reprezentanta nationala)
-puterea executiva (regele care o exercita prin guvern)
-puterea judecatoreasca (exercitata de organele ei)
Odata cu instituirea regimului comunist , separatia puterilor a fost abandonata si respinsa
cu vehementa.
Revizuirea legii noastre fundamentale n anul 2003 a oferit ocazia eliminrii oricrui
echivoc, prin consacrarea explicit a principiului separaiei i echilibrului puterilor.

16.Drepturi si libertati fundamentale: principii generale

Universalitatea drepturilor - sfera drepturilor si titularii acestora exprima atat vocatia
omului pe planul realitatilor juridice interne fiecarei tari cat si ideea ca toti cetatenii unui stat
se pot bucura de aceste drepturi si libertati.
Neretroactivitatea legii o lege odata adoptata produce efecte juridice numai pentru
viitor.De la acest principiu sunt doua exceptii privind aplicarea legii penale mai blande si cea
privind legile interpretative.
Legea interpretativa nu este in fond o exceptie de la neretroactivitatea legii, intrucat
interpretarea general obligatorie lamureste intelesul normei interpretate .
Egalitatea in drepturi-principiu potrivit caruia cetatenii romani fara deosebiri de
rasa,nationalitate,origine,sex,religie,etnie,apartenenta politica, se pot folosi, in mod egal, de
toate drepturile prevazute in Constitutie si legi.
Functiile si demnitatile publice- pot fi ocupate de persoanele care au cetatenie romana si
domiciliul in tara .
Demnitatea publica exprima o categorie a dreptului constitutional.
Functiile si demnitatile sunt intr-o incontestabila legatura, fara a se confunda.
Functiile publice se refera la acelea care presupun exercitiul autoritatii statale,un statut
aparte si mai ales acelea pentru ocuparea carora depunerea juramantului este obligatoriu.
Protectia cetatenilor romani cetatenia romana este legatura politica si juridica dintre
cetatean si stat si determina statutul juridic al persoanei. In temeiul acesteia, cetatenii
romani care se afla in strainatate au dreptul sa apeleze la protectia autoritatilor romane, iar
acestea au obligatia de a le o acorda. Cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din
Romania.
Extradarea - institutia juridica ce permite unui stat sa ceara altui stat pe teritoriul caruia
s-a refugiat unul din cetatenii sai, sa i-l redea.
Expulzarea-institutia juridica ce permite autoritatilor publice dintr-un stat sa oblige o
persoana sa paraseasca tara.
Numai justitia poate hotari extradarea sau expulzarea.
Persoanele carora li se acorda azil de catre Romania se bucura de toate drepturile si au
toate obligatiile, cu exceptia celor care apartin in exclusivitate cetatenilor romani si nu pot fi
extradate.
12

Principiul liberului acces la justitie se aplica indiferent de calitatea persoanei

protejate(cetatean roman, strain sau apatrid). El permite accesul la justitie pentru apararea
oricarui drept sau a oricarei libertati si a oricarui interes legitim, fara deosebire daca acesta
rezulta din Constitutie sau din alte legi.

17. Principii care guverneaza reglementarea cetateniei romane

Dintre normele incidente ceteniei pot fi decelate cteva principii ce guverneaz instituia
juridica.
Egalitatea in drepturi
Egalitatea este strns legat de evoluia i sensul noiunii de cetenie.
Egalitatea nu este i nu poate fi absolut. n folosina i exercitarea drepturilor ceteneti
sunt instituite anumite limite, considerate de la sine nelese i rezonabile. Astfel minorii sunt
lipsii de capacitate de exerciiu (pn la mplinirea vrstei de 14 ani) sau beneficiaz de
capacitate de exerciiu restrns (ntre 14 i 18 ani). Anumite drepturi ceteneti sunt
refuzate interziilor judectoreti sau celor sancionai penal. Evident, ce anume constituie n
mod concret o limitare rezonabil a egalitii reprezint o problem soluionat n mod diferit
de la o epoc la alta.
Egalitatea este consacrat n actuala Constituie a Romniei n art. 16, alin. (1) (Cetenii
sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i discriminri), n alin. (2) al
aceluiai articol (Nimeni nu este mai presus de lege) precum i n art. 4, alin. (2) care
stabilete interdicia discriminrilor bazate pe ras, naionalitate, origine etnic, limb,
religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau origine social.
Enumerarea nu este limitativ: legea sau practica judiciar pot institui noi criterii (aspectul
fizic, orientarea sexual, domiciliul) n funcie de care discriminarea ar fi prohibit, n
general sau doar n anumite domenii. Nu se poate interzice ns discriminarea dup toate
criteriile.
Lipsa relevantei directe a casatoriei in privinta dobandirii si pierderii cetateniei
n trecut legiuitorul dispunea frecvent n privina unor consecine juridice pe planul
ceteniei pentru femeia cstorit. De regul, femeia dobndea de drept prin cstorie
cetenia soului, pierznd-o pe cea avut la natere. n cazul desfacerii sau al anulrii
cstoriei, ea redobndea tot de drept cetenia anterioar.
Aceste reguli derognd evident de la principiul egalitii erau fireti ntr-o societate n care
femeia cstorit depindea din punct de vedere social i economic de soul ei, urmnd
aadar situaia juridic a acestuia. Soarta ei era legat indisolubil de cea a soului. .
Dup al doilea rzboi mondial, n condiiile n care majoritatea femeilor ncep s aib o
carier profesional proprie, realiznd venituri n mod independent fa de so, asemenea
diferenieri capt conotaiile unei discriminri. .
Pe plan internaional, adoptarea n 1957 a Conveniei ONU privind cetenia femeii
mritate marcheaz un punct de cotitur n aceast privin. n prezent, femeia se bucur de
acelai regim cu brbatul, att n ceea ce privete dobndirea, ct i sub aspectul meninerii
sau al pierderii ceteniei romne.
Ius sanguinis
n majoritatea statelor de pe glob, cetenia se dobndete n principal prin natere.
Legiuitorul are dou posibiliti de a lega faptul naterii de efectul dobndirii ceteniei. El
13

poate s confere cetenia statului tuturor celor nscui pe teritoriul acestuia (n baza lui ius
soli) sau poate stabili c sunt ceteni toi cei nscui din prini avnd cetenia statului
respectiv, indiferent de locul naterii (ius sanguinis).
Dreptul romn (ca de altfel cel german, italian, austriac i al majoritii statelor europene)
a optat pentru cea de-a doua soluie. n dreptul britanic i n cel american, relevan
primordial are faptul naterii pe teritoriul statului. Nici unul din aceste sisteme nu este
aplicat rigid, pn la ultimele consecine. Astfel, copii nscui n strintate din prini
ceteni americani au cetenia prinilor, ns recunoaterea acestui statut este
condiionat de anumite formaliti suplimentare, implicnd mai ales declararea ntr-un
anumit termen a naterii la consulatul american n raza teritorial a cruia aceasta s-a
produs.
Nici n dreptul romnesc ca de altfel n dreptul celorlalte state ce aplic principiul ius
sanguinis naterea pe teritoriul naional nu este total lipsit de consecine.
Adoptarea principiului ius sanguinis este justificat prin mprejurarea c descendena din
prini ceteni romni constituie o solid prezumie n favoarea educrii unei persoane n
spiritul valorilor i al tradiiilor naionale.
Interdictia privarii arbitrare de cetatenie
Privarea de cetenie vizeaz pierderea involuntar a acestui statut, n urma unui act
unilateral al statului, de retragere a ceteniei.
Pe plan constituional, principiul i gsete reflectarea nc din 1991, sub forma interdiciei
generale i absolute a retragerii ceteniei acelei persoane care a dobndit-o prin natere.
Interdicia merge dincolo de exigenele reglementrii internaionale, mpiedicnd orice
retragere a ceteniei fie ea arbitrar sau nu n cazul unei persoane nscute cetean
romn. Este de precizat c interdicia privete doar sanciunea retragerii ceteniei romne;
un cetean romn prin natere poate pierde cetenia romn prin aprobarea renunrii la
aceasta.
Tempus regit actum
Este un principiu de drept a crui anvergur depete sfera instituiei ceteniei. n baza
sa, cei care au dobndit cetenia romn pstreaz acest statut chiar i n cazul n care, n
urma unei schimbri a legii, dobndirea ceteniei este legat de condiii noi, pe care
dobnditorul nu le satisfcea la data dobndirii i nu le satisface nici n prezent.
Reglementarea in mod exclusiv de catre statul roman a cetateniei romane
Este o consecin a principiului suveranitii.
Legea romn nu poate dispune n privina statutului de cetean al unui stat strin al unei
persoane, chiar i n cazul n care persoana respectiv este i cetean romn.
Legea strin nu poate dispune n privina dobndirii, meninerii sau pierderii calitii de
cetean romn, chiar dac n cauz este un cetean al statului respectiv.
Legea romn prevede, ce-i drept, n unele cazuri posibilitatea alegerii ceteniei: de
exemplu n art. 6, alin. 2 stabilete c n cazul adopiei unui strin sau apatrid, dac doar
unul din adoptatori are cetenia romn, acetia vor stabili de comun acord cetenia
copilului. Astfel, dac adoptatorii vor opta pentru cetenia strin, adoptatul va dobndi
aceast cetenie, ns n baza dispoziiilor legii strine i nu a celor din legea romn.
Legea romn abiliteaz doar la opiunea de a primi sau nu cetenia romn.
Unicitatea
14

Cetenia romn este unic.

Unicitatea ceteniei romne privete att faptul c n principiu o persoan trebuie s
aparin unei singure comuniti politico-juridice ceea ce este valabil pentru cetenia
oricrui stat , ct i faptul c statul romn este unitar, i n consecin, pe teritoriul su nu
exist entiti politice (=state federate) care ar putea conferi individului un statut de
cetenie propriu, pe lng cel de cetean romn.
Aparent, principiul unicitii ceteniei este contrazis de realiti. n practic se pot uor
nate cazuri de bi- sau multipatridie.
Copilul unor ceteni romni nscut n Statele Unite este romn dar are i cetenie
american, dac prinii si i-au stabilit n mod legal (evident, dup legile americane)
reedina n aceast ar.
Copilul nscut din tat romn i mam german va avea ambele cetenii.
Statele iau ns msuri legislative pentru a evita sau a limita producerea unor asemenea
cazuri.
Unele legislaii (ca cea german, spaniol sau moldoveneasc, dar i cea romn de pn
n 1989) interzic expres bipatridia (admind ns i excepii), stipulnd obligaia celui care
dobndete o a doua cetenie s renune la una din ele ntr-un anumit termen, sub
sanciunea retragerii ceteniei statului respectiv la expirarea termenului.
Alte legislaii (precum actuala legislaie romn) admit n mod tacit bipatridia, n sensul c
nu stipuleaz vreo obligaie de a renuna la cetenia strin n cazul dobndirii ceteniei
statului respectiv i nici nu sancioneaz cu retragerea ceteniei pe naionalul care
dobndete o cetenie strin.
Aceast opiune a legiuitorului nu trebuie interpretat n sensul admiterii de principiu sau,
mai mult, a ncurajrii bi- i multipatridiei.
Nici un legiuitor din lume nu este dispus s accepte erodarea sau relativizarea
fundamentului politic al comunitii sale naionale.
Singura raiune a acestei atitudini relativ rezervate sau pasive o constituie consideraia fa
de cazurile de cstorii mixte sau de stabilire n strintate a unor naionali, respectiv de
stabilire n ar a reedinei unor strini.
Interesul de a menine legturile cu proprii ceteni aflai n strintate, eventual cstorii
cu strini, precum i de a integra politic i social strinii aflai n ar, implic o atitudine
prevenitoare i prudent fa de asemenea cazuri.
Uneori bipatridia este descurajat indirect:
Constituia romn prevedea anterior revizuirii c funciile i demnitile publice, civile sau
militare, pot fi obinute doar de persoane avnd numai cetenie romn.

18. Moduri de dobndire a ceteniei romne

Modurile de dobndire a ceteniei pot fi clasificate n:
-moduri de dobndire de drept a ceteniei romne;
-moduri de dobndire a ceteniei romne prin efectul unui act juridic al unei
autoriti.2
Cetenia romn se dobndete de drept ca urmare a naterii (1) i a adopiei (2).
a) dobndirea prin natere.
2

15

Legiuitorul romn- regul conform principiului ius sanguinis.

Conform art. 5 din Legea ceteniei, sunt ceteni romni:
copii nscui pe teritoriul Romniei, din prini ceteni romni (alin. 1);
copii nscui pe teritoriul statului romn, chiar dac numai unul dintre
prini este cetean romn (alin. 2, pct. a)
copii nscui n strintate, cnd ambii prini sau numai unul dintre acetia
are cetenia romn (alin. 2, pct. b).
-relevant este doar naterea din prini ceteni: copilul unui cetean romn
are prin natere cetenia romn.
- efectelor juridice ale locului naterii (dobndirea de drept a ceteniei), nu
exist nici o diferen iar locul naterii sau faptul c doar unul din prini are
cetenia romn este irelevant. -proba ceteniei se face conform art. 21, alin 2 din
lege, cu certificatul de natere al copilului nsoit de actul de identitate al unuia din
prini (sau al printelui cetean romn dac doar unul dintre acetia avea cetenie
romn n momentul naterii). Dac naterea s-a produs n strintate, certificatul
constatator al naterii va fi eliberat firete de autoritile statului respectiv. Odat
stabilit faptul filiaiei dintr-un printe cetean romn, consecina juridic este clar i
indubitabil: copilul este de drept cetean romn, indiferent de locul naterii i
indiferent de mprejurarea c a dobndit prin natere nc una sau mai multe
cetenii.
- cazul copilului gsit. Conform art. 5, alin. ultim din Legea ceteniei, copilul gsit
pe teritoriul statului romn este considerat cetean romn, pn la proba contrarie,
dac nici unul dintre prini nu este cunoscut.3 Aceast soluie elimin orice
posibilitate de interpretare n sensul unei concesii fcute principiului ius soli
b) dobndirea ceteniei prin adopie;
n condiiile art. 6, alin. 1, cetenia romn se dobndete de ctre copilul
cetean strin sau fr cetenie prin adopie, dac adoptatorii sunt ceteni romni.
n situaia n care doar unul dintre adoptatori este cetean romn, prinii vor hotr
de comun acord n privina ceteniei copilului (art. 6, alin. 2, fraza 1). Condiia
implicit pentru aplicabilitatea acestei dispoziii este ca i legea naional a celuilalt
adoptator s prevad o dispoziie similar celei din legea romn (statund
posibilitatea de a opta ntre una din cele dou cetenii). 4 Dac adoptatorul neromn
este apatrid sau dac legea sa naional (puin probabil) nu prevede posibilitatea
dobndirii ceteniei respective de ctre adoptat, soluia fireasc ar fi dobndirea
ceteniei romne prin adopie de ctre adoptat. 5 Dac adoptatorii nu cad de acord,
instana judectoreasc competent s ncuviineze adopia va decide n privina
ceteniei minorului, innd seama de interesele acestuia (art. 6, alin. 2, fraza a 2-a).
n cazul minorului care a mplinit vrsta de 14 ani, este necesar consimmntul
acestuia (art. 6, alin 2, fraza ultim). Este de precizat c legea reclam
consimmntul minorului doar n cazul adoptatorilor de cetenii diferite. Minorul
care a mplinit vrsta de 14 ani i este adoptat de adoptatori romni sau de un singur
3
4
5

16

adoptator, cetean romn, dobndete de drept cetenia romn, indiferent de

consimmntul su.
Daca adoptia de desface sau este nula adoptatul pierde cetenia romn.
Pierderea ceteniei este ns dublu condiionat: n primul rnd adoptatul trebuie s
nu fi mplinit vrsta de 18 ani, iar n al doilea rnd este necesar s domicilieze n
strintate sau s prseasc ara pentru a domicilia n strintate. Rezult per a
contrario, c n cazul anulrii, declarrii nulitii sau al desfacerii adopiei, adoptatul
nu pierde cetenia romn dobndit prin adopie, dac a mplinit 18 ani la data
ncetrii adopiei i nici dac, domiciliind n ar, pn la mplinirea acelei vrste nu
prsete ara pentru a domicilia n strintate.
c) dobndirea ceteniei romne prin efectul dobndirii ceteniei de ctre
prini
Cazul respectiv privete copiilor minori ai cror prini au dobndit cetenia
romn la cerere n condiiile art. 8 din Legea ceteniei. Pentru prini, cetenia
este dobndit ca efect al unui act juridic individual emis de organul de stat
competent Copii minori ai acestora dobndesc cetenia romn de drept, fr a fi
nevoie de o manifestare de voin n acest sens. Mai mult, copii minori primesc
cetenia romn o dat cu prinii lor, indiferent de mprejurarea c au fost sau nu
menionai n cererea de ncetenire. Copilul minor al unui strin ce dobndete la
cerere cetenia romn, nscut anterior acordrii ceteniei 6 dobndete cetenia
romn de drept, de la data dobndirii ceteniei de ctre printele su (art. 9, alin.
3), chiar dac filiaia a fost stabilit ulterior dobndirii ceteniei romne de ctre
acesta din urm.
Dobndirea ceteniei romne prin efectul unui act juridic al unei autoriti
Cetenia romn mai poate fi dobndit ca urmare a manifestrii exprese de
voin a unei autoriti. Este cazul acordrii ceteniei la cerere, cruia i se
subsumeaz i cazul redobndirii ceteniei.
d) dobndirea ceteniei romne la cerere;
Conform dispoziiilor art. 8 din lege, cetenia romn poate fi acordat la cerere
strinului sau apatridului n urmtoarele condiii:
1) s-a nscut i domiciliaz, la data cererii, pe teritoriul Romniei sau, dei nu s-a
nscut pe acest teritoriu, domiciliaz n condiiile legii pe teritoriul statului romn de
cel puin 8 ani sau, n cazul n care este cstorit i convieuiete cu un cetean
romn, de cel puin 5 ani de la data cstoriei (art. 8, alin. 1, lit. a)). 7 Solicitantul
cstorit cu un cetean romn beneficiaz prin urmare de o reducere cu trei ani a
stagiului. Existena cstoriei cu un cetean romn i raporturile de familie astfel
stabilite atest un grad ridicat de integrare social a unui strin domiciliat n
Romnia.
2) dovedete, prin comportament, aciuni i atitudine, loialitate fa de statul
romn, nu ntreprinde sau sprijin aciuni mpotriva ordinii de drept sau a securitii

6
7

17

naionale i declar c nici n trecut nu a ntreprins asemenea aciuni (art. 8, alin. 1,

lit. b))8.
3) a mplinit vrsta de 18 ani (art. 8, alin. 1, lit. c)).
4) are asigurate n Romnia mijloace legale pentru o existen decent, n
condiiile stabilite de legislaia privind regimul strinilor (art. 8, alin. 1, lit. d)).
5) este cunoscut cu o bun comportare i nu a fost condamnat n ar sau n
strintate pentru o infraciune care l face nedemn de a fi cetean romn (art. 8,
alin. 1, lit. e)).
6) cunoate limba romn i posed noiuni elementare de cultur i civilizaie
romn, n msur suficient pentru a se integra n viaa social(art. 8, alin. 1, lit. f)).
7) cunoate prevederile Constituiei Romniei i imnul naional ((art. 8, alin. 1, lit.
g)).
Refuzul ncetenirii nu poate fi motivat prin considerente precum rasa sau religia.
Gradul de instruire, profesia sau competena ntr-un anumit domeniu pot constitui
elemente favorizante n cazul acordrii ceteniei. Pe de alt parte, cetenia nu
poate fi acordat n cazul nendeplinirii fie i a unei singure condiii din cele stipulate
n art. 8.
Persoana creia i se acord cetenia romn trebuie s depun n termen de ase
luni n faa ministrului justiiei sau a secretarului de stat delegat anume n acest scop.
Dobndirea la cerere a ceteniei romne nu are nici un efect asupra soului
dobnditorului dar are ca efect, n condiiile prevzute de art. 9, alin. 1, dobndirea
de drept a copiilor dobnditorului, dac acetia nu au mplinit 18 ani.
e) Redobndirea ceteniei romne
n condiiile art. 10 din lege, cetenia romn se poate acorda persoanei care a
avut aceast cetenie i care cere redobndirea ei. Condiiile sunt mai puine: textul
menionat prevede doar ndeplinirea n mod corespunztor a condiiilor prevzute de
art. 8, lit. b) (loialitate), c) (vrsta de 18 ani) d) (mijloace legale de existen) 9 i e)
(buna comportare i inexistena condamnrilor atrgnd nedemnitatea). Nu este
necesar cunoaterea limbii romne (pe care totui, n majoritatea cazurilor, un fost
cetean romn o va cunoate). De posibilitatea de a redobndi n condiii mai lejere
cetenia beneficiaz i fotii ceteni romni care au pierdut cetenia romn
nainte de data de 22 decembrie 1989 precum i cei crora li s-a ridicat cetenia
romn fr voia lor sau din motive neimputabile acestora, precum i descendenii lor
pn la gradul II, inclusiv.
Redobndirea ceteniei romne nu are efecte asupra ceteniei soului (art. 10,
alin. 4) dar poate avea n privina copiilor minori
f) dobndirea ceteniei romne prin repatriere;
Repatrierea, ca modalitate distinct de dobndire a ceteniei romne- sub aspect
terminologic este de menionat c repatrierea este o modalitate de redobndire a
ceteniei;

18

Cazurile de repatriere sunt subsumate ipotezei din art. 10 (persoan care a mai
avut cetenia romn i care cere redobndirea acesteia). De data aceasta nu mai
este sufucient simplul fapt material al repatrierii, nsoit de o manifestare de voin n
sensul redobndirii ceteniei, ci trebuie ndeplinite i condiiile prevzute n art. 8
(din noua versiune a legii), pct. b), c) i e).

