Sunteți pe pagina 1din 11

EVOLUIA ECONOMIEI ROMNETI

NTRE 1821-1877
Evolutia vietii social-economice in tarile romane in perioada 1821-1848
Odat cu nceputul sec. XIX 1821 rile Romne au intrat n cadrul vieii moderne de
dezvoltare social economiei agrare romneti n circuitul european dup desfiinarea n 1829 a
monopolului turcesc asupra comerului exterior a rilor Romne, creterea populaiei i n
special a celui oreneti au impulsionat sporirea produciei, mai ales cererile pentru pia.
Economia romneasc tinde s capete tot mai mult un caracter de pia racordndu-se economiei
europene. Aceast caracteristic a cptat-o, mai ales, economia Transilvaniei i a Banatului.
Agricultura continu s se dezvolte datorit sporirii cererii cerealelor pe piaa intern i
extern de cereale. Dezvoltarea ei se face att pe cale extensiv prin defriri, deseleniri, dar i
pe cale intensiv (unelete agricole mai perfecionate, soiuri noi de cereale, mbuntirea unor
rase noi de animale).
Mainile agricole se foloseau ndeosebi n ara Romneasc unde creeaz adevrate
ateliere la Oradea, Arad, Cluj dar i la Pantelimon lng Bucureti, i la Puneti, lng Iai,
unde s-a nfiinat o manufactur de unelte agricole, folosindu-se i lucrtori calificai din Frana.
Mai mult, la Pantelimon s-a creat i o coal de agricultur pentru pregtirea viitorilor specialiti.
Activitatea industrial s-a dezvoltat pe linia manufacturier. Au aprut fabrici care
utilizau maini perfecionate (prese de foi, maini de tors aduse din Viena, Bruno, Londra). Dup
1840 se introduc maini cu aburi la uzinele nmetalurgice din Reia, fabrica de postav de la
Tunari (lng Bucureti) la minele din Zlatna i Baia Mare, la fabrica de hrtie din Piaa Neam.
n domeniul industriei extractive a crescut producia de sare, pcur, iei, iar n
Transilvania, mai ales de fier i crbune.
Dezvoltarea produciei agricole i manufacturiere a atras dup sine dezvoltarea
comerului. ntre cele trei ri romneti ca urmare a caracterului complementar al economiei lor
s-au amplificat legturile i relaiile de schimb. Tendina de constituire a pieei naionale este
evideniat.
n domeniul extraciei se extinde exploatarea pcurei pentru unsul osiilor i ca
medicament, iar mai trziu prin distilarea petrolului lampant. Prima sond apare lng Tg. Ocna,
iar prima rafinrie este nfiinat de fraii Mehedineanu n 1857 lng Ploieti.
Apar i ateliere mari mecanice, proprietate de stat, ca: Arsenalul Armata, Tipografia de
Stat.
In perioada premergatoare revolutiei de la 1848-1849, dezvoltarea industriei a fost
caracterizata prin adoptarea unor noi procedee tehnice si prin cristalizarea unor forme ale
productiei capitaliste. Acum intra in functiune instalatii mecanice importante si se fac incercari
de a le fabrica in tara. Instalatiile mmecanice erau folosite, indeosebi, la prelucrarea materiei
prime pentru industria usoara (lana, in, canepa, cereal, animale, lemne). Astfel, in 1841 a fost
1

construita la Iasi prima moara mecanica; in acelasi an, la Piatra Neamt, intra in functiune fabrica
de hartie a lui Gheorghe Asachi. La Tunari (Bucuresti), a luat fiinta, in 1843, o fabrica de postav
utilata cu masini din Austria, la Grozavesti(Bacau), o fabrica de sticla care folosea forta aburului,
iar la Iacobeni(Bucovina), o caramidarie mecanica, dotata cu masini fabricate la Viena.
In perioada regulamentara a luat mare avant si comertul, atat cel intern cat sic el extern.
Prin conventia vamala din 1846, care intra in vigoare la 1 ianuarie 1848, se preconiza
desfiintarea vamii dintre Moldova si Tara Romaneasca, ambele Principate formand o singura
piata, element important care a avut o insemnatate de prim ordin la infaptuirea unirii politice din
1859.
