CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 - Analiza dinamicii ofertei si cererii pentru serviciul de educatie

1.1.Analiza ofertei de scoli postliceale si de maistri
1.2.Analiza cererii de elevi inscrisi in scoli
Capitolul 2 Corelatie intre gradul de dezvoltare economico-sociala si evolutia
serviciului de educatie prin calcularea coeficientiilor Sperman si Kendall
2.1.Coeficientul de corelatie Sperman
2.2.Coeficientul de corelatie Kendall
Capitolul 3 Previziunea serviciului de educatie-Numar scoli postliceale
3.1.Previziune folosind metoda sporului mediu
3.2.Previziune folosind metoda indicelui mediu de dinamica
3.3.Previziune folosind metoda trendului liniar
3.4.Previziune folosind metoda trendului liniar pentru 3 ani
Concluzii
Bibliografie

INTRODUCERE

Educaia este o cultur a caracterului, o obinuin contra naturii, dar i singura care-i
distinge pe oameni. Este o art, care face s treac contientul n subcontient, este un fapt al
colii, i al unei virtui, pe care o pori cu tine.
Aceasta are urmtoarele caracteristici: pune accent pe oameni, urmrete dezvoltarea unor
caliti umane i explorarea orizonturilor, este orientat predominant spre pregtirea pentru via,
are n vedere, cu precdere, ntrebri asupra existenei, vizeaz cu precdere dezvoltarea unei
stri sau a unei structuri atinse, finalitatea n educaie mbin viziunea pe termen scurt cu cea pe
termen lung. Activitatea educaional este dinamic i flexibil n acelai timp, iar educaia
stimuleaz idealul fiinei umane exprimat prin a fi i a deveni.
Dup absolvirea nvmntului gimnazial, copii au posibilitatea s-i continue
studiile n liceu sau se orienteaz spre nvmntul secundar profesional i mediu de
specialitate, care ofer posibilitatea alegerii profesiei sau specialitii n funcie de interesele
i capacitile individuale.
Finanarea nvmntului se realizeaz din urmtoarele surse: bugetul statului (central sau
local), surse ale populaiei, ale ntreprinderilor destinate aciunilor de nvmnt i educaie
(transport, rechizite, uniforme), donaii, sponsorizri, venituri proprii ale instituiilor de
nvmnt (activ de cercetare, nchirieri, taxe de colarizare etc.) i alte resurse externe (ajutoare
nerambursabile, credite externe acordate de instituiile financiare externe). nvmntul se
finaneaz pe 3 categorii principale de instituii: nvmnt primar i gimnazial, nvmnt
liceal/ secundar i nvmnt superior.
In rile dezvoltate i n cele n curs de dezvoltare exist dou tipuri de uniti de nvmnt:
publice (care n cea mai mare parte sunt finanate de stat) i particulare/ private (care pot fi
independente sau parial subvenionate de stat). nvmntul privat este supus controlului
statului i se conformeaz reglementrilor oficiale privind numrul i pregtirea cadrelor
didactice, organizarea nvmntului, datele i structura examenelor. n nvmntul superior
exist, n general, un numr redus de instituii private
Educaia este unul dintre sistemele pe care toat lumea le consider de maxim importan,
prima investiie n viitorul societii. Acest unison are, ns, foarte multe variabile atunci cnd
este observat realitatea din teren, mai exact susinerea concret acordat de state pentru
fructificarea acestei preioase investiii i metodele aplicate pentru obinerea rezultatelor
scontate.
Unele date vin s confirme c educaia mondial are repere diferite chiar fa de trecutul
apropiat. UNESCO atrage atenia c, la nivelul anului 2010, peste 60 de milioane de copii au
rmas n afara sistemului de nvmnt, iar n 2012, 31 de milioane de elevi au abandonat coala

CAP 1. ANALIZA DINAMICII OFERTEI SI CERERII

PENTRU SERVICIUL DE EDUCATIE
1. ANALIZA OFERTEI DE LICEE

Indicatori absoluti ( Nr. licee )

Anii

De nivel

2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013

yi
1444
1638
1643
1615
1606

Indicatori relativi (%)

Modificari absolute Indicele dinamicii Ritmul de crestere

i/1

i/i-1
0
194
199
171
162

194
5
-28
-9

Ii/1

Ii/i-1

100
113.4
113.8
111.8
111.2

Ri/1
113.4
100.3
98.3
99.4

Ri/i-1
0
13,4
13,8
11,9
11,2

Indicatori medii
Calculati din valori Calculati din valori
absolute
relative(%)