19. Pierderea ceteniei romne

Conform dispoziiilor art. 24 din lege, cetenia romn se pierde prin:
retragere;
aprobarea renunrii;
alte cazuri prevzute de lege (adopia de ctre strini urmat de dobndirea
la cerere a ceteniei strine, ncetarea adopiei n cazul minorului care a dobndit
cetenia prin adopie, sau stabilirea filiaiei fa de prini strini a copilului gsit)
a) Pierderea ceteniei romne prin retragere 4 situatii
1.poate fi retras persoanei care aflat n strintate, svrete fapte deosebit
de grave prin care vatm interesele statului romn sau lezeaz prestigiul Romniei.
Practic, retragerea ceteniei opereaz ca un substitut al sanciunii penale; dac nu
exist posibilitatea judecrii sau condamnrii n ar a autorului unor fapte deosebit
de grave contra statului, el este sancionat mcar simbolic prin excluderea din
comunitatea politic, prin privarea de cetenie i implicit de dreptul la protecie
diplomatic, riscnd s ajung apatrid (fapt care evident are i o relevan practic)
2. poate fi retras celui care aflat n strintate, se nroleaz n forele armate ale
unui stat cu care Romnia se afl n stare de rzboi sau cu care a rupt relaiile
diplomatice (art. 25, pct. b)). i n acest caz, este necesar ca persoana sancionat s
se afle n strintate.
3.se mai poate retrage celui care a dobndit-o prin mijloace frauduloase. De
exemplu: n cazul n care solicitantul nu ndeplinea la data depunerii cererii condiiile
pentru acordarea ceteniei, dar a pretins n mod fraudulos ndeplinirea acestor
condiii, iar falsitatea acestor susineri este constatat ulterior.
4.care este cunoscut ca avnd legturi cu grupri teroriste sau le-a sprijinit,
sub orice form, ori a svrit alte fapte care pun n pericol sigurana naional (art.
25, pct. d))10 . Retragerea nu este condiionat de mprejurarea ca persoana care intr
sub incidena acestui motiv de retragere s se afle n strintate.
b) Pierderea ceteniei romne prin aprobarea renunrii
Renunarea la cetenia romn se poate aproba pentru motive temeinice, unei
persoane care a mplinit vrsta de 18 ani (art. 26, alin. 1). Suplimentar mai trebuie
ndeplinite trei condiii:
renuntorul s nu fie nvinuit sau inculpat ntr-o cauz penal i s nu aib
de executat o pedeaps penal;
renuntorul s nu aib debite ctre de stat, persoane fizice sau juridice din
ar, sau, avnd asemenea debite, s le achite sau s ofere garanii corespunztoare
pentru achitarea lor;
renuntorul s fi dobndit o alt cetenie sau s fi solicitat una, avnd
asigurarea dobndirii ei.
10

19

-Pierderea ceteniei romne prin renunare nu produce nici un efect asupra

soului renuntorului i n principiu nici asupra copiilor minori ai acestuia (art. 27,
alin. 1). Minorul pierde ns cetenia romn odat cu prinii si n cazul n care
ambii obin aprobarea renunrii la cetenie, dac se afl cu ei n strintate sau
dac prsete ara odat cu prinii si. Dac prinii pierd cetenia la date diferite,
minorul o va pierde pe ultima din aceste date, iar dac acesta din urm prsete
ara pentru a domicilia n strintate dup ce ambii prini au pierdut cetenia
romn, el va pierde aceast cetenie la data plecrii din ar (art. 28, alin. 2
Minorului care a mplinit vrsta de 14 ani i se cere consimmntul (art. 27, alin.
ultim).
c) Pierderea ceteniei romne n urma desfiinrii adopiei
Conform dispoziiilor art. 7 din legea ceteniei, minorul care a dobndit cetenia
romn prin adopie pierde aceast cetenie n cazul ncetrii adopiei. n cazul n
care cauza care duce la ncetarea adopiei este nulitatea (absolut sau relativ),
cetenia este pierdut retroactiv (art. 7, alin. 1: copilul ... este considerat c nu a
fost niciodat cetean romn).
Textul menionat mai sus prevede dou ipoteze: declararea nulitii adopiei i
anularea adopiei. Nulitatea este o sanciune civil, consecin a nclcrii unor
dispoziii imperative ale legii i const n lipsirea de efecte a actului lovit de nulitate.
n textul citat sunt avute n vedere att nulitatea absolut ct i nulitatea relativ a
adopiei. Prima se produce n baza unor cauze de interes general i poate fi invocat
de ctre oricine (de exemplu inexistena diferenei de vrst de minimum 18 ani ntre
adoptat i adoptator) i nu poate fi acoperit. Cea de a doua este consecina unor
nclcri afectnd doar interesele prilor, care au posibilitatea de a decide s o
invoce sau nu. Ea poate fi acoperit (de exemplu adoptatorii se afl n eroare asupra
identitii adoptatului, ns se ataeaz de cel adoptat din eroare i decid s menin
adopia). n ambele cazuri este vorba de cauze care fac imposibil de la bun nceput
ncheierea adopiei, i care existau la data ncheierii acesteia. Dac se ajunge la
declararea nuliti sau respectiv la anularea adopiei, dispar retroactiv toate efectele
adopiei, inclusiv calitatea de cetean romn a adoptatului.
Dac adopia nceteaz prin desfacere, pierderea ceteniei se produce pe data
desfacerii adopiei (art. 7, alin. 2). n caz de desfacere a adopiei, avem de-a face cu o
adopie perfect valabil, afectat ns de mprejurri ulterioare care fac imposibil
meninerea ei n continuare (de exemplu: rele tratamente aplicate de adoptatori
adoptatului).
n ambele situaii (nulitatea adopiei i desfacerea acesteia), pierderea ceteniei
romne este condiionat:
- n primul rnd de faptul ca adoptatul s nu fi mplinit 18 ani la data desfiinrii
adopiei;
- de faptul domicilierii n strintate sau al prsirii rii n vederea stabilirii
domiciliului n strintate.
Dup cum am menionat mai sus, minorul strin sau apatrid adoptat de romni nu
pierde cetenia romn dac pn la ncetarea adopiei a mplinit deja vrsta de 18
20

ani sau dac domiciliaz n ar i nu prsete ara anterior mplinirii acestei vrste,
pentru a domicilia n strintate.
.
d) Pierderea ceteniei romne prin adopie de ctre un cetean strin
Minorul cetean romn i pierde cetenia dac este adoptat de ctre un cetean
strin i dobndete la cererea adoptatorului sau a adoptatorilor cetenia strin
n condiiile legii strine, iar dac a mplinit vrsta de 14 ani, i se cere
consimmntul (art. 29, alin. 1). Consimmntul copilului vizeaz doar pierderea
ceteniei romne, nu i dobndirea celei strine
e) Stabilirea filiaiei copilului gsit
Conform dispoziiilor art. 30, alin. 1 din legea ceteniei, n situaia prevzut de
art. 5, alin. 3, copilul gsit pierde cetenia romn dac pn la mplinirea vrstei de
18 ani i se stabilete filiaia fa de ambii prini, ceteni strini. Dac unul din
prinii copilului gsit este ns apatrid, el nu va pierde cetenia romn, chiar dac
dobndete cetenia strin a celuilalt printe. Pe de alt parte, dac ambii prini
sunt ceteni strini, copilul gsit va pierde cetenia romn, chiar dac nu a
dobndit cetenia nici unuia dintre prinii si. Data pierderii cetenei romne este
data stabilirii filiaiei (art. 30, alin. 3).
n cazul n care copilului gsit pe teritoriul Romniei i se stabilete filiaia fa de un
singur printe (n practic: ntotdeauna fa de mam), cetean strin, cellalt
rmnnd necunoscut, el pierde de asemenea cetenia romn (art. 30, alin. 2).

20. Drepturi i ndatoriri specifice cetenilor romni

ndatoririle fundamentale sunt consacrate n Capitolul III al Titlului II al Constituiei.
ndatoririle specifice cetenilor romni sunt:
- fidelitatea fa de ar (art. 54). Obligaia de fidelitate revine tuturor
cetenilor dar are conotaii speciale n cazul demnitarilor, al funcionarilor publici i
al militarilor. Statutul lor special n aceast privin este atestat i de faptul c
exercitarea funciilor lor este precedat de depunerea unui jurmnt stabilit prin lege
(art. 54, alin. 2);
- aprarea rii (art. 55). Obligaia de aprare a rii implic mai mult dect
satisfacerea serviciului militar. n cazuri extreme aceast obligaie impune
sacrificarea propriei viei.
Celelalte obligaii (respectarea Constituiei i a legilor, a drepturilor i libertilor
celorlali, exercitarea cu bun credin a drepturilor i libertilor fundamentale, plata
impozitelor i a taxelor11) revin n egal msur i strinilor i apatrizilor aflai n
Romnia.

21. Dreptul la viata

-art 22 Constitutie
-art.2 CEDO
11

21

-art. 6 Pactul international cu privire la drepturile civile si politice

Acest drept nu poate fi supus niciunui fel de restrictii sau conditionari;statul nu
poate dispune de viata cetatenilor sai.
Implicatii practice:
a)Pedeapsa capitala (cu moartea) este interzisa in Constitutie[art.22, alin.(3)]
Statele europene sunt de asemenea ostile pedepsei cu moartea, fiind privita ca o
incalcare a dreptului la viata;
Cu toate acestea o mare parte a statelor componente a SUA o prevad in legislatie.
b)Avortul-pune in discutie intinderea dreptului la viata si daca exista un drept al
copilului la viata sau un drept al mamei la avort.
Legislatiile din toate timpurile l-au reprimat.
In legislatia noastra nu este mentionat un drept al avortului, dar in codul penal este
prevazuta permiterea avortului care consta intr-o clauza speciala unde se prevede
nepedepsirea femeii care a avortat pana la un anumit termen(de regule 14
saptamani) si avortul a avut loc in anumite conditii(intr-o clinica);
Alte state interzic avortul in toate cazurile, cu exceptia celor justificate medical. In
Germania spre exemplu, avortul este conditionat de parcurgerea unei proceduri de
consiliere(din partea biserici si a unui medic psiholog).
c)Eutanasia-uciderea unei persoane, care sufera de o boala incurabila si eventual
este tinuta in viata datorita unor aparate, la cererea acesteia sau a rudelor .
Este legata de problema sinuciderii:legea nu pedepseste pe autorul unei tentative
sinucigase, dar sinuciderea asistata sau eutanasia pasiva(o alta persoana inlesneste
sinuciderea)intra sub incidenta legii penale.
Mai grav este pedepsita eutanasia activa(uciderea unei persoane bolnave incurabil
cu sau fara consimtamantul ei);
Majoritatea statelor sunt impotriva aceste solutii,dar in Olanda spre exemplu este
admisa in anumite conditii.
d)Reprimarea unor conflicte grave-CEDO admite utilizarea de catre stat a
mijloacelor violente in aceste situatii chiar daca are ca rezultat pierderea unor vieti
omenesti;
Violenta este permisa pt apararea unei persoane contra violentei ilegale, pt a
efectua o arestare legala sau pt a impiedica evadarea unei persoane legal detinute.
e)Disciplina militara in timpul unui conflict armat- in baza obligatiei de fidelitate
fata de tara(art.54) si a obligatiei de aparare a tarii(art.55), un militar, in timp de
razboi are datoria de a respecta ordinal unui superior, chiar daca este evident ca
implica pierderea vietii;
Interesele majore ale comunitatii politice in ansamblu sunt superioare intereselor
unui singur individ; in acest caz statul trebuie sa demonstreze necesitatea unei
ingerinte in sfera libertatii acestuia din urma si sa intervina doar in masura in care
acest lucru este absolut necesar.

22.Dreptul la integritate fizica si psihica

-art.22 din Constitutie
22

-art.7 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice

-art.3 din CEDO
Nimeni nu poate fi supus pedepselor inumane ori degradante. Dreptul la integritate
fizica si psihica reprezinta un aspect esential al conceptiei moderne despre stat si
drept.
Anterior, tortura si supunerea la pedepse inumane era deseori utilizata in cazul
condamnatilor;odata cu afirmarea pe plan mondial a drepturilor si libertatilor
fundamentale a omului aceste sanctiuni sunt interzise, accentual cazand asupra
reeducarii celui condamnat.
In practica, calificarea drept tortura a anumitor fapte tine de climatul culturat,
moral, politic sau ideologic al unei societati
Cazul Soering constra Marii Britanii-CJEDO a respins extradarea in SUA a
reclamantului, in baza faptului ca circumstantele executarii pedepsei capitale in
SUA(presiunea psihica la care este supus) reprezinta o incalcare a CEDO.

23.Libertatea individuala
-art.23 din Constitutie
Libertatea individuala (nu vizeaza libertatea persoanei de a face tot ceea ce legea
nu interzice, ci dreptul de a nu fi retinut si arestat decat in conditiile legii) si
securitatea personala (garantarea libertatii individului contra abuzurilor din partea
autoritatilor) sunt inviolabile.
Masuri de restrangere a libertatii admise de legea fundamentala:
a)Perchezitia, prevazuta de Codul de procedura penala-se desfasoara cand unei
persoane i s-a cerut sa predea un lucru(proba in proces) si tagaduieste detinerea sau
existenta sa; se dispune ori de cate ori este necesar pt strangerea probelor.
Poate fi corporala sau domiciliara.
b)Retinerea-este dispusa de organele competente in privinta unei persoane despre
care exista probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala;
In cazul apatrizilor sau strainilor, retinerea se poate dispune chiar daca nu au
savarsit o fapta penala(de ex le-a expirat viza de intrare sau autorizatia de sedere in
tara).
Constitutia limiteaza durata retinerii la 24 ore, la expirarea termenului, daca nu este
emis un mandat de arestare preventiv, cel retinut va fi pus in libertate.
c)Arestarea preventiva-se dispune numai de judecator si numai in cursul
procesului penal;
Durata masurii preventive este limitata la 30 zile cu posibilitatea prelungirii la 180
zile;
In acest timp instanta va verifica temeinicia motivelor care au dus la arestare, iar
daca ele nu mai subzista, cel arestat trebuie pus in libertate;
Motivele arestarii trebuie comunicate celui arestat in timp util, intr-o limba pe care o
intelege si in prezenta avocatului.
De respectarea libertatii individuale sunt legate 2 principii:
a)Prezumtia de nevinovatie-pana la data ramanerii definitive a unei hotarari
judecatoresti, orice persoana este considerata nevinovata.
23

b)Nullum crimen, nulla poena sine lege-nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau
aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.Nimeni nu poate fi judecat pt o fapta care
la momentul comiterii nu constituia infractiune.

24. Dreptul la aparare

-art.24 din Constitutie
Este o garantie a accesului in justitie si a drepturilor si libertatilor cand ajung obiect
al unui litigiu;
Necesitatea afirmarii dreptului la aparare-mentinerea credibilitatii justitiei si a
respectului datorat de cetateni legilor;
Apararea are 2 acceptiuni:
In sens larg-ansamblul regulilor si drepturilor procesuale care stau la indemana unei
parti pt a respinge invinuirile care i se aduc si a-si dovedi nevinovatia(proces penal)
sau pt a-si sustine pretentiile(proces civil).
In sens restrans-dreptul de a primi asistenta unui avocat. In procesele penale
prezenta avocatului este obligatorie:
-in cazul unui inculpat minor sau militar in termen ;
-in cazul unui arestat cand infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai
mare de 5 ani;
-cand instanta considera ca
inculpatul nu isi poate face singur apararea;
In celelalte cazuri prezenta avocatului nu este obligatorie, dar partea din proces isi
poate angaja oricand un avocat;
Daca la judecarea cauzei avocatul lipeseste si nu poate fi inlocuit, cauza se amana;
Prezenta avocatului este obligatorie si la comunicarea invinuirii.

25. Dreptul la libera circulatie

Libera circulaie este garantat tuturor persoanelor, indiferent de faptul c au sau
nu cetenia romn.
Oricine poate prsi ara, oricnd, ns cu restriciile impuse prin lege. Msura
preventiv a interzicerii prsirii rii (cu efecte mai puin constrngtoare dect cea
a interzicerii prsirii localitii) are rolul de a asigura prezena unei persoane la
ancheta penal i apoi la proces.
Msurile luate de autoritile romne n privina cetenilor care cltoresc n
strintate (n special spre rile din spaiul Schengen) prsirirea rii este admisa
doar n cazul n care ndeplinesc anumite condiii:
- dovada deinerii mijloacelor financiare necesare sejurului n strintate
- o invitaie din partea unei persoane sau instituii din ara de destinaie
- rezervare la hotel
n cazul cetenilor romni, dreptul la libera circulaie include posibilitatea de
stabilire a domiciliului sau a reedinei n orice localitate din ar, dreptul de a emigra
precum i dreptul de a reveni n ar.( de aceste drepturi cu excepia ultimului
beneficiaz i strinii i apatrizii)
Legea poate restriciona ns pe motive temeinice dreptul la liber circulaie al
strinilor (sub aspectul stabilirii domiciliului), n privina cruia textul constituional nu
le ofer garanii.
24

Libertatea alegerii domiciliului implic posibilitatea stabilirii acestuia n orice

localitate din ar, rural sau urban, fr nici o condiionare innd de locul de
natere, domiciliul actual, profesie sau apartenen politic.
Libera circulaie mai presupune i dreptul celui care a prsit ara a crei cetenie
o are, de a se ntoarce oricnd i a-i (re)stabili domiciliul n ar. Obligaia de a
admite intrarea sau reintrarea n ar a propriilor ceteni decurge de asemenea i
din normele dreptului internaional public.

26.Viata intima, familiala si privata

Ocrotirea unor valori (n acest caz viaa intim, familial i privat) are semnificaia unor
prestaii pozitive, concrete ale celui care ocrotete, chiar dac textul nu menioneaz n ce
anume constau aceste prestaii.
Pe de alt parte ocrotirea implic i posibilitatea de a restriciona sau limita libertatea de
micare a celui ocrotit.
Respectul familiei i a vieii intime i private este indisolubil legat
de demnitatea fiinei umane.
Ocrotirea familiei i respectul fa de valorile ei nu poate ns implica acceptarea
poligamiei, doar pe considerentul nrdcinrii acesteia n tradiiile anumitor culturi care, n
baza preceptelor multiculturalismului i ale dreptului la diferen, ar trebui respectate.
De asemenea, discriminarea femeii, violena domestic sau tratamentele violente ori
abuzive fa de copii nu pot fi justificate prin invocarea respectului fa de instituia familiei.
Pe de alt parte, supravieuirea societii i a statului, meninerea ordinii de drept, a
tradiiilor culturale i a respectului fa de valorile politice ale unei societi depind de felul n
care familia i ndeplinete funcia social.
Respectarea dreptului la o via intim, de familie i privat este legat i de dreptul la
propria imagine. Acest lucru este valabil mai ales n cazul personalitilor publice: demnitari,
politicieni, actori, vedete sau sportivi.
Gradul de protecie juridic al acestor categorii de persoane fa de curiozitatea indiscret
a mass media i fa de interpretrile, nu ntotdeauna binevoitoare, ale faptelor sau
gesturilor lor, chiar i atunci cnd au loc n privat, este mult mai sczut dect n cazul omului
de rnd.
Dreptul la via intim mai are relevan i n privina raporturilor homosexuale. Tradiiile
culturale i religioase ale majoritii popoarelor lumii au fost i sunt ostile homosexualitii.
Raporturile sexuale ntre persoane de acelai sex au fost incriminate n practic toate
legislaiile penale ale statelor europene ; chiar i la data adoptrii CEDO (5 noiembrie 1950)
raporturile homosexuale constituiau nc un delict penal, sau n cel mai bun caz, obiect de
scandal public, de natur a compromite grav uneori cariera unei personaliti a vieii publice.
De regul, armata i biserica sunt instituii mai rezervate sau chiar ostile n privina
acceptrii fr rezerve a n rndul lor homosexualilor. n cazul bisericii sau al cultelor
religioase acest lucru este firesc.
Valorile promovate de structurile militare, innd de tradiie, ordine, disciplin i ierarhie
sunt de multe ori considerate ca antinomice fa de ideea de liberalizare a domeniului vieii
sexuale, inerent dreptului la orientare sexual.
Armata este ns o instituie a statului, astfel nct nu se poate sustrage deciziilor
axiologice i prioritilor politice promovate de societate i de conducerea politic a statului,
n ciuda unei certe ostiliti a corpului ofieresc fa de unele din acestea.
25

Specificul raporturilor n cadrul unor structuri militare este ns luat n considerare; astfel n
armata american s-a stabilit din a doua jumtate a anilor 90 un anumit compromis sub
formula dont tell dont ask: autoritile militare nu pun ntrebri personalului asupra
orientrii sexuale iar militarii nu-i manifest public preferinele (homo)sexuale, n cazul n
care le au.
Un alt aspect incident dreptului la via intim este cel al libertii de a dispune de sine
nsui. Conform textului citat, persoana fizic are dreptul s dispun de ea nsi, dac nu
ncalc drepturile i libertile altora, ordinea public sau bunele moravuri .
Dreptul de a dispune de sine nsui implic n mod cert interdicia oricror experimente sau
prelevri de esuturi sau organe fcute fr consimmntul celui afectat.

27.Inviolabilitatea domiciliului
Conform art. 27, alin. (1) din legea noastr fundamental, domiciliul i reedina
sunt inviolabile. Nimeni nu poate ptrunde n domiciliul sau reedina unei persoane
fr nvoirea acesteia.
Cel protejat prin acest drept nu trebuie s fie proprietar al locuinei n care i are
domiciliul sau reedina. Chiar i n cazul n care contractul de nchiriere a expirat sau
nu are un titlu valabil, o percheziie efectuat fr nvoirea sa, constituie o nclcare a
art. 27.
Acest drept nu este ns absolut. De la principiul inviolabilitii domiciliului se poate
deroga, ns numai prin lege, i n una din urmtoarele situaii: (stare de
necesitate)
- executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri judectoreti;
- nlturarea unei primejdii privind viaa, integritatea fizic sau bunurile unei
persoane;
- aprarea securitii naionale sau a ordinii publice;
- prevenirea rspndirii unei epidemii.
Percheziia (domiciliar) se dispune de ctre judector i se efectueaz n condiiile
i formele prevzute de lege. Constituia mai interzice percheziiile pe timp de noapte
(dup orele 20, n concepia Codului de procedur penal), n afara cazului
infraciunilor flagrante.