Un progress considerabil a inregistrat comertul extern, Principatele intrand tot mai mult
in circuitul commercial European.
Pentru a se usura transportul marfurilor, in 1830-1848 s-au luat o serie de masuri privind
construirea de poduri si sosele si de aducere in stare de navigabilitate a raurilor mai mari ca:
Prutul, Siretul, Ialomita, Argesul, Oltul.
Reformele agrare din rile Romne i rolul lor n apariia capitalismului n agricultur
Desfintarea iobagiei, a dominarii relatiilor feudale, improprietarirea taranilor a marcat un
eveniment important n apariia i evoluia relaiilor capitaliste, n general i n particular n
agricultura rilor Romne. Persist ns, n continuare, puternice rmie feudale, calea
reformelor pe care s-a dezvoltat capitalismul n Romnia a fcut ca noile relaii s ptrund i s
se dezvolte ntr-un ritm lent n agricultura romneasc. Reformele au constituit att n
Transilvania, Banat, ct i n viitorul principat Romnia care se va nate la 1859 principala cale
de apariie i evoluie al capitalului n agricultur.
Reforma agrar din Transilvania i Banat
n structura economic a rilor Romne agricultura joac n secolul al XIX-lea un rol
important n viaa economic i n consecin problema agrar alturi de unitate i independen
au stat n centrul principalelor evenimente politice i mai ales a revoluiei de la 1848.
n iunie 1848, la Cluj, s-a hotrt:
desfiinarea robotei i a dijmelor feudale, fotii iobagi deveneau proprietari pe pmnturile
avute n folosin la 1 ianuarie 1848;
reforma se fcea prin despgubire de ctre stat a moierilor, iar statul prin sistemul impozitelor
urma s recupereze o parte din despgubiri.
Pentru a fixa ce pmnturi urmau s intre n stpnirea ranilor, legea a luat ca baz
starea de fapt existent la 1 ianuarie 1848.
Jeleri iobagi fr pmnt nu erau eliberai.
Aceast reform era similar cu cea aplicat n Ungaria. n urma ei circa 17% din
pmntul arabil intra n posesia ranilor, sau revoluia din 1848 a fost nfrnt de imperiul
Habsburgic, totui, rnduielile feudale n agricultur nu au mai putut fi reinstaurate. Pentru a
2

legifera starea de fapt n 1853 pentru Banat, Criana i Maramure i 1854 pentru Transilvania au
fost date patente imperiale care ncercau s reglementeze situaia ranilor.
Prin patentele imperiale se recunoate trecerea pmnturilor urbane n proprietatea
ranilor prin despgubire, iar jelerilor li s-a dat posibilitatea s-i rscumpere servituile.
Din reforma i patentele din 1853-1854 au fost limitate n sensul c cea mai mare parte a
ranilor, n special jeleri, nu au primit pmnt, totui ea a contribuit la eliberarea a peste 173.000
de familii de rani i a mproprietririi lor. Deasemenea, o parte din cei 72 milioane de florini
primii de nobili ca despgubire au fost mprii n industrie, sau folosii n modernizarea
inventarului agricol contribuind astfel la evoluia capitalismului.
Reforma agrar din 1864
Problema agrar concretizat n desfiinarea servituiilor feudale i mai ales n
mproprietrirea ranilor a stat n centrul Programului Revoluiei Romne de la 1848 din ara
Romneasc i Moldova.
nfrngerea revoluiei de la 1848 prin intervenia direct a Imperiului arist i Otoman a
amnat rezolvarea uneia din principalele probleme ale economiei romneti, aceea a desfiinrii
servituiilor feudale i a mproprietririi.
n jurul problemei apar, ca i n timpul revoluiei i n perioada urmtoare, interesele
tuturor claselor sociale. nsi boierimea era divizat, o parte, cea mai conservatoare, se opunea
oricrei msuri de de reformare a agriculturii i strii ranilor, o alt parte vizeaz criza
feudalismului, dndu-i seama de avantajele trecerii la capitalism se pronunau pentru rezolvarea
problemei agrare printr-un sistem de reforme sociale. Unei asemenea ideii i s-a alturat cea mai
mare parte a burgheziei industriale i comerciale interesate n ptrunderea capitalismului n
agricultur.
