Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Caracterizare generala a margarinei..
Prezentare produs si importanta margarinei in alimentatie.
Apartenenta margarinei la o grupa de produse
Materii prime necesare pentru producerea margarinei..
Directii de prelucrare a materiilor prime
Procesul tehnologic.
Caracteristici de calitate..
Modalitati de ambalare/etichetare/depozitare ale margarinei
Caracterizarea pietei produsului margarina.
Schema de punctaj
Fisa individuala de analiza senzoriala..
Fisa centralizatoare...
Concluzii...
Bibliografia
Introducere:
Acest studiu de caz va avea ca tema analizarea si prezentarea intr-un mod cat
mai complet al produsului alimentar margarina. In cadrul acestei lucrari vom
discuta despre aspectele generale precum si cele particulare ale ale margarinei
propunandu-ne astfel sa aducem un aport de cunostinte orcarui cititor interesat de
partile bune si cele mai putin bune ale consumului de margarina.
Introducerea acestui aliment in lista de produse alimentare a avut loc relativ
recent (in comparatie cu alte produse alimentare consacrate precum untul), in anul
1869 in Franta. Aceasta prima forma de margarina tartinabila, asemanatoare cu
cea pe care o putem in magazine astazi, era obtinuta din amestecarea seului de vita
cu lapte. Aparitia acesui produs a fost raspunusl chimistului francez Hippolyte
Meges-Mouries la provocarea imparatului Louis Napoleon al 3-lea de a gasi un
substitut alimentar pentru unt.
In acceptiunea larga, margarina ne este cunoscuta sub forma unui bloc albgalbui in general de dimensiuni reduse 100-400grame cu o proprietate esentiala:
tartinabilitatea. Aceasta se obtine prin procesarea de uleiuri vegetale prin diferite
procedee si ajunge la stare lichida clara sau precipitata in jurul temperaturilor de 50
si 65 grade Celsius, fiind mereu stabila la temperatura de refrigerare 0-4 grade
Celsius sau temperatura ambientala.
Spre deosebire de unt care necesita un intreval de timp din momentul in care este
scos din frigider pana cand il putem intinde pe o felie de paine, margarina are
avantajul imediat de a putea fi intinsa fara dificultate imediat dupa ce a fost scoasa
din spatiul de depozitare.
Fiind in prezent unul dintre cele mai comercializate produse sintetice, este
oarecum normal faptul ca exista numeroase pareri vis--vis de aportul daunator sau
benefic asupra organismului uman.In prezent desi exista o diferenta de pret in
favoarea margarinei fata de unt, contrar scepticilor si controverselor din ce in ce
mai multi romani consuma acest produs mai ales dupa anii 90vanzarile de
margarina au cunoscut un trend ascendent cu mici exceptii pana in zilele noastre.
In prezent, un lucru comun tuturor producatorilor de margarina esta acela ca
incearca mereu sa o optimizeze, sa aduca ceva nou, sincronizand produsul lor cu
nevoile societatii in care traim. Astfel se pot observa felurite adaosuri de vitamine
(A,D,E,C s.a), adaosuri de acizi grasi esentiali precum omega3 si chiar adaosuri de
alte produse alimentare precum laptele, untul, verdeturi s.a.
In ceea ce priveste importanta margarinei in alimentatia zilnica, trebuie
mentionat ca untul in mod incontestabil nu poate fi substituit total de produse
similare precum margarina, dar totusi trebuie luat in considerare numarul din ce in
ce mai mare de persoane cu intoleranta la lactoza si cu precadere pe cel al
persoanelor cu control sever al aportului de lipide. In acest caz o margarina cu
continut mai redus de grasime, gama margarinelor light ce au un continut rificat
de apa si nu contin sare. Ca orice alt produs cu continut de grasimi si acizi grasi,
este esential pentru functionarea corecta a organismului in ansamblul sau dar se
Acestea sunt alimentele cu cel mai mare aport energetic si reprezinta cea mai
importanta sursa de lipide din alimentatie. De asemenea, grasimile alimentare
asigura acizii grasi esentiali si contribuie la absorbtia vitaminelor liposolubile.
In general continutul de grasimi in ceea ce priveste margarina de uz larg variaza
intre valorile de 40-65% in produsul finit, dar acestea pot varia intre 10-90% in
functie de adaosurile folosite sau procesul tehnologic. Acest continut se poate
diviza in 2 categorii, grasimi nesaturate(lichide in mediul ambiental) si grasimi
saturate (solide in mediul ambiental).