28.Secretul corespondentei
Constituia garanteaz secretul corespondenei.
Garania respectiv vizeaz scrisorile, telegramele, alte trimiteri potale,
convorbirile telefonice i celelalte mijloace legale de comunicare. Acest drept este
indisolubil legat de dreptul la via intim, privat i de familie.
Orice individ are dreptul s-i exprime opiniile, ideile i sentimentele fa de cei
apropiai n condiii de confidenialitate, fr s se team c acestea vor ajunge la
cunotina publicului larg, cruia nu i sunt destinate, n alt mod dect printr-o
eventual indiscreie a destinatarului.
Secretul corespondenei oprete ns autoritile statului, n special pe angajaii
serviciilor potale, s deschid corespondena i s ia la cunotin coninutul
acesteia.
Deschiderea coletelor sau a altor efecte potale este permisa n cazul operaiunilor
vamale sau cnd exist indicii temeinice sau probe n sensul c ar conine obiecte sau
substane periculoase sau a cror expediere prin pot este interzis, ori cnd
ambalajul este deteriorat.
26

Statele autoritare i regimurile totalitare au o predilecie uor de neles pentru

interceptarea corespondenei i a convorbirilor telefonice. Urmrirea sistematic a
propriilor ceteni i arhivarea copiilor corespondenei i a nregistrrilor convorbirilor
ofer mijloace teribile de presiune asupra celor mai diverse categorii de personaliti
publice, n special a oamenilor politici.
Este necesar o maxim reinere din partea autoritilor i limitarea supravegherii
la obiectivul anchetei.

29.Libertatea constiintei
Libertatea contiinei este una din cele mai importante liberti
fundamentale: deopotriv premis i matrice a celorlalte drepturi i liberti
fundamentale.
Apariia i evoluia libertii contiinei sunt legate strns de procesul formrii
statului modern.
n societile premoderne, individul era definit n special prin apartenena sa la o
comunitate religioas; de aici decurgea statutul su n comunitatea politic i juridic.
Gsirea unei soluii politice pentru asigurarea pcii i a stabilitii interne ntr-o
societate multiconfesional nu implic ns automat tolerana religioas i libertatea
de gndire.
Hobbes:
Drepturile suveranului se extindeau i asupra religiei i a practicrii cultului
Suveranul putea dicta modul n care trebuia practicat un cult religios i reclama
supunere absolut din partea celor guvernai n privina respectrii formelor
exterioare ale acestui cult, i aceasta indiferent de obieciile pe care acetia le puteau
avea n forul lor interior.
Ceea ce un individ gndete n forul su interior este oricum n afara razei de
aciune a puterii statale, iar mntuirea sufletului este posibil chiar i n cazul aderrii
formale la practicile unui cult fals, n condiiile n care n forul su interior, credinciosul
se adreseaz adevratei diviniti.
Spinoza:
Puterea suprem are dreptul s decid n privina cultului exterior al religiei,
care trebuie adaptat exigenelor pcii interne a statului, iar pe de alt parte el susine
c nimeni nu poate transfera autoritii facultatea sa de a raiona liber i de a judeca
orice lucru.
Libertatea cuvntului apare la Spinoza ca indisolubil legat de libertatea
contiinei.
Jean Jacques Rousseau:
Suine existena unei antinomii ntre religie (n special cea cretin) i stat i
postuleaz existena unei religii civile: exist deci o profesie de credina pur civil,
ale crei articole se cade ca suveranul s le stabileasc, nu att ca dogme religioase,
ct ca sentimente de sociabilitate, fr de care nu e cu putin s fii bun cetean,
nici supus credincios.
Dogmele religiei civile trebuie s fie simple, puine la numr, enunate cu
precizie, fr explicaii i fr comentarii
Dogmele pozitive: Existena divinitii puternice, inteligente, binefctoare,
prevztoare i purttoare de grij, viaa viitoare, fericirea celor drepi, pedepsirea
celor ri, sfinenia contractului social i a legilor;
27

 Dogmele negative: se reduc la una singur, intolerana, ea face parte dintre

cultele pe care le-am exclus.
Kant:
Contiina este desprins din legtura cu credina, fiind conceput ca instan
suprem a personalitii autonome, ca raiune practic ce prezint omului, n fiecare
caz al legii, datoria sa spre a fi absolvit sau condamnat. Aadar, el nu se raporteaz la
un obiect, ci la doar subiect, (sentimentul moral afectat prin actul su); astfel, este o
fapt inevitabil, nu o obligaie i o datorie.
Fiecare om are o contiin i se consider observat de un judector interior
Hegel:
Aspect echivoc n privina contiinei.
Acest echivoc constituie motivul pentru care chestiunea coninutului garantat
constituional al libertii de contiin duce nu numai la rspunsuri contradictorii, ci
mai provoac n plus alte probleme de ordin fundamental n privina obligativitii
ordinii juridice a statului.
In Declaraia francez a Drepturilor Omului i Ceteanului, gsim o formulare
mai succint: Nimnui nu-i trebuie reproate opiniile sale, chiar religioase, cu
condiia s nu tulbure ordinea public stabilit prin lege
Ernst-Wolfgang Bckenfrde:
Contiina nu trebuie neleas ca pur interioritate, ci ca legat de
comunicarea social, din care ea se constituie i formeaz prin convingerile i
judecile sale;
Problemele de contiin nu pot fi delimitate nici prin substan, nici prin
coninut i nici prin temeiuri sau motivaii;
Ca instan imperativ contiina intr n aciune acolo unde personalitatea ca
atare este ameninat serios.
Criteriul pentru stabilirea existenei unei adevrate decizii de contiin nu
poate fi gsit n veridicitatea ei, n forma adecvrii la principiile generale ale dreptului
=> s-ar nega tocmai individualitatea contiinei, libertatea i legitatea ei intern.
Libertatea contiinei este reglementat n art. 29 din legea noastr fundamental:
interdicia de a ngrdi sub orice form libertatea gndirii i a opiniilor, precum i
libertatea credinelor religioase, astfel nct nimeni nu poate fi constrns s adopte
o opinie sau s adere la o credin religioas, contrare convingerilor sale.
n cazul copiilor minori: ei nu pot lua o decizie liber n privina acceptrii unui
cult religios. Educaia lor n spiritului unui anumit cult le influeneaz considerabil
atitudinea de mai trziu.
O problema o constituie cazul obiectorilor de contiin al persoanelor care
din considerente morale sau religioase refuz s ndeplineasc serviciul militar sau
refuz s ating armele.
Obieciile de contiin sau considerentele religioase nu justific ns sustragerea
de la ndeplinirea obligaiilor privind aprarea n timp de rzboi.

30.Libertatea de exprimare
1. Constituia consacr libertatea de exprimare (sau libertatea cuvntului) in art.30.
Aceast libertate privete exprimarea gndurilor, a opiniilor sau a credinelor i
28

libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai sau prin scris, prin imagini, prin sunete
sau prin alte mijloace de comunicare n public.
Libertatea cuvntului este strns legat de libertatea contiinei.
Libertatea cuvntului are nu numai rolul garantrii unei sfere a libertii individului,
ci i pe cel de a asigura climatul indispensabil unei funcionri normale a democraiei
parlamentare;
2. Legea noastr fundamental interzice cenzura de orice fel.
Cenzura vizeaz activitatea de control asupra exprimrii opiniilor i convingerilor,
iar sub acest aspect, orice societate practic o cenzur.
Interdicia cenzurii vizeaz aici imposibilitatea constituirii unor autoriti ale statului
avnd competene n domeniul examinrii conformitii publicaiilor cu legea, bunele
moravuri i ordinea public.
Cenzura preventiv (controlul coninutului unui text nainte de tiprirea sau
difuzarea sa, respectiv controlul prealabil al coninutului unei emisiuni sau a unui
spectacol).
Cenzura represiv, constnd n aplicarea unor sanciuni pentru texte deja tiprite
sau spectacole care au avut loc ori emisiuni deja transmise.
Libertatea presei libertatea de a infiinta publicatii.
Nici o publicaie nu poate fi suprimat.
3. Legea noastr fundamental impune i anumite limite exercitrii dreptului la
liber exprimare.
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata
particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine
Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de
agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare,
la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene,
contrar bunele moravuri.
4.Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta
publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii
artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de
televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

31.Dreptul de asociere
Dreptul de asociere este alturi de libertatea cuvntului i libertatea ntrunirilor un corolar
al liberalismului i a democraiei parlamentare.
El lipsete n democraiile bazate cu preponderen pe identitate (ntre guvernani i
guvernai) dect pe reprezentare..
Aceast din urm concepie, ilustrat cel mai bine de opera lui Rousseau, presupune
existena unei societi omogene, n care voina general se manifest prin votul direct al
cetenilor, fr intervenia unui corp intermediar.
Legea noastr fundamental consacr libertatea de asociere a cetenilor n partide
politice, n sindicate, n patronate i n alte forme de asociere.
Textul constituional pare a limita dreptul de asociere la sfera persoanelor avnd cetenia
romn.
Prin urmare, de libertatea de asociere beneficiaz orice persoan, mai puin n cazul
asocierii n partide politice.
29

Exercitarea dreptului de asociere nu este condiionat de existena unei legi care s o

reglementeze.
Firete, recunoaterea anumitor efecte juridice ale asocierii, n special a personalitii
juridice a asociaiei, depinde de existena unor reglementri.
Asociaia ca atare nu are ns nevoie de o permisiune special a legiuitorului pentru a fiina
n mod efectiv.
Legea stabilete doar limitele exerciiului acestui drept, putnd condiiona nregistrarea
anumitor asociaii de ndeplinirea anumitor condiii i proceduri.
Dreptul la asociere n partide politice nu este recunoscut anumitor categorii de persoane,
menionate n art. 40, alin. (3): judectorii Curii Constituionale, avocaii poporului,
magistraii, membrii activi ai armatei, poliitii i alte categorii de funcionari publici stabilite
prin lege organic.
Enumerarea din acest text are un caracter deschis, lsnd la latitudinea legiuitorului
organic stabilirea altor categorii de persoane crora s le fie interzis asocierea n partide
politice.
Excluderea i vizeaz ns numai pe funcionarii publici; legiuitorul organic nu poate
interzice unor persoane care nu sunt funcionari publici s devin membri ai unui partid
politic.
Anumite instituii sunt, de asemenea, destul de rezervate fa de implicarea membrilor lor
n jocul politic. Este vorba n primul rnd de biseric. Biserica nu este o instituie a statului,
statul nu poate exclude personalul de cult i cu att mai puin pe membrii unui cult religios
de la dreptul de asociere n partide politice.
Constituia mai interzice i asociaiile cu caracter secret. Asociaiile nu pot fi constituite n
scopuri contrare legii.
Orice asociaie contrar legii, bunelor moravuri sau siguranei naionale poate fi desfiinat,
pentru aceasta fiind suficiente dispoziiile legii. Firete, ntr-o asemenea situaie autoritile
trebuie s dovedeasc scopul sau aciunile ilicite ale asociaiei. n cazul asociaiilor secrete, o
asemenea prob este foarte greu de fcut, drept care legiuitorul constituant le interzice pur
i simplu, oricare ar fi obiectivele lor sau valorile promovate de ele.

32.Dreptul de proprietate
Proprietatea constituie un domeniu deosebit de important al sferei libertii individuale,
exclus de la ingerinele nejustificate ale statului.
Libertatea individului n societate depinde n foarte mare msur de capacitatea de a
deveni proprietar i de a exercita prerogativele proprietii.
Construciile doctrinare iusnaturaliste ale epocii moderne au acordat un loc important
instituiei proprietii n formarea societii civile.
Pentru Hugo Grotius, originea proprietii rezid n principal n ocupaiune, pe cnd n
cazul lui John Locke, principalul izvor al acesteia este munca.
Declaraiile de drepturi ale omului din secolul XVIII, att America ct i n Frana, menionau
proprietatea printre drepturile naturale fundamentale ale omului, alturi de libertate, dreptul
la rezisten sau de sigurana persoanei.
Fa de proprietate, statul modern apare n dubl ipostaz: pe de o parte el configureaz
din interior aceast instituie, reglementnd prin lege (de obicei n Codul civil) modurile de
30

dobndire, meninere i transmitere a proprietii, stabilind totodat limitele i sarcinile ei,

att fa de societate ct i fa de ali proprietari, iar pe de alt parte el apare din exterior
ca entitate potenial agresiv, pe care constituia trebuie s-l limiteze n tendinele sale de
ingerin nejustificat n sfera libertii i proprietii individuale.
Pericolul la adresa proprietii vine mai ales din partea arbitrariului puterii executive.
Prin confiscri, naionalizri sau alte msuri vexatorii(care jigneste, contrariaza), ndreptate
de multe ori contra rivalilor politici sau susintorilor acestora ori contra unor categorii
sociale sau profesionale ori, mai grav, a unor grupuri religioase, etnice ori rasiale minoritare
aparent cu motivaia a soluionrii unor probleme sociale, a reparrii unor nedrepti
trecute sau a compensrii celor defavorizai, deintorii puterii nu fac de multe ori altceva
dect s se recompenseze pe sine, pe complicii lor i pe cei apropiai acestora.
Pericolele la adresa proprietii care decurg din utilizarea interesat i demagogic a
nemulumirilor sociale nu justific ns ignorarea faptului c individualismul i inegalitile
economice crescnde pericliteaz chiar fundamentul politic al democraiei liberale: egalitatea
politic i libertatea persoanei.
Garantia proprietatii private - Constituia garanteaz dreptul de proprietate
privat, ca i creanele asupra statului. Constituia face o distincie ntre proprietatea privat
i proprietatea public.
Garania proprietii private opereaz n mod egal, indiferent de titular.
Garania proprietii contra ingerinelor statului are anumite limite imanente, menionate
deja din secolul XVII de Pufendorf ; autorul german preciza c statul poate preleva din
proprietatea individului n trei moduri: prin impozite i taxe, prin exproprieri i prin
mprumuturi forate.
Patrimoniul n privina cruia opereaz garania proprietii este cel ce rmne
individului dup prelevarea impozitelor, contribuiilor i taxelor datorate statului.
Nu se poate invoca garania constituional a dreptului de proprietate pentru a refuza plata
contribuiilor fiscale.
Dreptul de proprietate poate fi lesne eviscerat prin diversele decizii pe plan financiar ale
legiuitorului, mai precis a majoritii parlamentare, interesat din motive politice i electorale
de promovarea rapid a propriilor obiective sociale.
Proprietatea asupra terenurilor - O important restricie, stipulat prin Constituie,
a proprietii const n interdicia dobndirii proprietii private asupra terenurilor de
ctre cetenii strini i de ctre apatrizi.
Interdicia privete att persoanele fizice ct i persoanele juridice avnd naionalitate
strin.
Naionalitatea unei persoane juridice se determin ns (n legislaia majoritii statelor
europene) dup criteriul locului nregistrrii acestora.
n consecin, o societate comercial controlat de investitori strini, nregistrat ns ca
persoan juridic romn, cu sediul n Romnia, nu intr sub incidena textului constituional
menionat i poate dobndi terenuri n proprietate.
Revizuirea legii noastre fundamentale n octombrie 2003 a dus i la atenuarea acestei
interdicii: strinii i apatrizii pot dobndi terenuri n Romnia, ns numai n condiiile
rezultate din aderarea Romniei la Uniunea European i din alte tratate internaionale la
31

care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n condiiile prevzute prin lege organic,
precum i prin motenire legal
Exproprierea si nationalizarea- Exproprierea este o msur de trecere n
proprietatea statului a unor bunuri imobile.
Exproprierea era posibil, dar cu consimmntul reprezentanilor alei ai poporului.
Naionalizarea este o msur general, care afecteaz o categorie larg de proprietari, pe
cnd exproprierea este de regul o msur punctual, care are efect asupra unui proprietar
sau a unui numr restrns de proprietari.
n primul caz, criteriul pentru deposedare const n natura proprietii deinute, pe cnd n
cel de-al doilea el const n anumite circumstane de loc i de timp innd de mprejurarea c
un anumit teren se gsete n zona destinat unor lucrri de interes public.
Exproprierea are loc ntotdeauna n baza unei despgubiri, pe cnd n cazul
naionalizrii, textul constituional nu prevede nici o form de compensaie.
n practica internaional ndeosebi n statele lumii a treia i n cele comuniste
naionalizarea se face adesea fr despgubire sau cu compensaii disproporionat de
mici.

33.Accesul la justitie
Principiul liberului acces la justitie se aplica indiferent de calitatea persoanei protejate,
cetatean roman, strain sau apatrid.
El permite accesul la justitie pentru apararea oricarui drept sau a oricarei libertati si a
oricarui interes legitim, fara deosebire daca acestea rezulta din Constitutie sau din alte legi.
Constitutia si legile nu apara si nu garanteaza orice interese, ci numai acele interese care se
intemeiaza pe drept, cutuma, izvoare de drept.
Accesul liber la justitie permite depunerea oricarei cereri a carei rezolvare este de
competenta autoritatii judecatoresti.
Revizuirea Constitutiei a adaugat 2 noi alineate articolului 21 prin care se precizeaza ca
partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si
ca jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

34. Drepturi social-economice i culturale

Drepturile social-economice i culturale sunt:
dreptul la nvtur
dreptul la ocrotirea sntii
dreptul la munc i protecia social a muncii
dreptul la grev
dreptul la proprietate
dreptul la motenire
dreptul la un nivel de trai decent
dreptul la cstorie
dreptul copiilor i tinerilor la protecie i asisten
dreptul persoanelor handicapate la protecie special

32

Dreptul la nvtur este garantat de Art. 32 la Constituiei, este o parte a

dreptului la educaie i nu poate lipsi din rndul drepturilor fundamentale.
Este un drept complex prin:
semnificaiile sale juridice
numrul mare de subiecte de drept implicate n realizarea sa
multitudinea de elemente componente
mbinarea libertii cu obligaia
Prin acest drept se urmrete:
deplina dezvoltare a personalitii umane i simului demnitii
respectul pentru drepturile i libertile publice
favorizarea nelegerii i toleranei ntre popoare, grupuri rasiale, etnice sau
religioase
promovarea ideii de pace
Finalitatea sa este educarea persoanei astfel nct sa aib un rol util n societate.
Art. 32 enumer formele organizatorice principale, tradiionale de nvmnt:
nvmntul general obligatoriu
nvamntul liceal
nvmntul profesional
nvmntul superior
Toate formele de nvmnt se nfiineaz i i desfoar activitatea n condiiile
legii iar n ceea ce privete nvmntul superior Constituia garanteaz autonomia
universitar.
Dreptul la ocrotirea sntaii este garantat prin Art. 34, asigur persoanei
pstrarea i dezvoltarea calitilor sale fizice i mentale care s-i permit participarea
activ la viaa politic, economic, social i cultural.
Msurile pentru asigurarea igienei i sntii publice se iau prin lege i
reglementeaz: asistena medical, asigurrile sociale i orice alte domenii care in
de ocrotirea sntii fizice i mentale i asigur controlul exercitrii profesiilor
medicale i activitilor paramedicale.
Dreptul la munc i protecia social a muncii este reglementat in art. 41 care
stipuleaz c dreptul la munc nu poate fi ngrdit datorit importanei pentru individ
i pentru sociatate.
Protecia social a muncii se refer la:
securitatea i sntatea salariatilor
repausul saptmnal
concediul de odihn pltit
instituirea unui salariu minim brut pe ar
Durata normal a zilei de lucru este de 8 ore pe zi.
Nerespectarea dispoziiei privind salarizarea egal a femeilor cu brbaii reprezint
temeiul declarrii nulitii sau anulrii oricror acte privind salarizarea.
Nu constituie munc forat satisfacerea stadiului militar sau orice munca unei
persoane condamnate, prestat n condiii normale.

33

Dreptul la grev este garantat de Art. 43 i aparine numai salariailor i sunt

stabilite condiii i limite n exercitarea sa cu scopul de a evita greva abuziv i
asigurarea serviciilor eseniale pentru sociatate.
Dreptul la proprietate garantat de Art. 44 se refer la prerogativa persoanei de a
dobndi proprietatea, de a o folosi i de a dispune liber de ea, de a o putea transmite
altuia.
Realizarea dreptului de proprietate presupune obligaia statului de a proteja i
garanta proprietatea obinut pe cai licite.
Despgubirile pentru lucrri de interes general se stabilesc n comun cu proprietarul
iar n cazul unui conflict n justiie.
Garanii aparte asupra proprietii se gasesc in art. 43 referitor la interzicerea
confiscrii averii dobndite licit.
Dreptul la motenire regsit in Art. 46 se refer la faptul ca o persoan poate
obine orice bun pe cale succesoral.
Dreptul la un nivel de trai decent regsit in Art. 47 confer ceteanului i
familiei sale condiii rezonabile de via. Statul trebuie s contribuie la relizarea
standardelor mimime de civilizaie.
Este un drept complex:
dreptul la condiii rezonabile de via i ameliorarea lor continu
dreptul la hran, mbrcminte i locuin satisfctoare
Dreptul la cstorie regsit in Art. 48 se refer la dreptul fiinei umane de a se
cstori i ntemeia o familie, aceasta reprezentnd elementul natural i fundamental
al societii.
Familia trebuie s se ntemeieze cstoria liber consimit i pe egalitatea femeii cu
brbatul.
De asemenea, este consacrat obligaia prinilor de a asigura creterea, educaia
i instruirea copiilor, att cei din cstorie ct i cei din afara acesteia i stabilit
regula cu privire la succesiunea csatoriei civile de cea religioas.
Dreptul copiilor i tinerilor la protecie i asisten garantat de Art. 49
statueaz categoria tinerilor i copiilor ca una distinct pe criteriul cert al vrstei i
reprezentnd continuitatea i viitorul umanitii se bucur de regim special de
protecie i asisten.
Obligaia statului de a oferi alocaii pentru copii i ajutoare speciale pentru
creterea copilului cu handicap, interzicerea exploatrii minorilor i asigurarea
condiiilor pentru participarea tinerilor la viaa politic, social, economic, cultural
i sportiv.
Dreptul persoanelor handicapate la protecie special este prevzut in Art.
50 i privete o categorie a oamenilor care fiind defavorizai de soart trebuie ajutai
pentru a se bucura de condiia uman astfel nct statul este obligat la o politic
naional care s asigure proecia acestora.