Sprijinit de burghezia liber i o parte a boierimii progresiste, domnitorul A.I. Cuza i
primul ministru M. Koglniceanu au impus chiar cu preul unei lovituri de stat la 14/26 august
1864 reforma agrar.
Pe temeiul noii Constitutii, la 14 august 1864 a fost decretata de catre domnitor legea
agrara. Se proclama desfiintarea de-a pururea a clacii, taranii devenind proprietary liberi pe
locurile supuse stapanirii lor prin lege sip e bratele de munca. Asadar, sarcinile feudale erau
desfiintate din punct de vedere legal, iar taranii clacasi improprietariti. Cuza ii indruma pe acestia
sa-si ingrijeasca vetrele satelor, care deveneau commune neatarnate, sa statorniceasca
pretutindeni scoli, unde copiii sa dobandeasca cunostintele trebuitoare, pentru a fi buni plugari
si buni cetateni.
Locuitorii clacasi erau impartiti in mai multe categorii, in functie de numarul vitelor ce le
posedau si de regiunea unde locuiau. Legea stabilea urmatoarele loturi pentru taranii din
Muntenia: 11 pogoane celor cu patru boi si o vaca (fruntasi), 7 pogoane si 19 prajini o prajina
este echivalenta in Muntenia cu 35,39 m, iar in Moldova cu 26,76 m - celor cu doi boi si o vaca
(mijlocasi), 4 pogoane si 16 prajini celor cu o vaca sau care erau lipsiti de vite (palmasi sau
toporasi; aceleasi caregorii de tarani primeau in Moldova (inclusive sudul Basarabiei)suprafete
3

ceva mai mari de pamant. Dupa lege, taranii aveau dreptul la 2/3 din suprafata unei mosii, fara sa
se socoteasca padurile. Despagubirile banesti ce urmau sa fie platite timp de 15 ani erau
considerate ca o rascumparare a clacii si a celorlalte obligatii; in realitate, sumele pretense erau
foarte mari, pretul unui pogon ridicandu-se la 165 lei (5 galbeni).
Despagubirile au impovarat ani de zile viata taranilor. Prin aplicarea legii rurale din 1864,
au beneficiat de improprietarire 467 080 capi de familie, dintre care 72 751 la categoria fruntasi,
200 132 ca mijlocasi, 133 546 ca palmasi, iar 60 651 numai cu locuri de casa si gradina. In total,
improprietaritii au primit 1 654n969 ha din mosiile particulare si din cele ale statului. Mai tarziu
(in anii 1878-1879), pe baza aceleiasi legi, se vor improprietarii inca 48 342 de familii tinere.
Reforma agrar din 1864 a constituit un moment important n edificarea Romniei
moderne, n generalizarea relaiilor capitaliste, dechiznd cmp larg aciunii legilor economiei
capitaliste.
Reforma a avut i o importan naional n sensul c a consolidat tnrul stat creat prin
realizarea unei armonii sociale n mediul rural. Totodat, o parte din cei 200 de milioane de lei
aur primit despgubire de moieri au fost investii n industrie sau au contribuit la modernizarea
inventarului agricol.
Deasemenea, o mare piedic n dezoltarea capitalismului, claca i obligaiile feudale prin
reforma din 1864 au fost nlturate, dei a fost una din cele mai largi reforme agrare din Europa
din acea perioad, totui ea a avut i unele limite impuse de momentul dezvoltrii:
nu toi ranii au primit pmnt, vduvele fr copii, ranii care nu presteaz clac, sau nu
desfurau o meserie agricol i nu aveau vite de munc, au fost exclui sau au primit foarte
puin pmnt;
dei reforma a ameliorat starea rnimii, ea nu le-a adus ns independen economic;
dei reforma nltur multe din obligaiile feudale ea nu eradic total feudalismul, puternice
rmie feudale vor persista i ele vor frna dezvoltarea capitalismului mai ales n agricultur.
Tot n interesul reformelor agrare trebuie inclus i seceelarizarea averilor mnstireti
din 1863, cnd erau trecute n patrimoniul statului averile nchinate unor mnstiri strine
Athos, Sinai sau patriarhiei din Constantinopol. Prin aceast reform 22,3 % din pmntul din
Moldova i 27,69% din ara Romneasc intrau n patrimoniul naional. O parte important din
noul patrimoniu constituit a fost folosit de stat pentru susinerea procesului de modernizare, iar o
parte, ndeosebi din pmntul arabil s-a utilizat n mproprietrirea ranilor mai ales dup 1878.