13,4
0,3 1589,2
-1,71
-0,56

40,5

102,6 %

Valoarea procentuala -0,56% reprezinta cresterea nr. de licee in anul 2012/213 fata de
anul 2011/2012.
Valoarea procentuala 11,9% reprezinta cresterea sau scaderea nr. de licee in anul
2011/2012 fata de anul de baza 2008/2009.
Analizand serviciile de educatie folosind indicatorul ofertei nr. total licee in Romania
pentru 5 ani(2008/2009-2012/2013) se constata urmatoarele:
-

Numarul mediu de licee a fost de 1589;

Sporul a fost in crestere cu 40,5 unitati;

Indicele mediu a avut valoare supraunitara 102,6%;

Ritmul a fost in crestere cu 2,60%;

Acest lucru se intampla pentru ca cererea pentru serviciile de educatie este in crestere
datorita factorilor economici.

2,60%

Numarul de licee
900000
850000
800000
750000
700000
2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013

2. ANALIZA CERERII DE ELEVI INSCRISI IN LICEE

Indicatori absoluti
Copiii inscrisi in licee

Indicatori relativi (%)

Indicatori medii

Anii
De nivel

2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013

yi
784361
837728
866543
888768
831810

Modificari absolute Indicele dinamicii Ritmul de crestere

i/1
0
53367
82182
104407
47449

i/i-1
53367
28815
22225
-56958

Ii/1
100
106.8
110.5
113.3
106.0

Ii/i-1

Ri/1
106.8
103.4
102.6
93.6

Ri/i-1
0
6.9
10.5
13.3
6.04

6.8
3.4
2.6
-6.4

Calculati din valori Calculati din valori

absolute
relative(%)

841.9

11862.3

101.4%

Valoarea procentuala -6,4% reprezinta scaderea nr. de elevi inscrisi in licee in anul 2012/2013 fata
de anul 2011/2012.
Valoarea procentuala 13,3% reprezinta cresterea nr. de elevi inscrisi in licee in anul 2011/2012
fata de anul de baza 2008/2009.
Analizand serviciile de educatie folosind indicatorul cererii nr. total elevi inscrisi in licee in
Romania pentru 5 ani (2008/2009-2012/2013) se constata urmatoarele:
-

Numarul mediu de nr. copii inscrisi in crese a fost de 842;

Sporul a fost in crestere cu 11862% elevi;

Indicele mediu a avut valoare supraunitar de 101,4%;

Ritmul a fost in crestere cu 1,40%

1.4%

Acest lucru se intampla pentru ca oferta pentru serviciile de educatie este in creste datorita
factorilor economici.

Copiii inscrisi in licee

900000
880000
860000
840000
820000
800000
780000
760000
740000
720000
2008/2009

2009/2010

2010/2011

2011/2012

2012/2013

CAP. 2 CORELATIE INTRE GRADUL DE DEZVOLTARE

ECONOMICO-SOCIALA SI EVOLUTIA SERVICIULUI DE
EDUCATIE PRIN CALCULAREA COEFICIENTIILOR
SPEARMAN SI KENDALL

1 COEFICIENTUL DE CORELATIE SPEARMAN

Regiuni
Brasov
Braila
Buzau
Harghita
Covasna
Total

Nr.elevi inscrisi
Populatie (x) in licee in anul rx ry (rx-ry)2
2012/20013 (y)
599706
354043
475983
323820
221419

18432
12301
17700
12879
7646

1
3
2
4
5

1
4
2
3
5

0
1
0
1
0
2

Sp = 1- 6*2
= 1- 12
2
5*(5 -1)
120

1-0,1 = 0,9

Coeficientul de 0,9 cu valoare apropiata de 1 arata ca intre cei doi indicatori populatie / elevi
legatura este puternica si influentabila.