34

35.Principii ale organizrii politice a statului romn/ Decizii

fundamentale ale constituantului romn
Noiunea de decizie fundamental se refer la dispoziiile ce consacr decizii
eseniale pentru fizionomia juridic a unei comuniti politice concrete i sunt:
democraia reprezentativ i pluralismul politic, statul de drept, statul social,
caracterul unitar al statului i integrarea euroatlantic.
Formula Romania- stat national nu reprezinta expresia unei decizii fundamentale
a constituantului roman. Evidentierea frecventa si emfatica a identitatii nationale si a
caracterului national al statului poate duce la iritarea inutila a unor minoritati si la
perceptii gresite, de aceea constitutiile europene postbelice evita utilizarea sintagmei
stat-national. Caracaterul national al statului roman tine de domeniul fapticului si nu
de cel al normativitatii.
De asemenea, nu consideram nici suveranitatea ca optiune fundamentala a
constituantului. Suveranitatea este imanenta oricarui stat modern.
Prin legea de revizuire a Constitutiei a fost inserat un nou titlu intitulat Integrarea
euroatlantica. Cele doua articole ale noului titlu se refera la conditiile si consecintele
integrarii Romaniei in UE(art.148) si la aderarea la NATO(art.149). Prin aderarea
Romaniei la cele doua structuri organizatorice internationale, continutul normativ al
acestor dispozitii a fost epuizat. Insa, atasamentul ferm al statului si societatii fata de
valorile culturale si politice comune europene romane o constanta vietii publice
romanesti, reprezentand totodata un pilon important al arhitecturii constitutionale a
statului roman.

36. Romnia stat unitar

Statul romn modern a fost pe toat durata existenei sale un stat unitar, cu
excepia scurtei perioade in care Principatele Romne constituiau o uniune personal
sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Acest fapt a fost consacrat de toate
constituiile care s-au succedat de atunci.
Caracterul unitar al statului romn este privit nu atat ca rezultat al unei opiuni
constituionale ntre centralism i federelism ci mai ales ca rezultat i garanie a
unitii naionale i a stabilitii statului naional romn. Astfel integrarea politic,
administrativ i economic a celor dou state romneti unite n 1859 i mai trziu a
celorlalte provincii romneti care au intrat in componena statului romn se putea
realiza mai rapid i mai durabil n cadrul unui stat unitar i centralizat respectnd
tendina general a secolului XIX de ntrire a autoritilor centrale.
Aspecte ce in de domeniul istoric i al sensibilitii naionale au determinat o
rezerv cu privire la soluiile federale.
Art. 1 al Constituiei actuale prevede Romnia este un stat naional, suveran i
independent, unitar i indivizibil iar caracterul unitar al statului apare ca prima
decizie constituional pe care constituantul romn o stipuleaz in textul legii
fundamentale. De aici reiese valoarea pe care unitatea statului (unitatea naional) o
are in ochii legiuitorului romn dar i respectarea tradiiei politice mai vechi a statului
naional centralizat. ns aceast opiune nu implic meninerea unei centralizri
35

stricte cum reiese i din dispoziiile Art. 120, alin. 1 administraia public din
unitile administrativ teritoriale se ntemeiaz pe principiile descentralizrii,
autonomiei locale i desconcentrrii iar n acest fel legiuitorul organic i ordinar,
precum i executivul au un spaiu discreionar foarte larg pentru configurarea
concret a autonomiei locale a unitailor administrativ-teritoriale.

37. Romnia stat de drept

Jaques Chevallier definete statul de drept ca fiind tipul de regim politic n care
puterea statului se afla ncadrat i limitat de ctre drept.
Principiul statului de drept este consacrat n Art. 1, alin. 3 Romnia este stat de
drept, democratic i social.. ins acest lucru nu este suficient ci este nevoie de
confirmarea lui in instituiile i reglemantrile concrete ale legii fundamentale,
precum i in practica politic i constituional a autoritilor publice. Confruntarea cu
exigenele acestui principiu poate releva disfuncionaliti i aspecte criticabile n
cazul oricrui stat.
Aplicarea practic a acestui principiu impune o discuie in raport cu exigenele
concrete ale acestui principiu.
Separaia puterilor de stat se realizaz astfel:
puterea legislativ este controlat i limitat prin:
controlul constituionalitii exercitat de Curtea Constituional
alegerile periodice parlamentare,
puterea executiv prin:
responsabilitatea fa de Parlament
rspundeerea ministerial
prin posibilitatea suspendrii i demiterii Preedintelui
controlul judectoresc pe calea contenciosului administrativ i supunerea fa
de legea administraiei
controlul de constituionalitate al ordonanelor guvernamentale
alegerea periodic a unor autoriti administrativ locale
Desfaurarea legal i corect a alegerilor este controlat de instanele
judecatoreti ( Curtea Constituional n cazul alegerilor prezideniale.
Puterea judectoreasc este limitat prin:
supunerea judectorilor fa de lege
existena mai multor trepte de jurisdicie
caracterul public al dezbaterilor
Problemele care apar n aplicarea acestui principiu sunt:
-ordonanele de urgen emise de guvern din cauza tratrii superficiale a unor
situaii sau rezolvarea expeditiv; acestea scurtcircuiteaz procesul decizional
legislativ i pun la ndoial angajamentul Romniei cu privire la respectatrea
principiului separrii puterii n stat;
-independena justiiei este consacrat formal i garantat ca valoare suprem
n statul romn prin art.1, alin. 3, susinut prin instituii precum imovabilitatea
judectoreasc i Consiliul Suprem al Magistraturii ns aceste lucruri nu sunt
suficiente ( eficacitatea ar fi asemenea stipulrii n constituie a unei modaliti de
rezolvare a problemelor economice sau eradicrii corupiei); o importan mult mai
mare revine:
36

 legilor de organizare judectoreasc

reglementrii cazurilor de incompatibilitate
stabilirea politicii de personal n selectarea magistrailor i n promovarea
profesional
asigurarea unui statut social corespunztor pentru magistrai
nfiinarea unui numr sufiecient de posturi pentru a evita supraaglomerarea
completelor de judecat
Referitor la respectarea drepturilor i libertilor fundamentale exist aspecte pozitive
dar i negative:
admiterea n Consiliul Europei
aderarea la Convenia pentru aprarea drepturilor omului i libertilor
fundamentale
supunerea fa de jurisdicia CEDO
Existena anumitor nclcri ale drepturilor i libertilor fundamentale n domenii
precum libertatea individual, tratamentul deinuilor n nchisori, poziia fa de
minoriti, persoanele cu handicap ori fa de drepturile copilului, fa de proprietate
ori dreptul la aprare nu reprezint neaparat o nclcare general i sistematic a
acestora.
n alte domenii precum cel al respectrii proprietii atitudinea autoritilor romne
poate fi considerat una negativ deoarece s-au produs ntrzieri nejustificate i
inexplicabile n reglementarea situaiei bunurilor confiscate sau naionalizate de
regimul comunist iar argumentele de genul protecia chiriailor fiind deloc
puternice deoarece pentru acetia puteau fi adoptate alte msuri.
Alte domenii n care prestaia statului romn s-a artat deficitar sunt: libertatea
presei, accesul la justiie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la aprare,
certitudinea raporturilor juridice.

38.Romnia stat pluralist i democratic

Romnia este un stat democratic, trstur care mpreun cu pluarlismul politic
este consacrat n Art.1, alin. 3. Puterea n stat este legitimat de voina poporului
Suveranitatea naional aparine poprului romn care o exercit prin organele sale
reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice i corecte, precum i prin
refrendum. Caracterul repreyentativ este atestat si prin dispoyiiile conform crora n
exercitarea mandatului deputaii i senatorii sunt n serviciul poprului i c orice
mandat imperativ e nul.
Democraia implic o participare real i efectiv a poporului la definirea
problemelor supuse discuiei, la gsirea soluiei, adoptarea deciyiilor i executarea
acestora precum si existena mai multor soluii i opiuni reale.
Pretenia de legitimitate a democraiei reprezentative este pluralismul politic i
faptul c guvernmntul este responsabil n faa poporului nu doar prin prezentarea
periodic la alegeri ci prin mijloace de retroaciune democratic (feedback) asupa
procesului decizional precum libertatea cuvantului i a presei, dreptul la informaie,
libertatea ntrunirilor, dreptul de asociere incusiv n partidele politice. Simpla lor
consacrare n legea fundamental nu este suficienta, acestea existau i n
37

constituiile comuniste, ci existena unor mecanisle sociale viabile care s asigure

acestor instituii eficiena i combativitatea.
n cazul unei democraii directe n cadrul careia toate deciziile importante sunt
adoptate pe baza consultrii corpului electoral o prim obiecie ar fi de ordin pur
tehnic: o comunitate ar fi foarte greu de consultat iar operaiunile de constatare a
opiniei printr-un referendum sunt anevoioase si costisitoare. Un alt argument este
constituit de faptul ca votul astfel exprimat ar constitui rspunsul poyitiv sau negativ
al majoritii electorilor la o ntrebare formulat de organizatorii referendumului;
rezultatul depinde de modul n care este formulat ntrebarea iar sondajele de opinie
l pot anticipa.
Guvernanii pot amna organizarea referendumului pn ntr-un moment favorabil
acestora, pot sa nu l organizeze dac curentul de optinie le este ostil, ntrebarea
poate fi tendenios formulat i n plus tendina natural este de a aproba soluiile
deja adoptate, concret n defavoarea uneia noi i necunoscute.
Consultarea poporului prin referendum se face n situaii prevzute de normele
constituionale, desfurarea sa este reglementat n detaliu de lege iar posibilitatea
real a unor deybateri n contradictoriu n condiiile pluralismului politic i ale libertii
presei faciliteay pronunarea n cunotin de cauz a celor consultai.
De asemenea tendina general este cea a preferrii status quo-ului de ctre
ceteni ns chiar dac parlamentul poate aproba mai rapid i cu mai puine costuri
o decizie i acetia au posibilitatea chestionrii unor experi n domeniul respectiv
exist un risc mult mai mare al determinrii votului acestora in funcie de coloratura
politic orientndu-se n funcie de interesele electorale imediate.
Referendumul mai constituie un mijloc de integrare politic a cetenilor i
consolidare a sentimentului de participare la deciziile importante n societate i stat.
Constituia prevede 3 cazuri de consultare a poporului prin referendum:
probleme de interes naional, la iniiativa preedintelui
demiterea preedintelui n urma suspendrii acestuia de ctre parlament
aprobarea revizuirii consituiei n termen de 30 de zile de la adoptarea de ctre
parlament a legii de revizuire
Sub imperiul Constituiei din 1991 s-a organizat un singur refrendum cu privire la
aprobarea legii de revizuire a Constituie iar mai trziu n 205 s-a mai ridicat
problema unui referendum cu privire la abandonarea bicameralismului i adoptarea
scrutinului uninominal.
Prin referendum i se cere poporului sa i exprime voina deci nu are nicidecum
fora obligatorie a unei legi ns sfidarea deliberat a voinei electoratului nu este de
dorit de ctre clasa politic.
Pluralismul politic este o condiie i o garanie a democraiei constituionale.
Partidele politice se consituie i i desfoar activitatea n condiiile legii
contribuind la definirea i exprimarea voinei politice a cetaenilor, respectnd
suveranitatea naional, integritatea teritorial, ordinea de drept i principiile
democraiei.
38

39.Romnia stat social

Art. 1, alin. 3 stipuleaz Romnia este stat de drept, democratic i social.
Componenta social contrabalanseaz pe cea liberal a statului de drept.
Dac pentru statuld e drept esential este ngrdirea i limitarea puterii de stat n
scopul garantrii libertii individului, exigenele sale fiind de ordin negativ,
interzicnd concentrarea puterii la nivelul anumitor autoriti, n cazul statului social,
autoritilor le revin obligaii pozitive n direcia crerii i meninerii premiselor
egalitii ntre toi membrii comunitii politice.
Statul social trebuie s contrabalanseze prin intervenie direct tendinele spre
inegalitate economic crescnd ce decurg din libertatea economic instituit de
statul de drept. ns accentul pus pe problematica social prezint riscul restrngerii
treptate a libertii economice i apoi a libertii pur i simplu.
Statul providen care ncearc s asigure un anumit nivel de trai tuturor
cetenilor si, i aceasta indiferent de circumstanele financiare, economice sau
politice, i chiar de efortul i meritele celor implicai, duce la proliferarea unei
birocraii de binefctori oficiali, pe banii contribuabilului.
Astfel i vor consolida puterea politic ncercnd sa permanentizeze sistemul i
situaia de dependen a celor asistai care la rndul lor vor fi prea puin dispui s i
mbunteasc situaia prin eforturi proprii, asumndu-i riscuri sau chiar sacrificii.
Constituia nu ofer i nu poate oferi soluia acestei probleme ci doar semnaleaz
legiuitorului importana componentei sociale, aceasta preprezentnd mai mult o
problem politic dect una de neconstituionalitate.
Componenta social a organizrii politice a statului romn este atestat de textele
constituionale privind sindicatele, patronatele i asociaiile profesioniste, drepturile
sociale, ns care nu au aceeai eficien cu cele politice i civile i au mai degrab
caracterul unor misiuni constituionale.
Msura n care Romnia este un stat social nu este data de prevederea acestor
drepturi n Constituie ci de performanele politice, economice i organizaionale ale
statului.

40. Structura Parlamentului

Sistem bicameral este specific statelor federale
Camera inferioara > reprezinta pe alegatori -> nr. Proportional cu populatia
statului federat
Camera Superioara-> reprezinta statele federate
Unele state unitare (precum Spania) acorda unor provincii un grad ridicat de
autonomie o apropie de o federatie.
Aceste state unitare au optat insa pt Parlamentul Bicameral De ex: Franta,
Olanda, Irlanda, Italia, etc.
Parlament monocameral intalnim in Danemarca, Grecia, Luxemburg, Ungaria,
Finlanda, Portugalia.
Parlament monocameral:
39

Avantaje:
- costuri electorale si parlamentare scazute
- procedura legislative mai rapida/usoara.
Dezavantaje:
- Stabilitate mai scazuta a vietii politice si a legislatiei
- Este mai expus fluctuatiei opiniei publice.
Adunarea constituanta din 1991 de la noi din tara a optat pt un Parlament
Bicameral.
Parlamentul este format din Camera Deputatilor si Senat. (Pana la revizuirea
constitutiei in 2003, acestea aveau atributii aproape identice.
Numarul deputatilor si senatorilor este raportat la populatia tarii. (Un deputat
reprezinta 70000 de cetateni, iar un senator 160000).
Acelasi tip de scrutin pt ambele camere.
Data alegerilor a fost aceeasi pt ambele camere, pt toate alegerile generale
de dupa 89.
In cazul reinnoirii treptate a camerei superioare, se poate asigura o mai mare
stabilitate a adunarii legiuitoare.
In cazul nostru o data la 4 ani, are loc o schimbare radical in viata politica si
parlamentara (intrucat ambele camere sunt alese in acelasi timp).
Intreaga viata politica este determinata in mod decisiv de vointa manifestata
de electorat intr-o singura zi -> Poate provoca frustrari in randul alegatorilor, atunci
cand promisiunile electorale sunt incalcate.
Dezavantaje ale sistemului bicameral:
- Costuri ridicate+proceduri legislative adeseori greoaie
- Grad scazut de stabilitate a legislatiei.
Sistemul bicameral este contestat in Romania -> deficientele sale tin de modul
concret de realizare a acestuia si nu de sistem in sine.

41. Drepturile si indatoririle parlamentarilor

Pot fi exercitate individual sau colectiv.
Dintre drepturile ce pot fi exercitate individual menionm:
dreptul de a participa la lucrrile Camerei;
dreptul de a lua cuvntul n cursul dezbaterilor;
dreptul de a propune ca votul asupra chestiunilor dezbtute s fie deschis
sau secret;
dreptul de a vota asupra chestiunilor supuse dezbaterii;
dreptul de a face propuneri legislative;
dreptul de a formula amendamente la proiecte sau propuneri legislative;
dreptul de a face interpelri;
dreptul de a cere, prin intermediul preedintelui camerei sau al comisiei
parlamentare, date, informaii sau documente din partea autoritilor publice;
40

dreptul de a face parte dintr-o comisie parlamentar i de a participa la

lucrrile acesteia;
dreptul de a face parte din alte structuri interne ale Parlamentului sau ale
Camerei;
Dintre drepturile care se pot exercita doar n colectiv de ctre parlamentari,
menionm:
dreptul de a iniia revizuirea Constituiei (un sfert din numrul deputailor
sau al senatorilor, n condiiile art. 150, alin. (1));
dreptul de a iniia o moiune de cenzur (un sfert din numrul deputailor i
al senatorilor, n condiiile art. 113);
dreptul de a cere suspendarea Preedintelui Romniei (o treime din numrul
deputailor i al senatorilor, n condiiile art. 95, alin. (2));
dreptul de a sesiza Curtea Constituional (un sfert din numrul deputailor
sau al senatorilor, n condiiile art. 146, lit. a) i b))
dreptul de a propune un candidat pentru funcia de preedinte al Camerei
(mpreun cu ceilali membri ai grupului su parlamentar);
Parlamentarii au pe lng ndatorirea generala, prevzut de art. 1, alin. (5), de
respectare a Constituiei i a legilor rii obligaia de a se conforma dispoziiilor
regulamentelor Parlamentului i de a respecta ordinea i solemnitatea edinelor.

42. Protectia mandatului

Se realizeaza prin incompatibilitati, imunitati, indemnizatii, regim disciplinar
propriu.
Incompatibilitati - > Ratiunea lor preocuparea de a nu pune un parlamentar
intr-o postura ce i-ar afecta independenta.
Niciun parlamentar nu poate fi concomitent si deputat si senator.
Nu poate avea orice alta functie publica implicand exercitiul autoritatilor de
stat cu exceptia celei de membru al Guvernului.
Incompatibilitatea cu calitatea de presedinte, vicepresedinte, director general,
director, administrator, membru al consiliului de administratie, cenzor la societati
comerciale inclusiv la banci ori alte institutii de credit, la societati de asigurari si la
cele financiare, precum si in institutii publice cu calitatea de presedinte, secretar al
adunarii generale ale actionarilor sau asociatilor, etc.
Incompatibilitatea si cu activitatile persoanelor care conform statutului lor nu
pot face parte din partide politice (Judecatorii de la Curtea Constitutionala,
magistratii, politistii, militarii, etc, etc)

43. Imunitatea
Ratiunea acesteia: necesitatea de a-i proteja pe parlamentari impotriva
abuzurilor, ingerintelor din partea autoritatilor executive/judecatoresti, dar si pt
asigurarea independentei acestora.
Imunitatea propriu-zisa Iresponsabilitatea acestuia (in sensul ca nu poate fi
tras la raspundere pt opiniile exprimate si pt votul sau)
Imunitatea nu este limitata in timp de ex parlamentarul nu poate fi tras la
raspundere nici dupa expirarea madatului.
41

 Pot fi urmariti/trimisi in judecata pt fapte care nu au legatura cu

voturile/opiniile exprimate nu pot fi perchezitionati, retinuti, arestati fara
incuviintarea Camerei din care fac parte.
Solutionarea litigiilor in care acestia sunt urmariti, este de competenta Inalte
Curti de Casatie si Justitie (I.C.C.J.)
Imunitatea nu inlatura raspunderea penala - > In caz de infractiune flagranta
> poate fi retinut si supus perchezitiei.
Daca nu exista un temei, atunci Camera (sesizata de Ministerul Justitiei in
legatura cu litigiul) poate dispune revocarea masurilor.
Deputatii si senatorii au o indemnizatie lunara, diurna, cazare gratuita,
transport gratuit.
De asemenea, acestia mai beneficiaza de un regim disciplinar propriu.
Sanctiuni: avertisment, chemare la ordine, retragerea cuvantului, eliminare din sala
de sedinta, interzicerea participarii la lucrurile Camerei pt 15 zile (daca e vba de un
deputat) si 30 de zile (daca e vba de un senator), sau excluderea temporara
(deputati).

44. Functionarea Parlamentului

Isi desfasoara activitatile intre cele doua alegeri generale consecutive.
Legislatura:
-Reprezinta durata mandatului colectiv al Parlamentului si are o durata de 4 ani.
-Priveste durata in timp a mandatului, si nu mandatul (mandatul reprezinta
drepturile si indatoririle parlamentarilor pe care trebuie sa le exercite)
Poate fi prelungit in caz de razboi/catastrofa.
Sesiunea:
- Forma de desfasurare a activitatii Parlamentului pe parcursul unui an
- Sesiunile sunt ordinare si extraordinare.
- In cadrul sesiunilor ordinare, Parlamentul se intruneste de 2 ori pe an (febriarieiunie, septembrie-decembrie)
- Sesiunea extraordinara La cererea Presedintelui Romaniei, a biroului
permanent al fiecarei camere sau o treime din nr deputatilor sau senatorilor.
Convocarea se face de catre presedintele fiecarei Camere.
- In practia sesiunile Parlametului dureaza aproximativ 8 luni.
Sedinta:
- forma de desfasurare a activitatii Parlamentului
- Sedintele se pot desfasura in plen/comisii/grupuri parlamentare.
- Sunt de regula publice, dar pot fi si secrete.
- In cadrul sedintelor au loc dezbaterile privitoare la problemelor ce figureaza pe
ordinea de zi a Camerelor.