Alte reforme infaptuite in anii 1864-1865
In anii domniei lui Cuza au mai fost infaptuite o serie de alte reforme politicoadministrative si culturale, reclamate de progresul societatii romanesti si de tanarul stat modern.
O realizare de seama a constituit-o organizarea invatamantului. Prin Legea Instructiunii
publice din 25 noiembrie 1864, care a stat la baza invatamantului romanesctimp de peste trei
decenii, s-au stability trei grade de invatamant, si anume: primar, secundar si superior. Legea
proclama ca instructiunea primara este obligatorie si gratuita. Au trebuit insa multe decenii pan
a ce invatamantul elementar obligatoriu si gratuit sa devina cu adevarat o realitate. Numarul
4

gimnaziilor, adica al scolilor secundare si al scolilor normale (de invatatori) a sporit simtitor.
Pe langa Universitatea din Iasi, organizata in 1860, o alta se infiinteaza la Bucuresti in 1864.
In anul 1864 au fost promulgate legile privind organizarea administratiei. Prin legea
comunala, satele si catunele se grupau in commune rurale; mai multe commune formau o plasa,
iar mai multe plasi, un judet.
Dezvoltarea Transilvaniei in perioada de dupa relolutia de la 1848-1849
Transilvania cunoaste in aceasta perioada un relative progress economic, franat insa de
mentinerea dependentei fata de Austria si de ramasitele feudale din agricultura.
Mineritul si in special extractia carbunilor inregistreaza numeroase cresteri, mai ales dupa
aparitia cailor ferate.
Industria metalurgica se dezvolta in Banat, Hunedoara, Brasov s.a., iar industria usoara la
Oradea, Arad, Timisoara, Cluj, Sibiu (mori, fabric de spirt, textile, hartie s.a.).
Progresul economic al Transilvaniei s-a produs in cadrul general al fortelor de productie
in capitalism; el a fost mult mai mic in comparatie cu alte tari sau provincii, fiind orientat potrivit
intereselor claselor dominante ale Imperiului Habsburgic. O permanenta crestere inregistra, in
aceste conditii, nivelul legaturilor economice ale Transilvaniei cu Principatele Romane,
importanta unor centre comerciale ca Brasovul si Sibiul sporind tot mai mult. Se dovedea
limpede ca Transilvania si Principatele Romane formau o unitate economica armonioasa, ca
Transilvania gravita din punct de vedere economic spre vechea Romanie, iar legaturile
economice reciproce favorizau intarirea pozitiilor economice in ansamblu, stabilirea pietei,
acumularea de capital.
Dezvoltarea industrial a Transilvaniei aduce cu sine aparitia si afirmarea unei noi clase
proletariatul, forta cea mai inaintata, revolutionara a societatii. Situatia clasei muncitoare se
caracterizeaza prin nivelul scazut al salariilor, ziua de munca prelungita; utilizarea pe scara larga
a muncii femeilor si copiilor, conditii de munca si de trai de mizerie, abuzuri patronale de tot
felul, somaj, numeroase si grave accidente de munca, supravegherea politieneasca etc.
Dezvoltarea Romaniei in anii 1866-1877
Dupa efectuarea reformelor burgheze din anii 1859-1865, economia Romaniei s-a
dezvoltat intr-un ritm mai viu. In deceniul care a urmat reformei agrare, productia agricola s-a
dublat, iar cea industriala s-a triplet. Numarul intreprinderilor care foloseau forta aburului a
crescut in mod simtitor. In anii 1875-1876 s-au infiintat la Sascut si Chitila primele fabrici de
zahar. O dezvoltare accentuate a inregistrat industria extractive; in 1877 exista o productie de
15 000 de tone petrol, care se prelucra in 20 de rafinarii. Numarul intreprinderilor metalurgice
crescuse la 24, in 1878. Dezvoltarea mai intensa a industriei era insa stanjenita de lipsa de capital
si de inexistenta unui system vamal protectionist, pentru a o apara de concurenta produselor
industriei straine. Astfel, Conventia comerciala romano-austro-ungara din 1875, care a avut o
anumita valoare politica pentru intarirea autonomiei vamale, acorda numeroase reduceri de taxe
vamale marfurilor importate din Austro-Ungaria, ceea ce a adus mari prejudicii industriei si
5

mestesugurilor autohtone timp de zece ani cat a fost in vigoare. Industria Romaniei se putea
dezvolta in conditii prielnice numai intr-un stat independent stapan pe politica sa vamala, care sa
ia cu hotarare masuri protectioniste. Sistemul breslelor, devenit demult anacronic, se desfiinteaza
in 1873.