Uleiul de palmier
TIP DE MARGARINA
VALOARE
GRSIMI DIN
ENERGETIC COMPOZIIE [%]
[kcal/100g]
640-725
- total: 70-85
- saturate 50-60
- nesaturate 20-25
- acizi TRANS 11-13
- total: 80
- saturate 65
- nesaturate 25
- acizi TRANS 6
- total: 17-44
- saturate 9-30
- nesaturate 8-14
- acizi TRANS 2-5
160-400
- total: 70
- saturate 60
- nesaturate 10
- acizi TRANS 3
Procesul tehnologic:
Uleiuri/Grasimi
Rafinare(uscare)
Dezodorizare
Faza apoasa
Masa ulei
Faza grasa
Emulsionare
Pasteurizare
Hidrogenare
Margarina
Caracteristici de calitate:
Piata margarinei din Romania este una foarte competitiva, desi intalnim un
numar mic de producatori, oferta sortimentala este una foarte variata.
Lista cu producatorii si gamele acestora prezente in Romania in anul 2014:
- Unilever South Central Europe S.A:
Margarina Delma, Margarina Rama, Margarina Becel, Margarina Rama
Yoghurt, Margarina Rama Maestro.
- SC Orkla Foods Romania S.A:
Margarina Unirea, Margarina Carrefour.
- SC Elengance Group SRL
Margarina cu unt Untar.
- Carrefour Romania S.A:
Margarina Delma Sandvis, Margarina Wiesana zi de zi, Margarina Linco,
Margarina Linco Apetit, Margarina Wiesana Light.
- SC Billa SRL:
Margarina Frushtuck buna dimineata, Margarina Clever Light.
- SC Lidl Romania SCS:
Margarina Promienna, Margarina Promienna Light, Margarina Promienna
Soleil, Margarina Promienna Activita, Margarina Promienna Gold.
Una dintre cele mai prestigioase marci de margarina din Romanaia este Rama.
Desi implicata in numeroase scandaluri mediatice in urma cu cativa ani, ramane in
continuare alegerea favorita a romanilor.
Datorita folosirii de tehnologii noi de procesare a materiilor prime, margarinele
Rama prezinta toate proprietatile unei margarine de calitate, in comparatie cu
branduri-le concurente precum Linco sau Unirea care contin grasimi hidrogenate si
nu au trecut la noile tehnologii de prelucrare (interesterificare) gustul este net
superior si produsul mult mai sanatos si prietenos cu organismul. Desi diferenta de
pret este inca substantiala intre unt si margarina, nu mai reprezinta un motiv atat de
bun ca in anii 50 de a acumpara margarina, insa din ce in ce mai multi romani
agreaza varianta vegetala a untului la micul dejun in fiecare dimineata.
De asemenea margarina Rama are numeroase sortimente de margarina, chiar si
vestitele cuburi Rama Maestro, special concepute pentru creme si patiserie, ce
incurajeaza gospodinele sa incerce noi retete chiar la ele acasa.
Concluzii:
In opinia noastra, atata timp cat aceasta este de calitate, margarina este un
produs revoluionar care a schimbat istoria, industria alimentar i viaa oamenilor.
Ea reprezint o sursa bun i accesibil pentru vitamina A, D i E. Acest produs,
margarina, a aprut n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, pe cnd resursele
deunt erau foarte limitate i inaccesibile, astfel nct n secolul XXI exist diferite
sorturi de margarin, numeroase firme productoare, cu o gam larg de reete i o
gam variat de arome. Astfel s-a ajuns ca piaa romneasc de unt este de cinci ori
mai mic dect piaa de margarin. De-a lungul timpului margarina s-a dovedit un
adversar foarte abil, i a acaparat un numr foarte important de clieni. n prezent
majoritatea romnilor consum margarin n loc de unt. Productorii de margarin
atac piaa cu produse noi i oferte generoase, iar productorii de unt propun
alternative precum crema de unt, mai uoar i mai tartinabil.La mai mult de un
secol de la descoperirea sa, privind de-a lungul anilor, putem spune ca margarina a
parcurs un drum destul de lung si deloc usor intre productori, restricii legislative,
piedici puse de cei din industria de lactate si consumatori.La captul acestui drum,
locul su n cadrul alimentaiei sntoase este n acest moment clar definit: dintre
Bibliografie:
www.bioterapie.ro
www.jurnalul.ro
www.testecomparative.ro
en.wikipedia.org
www.eva.ro
www.scribd.ro
mai baga si tu 2 carti si gata.