45. Sedintele comune ale Parlamentului

Camerele se ntrunesc n edine comune n urmtoarele mprejurri, prevzute de
art. 65 al legii fundamentale:
42

- primirea mesajului Preedintelui Romniei;

- aprobarea bugetului de stat i a bugetului asigurrilor sociale de stat;
- declararea mobilizrii totale sau pariale;
- declararea strii de rzboi;
- suspendarea sau ncetarea ostilitilor militare;
- aprobarea strategiei naionale de aprare a rii;
- examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aprare a rii;
- numirea, la propunerea Preedintelui Romniei, a directorilor serviciilor de
informaii i exercitarea controlului asupra activitii acestor servicii;
- numirea Avocatului Poporului;
- stabilirea statutului deputailor i al senatorilor, stabilirea indemnizaiei i a
celorlalte drepturi ale acestora;
-ndeplinirea altor atribuii care, potrivit Constituiei sau regulamentului, se
exercit n edin comun.
46. Categorii de legi

Parlamentul adopta legi constitutionale, organice si ordinare.

Legile constitutionale sunt cele de revizuire a constitutiei.
Legile organice
(3) Prin lege organic se reglementeaz:
a) sistemul electoral; organizarea i funcionarea Autoritii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcionarea i finanarea partidelor politice;
c) statutul deputailor i al senatorilor, stabilirea indemnizaiei i a celorlalte drepturi
ale acestora;
d) organizarea i desfurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului i a Consiliului Suprem de Aprare a rii;
f) regimul strii de mobilizare parial sau total a forelor armate i al strii de
rzboi;
g) regimul strii de asediu i al strii de urgen;
h) infraciunile, pedepsele i regimul executrii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graierii colective;
j) statutul funcionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea i funcionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanelor
judectoreti, a Ministerului Public i a Curii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietii i al motenirii;
n) organizarea general a nvmntului;
o) organizarea administraiei publice locale, a teritoriului, precum i regimul general
privind autonomia local;
p) regimul general privind raporturile de munc, sindicatele, patronatele i protecia
social;
r) statutul minoritilor naionale din Romnia;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care n Constituie se prevede adoptarea de legi organice.
43

47. Procedura legislativa actuala: (la mijlocul acestui subiect am tratat

subiectul 48 intrucat acesta se referea la o etapa a procedurii legislative)
Initiativa legislativa detinuta de Guvern, deputati, senatori, 100.000
cetateni cu drept de vot, care trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele
tarii, iar in fiecare din aceste judete sa se fi inregistrat 5000 de semnaturi cu privire la
acest lucru.
Problemele fiscale, internationale, amnistia si gratierea nu pot face obiect al
initiativelor.
Atriburiile Camerelor sunt diferentiate:
Camera de reflectie:
- Prima camera sesizata se numeste Camera de reflectie Aceasta adopta
proiectul/propunerea de lege in termen de 45 de zile de la sesizare sau 60 de zile pt
coduri sau legi mai complexe.
- Daca termenul este depasit legea se considera adoptata.
Camera de decizie:
- A doua camera se numeste Camera de decizie aceasta nu este legata de
vreun termen.
- Decizia ei este definitiva, indiferent daca tine cont sau nu de amendamentele
aduse de prima camera.
Procedura adoptarii legilor a fost scurtata considerabil prin eliminarea etapei
medierii, iar in al doilea rand prin termenele de 45 respectiv 60 de zile necesare pt
Camera de reflectie.
Promulgarea legii
- Se trimite spre promulgare Presedintelui Romaniei
- Se face in termen de 20 de zile
- Presedintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii sau verificarea
constitutionalitatii acesteia
- Apoi, dupa primirea legii reexaminare/verificata promulgarea se face in 10
zile.
Publicarea legii
- Publicarea legilor revine Camerei Deputatilor
- Legea se publica in Monitorul Oficial intra in vigoare la 3 zile de la publicare,
sau la o alta data prevazuta in textul legii.
- In cazul legilor ce reglementeaza infiintarea + organizarea + functionarea unor
autoritati trebuie mai intai constituite autoritatile respective, si de abia apoi adoptate
legile referitoare la acestea.

(48) Sesizarea camerelor.

Demeniul pt care Camera deputatilor este camera de reflectie:
- Ratificarea tratatelor/acordurilor internationale + masurile legislative ce rezulta
din tratate.
- Legi organice referitoare la:
1) Servicii publice de radio + televiziune
2) Dreptul de asociere in partidele politice (nu pot face parte din partide
judecatorii, procurorii, avocatii poporului, militarii, politistii, etc)
3) Contidiile privind indeplinirea indatoririlor militare
44

4) Organizarea + functionarea institutiei avocatului poporului

5) Organizarea + functionarea Guvernului, Consiliului Suprem de aparare a
tarii
6) Contenciosul administrativ
7) Organiz + Funct. Consiliului Suprem al Magistraturii, a instantelor si a
Ministerului Public.
8) Organiz. Invatamantului
9) Organiz administratiei publice locale, a teritoriului, etc
10) Organiz + Funct. Consiliului Legislativ
11) Incompatibilitatile membrilor Guvernului
12) Infiintarea autoritatilor administrative autonome
13) Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a
economiei si a teritoriului pt aparare.
14) Folosirea limbii minoritatilor in administratia publica locala
15) Compunerea I.C.C.J. si functionarea acesteia.
16) Infiintarea de instante specializate
17) Mandatul judecatorilor Curtii Constitutionale.
Dupa adoptare/respingere de catre prima Camera proiectul se trimite
celeilalte camere ce va decide definitiv.
Daca proiectul de lege contine dispozitii din ambele categorii de domenii
atunci:
- Prevederea ce intra in competenta decizionala a primei Camere sesizate este
definitiv adoptata daca si cea de a doua Camera este de acord.
- In caz contrar, numai pt prevederea respectiva, legea se intoarce la prima
camera sesizata fiecare camera decide doar asupra dispozitiilor legii la care sunt
competente. ( de exemplu la un proiect de lege, o camera a parlamentului, poate fi
camera de reflectie pt anumite dispozitii ale unei legi, si camera de decizie pt alte
dispozitii ale aceleiasi legi).
Dezbaterea proiectelor + propunerile au loc in plen si in comisii cu posibilitatea
de a aduce amendamente.
Dezbaterea in fata primei Camere sesizate are rolul de a identifica eventualele
probleme din textul unui proiect de lege si de a formula posibile solutii.
Majoritatea necesara pt adoptarea legilor:
- Legi organice majoritatea membrilor celor doua camere
- Legi ordinare majoritatea membrilor prezenti.

49. Ce legi sunt adoptate de Senat n calitate de camer

decizional? (art. 75, alin. 1); -proiectele de lege i propunerile legislative de
nivelul legilor ordinare
- Prin dispoziiile art. 75, alin. (1), se stabilesc anumite domenii pentru care
Camera Deputailor este Camer de reflecie (prima Camer sesizat): ratificarea
tratatelor sau a altor acorduri internaionale i a msurilor legislative ce rezult din
aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum i proiectele legilor organice.

45

50. Proceduri legislative speciale

Reexaminarea legii
Legea adoptat de Parlament poate fi reexaminat n cazul n care Preedintele
Romniei solicit acest lucrui n cazul n care Curtea Constituional, a declarat una
sau mai multe dispoziii din aceast lege, ori ntreaga lege ca fiind neconform
Constituiei.
-In Camera Deputailor, reexaminarea se face pe baza unui nou raport ntocmit de
comisia sesizat n fond, raport ce va cuprinde propuneri referitoare la cererea de
reexaminare. Regulamentul Senatului este mai succint n aceast privinse
precizeaz doar c reexaminarea se face cu respectarea procedurii legislative.
Camerele Parlamentului pot adopta legea n aceeai versiune, dup cum pot
modifica dispoziiile vizate de cererea de reexaminare, poate modifica n urma
reexaminrii chiar i dispoziii ce nu au fost avute de vedere de Preedinte n cererea
de reexaminare
-Reexaminarea efectuat n urma exercitrii controlului anterior de stabilete c
n cazul constatrii neconstituionalitii legii, Parlamentul este obligat s
reexamineze dispoziiile repsective, pentru punerea lor de acord cu decizia Curii
Constituionale.
Legile de ratificare a tratatelor internaionale
Ratificarea tratatelor internaionale este prevzut de art. 91, alin. (1) din
Constituie, care stabilete c Preedintele Romniei ncheie tratate internaionale,
negociate de Guvern, i le supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen
rezonabil.
-Este de precizat c dispoziia menionat nu privete toate tratatele la cer
Romnia este parte
-Textul legii de ratificare nu poate fi modificat prin amendamente.
-Parlamentul poate ns exclude sau limita aplicarea fa de Romnia a unor
clauze ale tratatului sau poate stabili c doar o anumit interpretare a unor dispoziii
din tratat va lega Romnia
Legile bugetare
Este vorba de legea bugetului de stat i de legea bugetului asigurrilor sociale de
stat. Aceste legi nu pot fi iniiate de parlamentari i nici de ctre ceteni, ci de ctre
Guvern. Dezbaterea i adoptarea acestor legi se face n edin comun a celor dou
Camere
-Adoptarea legilor respective trebuie fcut cu cel puin 3 zile nainte de
expirarea exerciiului bugetar; n caz contrar se aplic n continuare bugetul de stat i
bugetul asigurrilor de stat din anul precedent, pn la adoptarea noilor bugete
Delegarea legislativ i aprobarea ordonanelor
Delegarea legislativ constituie o procedur excepional de substituire a
Guvernului n prerogativele legislative ale Parlamentului, astfel nct, prin ordonan,
46

Guvernul s reglementeze primar, s modifice sau s abroge reglementarea

existent.
Delegarea legislativa isi justifica aplicarea in doua situatii:
a) dac domeniul pentru care s-a dat delegarea este expres calificat ca domeniu
rezervat legii; b) dac n respectivul domeniu al delegrii a intervenit deja o
reglementare prin lege.
Delegare, a prerogativelor legislative de ctre Guvern-limitele acestea constau n:
- stabilirea de ctre Parlament, n mod obligatoriu, a domeniului n care se pot adopta
ordonanele;
- interdicia abilitrii Guvernului cu emiterea de ordonane n domeniul rezervat legii
organice;
- stabilirea de ctre Parlament, n mod obligatoriu, a datei pn la care se pot emite
ordonanele;
- posibilitatea ca Parlamentul s cear supunerea ordonanelor spre aprobare, potrivit
procedurii legislative, pn la mplinirea termenului de abilitare;
- sanciunea ncetrii efectelor ordonanei n cazul nerespectrii termenului menionat
mai sus.
Adoptarea legii n condiiile asumrii rspunderii Guvernului
potrivit art. 114
Guvernul i poate asuma rspunderea n faa Camerei Deputailor i a Senatului,
ntrunite n edin comun, asupra unui program, a unei declaraii de politic
general sau a unui proiect de lege (art. 114, alin. (1)). Guvernul este demis dac o
moiune de cenzur, depus n termen de trei zile de la prezentarea proiectului de
lege (ori a programului sau a declaraiei menionate n alin. (1)) a fost votat n
condiiile art. 113. Moiunea de cenzur poate fi iniiat i de parlamentari care au
mai semnat o alt moiune de cenzur n aceeai sesiune. n cazul n care nu a fost
depus nici o moiune de cenzur n termenul menionat sau dac o asemenea
moiune a fost respins, proiectul de lege se consider adoptat. n vechea redactare a
Constituiei, unui asemenea proiect de lege nu se puteau aduce amendamente;
Parlamentul trebuia s opteze ntre adoptarea fr modificri a proiectului de lege i
demiterea Guvernului.
n prezent, Parlamentul poate amenda proiectul de lege, ns amendamentele
trebuie aprobate de Guvern (art. 114, alin. (3)).
Procedura de urgen
Conform dispoziiilor art. 74, alin. (3) Parlamentul poate, la cererea Guvernului
sau din proprie iniiativ, s adopte proiecte sau propuneri legislative cu procedura de
urgen stabilit de regulamentul fiecrei Camere.
Amendamentele, care pot fi prezentate de grupurile parlamentare, de senatori,
deputai sau de ctre Guvern, se trimit comisiei sesizate n termen de cel mult 48 de
ore de la aprobarea procedurii de urgen. Comisia sesizat n fond este obligat s-i
depun raportul n termen de trei zile n cazul Camerei Deputailor i, respectiv, n
termenul stabilit n acest scop de Biroul Permanent n cazul Senatului. Dezbaterea
proiectului sau a propunerii legislative, n regim de urgen, n Camera Deputailor nu
poate depi durata de timp aprobat de Camer, la propunerea preedintelui, cu
47

avizul biroului comisiei sesizate n fond. Dac durata menionat a expirat,

preedintele Camerei supune votului acesteia fiecare amendament cuprins n raportul
comisiei sesizate n fond i fiecare articol amendat, dup care se va proceda la
votarea final a proiectului de lege sau a propunerii legislative. n cazul Senatului, se
poate stabili o limit doar a dezbaterilor generale.

51. Controlul parlamentar const n examinarea legii, de regul anterior

adoptrii acesteia, de regul de ctre o comisie constituional( examinare conforma
cu constitutia)
-aceast form de control a fost ntlnit n statele comuniste i avea un caracter
pur formal.
-conform concepiei comuniste, adunrile reprezentative (=parlamentele) erau
organe supreme ale puterii de stat, crora le erau subordonate toate celelalte
organe ale statului (ale administraiei de stat, organele judectoreti i cele ale
procuraturii)
-un control exercitat de un organ aparinnd oricreia din aceste din urm
categorii era incompatibil cu poziia suprem a organelor puterii de stat, constituind
aadar o negare a suveranitii poporului. Controlul exercitat chiar de ctre organul a
crui activitate urmeaz a fi controlat nu are cum s fie efectiv; aceast form de
control a constituit de altfel una din modalitile, prea puin convingtoare de altfel,
prin care statele comuniste cutau s creeze aparena unei viei politice i
parlamentare ct de ct democratice.

52. Alegerea Presedintelui Romaniei:

Caracterul bicefal al executivului-Presedinte+Guvern; au atributii diferite
Ales de popor prin vot universal, egal direct, secret si liber exprimat, ceea ce
confera un caracter reprezentativ functiei sale; nu e subordonat Parlamentului
Alegerea in 1 sau 2 tururi de scrutin (daca nici un canditat nu obtine
majoritatea pe tara)
Intampinarile si contestatiile se solutioneaza de Biroul Electoral Central, putand
fi atacate de CCR(Curtea Constitutionala Romana)
Validarea mandatului-de CCR
Modul de desfasurare al alegerilor-reglementat de Legea 370/2004
Nimeni nu poate avea mai mult de 2 mandate
Data alegerilor prezidentiale-stabilita de Guvern cu cel putin 45 de zile inainte
de data votarii, se aduce la cunostinta populatiei cu cel putin 5 zile inainte de
expirarea mandatului sau cand functia devine vacanta. (anuntatul duce la posibil
abuz, pot prelungi nejustificat mandatul presedintelui)
Alegeri in o singura zi, DOAR duminica
Conditii de eligibilitate: cetatean roman fara alta cetatenie, sa aiba drept de
vot, sa ii fie permisa asocierea in partide politice, 35 de ani impliniti la alegeri, sa nu
aiba precedent 2 mandate executate de Presedinte al romaniei

48

53. Mandatul Presedintelui:

a)Numarul mandatelor si durata
Durata-5 ani, poate fi prelungit prin lege organica la razboi sau catastrofa (la fel
si al Parlamentului); maxim 2 mandate
Exercitarea incepe de la depunerea juramantului (pana atunci ramane vechiul)
Vacanta functiei-la demitere, demisie, imposibilitate definitiva de exercitare sau
deces
o Demiterea-decisa doar de popor, prin referendum
o Demis prin hotarare definitiva a ICCJ(Inaltei Curti de Casatie si Justitie), de
condamnare pentru infractiunea de inalta tradare
o Imposibilitatea definitiva-la avizul unor experti (in medicina), constatata de
CCR
b)
Incompatibilitati si imunitati
Incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
In timpul mandatului, nu poate fi membru al unui partid politic; practic totusi, el
poate accesa candidatura pe listele partidului, campania electorala si deciziile politice
generale ale partidului (indirect, prin consultari) deci practic ii e interzis sa plateasca
cotizatia si sa participe la sedintele partidului
In noua redactare, dispozitiile privind imunitatea si procedura punerii sub
acuzare sunt plasate in 2 articole diferite2 posibile interpretari:
i. Fraza a doua-regula aparte, distincta de regula generala a imunitatii:
In plus fata de cea generala, mai beneficiaza de imunitate in privinta actelor si
faptelor care au legatura cu exercitarea mandatului (nu pot fi trasi la raspundere
pentru decizii), imunitate PERPETUA (nu doar in mandat)
Regula-imunitate doar in mandat; cand e perpetua-constituantul mentioneaza
expres
ii. Imunitatea s-ar intinde doar asupra opiniilor si a deciziilor din exercitiul
mandatului (greu de acceptat):
Inceperea cercetarii legate de exercitarea mandatului nu ar fi atat de grava,
insa cea penala ar fi
Inalta tradare se considera doar pe durata mandatului, sau inainte de incepere
(situatie in care va fi supusa acelorlasi dispozitii doar pe durata mandatului); dupa
mandat-supusa dispozitiei dreptului comun; nu e prevazuta de Codul penal roman

54. Suspendarea (si demiterea) Presedintelui Romaniei

la savarsirea unor fapte grave ce incalca Constitutia, poate fi suspendat de
Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor dupa consultarea CCR; in caz de inalta tradare, majoritate calificata (2/3)
si e judecata de ICCJ, iar presedintele e suspendat de la trimiterea in judecata, iar
apoi demis, la ramanerea definitiva a hotararii
49

 propunerea e initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si

senatorilor si e adusa la cunostinta Presedintelui de urgenta; aprobatain maxim 30
zile referendum pentru demitere
presedintele poate da explicatii Parlamentului
in 16 ani, la noi doar 2 cazuri:
o 1994 Ion Iliescu (gravitatea atitudinii Presedintelui a decurs din urmarile
declaratiei: la scurt timp dupa, Procurorul General a intentat recurs in anulare contra
majoritatii hotararilor de restituire a caselor nationalizate)
o 2007 Basescu-hotarare adoptata cu o larga majoritate, la cerere initiata de PSD
(au ignorat avizul negativ al CCR); referendumul a dat castig de cauza Presedintelui;
consecinta-popularitate el, scadere in popularitate Parlamentul si partidele ce au
concurat (mda cam subiectiv ;) de fapt e discutabil)
Interimatul functiei de Presedinte:
o In 3 situatii: functia devine vacanta (demitere, demisie, incompatibil definitiv),
Presedintele e suspendat ori se afla in imposibilitate temporara de exercitare a
atributiilor
o Se asigura, in ordine, de presedintele Senatului si de presedintele Camerei
Deputatilor
o CCR constata existenta imprejurarilor ce justifica interimatul si comunica
Parlamentului ce a constatat; daca e interimat din suspendare-CCR da doar un aviz
consultativ, anterior deciziei de suspendare
o Atributiile presedintelui interimar: toate fara trimiterea de mesaje catre
Parlament, dizolvarea Parlamentului si consultarea poporului prin referendum
o Raspunde politic si juridic, poate fi demis suspendat la randul lui, fara
referendum
o Lacuna a legiuitorului la inalta tradare

55. Functiile Presedintelui:

a)reprezentare a statului roman
incheierea tratatelor internationale in numele Romaniei
acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Rom
primirea scrisorilor de acreditare de la reprezentanti diplomatici straini
conferirea de decoratii si titluri de onoare, graduri de maresal, general, amiral
numirea in functi publice
gratierea individuala
convocarea Camerelor nou alese
b)
garant al independentei nationale, al unitatii si integritatii
teritoriale
declararea mobilizarii
adoptarea masurilor necesare pentru respingerea unei agresiuni armate
impotriva Romaniei
50

 instituirea starii de asediu sau de urgenta

c) functia de mediere
cu ocazia numirii Guvernului si a membrilor
a consultarii Guvernului
prin trimiterea de mesaje Parlamentului
Consultarea poporului prin referendum
Sesizarea CCR cu privire la neconstitutionalitatea unei legi adoptate de
Parlament, anterior promulgarii
(+vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice)
ACTE-decrete ce se publica in M.O (Monitorul Oficial) +mesaje, apeluri,
comunicate sau declaratii, ce nu produc efecte juridice proprii, astea din
urma)

56.Atribuiile Preedintelui Romniei

Atribuii numeroase i eterogene sunt clasificate n funcie de criteriul funciilor
n ndeplinirea crora sunt exercitate atribuiile Preedintelui:
Funcia de reprezentare a statului romn
Funcia de garant al independenei naionale, unitii i integritii teritoriale
Funcia de mediere
Iar un alt criteriu cel al condiionrii exercitrii acestora.
Condiii exterioare de exercitare a atribuiilor parlamentare:
1.
cazul :

Aprobarea Parlamentului i contrasemnarea de ctre primul ministru n

mobilizrii generale sau pariale

instituirii strii de asediu sau de urgen
numirea Guvernului (aprobarea de ctre Parlament a listei Guvernului i
programului de guvernare)
2.