Relatiile capitaliste si utilizarea masinilor au capatat extindere si in agricultura. In 1874
se foloseau 989 masini de treierat cu vapori, 362 batoze actionate cu forta animalelor, 469
seceratori. Marile proprietati erau lucrate insa tot de tarani, cu inventarul lor agricol. Desi
devenisera liberi din punct de vedere juridic prin legea rurala din 1864, cei mai multi tarani
continuau sa fie dependent din punct de vedere economic fata de mosieri si arendasi, de la care
erau nevoiti sa ia pamant in dijma, pamantul de care dispuneau fiind neindestulator. In 1866 a
fost votata legea invoielilor agricole, care reglementa raporturile agrare si consfintea scoaterea
taranilor cu forta de lucru pe proprietatile mosieresti. Potrivit acestei legi (inasprita de guvernul
conservator in 1872), tocmelile dintre mosieri (arendasi) si tarani se incheiau pe cel mult 5 ani si
erau inregistrate de catre autoritatile comunale. Acordandu-se acestora imputernicirea de a folosi
forta executorie impotriva taranilor, s-a reintrrodus, de fapt, in noile conditii, constrangerea
extra-economica. Mosierimea, legata de marea proprietate funciara si de ramasite ale relatiilor de
productie invechite, care a determinat adoptarea invoielii legilor agricole, s-a dovedit inca odata
mai mult a fi clasa cea mai reactionara a societatii romanesti.
Progresul economiei romanesti s-a manifestat si in domeniul cailor de comunicatie.
Soselele, telegraful, caile ferate au luat o rapida extindere. De la 1869, cand s-a dat in functiune
prima linie ferata Bucuresti-Giurgiu, s-a construit pana in 1877 o retea de aproape 1300 km. in
acesti ani a fost construita linia care strabate Moldova de la Itcani, prin Roman, la Galati, iar de
aici prin Bucuresti si Pitesti, de-a lungul Munteniei si Olteniei, pana la Virciorova. Constructia
cailor ferate s-a facut prin concesionarea lucrarilorunor societati straine (engleze, austriece,
prusiene) care au obtinut mari profituri. Odata cu extinderea retelei de sosele si cai ferate, s-a
intensificat circulatia marfurilor si s-a largit piata interna, a sporit schimbul dintre orase si sate si
s-au dezvoltat centrele urbane.
Progrese vizibile s-au inregistrat, de asemenea, si in domeniul finantelor. In temeiul legii
din anul 1867, a fost infiintat sistemul monetar national. In acelasi timp au aparut institutii
bancare de credit.
Dezvoltarea economiei industrial, a transporturilor si a finantelor a dus la intarirea puterii
economice a burgheziei, la cresterea rolului ei in viata sociala si politica a tarii. Totusi, pana la
razboiul de independent, pozitia burgheziei era inca insuficient consolidate. Mosierimea continua
sa detina importante pozitii politice si economice, constituind clasa cea mai reactionara a
societatii. In acelasi timp, proletariatul industrial, in continua crestere numerica, capata un rol tot
mai insemnat in productia materiala si incepe sa se afirme in viata politica a tarii.
Transporturile. Comertul interior si exterior. Circulatia monetara, Finantele si Creditul
Starea proast a mijloacelor de transport din rile Romne constituie o puternic frn
n calea dezvoltrii economiei. Dei s-au fcut numeroase proiecte de mbuntire a
6

transporturilor rutiere i a celui pe ap, datorit lipsei de capital, a costurilor ridicate, prea puine
au putut fi puse n practic.