2 . COEFICIENTUL DE CORELATIE KENDALL

Regiuni

ry

Brasov
Braila
Buzau
Harghita
Covasna
Total

1
4
2
3
5

Pi Qi
4
1
2
1
0
8

0
2
0
0
0
2

Pi=Numarul de ranguri superioare rangului dupa y,in ordinea stricta din tabel
Qi=Numarul de ranguri inferioare rangului dupa y,in oridinea stricta din tabel
S= Pi Qi= 8-2=6
K=

CAP. 3 PREVIZIUNEA SERVICIULUI DE EDUCATIE

1 Previziunea prin sporul mediu a ofertei de licee

Anii
2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013
Total

yi (numarul)
1444
1638
1643
1615
1606

i=y1+ * ti

(yi -i)2

1444

1
2
3
4

1484.5
1525
1565.5
1606

23562.3
13924
2450.3
0
39936.5

ti

Din datele anterioare cunoastem media =1589.2 si sporul mediu =40.5I

= 39936,5 = 7987,3 = 89,37
5
V = * 100 = 89,37 * 100 = 6,00 % > 5 % => aceasta metoda nu ajusteaza bine seria de date

1589,2

2 Previziunea prin trendul linear a ofertei de licee

Anii

yi (numarul)

2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013
Total

1444
1638
1643
1615
1606

yi *ti

ti2

-2888

1529

7225

-1
0
1
2

1
0
1
4
10

-1638
0
1615
3212
301

1559.1
1589.2
1619
1649

6225.2
2894.4
18.5
1883.6
18246.7

=30.1

=60.41
v=3.80% < 5% => previziune corecta prin metoda trendului linear

3. PREVIZIUNE FOLOSIND INDICELE DE DINAMICA

Anii
2008-2009
2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2013
Total

yi(numarul) ti yi =y1 * I
1444
1638
1643
1615
1606

0
1
2
3
4

(yi -i)2

-2

=a+b*ti

a = 1589.2
b=

ti

(yi-yi)

1444
0
1481.54 24479.7
1520.06 15114.24
1559.58
3071.4
1600.13
34.45
42699.8

 = 92.41
v=5.81 % > 5% => aceasta metoda nu ajusteaza bine seria de date

4.Previziune folosind trendul liniar pentru 3 ani

Anii

ti a+b*ti

2013-2014 5
2014-2015 6
2015-2016 7

1739.8
1769.8
1799.9

Previzionand seria de date prin metoda trendului linear se observa o situatie pozitiva pentru
unitatile de invatamant liceal fata de anul de baza analizat de aproximativ 25 %. In anul 2016
vom avea 1800 de licee conform previziunii trendului linear.

CONCLUZII

Cresterea complexitatii civilizatiei moderne si contemporane, exigentele participarii active si

responsabile a tuturor membrilor speciei umane la noua lume au generat preocupari din ce in
ce mai ample si mai concentrate, consacrate analizei limitelor obiective si subiective ale
educatiei contemporane si perspectivelor evolutiei sale.
In aceste conditii, este explicabila preocuparea, aproape generalizata la scara mondiala, de
reformare a educatiei, de dezvoltare si punere de acord a ei cu configuratia stadiului actual de
dezvoltare si cu tendintele evolutiei viitoare a societatii si civilizatiei umane.
Evolutia actuala si viitoare a lumii este influentata si va fi din ce in ce mai marcata de rapida
dezvoltare si extindere a noilor tehnologii informationale, de comunicare in masa, care afecteaza
natura muncii si determina inlocuirea anumitor tipuri de munca umana de catre masini, ceea ce
se va reflecta in radicale transformari ale profesiunilor si mobilitatii profesionale si in tipurile de
abilitati si de competente necesare pentru exercitarea lor.
Analfabetismul a ncetat s mai fie o plag exclusiv n rile subdezvoltate: n zone din
America de Sud sau Europa se ating rate duble fa de unele state africane (aici putem remarca
faptul c Romnia, fost premiant a sistemului educaional nu cu multe decenii n urm, este
astzi pe locul patru n Uniunea European la abandon colar i pe locul doi n Europa central i
de est la analfabetism)
In consens cu noile evolutii, societatile actuale trebuie sa devina din ce in ce mai mult
"societati inclusive", capabile sa asigure posibilitati egale de acces la invatarea de calitate pe
parcursul intregii vieti tuturor membrilor lor.

BIBLIOGRAFIE
1. Economia serviciilor : probleme applicative, Ioncica, Maria, Bucuresti : Uranus , 2006
2. Economia serviciilor. Abordari teoretice si implicatii practice, Ioncica Maria, Bucuresti :
Uranus , 2006
3. https://statistici.insse.ro/shop/
4. http://biblioteca.regielive.ro/referate/psihopedagogie/noi-tendinte-in-educatie-82089.html
5. http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Ianuarie/Puchin%20Alina%20Elena%20%20Calitatea%20in%20invatamant%20si%20educatie/Rezumat%20final%20completat.pdf
6. http://didu.ulbsibiu.ro/myself1/xresurse/resurse/r_1501209323916_Economia_serviciilor/1/Economia_serviciilor.pdf