Contrasemnarea decretelor de ctre primul ministru n extercitarea:

-ncheierea de tratate internaionale n numele Romniei i supunerea acestora

ratificrii Parlamentului
-numirea i rechemarea reprezentanilor diplomatici ai Romniei
51

-declararea mobilizrii generale sau pariale

-declararea msurilor de respingere a unor agresiuni armate
-instituirea strii de asediu sau de urgen
-acordarea de decoraii i titluri de onoare
-acordarea gradelor de mareal, general sau amiral
-acordarea graierii individuale
-decretul de numire al funcionarilor publici
Prin necesitatea semnrii anumitor acte ale Preedintelui de ctre guvern se
realizeaz un control al Parlamentului asupra atribuiilor acestuia deoarece Guvernul
rspunde politic n faa Parlamentului, pe cnd Preedintele poate fi doar demis de
ctre Parlament n cazul svririi unor fapte grave care ncalc prevederile
Constituiei astfel se d posibilitatea organului legiuitor sa intervin prin forma
drastic a moiunii de cenzur.
Preedintele nu este legat de niciun fel de condiii exterioare i poate:
-Solicita Parlamentului reexamniarea unei legi trimise spre promulgare
-Sesiza Curtea Constituional cu privire la o eventual neconstituionalitate a
unei legi trimise spre promulgare
-Promulg legile adoptate de Parlament
-Poate cere convocarea Parlamentului n edin extraordinar
-Numete un ministru interimar n cazul revocrii
-Adreseaz mesaje Parlamentului
-Consult Guvernul cu privire la probleme urgente i de importan deosebit
-Numete 3 judectori la Curtea Constituional
-Propune Parlamentului numirea directorului SRI

57.Investirea Guvernului
-103.Constitutie,se realizeaza in 4 etape
52

1. Desemnarea candidaturii pentru functia de prim-ministru.Presedintele

Romaniei desemneaza un candidat,pentru functia de prim-ministru in urma
consultari partidului care are majoritatea absoluta in Parlament,daca nu exsita o
majoritate,desemnarea se va face dupa consultarea partidelor din parlament
2. Solicitarea votului de incredere de catre candidat pentru functia de
prim-ministru.Prim-ministru desemnat se consulta in vedera intocmirii listei
Guvernului cu partidul sau coalitia de partied care au sustinut desemnarea
sa.Singurul indreptatit sa solicite acordarea votului de incredere este prim-ministru
desemnat,termenul in care trebuie cerut -10 zile.Votul parlamentului se refera
atat la lista Guvernului cat si la program.Lista guvernului cuprinde si
numele prim-ministrului care trebuie si el votat
3. Acordarea votului de incredere:parlamentul acorda votul de incredere
Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor,si este supusa votului
secret,prin bile
4. Numirea guvernului pe baza votului de incredere acordat de
Parlament.Pe baza baza votului de incredere acordat de Parlament,Presedintele
Romaniei numeste guvernul

58.Raspunderea Guvernului si a membrilor Guvernului

Guvernul isi poate asuma raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a
Senatului, intrunite in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de
politica generala sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile
de la prezentarea proiectului de lege. Motiunea de cenzura poate fi initiate si de
parlamentari care au mai semnat o alta motiune de cenzura in aceeasi sesiune. In
cazul in care nu a fost depusa nici o motiune de cenzura in termenul mentionat sau
daca o asemenea motiune a fost respinsa, proiectul de lege se considera adoptat. In
vechea redactare a Constitutiei, unui proiect de lege nu se puteau aduce
amendamente; Parlamentul trebuia sa opteze intre adoptarea fara modificari a
proiectului de lege si demiterea Guvernului.
In present, Parlamentul poate amenda proiectul de lege, insa amendamentele
trebuie aprobate de Guvern.
In cazul in care Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege se considera
adoptat nu insa promulgat si cu atat mai putin intrat in vigoare. Ca atare,
Presedintele Romaniei poate, anterior promulgarii, sa ceara reexaminare de catre
Parlament a legii, prilej prin care Parlamentul, ca unica autoritate legiuitoare poate
efectua modificarile pe care le considera necesare sau oportune. O asemenea situatie
reprezinta de fapt o modalitate prin care Presedintele Romaniei exercita functia de
mediere intre puterile statului.

53

59.Autoritatea judecatoreasca
Este reglementatat de capitolul 4 al tilului 3 din constitutie in care sunt
consecrate marile principii ale activitatii judecatoresti facandu-se apoi o trimitere la
legiuitor pentru detalierea si punerea lor in aplicare.
Puterea judecatoreasca este separate de celalalte puteri ale statului avand
atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti si Ministerul Public in
conformitate cu constitutia.
Activitatea judecatoreasca este guvernata de principii:
Judecatorii sunt independentii si se supun numai legii
Justitia este unica ,impartial,si egala pentru toti
Sedintele de judecata sunt in principiu publice iar dezbaterile au loc in
contradictoriu
Procedura de judecata se desfasoara in limba romana fiind asigurate in acelasi
timp ,drepturile minoritatilor referitoare la folosirea limbii materne
Partile au dreptul sa fie reprezentate,dupa caz,asistate de aparator pe tot
parcursul procesului
Impotriva hotararilor judecatoresti,partile interesate si Ministerul Public pot
exercita caile de atatc ,in conditiile legi.
Activitatea judecatoreasca este infaptuita de judecatori alesi de Consiliu superior
al Magistraturii si sunt inamovabili.
Instantele judecatoresti din tara noastra:
Judecatoriile:instante de fond,judeca toate procesele si cererile care tin de
competenta lor,functioneaza in fiecare judet
Tribunalele:judeca in prima instant:procesele si cererile date de lege in
competenta lor,iar ca instanta de apel judeca:hotararile pronuntate de judecatorii
in prima instant, ca instant de recurs:judeca recursurile ,in cazurile expres
prevazute de lege
Curtile de apel:in numar de 15 judeca in prima instanta:cauzele date de
lege in competenta lor ;ca instant de apel:impotriva hotararilor pronuntate de
tribunal si judecatorii in prima instant;ca instanta de recurs:recursurile in cazurile
expres prevazute de lege
Instantele functioneaza cu ajutorul Ministerului Public si a Consiliului Superior al
Magistraturii
Ministerul public:-apara oridinea de drept,isi exercita atributiile prin parchet
,procurori,dependenta fata de puterea executive poate fi dedusa din faptul ca
procurorul general de pe langa Inala Curte de Casatie si Justitie este numit si eliberat
din functie de Presedintele Romaniei la propunerea ministrului de justitie.Sesizeaza
instantele judecatoresti pentru judecarea cauzeleor penale
Consiliu Superior al Magistraturii-propune presedintele Romaniei numirea in
functie a judecatorilor si a procurorilor cu exceptia celor stagiari;indeplineste rolul de
instant de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a
procurorilor;este compus din 19 memrbri,14 sunt alesi in adunarile generale ale
54

magistratilor si alesi de Senat si fac parte din 2 sectii,una pentru judecatori-9 si una
pentru procurori-5.Din consiliu mai fac parte 2 reprezentanti ai societatii civile.
Inalta Curte de Casatie si Justitie:asigura interpretarea si aplicarea unitara a
legii de catre celalalte instante judecatoresti,solutioneaza recursurile in interesul legi
precum si recursurile impotriva curtilor de apel;are o competenta speciala de a
judeca in fond in cazul unor infractiuni savarsite de politicieni;este organizata in 4
sectii(penala,civila,comerciala si de contencios administrative)

60.Principiul independentei judecatorilor

Este unul din principiile constitutionale ale justitiei
In activitatea sa ,judecatorul se supune numai legi si constiintei sale
Independenta judecatorilor tine chiar de separatia puterilor in stat
Judecatorul,el insusi,da in ultima instant stralucire independentii sale ,prin
professionalism,moralitate,caracter,deontologie
El trebuie sa dispuna de libertatea de expresie,opinie, ascociere
Art 124 .const:judecatorul este independent si se supune numai legii
Recrutarea judecatorilor:o garantie a independentei acestora
se face prin concurs in ordinea rezultatelor
sunt numiti de Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii
Inamvobilitatea:puternica garantie a independentii judecatorilor
Judecatorul nu poate fi revocat,retrogradat, transferat pe un post echivalent
nici avansat fara consimtamantul sau(art 125 judecatorii sunt inamovabili dar in
conditiile legii)
Nu se aplica judecatorilor stagiari,ei se bucura de stabilitate
Avansarea judecatorilor :pentru a nu depinde de executiv,trebuie avute in
vedere doua regului
ea sa revina numai corpului magistratilor(Cons Superior al
Magistraturii)
limitarea treptelor(gradelor)si consecintelor avansarii,in sensul de a se
face cat mai putine diferentieri in cariera
Un rol important in asigurarea independentii judecatorilor il are
controlul hotararilor judecatoresti,acest control trebuie efectuat numai de
instante judecatoresti si numai dupa procedure jurisdictionaele

61.Organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala a Romaniei este unica autoritate de jurisdictie
constitutionala din Romania. Ea este independenta fata de orice autoritate publica si
se supune numai Constitutiei si dispozitiilor legii sale de organizare si functionare.
Scopul Curtii Constitutionale consta in asigurarea suprematiei Constitutiei.
Organizarea Curtii este reglementata in art. 142 din Constitutie precum si in art. 711 din Legea 47/1992. Ea se compune din 9 judecatori, numiti pentru un mandate de
9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Interdictia numirii judecatorilor pentru un
nou mandate este menita sa asigure independenta acestora. Din momentul numirii
sale, el nu mai poate astepta nici un serviciu si nici nu trebuie sa se teama de vreo
sanctiune din partea formatiunii politice care l-a propulsat.
55

Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de

Presedintele Romaniei. Numirile de judecatori au loc din trei in trei ani. ( o treime din
judecatorii ei sunt inlocuiti)
Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in plen, iar actele Curtii se adopta
cu votul majoritatii jodecatorilor, in afara de cazul in care prin Legea 47/1992 se
dispune altfel. Curtea isi alege un presedinte, prin vot secret al judecatorilor, pe o
perioada de trei ani.
Presedintele Curtii Constitutionale coordoneaza activitatea Curtii, repartizeaza
cauzele spre rezolvare, convoaca si prezideaza sedintele in plen ale Curtii, reprezinta
Curtea Constitutionala in fata autoritatilor publece si a altor organizatii romane si
straine, constata cazurile de incetarea mandatului judecatorilor si sesizeaza
autoritatile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant,
indeplinind totodata si alte atributii prevazute de lege sau de Regulament de
organizare si functionare si functionare a Curtii Constitutionale. ( Daca un judecator
moare sau isi da demisia in ultimii 3 ani cel care il va inlocui are dreptul la un mandat
de 9 ani)

62.Atributiile Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
a)se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora,
la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a
Guvernului, a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar
de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu,
asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b)se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri
internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar
de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori;
c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la
sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a
unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori;
d)hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si
ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial;
e)solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile
publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua
Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistratului;
f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si
confirma rezultatele sufragiului;
g)constata existenta inprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei
de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
h)da aviz consultative pentru propunerea de suspendare din functie a
Presedintelui Romaniei;
i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea
referendumului si confirma rezultatele acestuia;
j) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre
cetateni
k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui
partid politic;
l) indepliniste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.
Atributiile Curtii pot fi clasificate in:
56

- atributii de control(control de constitutionalitate a legilor, a tratatelor, a

regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor: pct. a,b,c si d)
- atributii de contatare(pct. g), de solutionare a unor conflicte de natura
constitutionala(pct. e)
- atributii de consultare(pct. h)

63.Curtea Constitutionala: controlul constitutionalitatii

legilor anterior promulgarii
De mentionat este ca in tara noastra nu intalnim controlul abstract, declansat
anterior promulgarii unei legi, la initiative cetatenilor, forma intalnita inasa in mai
multe tari(Germania). Dreptul de sesizare al Curtii Constitutionale in privinta
controlului de constitutionalitate apartine de regula unor autoritati: Presedintele
Romaniei, Guvernul, Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedintii celor doua Camere,
Avocatul Poporului ori instantele judecatoresti. Sesizarea mai poate proveni de la unu
anumit numar de parlamentari( cel putin 25 de senatori sau cel putin 50 de deputati
dar si de la grupurile parlamentare.
Procedura solutionarii sesizarilor privind neconstitutionalitatea unei legi, facute
anterior promulgarii acesteia, este reglementata de dispozitiile art 17-21 din Legea
nr. 47/1992, modificata prin Legea 138/1997. Conform dispozitiilor cuprinse in art. 17,
alin. 2 din legea organica a Curtii, legea adoptata de Parlament se comunica
Guvernului si Inaltei Curtii de Justitie si Casatie si se depune la secretarul general al
Camerei Deputatilor si al Senatlui, cu cinci zile inainte de promulgate, iar in cazul
adoptarii acesteia in procedura de urgenta, cu doua zile inainte de promulgare.
Dupa cum s-a subliniat in literatura juridica, sesizarea Curtii intrerupe termenul
de 20 de zile pentru promulgarea legii si suspenda dreptul Presedintelui de a
promulga legea.
Decizia de constatare a neconstitutionalitatii se comunica si presedintilor celor doua
camere, in scopul initierii procedurii de reexaminare.
In privinta obiectiei de neconstitutionalitate se ridica si problema aplicarii
dispozitiilor cu character tranzitoriu ale art. 155, al (1): Proiectele de legi si
propunerile legislative in curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit dispozitiilor
constitutionale anterioare intrarii in vigoare a legii de revizuire.

64.Curtea Constitutionala: controlul constitutionalitatii

legilor pe cale de exceptie
Atributia Curtii Constitutionale de solutionare a exceptiilor de neconstitutionalitate
ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj commercial priveste atat legile
promulgate de Presedinte, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si intrate in
vigoare cat si ordonantele adoptate de Guvern. Este vorba de o forma a controlului de
constitutionalitate realizata a posteriori si la sesizare.
Exceptia de neconstitutionalitate este admisibila si urmeaza a fi solutionata de
Curtea Constitutionala doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
-exceptia sa fie ridicata in fata unei instante judecatoresti
-exceptia sa priveasca o lege sau o ordonanta
-legea sau ordonanta atacata prin exceptie sa fie in vigoare
-exceptia trebuie sa se refere la o dispozitie a legii, de care depinde solutionarea
cauzei, teza ultima a legii organice a Curtii
-exceptia nu poate avea ca obiect o prevedere legala a carei constitutionalitate a
fost stabilita potrivit art 145. alin. (1) din Constitutie
57

-exceptia nu poate avea ca obiect prevederi legale constatate ca fiind

neconstitutionale printr`o decizie anterioara a Curtii
Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata de oricare din parti, de catre
reprezentantul Ministerului Public, de catre judecator, din oficiu, precum si incepand
cu intrarea in vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei de catre Avocatul Poporului.
In cazul ridicarii exceptiei, instanta va examina intrunirea conditiilor de
admisibilitate mentionate in art. 23 din Legea nr 47/1992. Daca nu sunt intrunite
aceste conditii instanta, printr-o incheiere, va respinge exceptia ca inadmisibila, iar in
caz contrar se va pronunta, tot printr`o incheiere, trimisa Curtii Constitutionale si care
va avea ca effect sesizarea acesteia.

65. Statul de drept

Conceptul statului de drept reprezinta un instrument in lupta contra exercitarii,
excesive, necontrolate sau abuzive a puterii politice.
In prezent statul de drept presupune respectarea anumitor principii (principiile
statului de drept) :

Organizarea autoritatilor pe baza separatiei puterilor in stat, avand in vedere

mi ales respectarea independentei justitiei
Garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale
Asigurarea suprematiei legii in ordinea juridical interna, in special prin
impunerea frecventa a principiului legalitatii in administratia publica ( ex: actiunea in
contencios administrativ: in cazul in care o persoana vatamata printr-un act
administrative sau ensolutionarea la timp a unei cereri sa se adreseze instantei
competente pentru a cere anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau
interesului legitim si repararea pagubei)
Asigurarea suprematiei constitutiei : lipsirea de efecte a actelor legislative ce
contravin dispozitiilor legii fundamentale, chiar si in cazul in care apartin legiuitorului;
aceasta poate fi respectata prin contenciosul constitutional
Asigurarea unui inalt grad de certitudine si stabilitate a raporturilorr juridice;
obligatia legiuitorului de nu doar de a evita incalcarea drepturilor fundamentale
inculcate in constitutie ci sa si creeze un cadru stabil si fiabil
Atingerea unui gard mai ridicat de predictibilitate a dreptului prin : evitarea
modificarilor neasteptate, dezbaterea publica cu participarea tuturor persoanelor
social si politic interesate a proiectelor legsialtive importante, fixarea unei date de
intrare in vigoare alegii sufficient de indepartate astfel incat sa permita subiectelor de
drept vizate si autoritatilor ce vor aplica legea sa ia cunostinta cu prevederiloe si sa-si
adapteze activitatea
Respectarea principiului proportionalitatii : cand anumite acte ale legiuitorului
sau executivului afecteaza drepturi subiective ale individului este necesar ca scopul
urmarit si mijlocele folosite sa sa fie legitime si sanu existe o masura alternative care
sa permita realizarea aceluiasi obiectiv si care sa implice ingirente mai putin grave.

58

66.Contributii doctrinaire relevante pentru teoria statului de

drept.
Ideea statului de drept putea fi intalnita inca din antichitate ,dar doctrina se
incheaga abia in a 2a jumatate a secolului al XIX-lea.
Termenul stat de drept: traducerea literara a cuvantului germanRechsstat
Conceptul statului de drept reprezinta un instrument n lupta contra exercitarii
excesive, necontrolate sau abuzive a puterii politice; se suprapune sub multe aspecte
cu problematica mai larga legarii acestei puteri de consimtmntul celor guvernati.
Elaborarea unei doctrine sistematice a statului de drept este legata de impunerea
treptata in secolul XIX, a principiilor democratiei liberale ntr-o Europa inca dominata
de regimuri monarhice.
Robert von Mohl
este primul care a conceput o teorie coerenta si sistematica statului de drept
in functie de modul n care titulari se raporteaza la lege
Realizeaza o clasificare a speciilor statului: Orientarii religioase a poporului i
corespunde teocraia; celei atrofiate pe plan moral, despoia; preteniilor de drept
privat, statul patrimonial; concepiei familiste simple, statul patriarhal; iar elului de
via moral i raional, statul de drept.
Statul de drept avea drept scop: ordonarea vietii omului, n aa fel nct fiecare
membru al comunitii s fie sprijinit i ncurajat n direcia unei exercitri i utilizri
pe ct posibil de libere i de depline a tuturor capacitilor sale, libertatea
ceteanului fiind principiul suprem al statului
Theodor Welcker:legatura
directa intre statul de drept si libertatea
individuala: n statul despotic, supuii sunt aservii fizic (erbi), n statul teocratic,
sunt minor i incapabili, lipsii de voin, iar n statul de drept sunt ceteni liberi.
Prima acceptiune :garantarea libertatii
. Statul de drept era perceput mai ales ca antinomic fa de statul poliienesc .In
Adunarea Naional de la Frankfurt din 1848, delegaii utilizeaz termenul respectiv n
sens de stat al drepturilor fundamentale
Determinantele eseniale ale conceptului de stat de drept sunt
indeprtarea de orice concepie i obiectiv transpersonal al statului; statul nu
este creaie divin sau ordine divin, ci chestiune comun (res publica), n interesul
bunstrii fiecrui individ;
- limitarea scopurilor i sarcinilor statului la libertatea i sigurana persoanei i
a proprietii
organizarea statului i reglementarea activitii acestuia conform principiilor
raiunii; aceasta implic recunoaterea drepturilor ceteneti fundamentale
Friedrich Julius Stahl (adversar al micrilor revoluionare din 1848,)
Statul de drept prin direciile i n limitele aciunii sale, el trebuie s stabileasc
precis i s garanteze pe deplin sfera libertii cetenilor si i s realizeze (inclusiv
59

prin constrngere), aadar n mod direct, ideea moral a statului, n msura n care se
menine n sfera dreptului, adic pn la limitele necesare
Otto Bhr - se concentreaz mai ales asupra proteciei drepturilor individului n
dreptul public
-rationamentul sau porneste dela sarcinile distincte ale justiiei i administraiei.
- Poziia administraiei fa de drept nu este alta dect a individului; ambele
entiti caut s-i realizeze interesele n limitele legii
-. nalta semnificaie a separaiei ntre justiie i administraie const nu doar n
principiul diviziunii muncii, ci nainte de toate n posibilitatea asigurat astfel de a
subordona justiiei administraia nsi. Aceasta este o condiie esenial a statului de
drept
- Bhr neag distincia dintre stat ca autoritate (putere de stat) i stat ca
persoan juridic de drept privat (fiscus)
In Opinia lui, negarea n baza acestei distincii a controlului jurisdicional
asupra puterii de stat, echivaleaz cu negarea nsi a dreptului public. Problema
coninutului legii este o problem de drept i nu o problem administrativ; chiar i n
absena unei prevederi legale exprese, judectorul trebuie s exercite un control
asupra administraiei, de data aceasta ns deciznd n caz de dubiu n favoarea
autoritii
- Controlul jurisdicional asupra administraiei se poate realiza n trei moduri:
prin organe administrative speciale (soluie respins ntruct astfel
administraia ar fi judector n proprie cauz i s-ar putea ajunge la o anumit
instabilitate a dreptului)
prin atribuirea contenciosului administrativ ctre instanele ordinare
prin crearea unor instane speciale de drept public (tribunale administrative).
Rudolf Gneist:- n problema contenciosului administrativ, Gneist pledeaz
pentru constituirea unor tribunale administrative specializate.
Gneist enumer trei motive pentru care instanele civile nu ar trebui s preia
competene n materie de jurisdicie administrativ: n primul rnd, chiar i n cazul
celei mai complete i mai amnunite pregtiri prealabile, judectorii nu vor fi n
stare, ca pe lng domeniile dreptului civil i al dreptului penal, s stpneasc i
ntregul domeniu al legislaiei administrative, pe cnd n cazul autoritilor
administrative, aplicarea acesteia este o operaiune curent; n al doilea rnd, n cele
mai multe litigii ar fi vorba nu de chestiuni de drept ci de probleme de fapt (sunt sau
nu ntrunite condiiile legale privind acordarea unui ajutor social, a unei concesiuni
etc., iar n al treilea rnd, controlul omnipotent al justiiei ar avea un efect paralizant
asupra administraiei.
statul de drept nseamn guvernare conform legilor, ns n sensul c legile nu
constituie fundamentul, ci cadrul i limitele unui executiv care acioneaz n
baza propriei autoriti, n al doilea rnd implic o structurare organizatoric
articulat a administraiei n sensul unui selfgovernment, care nu este neles ca o
autoguvernare n privina problemelor proprii n mod liber fa de stat, ci
60

ndeplinirea sarcinilor locale ale statului prin autoguvernarea societii n

cadrul unor organe statale i conform unor legi adoptate de stat i, n fine, mai
presupune existena unei jurisdicii administrative independente sub aspect
organizatoric i procedural, care s exercite controlul necesar asupra administraiei
nu printr-un distant colegiu de judectori, n strict conformitate cu formele judiciare,
ci printr-o procedur care s corespund exigenelor de ordin material ale cazului i
s presupun familiarizarea cu circumstanele locale.
- Tot n cadrul concepiei formale a statului de drept se ncadreaz teoriile
pozitiviste ale dreptului constituional german: Prioritate se acord legii, ca
manifestare de voin, iar statul de drept apare ca o anumit ordine a raportului
dintre individ, lege i administraie

67. Conceptia lui John Locke asupra separatiei puterilor:

In Second Treatise on Civil Government
Vizeaza cele 3 puteri ale comunitatii: legislativa, executiva, federativa
a)Legislativa:
o Totdeauna cea suprema
o Se refera la indrumarea si folosirea fortei comunitatii pentru conservarea ei si a
membrilor
o =a face/modifica/stinge legi
o Incredintata mai multor persoane pt a evita abuzurile
o Cel mai bine atribuita in succesiunea consiliilor supreme ale adunarilor natiunii
o Odata adoptate-forta continua si putere constanta de aplicare
b)
Executiva:
o DISTINCTA de legislativa mereu
o =puterea constanta de a aplica legile
o Derivata din cea legislativa
o Delegare de autoritate unei/unor persoane pentru administrarea guvernului si
executarea legilor
o Condusa de monarh-executor suprem al legii
c) Federativa:
o pentru raporturile externe guvernate de legile naturii
o atributii-face razboi, incheia pace, ligi si aliante
o mai greu de circumscris ca cea executiva, prin reguli fixe si legi pozitive, asadar
e lasata la prudenta si intelepciunea celor ce o au, care sunt cam aceeasi ce detin
puterea executiva.

68. Conceptia lui Montesquieu despre separatia puterilor:

Despre spiritul legilor
Obiectivul-unitate si rationalitate a dreptului+factorii de configurare
Separa problema formei de guvernamant de cea a libertatii (=dreptul de a face
ce ingaduie legile si ca poate fi doar in guvernamintele moderate-nu in democratie
sau aristocratie)
61

 In conceptia lui, 3 puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca

a)Legislativa
De reprezentanti capabili sa dezbata
E suficienta o directiva generala in privinta exercitarii functiei
Corp al reprezentantilor, ce nu trebuie intrunit in permanenta, ce elaboreaza
legi si supravegheaza buna aplicare a lor
Expres bicameral-camera nobililor (celor privilegiati, ce se pot opune
initiativelor poporului) si ceilalti
Intruniri NU din proprie initiativa
b)
Executiva
Ia hotarari active
Cel mai bine atribuita unui monarh, dregator permanent, 1 singura persoana e
ideal
Absenta ei=suprimarea libertatii
Persoana monarhului-imuna la lege; cei anchetati si pedepsiti sunt consilierii
Poate hotara temporar impozitele, cu acordul puterii legislative
Controleaza armata
Drept de veto impotriva initiativelor corpului legislativ
c) Judecatoreasca
Nu are existenta politica proprie, e gura care rosteste cuvantul legii
Nu are relevanta politica

69. Provocari actuale la adresa spearatiei puterii in stat

1.dezvoltarea exploziva a sferei administrative (publice)
-administratia publica are cel mai mare volum de activitate in sfara statala (prin
dimensiunea personalului angrenat, expertiza, grad de organizare)
- in elaborarea proiectelor de lege un rol important il are expertiza structurilor
administrative din cadul ministerelor si celorlale autoritati publice centrale
2.delegarea legislativa = modificarea cadrului legislativ/ transgresarea unor
limite impuse de executiv (pt rezolvarea prompta si urgenta a problemelor)
-abilitarea executivului cu emiterea de acte normative prin care se
modifica/abroga dispozitii ale legii, ori sunt reglementate domenii pe care constituitia
le rezerva legiuitorului
- pt masuri pe plan mai larg: emiterea de reglementari cu putere de lege
- treptat, instantele au admis valabilitatea actelor de delegare legislative in timp
de pace, insa cu anumite limite (= participarea executivului la actul de legiferare)
Remediu: utilizarea mijloacelor de control care recunosc parlamentelor limitarea
precisa a abilitarii
3.justitia constitutionala sistem de control al constitutionalitatii legilor,
realizat prin instante speiale de contencios constitutional
62

- un tribunal poate cenzura actul lergislativ al parlamentului, acesta fiind un

remediu al cetateanului in cazul incalcarii drepturilor si libertatilor ngarantate de
constitutie

70. Structura de stat

=organizarea de ansamblu a puterii in raport cu teritoriul (separatia verticala a
puterii)
1.Statele unitare au un singur sistem de drept, un singur aparat de stat cu un
singur nivel de autoritate legislativa, exacutiva si judecatoreasca si o singura
cetatenie.
Statul unitar este produsul parcurgerii integrale a procesului de centralizare a
puterii, rezultand astfel uniformizare administrativa, a dreptului, justitiei, culturii etc.
a.state centralizate(desconcentrarea) = exercitarea puterii statale se realizeaza
prin intermediul autoritatii centrale, cele locale fiinde-le doar subordonate
b.state descentralizate(descentralizarea)=autoritatile locale pot avea unele
comeptente decizionale
Conform art. 120 din Constitutie Administratia publica din unitatile administrativteritoariale se intemeieaza pe principiile descentralizarii, autonomiei localesi
deconcentrarii.
2.State compuse apar fie ca asociatii de state, fie ca federatii (state federale).
a.asociatii de state = forme istorice prin care unul sau mai multe state au fost
reunite sub o autoritate comuna/forme ale vietii internationale.
-uniunea personala aparein cazul a doua state monarhice unde in baza legilor
succesorale, functia de sef de stat revine unei persoane care se afla deja pe tronul
unui alt stat (element comun=sef de stat, elemente distincte=ordine politica, juridica,
organele) Ex: Anglia si Regatul Hanovrei intre 1714-1837.
-uniune reala este o forma a asociatiei de state care au in comun persoana
sefului statului + anumite organe (de regula executive) Ex: Austro-Ungaria intre
1867-1918 sau Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti in primii ani de dupa
dubla alegere a lui Cuza.
-confederatia este o asociatie de state in care membrii isi pastreaza
suveranitatea ,dar deleaga unor organisme comune anumite atributii, in special de
domeniul politicii externe si de aparare. Sub aspectul naturii juridice, confederatia
este este o uniune de drept international public(nu da nastere unui stat nou ca
subiect de drept)
-Are in vedere realizarea unor scopuri comune economice, financiare, politice, de
aparare
-isi aleg un organism comun (dieta/congres) : se iau hotarari numai cu
unanimitate de voturi.
De cele mai multe ori, confederatia fie se destrama sau ramane o legatura pur
formala, fie se transforma intr-o federatie.
-federatia constituie o forma de stat compus, in care statele componente sunt
integrate in plan consittutional, in uniune, pierzandu-si practic suvberanitatea.
63

Un stat federal are 2 nivele normative (drept fenederal+al statelor membre).

Exista 2 categorii de autoritati publice(legislative, executive si judecatoresti).
Statele membre au constitutii proprii, pe langa cea a federatiei si de multe ori
cetatenie proprie, alaturi de cea federala.
Diferenta dintre confederatie si federatie: dupa criteriul naturii juridice a uniunii
(de drept international-confederatia sau de drept constitutional-federatia), al
suveranitatii statelor membre(mentinuta in confederatii, abandonata in statele
federale), sau al naturii mandatului reprezentantilor in organele comune (deputati ori
reprezentanti ai guvernelor statelor).

71. Suveranitate,
Suveranitatea ca atribut al statului a aparut o dat cu apariia acestuia, dar ideile
si concepiile despre suveranitate apar mult mai trziu, ele fiind situate spre sfritul
evului mediu. Se consider c primul care a clarificat conceptul de suveranitate a fost
Jean Bodin (1530-1595) n lucrarea Les six livres de Republique(1576), care
considernd suveranitatea de origine divin a definit-o ca puterea suprem absolut
a statului, inalienabil, constant, imprescriptibil i indivizibil. Astfel, el consider
c suveranul(monarhul n accepiunea sa) nu este vasalul puterii temporale, ci
locotenentul divinitii pe pmnt, el este supus deci legilor naturale i divine, nu se
poate rscula mpotriva divinitii, ns nu este supus propriilor legi care se adreseaz
doar supuilor si, suveranitatea fiind una absolut i deplin.
Ruptura fa de acest sistem de gndire se va produce prin afirmarea faptului c
puterea decurge de la popor i legitimitatea acesteia se justific prin contractul social
ncheiat ntre monarh, n calitatea sa de detentor al puterii statale i popor.
Centralizarea i raionalizarea puterii de stat s-au fundamentat mai trziu pe ideea
unui monarh care i reprezinta pe toi supuii si, inclusiv plebea i nu doar nobilimea
care i era oricum supus prin relaiile de vasalitate i suzeranitate. Secularizarea
statului are drept punct de plecare necesara seculizare a puterii de stat, atunci
confundat nc cu suveranitatea. Tocmai aceast secularizare a permis
fundamentarea teoriei suveranitii populare, pasul nainte fiind realizat prin
descoperirea faptului c ceea ce anterior se afla concentrat n minele monarhului
este n fapt distribuit ntre membrii colectivitii statale care, datorit calitii lor de
ceteni sunt considerai a fi egali n cadrul procesului decizional. Suveranitatea
popular
este
fundamentat
pe
ideea
universalitii
conceptului
de
cetean(J.J.Rousseau); ea postuleaz ideea c fiecare cetean cedeaz partea sa de
suveranitate pentru a ntregi suma tuturor ntr-una deplin i inalienabil.
Guvernailor li se ncredineaz posibilitatea revocrii reprezentanilor si i dreptul
de decizie final.
- Are caracter raional, organizat
- Superanitatis (lat) :putere realtiv

64

72. Suveranitate-acceptiuni actuale+factori ce impun

redimensionarea (+71 completari)
SUVERANITATE=Calitate a puterii de stat de a fi suprema pe plan
intern si independenta pe plan exterior.
A)
Suprematia interna
Vizeaza legitimarea juridica a deciziilor autoritatilor statului
Are caracter absolut: cine e nemultumit nu poate nega autoritatea, daca e
nedreptatit din cauza unor abuzuri, poate actiona in cazul unor norme si proceduri
(ex. actiune in instanta)
Caracterul absolut este limitat in baza principiului subsidiaritatii=comunitatea
europeana intervine doar cand statele membre nu se descurca (e nevoie de abordare
globala sau resurse mai mari), altfel incalca libertatea
B)
Independenta in exterior
Fata de orice putere din exterior
Fata de orice stat sau organizatie internationala
Totusi, este limitata suveranitatea, odata cu intrarea in UE
C)
Aparitia si evolutia conceptului
Coincide cu aparitia si evolutia statului modern; se refera la ordine, centralizare
etc.
Bodin
i.
insista pe caracterul permanent al suveranitatii
ii. Pentru el, suveranitate=putere absoluta (majestas)
iii. 8 atribute esentiale-a face legi, razboi si pace, bate moneda, percepe taxe si
impozite, instituti inalti demnitari pentru judecare, gratiere, primirea juramantului
iv. Pierde in popularitate din cauza perspectivei asupra vrajitoarelor
Grotius
i. Suveran=emite acte ce nu pot fi anulate prin vointa altcuiva
ii. Puterea nu se pierde chiar si la nerespectarea promisiunilor fata de supusi
iii. Vointa monarhului trebuie aprobata de Senat sau alte adunari
Hobbes
i. Puterea se obtine prin cucerire sau acordul celor din comunitate
ii. Nu mai poate fi contestata, iar suveranul nu poate fi pedepsit
iii. Suveranul are drepturi indivizibile de a face legi, razboi, de a judeca etc.
Rousseau
i. Suveranitatea=exercitarea vointei generale
ii. Nu poate fi instrainata, e indivizibila
iii. Suveran este doar poporul
iv. respinge principiul separatiei puterilor
v. initiaza teoria contractului social
vi. monarhii conduc, ei sunt agentii suveranitatii
Blackstone
i. E necesara o autoritate suprema, absoluta, incontrolabila
ii. Puterea de a face legi ce trebuie respectate de toti
iii. Regele=executivul
iv. Aristocratii=legislativul (adevarata putere suverana)
Sieyes
65

i. Poporul e titularul suveranitatii (doctrina puterii constituante)

ii. Viza puterea pe Stari. Starea Generala nu trebuia, in viziunea lui, sa aiba
nevoie de votul concurent al Starilor 1 2 si 3
iii. Poporul voteaza liber
iv. Ideile lui se oglindesc in Constitutia Franceza din 1791
v. Legislativ-monarhul (cu drept de veto) si adunarile reprezentative
vi. Trateaza suveranitatea sub aspectul a ce organe au putere legislativa si al
competentei reziduale
Austin
i. o asociaza supunerii
ii. in opinia lui, orice forma de guvernamant e monarhie sau aristocratie
iii. suveranul nu poate avea obligatii fata de supusi
Gerber-o caracteristica a puterii depline de stat, nu o putere de sine
statatoare
Krabbe
i. suveran e DREPTUL
ii. forta obligatorie a dreptului din sentimentul si constiinta juridica
iii. sustine renuntarea la autoritate superioara, spre ideea de stat mondial
H. Kelsen
i. Norma trebuie analizata doar sub aspectul validitatii
ii. Dreptul=ansamblul ierarhizat de norme juridice de la mare la mic, prin urmare
una trebuie sa fie fundamentala
iii. Suveranitatea este dispensabila
iv. Anuleaza distinctiile dintre stat si drept
C. Schmitt
i. Opus fata de Kelsen
ii. Pentru el, importanta e decizia, nu norma
iii. Cine decide asupra exceptiei e suveran
H.Heller
i. Social democrat ce vede suveranitatea ca premisa a unei ordini internationale
si viabile efective
ii. Consta in decizie teritoriala si actiune chiar si impotriva dreptului, ca exceptie
iii. E amenintata de liberalism si nationalism
D)
Aspectele actuale
Imediat dupa primul razboi mondial au fost controverse in legatura cu formarea
unei organizatii supranationale
Odata cu cresterea interdependentei mondiale, trebuie angajamente
Obligatiile internationale afecteaza suveranitatea; acestea sunt consecinta
inevitabila a dezvoltarii economiei si tehnologiei
Suveranitatea-premisa unei ordini internationale efective (Heller) ce duce la
obligatii in plan intern

73. Forma de guvernamant

In literatura marxista forma de guvernamant a fost analizata ca element al formei
de stat.
66

Platon spunea ca aristocratia, forma ideala de guvernamant, degenereaza in

timocratie,adica guvernamantul celor ambitiosi si lacomi de bogatii. Odata bogatiile
acumulate timocratia se transforma in oligarhie iar abuzurile oligarhiei duc la
nasterea dorintei de libertate si atunci apare democratia iar excesul de libertate da
loc tiraniei.
Aristotel a retinut ca trei forme de guvernamant sunt posibile:
- Monarhia
- Aristrocatia
- Republica
J.Locke si Montesquieu au facut o noua clasificare:
- republica
-monarhie
-despotism
In literatura romaneasca din 1950-1990 s-a aratat ca cea mai generala clasificare
a formelor de guvernamant este aceea in republici si monarhi. Monarhia este forma
de guvernamant in care puterea suprema este retinuta de o singura persoana ce
ocupa tronul fie prin succesiune,fie pe viata.
Institutia monarhiei trebuie analizata prin prisma raporturilor dintre monarh si
celelate organe centrale ala statelor.
1. Monarhia nelimitata,despotica sau absoluta
2. Monarhia limitata,cum este cea constitutionala
Pentru monarhiile din statele burgheze s-a facut deosebirea intre:
1. Monarhii constitutionale care se caracterizeaza prin restrangerea prerogativelor
politice ale monarhului, largirea atributiilor parlamentului, formarea guvernului pe
baza majoritatii parlamentare si responsabilitatea sa in fata parlamentului.
2. Monarhii dualiste care se caracterizeaza prin faptul ca guvernul este numit si
subordonat al monarhului si restrans in prerogativele sale prin existenta si activitatea
parlamentului.
Republica:
- Puterea apartine unui organ ales pe timp limitat( sau unor organe,acolo unde
exista si un parlament si un presedinte ales de catre popor).
- Sunt parlamentare si prezidentiale

74. Aparitia controlului constitutionalitatii legilor (la fel cu 7)

75. Regimul politic sau constitutional
Cei mai multi autori impart azi regimurile politice in:
1) Liberale
2) Autoritare(nedemocratice, marxiste)
67

Montesquieu stabilea guvernamintele dupa forma lor, stabilind 3 tipuri de stat

: monarhic, republican (puterea se exercita in conformitate cu legea), despotic (fara
respectarea vreunei legi => ceea ce nu il determina pe autor sa nu mai cuprinda in
analiza sa si aceasta forma de guvernamant. De aici rezulta ca guvernamantul ar
putea fi inlocuit cu regimul politic. Astfel, conceptia lui Montesquieu nu permite o
distinctie intre regim politic si regim constitutional, deoarece ambele ar putea avea
semnificatia de mijloace, metode, proceduri prin care se realizeaza guvernarea.
Lord Acton face referire la Marea Britanie de pana in 1688 si la statul englez de
dupa acea data, comparandu-le. El precizeaza ca pana la data precizata se poate
vorbi de un regim polit, iar dupa aceasta data de un regim constitutional.
- Pentru stabilirea exacta, daca regimul politic este tot una cu regimul
constitutional se propune utilizarea notiunii de regim politic in sensul de sistem de
organizare a autoritatilor publice, a raporturilor dintre ele si a raporturilor dintre
ansamblul structurilor etatice si popor, raporturi considerate primordial din
perspectiva metodelor de guvernare. Atunci cand guvernarea se realizeaza pe baza
constitutiei, regimul politic al acesteia este regimul constitutional. Deci in acest caz
cele doua notiuni sunt sinonime.
- In ceea ce priveste regimul politic socialist, daca acesta este sau nu un regim
constitutional este determinat de cel putin doua imprejurari. Una se refera la situatia
ca legile fundamentale de viata au luat nastere prin ceea ce a fost numit frauda la
constitutie iar alta se refera la prapastia dintre normativitate si realitate care
caracterizeaza societatea politica de tip comunist. Si atunci, chiar daca puterea s-ar fi
infaptuit potrivit constitutiei, fapt ce nu are decat o acoperire partiala in realitate, tot
ar fi fost greu sa se aprecieze regimul politic socialist ca un regim constitutional.

76. Regimul politic prezidential

(SUA) In reg prezidential, principiul separatiei puterilr a fost riguros aplicat.
Presedintele concentreaza in mainile sale toate competentele executive si exercita
concomitent functia de sef de stat si sef de guvern.
Sefii departamentelor ministeriale depind numai de autoritatea presedintelui.
Ei nu au teoretic putere de decizie. Nu au acces la nici una din Camere, guvernul nu
actioneaza ca organ colegial, ministrii nu raspund solidar, ci individual numai in fata
sefului statului.
Autoritatea sefului executivului provine dintr-o investitura populara. Cu acest
titlu el este independent de Parlament, in fata caruia nu raspunde dpdv politic, in
schimb, nici el nu poate sa dispuna dizolvarea acestuia.
Structura reg prezidential este simpla, reducandu-se la un executiv monist si la
un parlament bicameral.
Separarea rigida a puterilor intemeiata de Constitutia SUA a fost atenuata in
practica de doua modalitati:
- cresterea importantei institutiei prezidentiale care devine un motor al vietii
sociale, parerile presedintelui, aprobate de opinia publica, fiind insusite de parlament.
- Stabilirea unui parlamentarism de culoar , cum il denumea W. Wilson, adica
acel procedeu prin care diversi secretari iau contacte oficioase, dar eficace cu
Congresul.
Sunt alesi de popor atat presedintele, ca sef al executivului, cat si parlamentul,
ca unic organ legiuitor.
68

 Presedintele nu poate dizolva Congresul, iar Congresul nu poate demite

presedintele.
Un domeniu in care presedintele are o importanta sfera de atributii este cel al
relatiilor externe, dar pt a nu se ajunge la abuz, Constitutia SUA a prevazut
posibilitatea senatului de a refuza ratificarea ratelor incheiate de presedinte. De
asemenea, dreptul presedintelui de a declara razboi nu se poate execita fara
aprobarea Senatului.
Presedintele SUA are importante responsabilitati in domeniul coordonarii
activitatii executiv-administrative si in domeniul apararii tarii. Are in competenta sa
numirea membrilor Curtii Supreme cu avizul Senatului. Presedintele mai are si drept
de veto prin care se poate opune intrarii in vigoare a unei legi.
Vicepresedintele indeplineste doar acele insarcinari pe care i le incredinteaza
presedintele..
Secretarii de stat (ministrii) conduc departamentele ce le-au fost incredintate
sub directa coordonare a presedintelui.
Deputatii celor doua Camere ale Congresului SUA sunt alesi prin vot direct ,
senatorii sunt alesi pt o perioada de 6 ani.
Congresul SUA este organ de stat cu largi prerogative. Ca orice parlament are
ca sarcina fundamentala adoptarea legilor.
Puterea judecatoreasca este reprezentata de Curtea Suprema, compusa din
judecatorii inamovibili, numiti pe viata de presedinte si confirmati de Senat.
Fiecare din cele 3 puteri (executiva, legislativa si judecatoareasca)
functioneaza mai mult sub imperiul necesitatii colaborarii decat cel al separarii
puterilor.

77. Regimul politic parlamentar

P. Pactet preciza ca regimul parlamentar functineaza potrivit unei scheme
care se caracterizeaza prin:
- disocierea organelor executive si procedura de contreseing
- responsabilitatea politica a guvernului si dizolvarea parlamentului
- colaborarea guvernului cu adunarile.
Reg parlamentar se caracterizeaza prin aceea ca puterea executiva provoaca
parlamentul, il poate dizolva, iar parlamentul poate (prin motiune de cenzura)
determina demisia guvernului. Puterea judecatoareasca putand si ea actiona asupra
celorlalte puteri. Intr-un astfel de regim, seful puterii executive poate fi, dupa caz , un
monarh(Anglia) sau un presedinte(Italia).
Unicul organ ales de popor este Parlamentul.
Regimul parlamentar presupune un executiv care este reprezentat de doua
organe: seful statului si guvernul
Presedintele unei republici este ales pe o perioada determinata. El are atributii
mai restranse decat presedintele unei republici prezidentiale si nu are drept de veto.
Guvernul este organul executiv esential, acesta nu poate actiona decat avand
increderea parlamentului.
Seful guvernului conduce politica generala a tarii si raspunde de realizarea ei.
El alcatuieste cabinetul.
Puterea judecatoreasca este reprezentata de instantele judecatoresti. Alaturi
de aceasta un rol fundamental joaca Curtile sau Tribunalele Constitutionale ca organe
jurisdictionale.
69

Marea Britanie
La inceput parlamentul Marii Britanii a fost unicameral. Din 1330 el este
bicameral format din Camera Lorzilor si Camera Comunelor. Se adopta mari texte
privind drepturile si libertatile cetateanului.
Cadrul institutional presupune: Coroana, Parlamentul, Cabinetul, Guvernul si
instantele judecatoresti.
Coroana
- Este supusa regimul fundamental al neutralitatii politice.
- Prerogativele sale sunt pur nominale si multe altele ale reginei au nevoie de
contreseing.
Parlamentul - este constituit din Camera Lorzilor si Camera Comunelor.
- Camera Lorzilor este compusa din 1200 persoane si este formata din lorzi
ereditari , spirituali si judiciari.
- Camera Comunelor este formata prin alegeri care au loc o data la 5 ani. Este
condusa de un speaker ales pe durata legislaturii , care dispune de o considerabila
autoritate.
Primul ministru si Cabinetul
- conduc intreaga politica
- Primul ministru este liderul partidului majoritar, membru al Camerei Comunelor.
- Cabinetul este o formatie redusa, dar importanta care are 100 membri
Guvernul
- este ierarhizat pe 3 nivele: Cabinetul, Ministri cu portofoliu, Secretari si
Subsecretari de stat.

78.Regimul politic semi-prezidential-cazul actual-Franta

-daca in trecut seful statului avea o autoritate diminuata fata de cea a
parlamentului, legea din 1962 a instituit un presedinte de republica, a carui pozitie
este asemanatoare cu cea a presedintelui SUA;
-presedintele nu mai este ales de parlament, ci de corpul electoral prin vot
universal: astfel el are o pozitie egala cu a parlamentului si pozitie superioara fata de
prim-ministru si ministri;
-are atributii mai largi si mai importante, o mare parte a actelor sale nu mai
trebuie contrasemnate de ministrul de resort(pt dizolvarea parlamentului de ex);
-presedintele are dreptul de a recurge la referendum, ceea ce constituie un mijloc
de presiune asupra parlamentului;
-totusi sistemul pastreaza trasaturile unui regim parlamentar:executiv
bifurcat(compus din seful de stat iresponsabil din pct de vdere politic si un guvern,
raspunzator in fata parlamentului);
-presedintele nu are o putere discretionara in numirea guvernului, acesta din
urma trebuie sa obtina votul de incredere al parlamentului;
-presedintele are prerogativa de a dizolva adunarea nationala, prerogativa
neconditionata de avizul conform al Senatului.

79. Regimul de adunare

Puterea este exercitata de popor prin organele sale alese,executivul aparand ca
simplu organ de executie a deciziilor deliberate si adoptate de adunari.
70

Trasaturi fundamentale:
- Executivul nu este de regula un organ unipersonal ci un organ colegial,fapt ce
face posibila impartirea sarcinilor, difuzia puterilor ,concurenta,ceea ce limiteaza
puterile fiecarui membru
- Membrii executivului sunt numiti si revocati in mod liber de adunare.
- Puterea legislativului asupra executivului poate merge pana la anularea
deciziilor luate de executiv
Trasaturile unui astfel de regim se regasesc potrivit unei opinii majoritare numai
in constitutia franceza.Aceasta constitutie nu a fot niciodata aplicata.
Acest regim a fost intalnit si in Elvetia si in statele socialiste unde toate organele
sunt subordonate fata de unul de varf.

80.Cetatenia europeana
Cetatenia europeana a fost instituita prin Tratatul de la Maastricht, semnat in
1991 si este reglementata in articolele 18-25 din Tratatul de functionare a UE. Ea nu
inlocuieste cetatenia nationala, ci o completeaza;deciziile unui stat membru in
materie de cetatenie trebuie respectate de celelalte state membre.
Drepturile unui cetatean al Uniunii(art.20 TFUE):
a)dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre(cu anumite
limitari si conditii)-nu implica automat si intrarea intr-un raport de munca;
b)dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European si la alegerile locale in
statul membru in care isi are resedinta in aceleasi conditii ca cetatenii acelui stat;
c)dreptul la protectie diplomatica si consulara din partea oricarui stat membru, pt
persoana aflata intr-o tara in care statul sau de cetatenie nu are reprezentante
diplomatice sau consulare;
d)dreptul de a inainta petitii Parlamentului European si de a se adresa
Ombudsmanului European;
e)dreptul de acces la documentele si institutiile Uniunii.

81.Drepturi si libertati fundamentale:notiune si clasificari

Pt definirea acestor concepte trebuie sa luam in considerare ca sunt:
a)drepturi subiective;
b)drepturi esentiale pt cetateni;
c)datorita importantei lor sunt inscrise in acte deosebite, cum ar fi declaratii de
drepturi, legi fundamentale.
Drepturile fundamentale sunt definite ca acele drepturi consacrate de Constitutie
si care sunt determinante pentru statutul juridic al cetateanului. Anumite drepturi
subiective, datorita importantei lor, sunt selectate pe criteriul valoric si inscrise ca
drepturi fundamentale. Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru
cetateni,pentru viata, libertatea, personalitatea lor. Caracterul de drepturi esentiale il
dobandesc in raport cu conditiile concrete de existenta ale unei societati. Un drept
71

subiectiv poatefi considerat esential si deci fundamental intr-o societate data, dar isi
poate pierde acest caracter in alta societate. Drepturile fundamentale pot fi explicate
numai daca sunt analizate in interdependenta lor cu celelalte fenomene, indeosebi cu
realitatile economice, sociale si politice din fiecare tara.
Clasificare:

a) drepturi care au drept obiect ocrotirea persoanei umane si a vietii ei

private fata de orice amestec din afara: dreptul la viata si la integritate
fizica si psihica, libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului si resedintei,
secretul corespondentei si a celorlalte mijloace de comunicare, libertatea
constiintei, dreptul la informative

b) drepturi social-economice: dreptul la munca, dreptul la ocrotirea sanatatii,

dreptul la greva dreptul la proprietatea privata, dreptul de mostenire, dreptul la
invatatura, dreptul celui vatamat intr-un drept al sau de o autoritate publica,
liberul acces la justitie.

c) drepturi politice: dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative

locale sau nationale, de a vota in cadrul referendumurilor

d) drepturi social-politice:libertatea de exprimare, libertatea cultelor, libertatea

intrunirilor, libertatea de asociere, dreptul de petitionare.

82. Restrangerea exercitiului unor drepturi

Restrangerea exercitiului unor drepturi art. 53 Constitutie
-numai cu titlu de exceptie, numai conditionat si numai prin lege
Legea poate face acest lucru numai daca se impune, in urmatoarele situatii:
- apararea securitatii nationale, a ordinii publice, a drepturilor si libertatilor
cetatenesti
- prevenirea unei calamitati naturale, a unui dezastru
Pentru ca restrangerea sa poata opera trebuie sa fie necesara intr-o societate
democratica, constituind astfel (necesitatea) un element de referinta in analiza
particulara a fiecarei situatii in parte.
Analiza va fi realizata fie de legiuitor (atunci cand va adopta astfel de masuri), fie
de judecatorul constitutional (cand va trebuie sa controleze constitutionalitatea unei
astfel de masuri).
Aceasta masura nu poate aduce atingere drepturilor si libertatilor, ci trebuie sa se
limiteze doar la conditiile lor de realizare in concret.

83. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica

Drept fundamental din categoria drepturilor garantii.
72

Presupune raspunderea autoritatilor publice pt vatamarile produse cetateanului

prin incalcarea drepturilor si libertatilor acestuia.
Aceasta raspundere apare in 3 situatii:
a) Cand este emis un act administrativ ce vatama o persoana (toate actele
administrative emise de autoritatile publice, fara deosebire de natura lor juridica nu
intra aici legile sau hotararile unor judecatori in spetele solutionate de acestia)
b) Cand nu se solutioneaza in termen legal, o cerere a unei persoane ( De
exemplu este depasit termenul legal, sau pur si simplu autoritatea publica tace, nu
raspunde la cerere.)
c) Cand prin erori judiciare in procesele penale se produc prejudicii.
Repararea prejudiciului presupune 3 etape:
1. Recunoasterea dreptului
2. Anularea actului
3. Repararea pagubei
Cetatenii nu trebuie sa probeze vinovatia functionarului public, ci sa arate ca prin
actul emis, i s-a adus un prejudiciu. Trebuie demonstrata legatura de cauzalitate.
Organul care solutioneaza acest tip de litigiu este cel competent, potrivit legii.

84. Indatoririle fundamentale

1. Fidelitatea fata de tara cei cu functii publice (militari, judecatori) depun
juramant de fidelitate.
2. Apararea patriei apartine tuturor cetatenilor, barbati, femei, fara nicio
deosebire (religie, origine etnica, etc).
- Calcarea juramantului militar, tradarea de patrie, trecerea de partea inamicului
crime grave ce sunt pedepsite.
- Presupune satisfacerea obligatiilor militare.
- Inainte aceasta obligatie le revenea barbatilor intre 20 si 35 de ani. Dupa
revizuire Constitutia prevedea ca o lege organica va reglementa acest aspect
(indatoririle vor reveni atat barbatilor cat si femeilor.
- Constitutia a mentinut varsta de 20-35 de ani. Exceptie in cazul voluntarilor.
3. Contributiile la cheltuielile publice
- Plata de impozite + taxe
- Se refera la orice cheltuieli publice, nu doar cele legate de constituirea
veniturilor bugetului de stat.
- Principiul egalitatii in materie fiscala face referire la principiul
proportionalitatii si al echitatii in materie fiscala, repartizarea formal-egalitara a
obligatiilor fiscale, si la asezarea justa a sarcinilor fiscale.
- Alineatul (3) interzice stablilirea oricaror alte prestatii in afara celor expres
prevazute de lege, in afara de situatiile exceptionale (catastrofe naturale, stari
exceptionale).
4. Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si obligatiilor
- Incumba tuturor locuitorilor din Romania
- Obligatia de a nu incalca drepturile si libertatile celorlalti.

73

85. Sistemul electoral si scrutinul

Sistem electoral institutie a dreptului constitutional.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in
sfera desemnarii reprezentantilor poporului.
Aceste norme stabilesc drepturile electorale ale cetatenilor, garantiile acestora,
modul de scrutin, etapele + desfasurarea alegerilor, dar si stabilirea rezultatelor
alegerilor + atribuirea mandatelor.
Drepturile electorale sunt drepturi politice (de ex dreptul de a alege si de a fi
ales)
Caracteristici Vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat.
Universal
- Este opus votului selectiv (cenzitar si capacitar)
- Cenzitar
- Censul pe avere existenta unei averi minime pt a putea vota
- Censul de sex inlatura femeile de la vot
- Censul pe varsta implinirea unei varste exagerat de ridicate fata de varsta
majoratului. (de ex 30-40 de ani)
- Votul capacitar presupune un anumit grad de instructie al alegatorului.
Egal
- Principiul egalitatii in drepturi.
- Fiecare cetatean are dreptul la un singur vot pt alegerea aceleiasi autoritati
publice.
- Nu exista vot plural sau vot multiplu.
- Nu exista colegii electorale formate pe criteriul averii/profesiei (care ar duce la
inegalitatea votului).

Direct
Exprimarea personala a dreptului de vot, si nu prin reprezentant
Secret Votul este secret.
Liber exprimat fiecare cetatean are libertatea de a vota sau nu.

Dreptul de a fi ales Pentru a exercita aceste drept, persoana trebuie sa

indeplineasca conditiile pt a putea participa la un partid politic.
odata cu aderarea la UE, cetatenii pot fi alesi si pt Parlamentul European.
Clasificarea sistemelor electorale si a modurilor de scrutin
Scrutin: Modalitatea in care alegatorii desemneaza deputatii, senatorii,
consilierii, etc
Reprezinta principalul criteriu de clasificare a sistemelor electorale.
Exista doua sisteme electorale: cel majoritar si cel proportional, dar pot exista
si sisteme mixte.
Sistemul majoritar:
- In acest sistem sunt alesi candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi.
- Din primul tur se aleg candidatii cu cel mai mare numar de voturi
74

- Se organizeaza si un al doilea tur, intre candidatii care au obtinut un nr minim

de voturi stabilit de lege.
Sistemul reprezentarii proportionale:
- Consta in atribuirea mandatelor proportional cu nr de voturi obtinute de fiecare
candidat sau lista de candidati.
- Se intalneste in Franta, Germania, Elvetia, Austria, etc.
Sisteme mixte:combina sistemul majoritar cu cel porportional.
Categorii de scrutin:
Scrutin uninominal:
- Desemnarea unui singur candidat al fiecarui partid intr-o circumscriptie
electorala.
- Delimitarea circumscriptiilor electorale se face in asa fel incat acestea sa aiba
un nr aproximativ egal de locuitori, iar teritoriul tarii impartit in atatea circumscriptii
cate mandate exista in competita electorala.
- Cel ales reprezinta intreg poporul si nu doar pe alegatorii din circumscriptia
unde a castigat alegerile.
- Acest tip de scrutin creeaza o majoritate parlamentara stabila.
Scrutinul de lista:
- Alegatorul isi exprima optiunea pt o lista de candidati propusa de fiecare
partid.
- Nu presupune o decupare speciala a circumscriptiei electorale.
- Este de doua feluri: cu liste blocate si cu liste deschise.
- In cazul listelor blocate nu este permisa interventia din partea alegatorului
- In cazul listelor deschise alegatorul are posibilitatea de a modifica sau chiar a
alcatui lista.
Organizarea + desfasurarea alegerilor
Circumscriptia electorala -> Unitate administrativ teritoriala judet.
Colegii uninominale -> Subunitati ale unei circumscriptii electorale este
atribuit un singur mandat.
Numarul de mandate pentru fiecare circumscriptie electorala se stabileste in
functie de norma de reprezentare, care este numarul de cetateni reprezentati de un
deputat sau senator.
Norma de reprezentare pt alegerea Camerei Deputatilor: Un deputat reprezinta
70.000 de locuitori.
Pentru alegerea Senatului: Un senator reprezinta 160.000 de locuitori.
Un element important al organizarii si desfasurarii alegerilor sunt registrele
electorale si listele electorale.
Registrele electorale
- baza de date in care sunt inscrisi toti cetatenii ormani, inclusiv cei cu domiciliul
in strainatate, si care au drept de vot.
- Datele care se inscriu in Registrul electoral:
a) Data nasterii
b) CNP
c) Tara de domiciliu
d) Adresa de domiciliu/resedinta
e) Seria + nr C.I. sau cartii de alegator.
75

Listele electorale
Totalitatea cetatenilor cu drept de vot inscrisi in Registrul electoral
Fiecare alegator inscris intr-o singura lista electorala permanenta.
Cartea de alegator
Cetateanul isi exercita dreptul de vot pe baza acestei carti.
Un alegator nu poate primi decat o singura carte de alegator.

Autoritatea Electorala Permanenta

Institutie administrativa care asigura aplicarea unitara a dispozitiilor legale
privind organizarea si desfasurarea alegerilor.
Perioada electorala desemneaza intervalul de timp care incepe la data aducerii
la cunostinta publica a zilei alegerilor si se incheie odata cu comunicarea oficiala a
rezultatului scrutinului.
Autoritatea Electorala Permanenta asigura buna desfasurare a alegerilor in
toate sectiile de votare.
Birourile electorale
Prin intermediul acestora au loc activitatile legale de organizare si desfasurare
a alegerilor.
Sunt alcatuite numai din cetateni cu drept de vot.
Candidatii si rudele acestora nu pot face parte din birourile electorale.
Exista 3 categorii de birouri
- Biroul Electoral Central
- Birouri electorale de circumscriptie
- Birouri electorale ale sectiilor de votare

Sectiile de votare se organizeaza in vederea desfasurarii operatiunilor

electorale legate direct de exercitarea dr de vot.
Candidaturile
- Dreptul de a propune candidaturi apartine partidelor politice (competitori
electorali).
- Nu se admit liste de candidati independenti.
- Nu pot candida persoanele care nu indeplinesc conditiile art 37 din constitutie
pt a fi alese (incompatibilitatile)
Campania electorala
- Perioada in care partidele isi desfasoara activitati specifice de promovare a
programului si candidatilor lor, in scopul formarii si orientarii optiunii electoratului.
- Candidatii, si partidele politice au libertatea sa-si exprime opiniile in mod liber
si fara nicio discriminare, prin mitinguri si adunari.
Desfasurarea votarii
76

- Votarea se desfasoara intr-o singura zi, care poate fi doar duminica, intre orele
7-21.
- Toate masurile pt buna desfasurare sunt luate de birourile electorale.
- Procedura (Alegatorii vin cu buletinul, semneaza in lista electorala speciala,
voteaza in cabina, etc, etc, etc).
Stabilirea rezultatelor
- Dupa incheierea votarii, se numara voturile. (in fiecare birou electoral al
sectiilor de votare)
- Se fac tabele, in care se noteaza nr de voturi ale fiecarui candidat, precum si
voturile nule.
- La nivelul Biroului electoral de circumscriptie, dupa primirea dosarelor si
proceselor-verbale, acest birou incheie cate un proces-verbal referitor la voturile
exprimate pt fiecare partid politic, alianta, sau candidat.
- La nivelul Biroului Electoral Central aceeasi procedura, dar se stabileste si
care aliante, partide indeplinesc pragul electoral. (adica cine merge mai departe si
cine iese afara)
Atribuirea mandatelor
Atribuirea mandatelor de deputat si de senator se face in doua etape:
- In prima etapa, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat
candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a intrunit pragul electoral si
care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care
au candidat.
- In a doua etapa, de alocare pe colegii, biroul electoral de circumscriptie va
intocmi, o lista ordonata cu toti candidatii care nu li s-au atribuit mandate in prima
etapa.
Atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei
- La primul tur de scrutin, birourile electorale trimit procesele-verbale Biroului
Electoral Central.
- Acesta la randul lui incheie un proces-verbal,care cuprinde toate informatiile
referitoare la voturi.
- La al doilea tur, se urmeaza aceeasi procedura, si este ales candidatul care a
intrunit cel mai mare nr de voturi.
- Procesul-verbal pt fiecare tip de scrutin se inainteaza impreuna cu dosarele
birourilor electorale de circumscriptie Curtii Constitutionale, in termen de 24 de h de
la inregistrarea ultimului dosar.
- Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor in presa si in Monitorul
Oficial al Romaniei

86. Functiile Parlamentului:

a)LEGISLATIVA:
cea mai importanta; e unica autoritate legiuitoare
77

 pot participa la adoptarea legilor si alte autoritati sau persoane (Guvernul,

Presedintele sau cetatenii), in etapa initiativei legisaltive sau a promulgarii legilor
posibilitatea derogarii legislative sau a adoptarii unor ordonante de urgenta (in
absenta unei legi de abilitare), in ambele cazuri de Guvern, sub controlul
Parlamentului
legea are forta juridica suprema in ierarhia actelor normative si e adoptata
printr-o procedura speciala
b)
DE CONTROL:
Controleaza activitatile celorlalte autoritati publice, cum la randul lui e supus
unui control sau anumitor modalitati de influentare din partea CCR, Presedinte sau
Guvern
i. Mijloace de control a Guvernului:
o Acordarea votului de incredere; aproba lista Guvernului si programele de
guvernare
o Motiune de cenzura-il poate demite; initiata de un sfert din numarul deputatilor
si al senatorilor, adoptata cu majoritate calificata
o Informare-Camerele si comisiile pot solicita, prin presedintii lor, autoritatilor
publice orice informatii sau documente considerate necesare activitatii lor
o Intrebari si interpelari-Guvernul+membrii sunt obligati sa raspunda intrebarilor
o Adoptarea unei legi de abilitare si aprobarea ordonantelor
o Cererea de incepere a urmaririi penale impotriva membrilor Guvernului, pentru
faptele savarsite in exercitiul functiei lor
o Prin Comisiile permanente pot initia anchete, cu acordul Camerei sau al Biroului
permanent (in cazul Senatului); Camerele pot decide si constituirea unor comisii de
ancheta speciale;obiectul anchetei-activitatea Guvernului sau a altor autoritati
executive
ii. Control asupra activitatii Presedintelui:
o Din stipularea obligatiei de a instiinta sau consulta Parlamentul sau de a cere
aprobarea pentru exercitarea anumitor atributii. Exemple: consulta Parlamentul
inainte de referendum national; aprobare prealabila pentru mobilizarea generala sau
partiala a armatei; mesaj prezidential pentru informare in legatura cu masurile
adoptate in vederea respingerii unei agresiuni armate impotriva Romaniei
o Posibilitatea suspendarii cu majoritatea celor 2 Camere, reunite in sedinta
comuna, cu avizul CCR, la cererea minim 1/3 deputati si senatori
o Posibilitatea de a puner sub acuzare pentru inalta tradare
c) GUVERNAMENTALA
Determina politica externa, asigura echilibrul financiar si numeste,
desemneaza, alege sau avizeaza anumite persoane in functii sau demnitati publice
Atributii:
Acordarea votului de incredere listei Guvernului si programului de guvernare
propus
78

 Motiunea de cenzura- Guvernul poate fi demis si in imprejurari din care nu

reiese culpa lor, mai exact din pierderea increderii fata de capacitatea lor
Numirea in anumite functii sau demnitati publice: ex 6 din cei 9 judecatori
CCR, cei 15 membri ai CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) si membrii Curtii de
Conturi sau directorul SRI
Ratificarea tratatelor internationale
Adoptarea legilor bugetului de stat si a bugetului de asigurari sociale de stat

79