Principalele ci de transport att de marf ct i de cltori erau cele rutiere. n toate cele
trei ri romne drumurile principale erau: Drobeta Turnu-Severin Craiova Bucureti
Ploieti Focani i dou n Moldova: Dorohoi Iai Tecuci cu cele dou ramificaii una spre
Focani i alta spre Galai, ct i cel ce urma cursul Siretului. Cele din Transilvania i Banat erau
oselue, adic amenajate cu un pat de pietri i ronduri de scurgere a apei pe de o parte i de alta
a oselei.
Construcia i ntreinerea drumurilor se fceau cu munca ranilor clcari, n cadrul
obligaiilor feudale, ceea ce contribuia la slaba calitate a lucrrilor.
Ca mijloc de transport a persoanelor a fost folosit sistemul de pia organizat n toate cele
trei ri romne.
Ceva mai trziu a fost introdus serviciul de diligen pentru transportul cltorilor,
pachetelor, scrisorilor i banilor.
Mrfurile erau transportate cu carul cu boi, cruii fiind, n general, rani clcai.
Existau i crue mari de transport harabalele proprietate a unor negustori de meserie
(horologii).
Viteza mic de deplasare, volumul mic de marf ce putea fi transportat insuficiena
mijloacelor de transport ngreunau circulaia mrfurilor3.
Transportul pe ap era puin utilizat doar pe Bistria i Siret se practica plutritul.
n Banat societatea STEG va construi n 1853 prima linie ferat, iar n Transilvania, n
1857, s-a construit linia ferat Arad Braov cu o ramificaie spre Petroani. n schimb,
transportul pe Dunre era activ el fiind impulsionat de prezena cii ferate ce venea de la Viena
Timioara cu ramificaii la Oravia i Orova i Moldova Nou unde existau posturi de
ncrcare a mrfurilor.
n 1840 a luat natere o societate austriac de transport pe Dunre ce folosea vase cu
aburi.
Comerul interior i exterior
Caracteristica principal a circulaiei mrfurilor din aceast perioad a constituit-o
trecerea treptat la formele capitaliste de desfurare a comerului.
Formele caracteristice comerului:
periodic;
permanent;
ambulant.
Comerul periodic. n comerul periodic, cadrul principal de desfurare a continuat s-l
reprezinte blciurile, iarmaroacele i trgurile.
Trgurile se organizau sptmnal, ndeosebi pentru aprovizionarea oraelor, dominnd
comerul cu amnuntul. Blciurile erau organizate periodic pe domeniile marilor proprietari
(moieri mnstiri) i n cadrul lor, dominant era comerul cu ridicata.
7

nfiinarea blcilor se fcea cu aprobarea domniei. Regulamentul organic a favorizat


crearea de noi blciuri i a limitat abuzurile n perceperea taxelor. n blciuri, pe lng marfa
indigen se comercializa i cea de import.
Comerul permanent s-a dezvoltat n legtur cu apariia i evoluia vieii oreneti. El se
practic n magazine care treptat se vor specializa n vnzarea de mrfuri. Aceste magazine erau
grupate n orae ntr-un anumit cartier (lipscani). n magazine, de regul se comercializau
mrfuri produse n ar dar i din import, ca mrfuri alimentare, n special, coloniale (piper,
msline, lmii) textile, dar i mrfuri de lux (bijuterii, mobil, trsuri).
A continuat s se practice i comerul ambulant, desfurat mai ales n mediul rural dar i
n cel urban ndeosebi pentru aprovizionrile curente cu alimente (legume, fructe).
Circulaia mrfurilor impunea ca o cerin major ndeprtarea unor obstacole ce stteau n calea
comerului. Regulamentul organic a defiinat diversele vmi interne din fiecare ar, iar n 1835
s-a ncheiat o convenie vamal ntre Moldova i ara Romneasc.
La 1 ianuarie 1848 a intrat n vigoare o nou convenie economic, care a desfiinat
complet taxele vamale dintre cele dou ri instituindu-se un sistem vamal unic. Era un act
important n formarea pieei naionale unice. Comerul transilvnean pstreaz, n mare,
caracteristicile comerului din cele dou ri romneti, dar el ncearc s adopte mai repede
cerinele moderne.
ncepnd din deceniul al V-lea se vor organiza expozii de mrfuri la Braov, Sibiu, iar n
1842 Transilvania va participa la expoziiile de la Perto i Viena. Din 1850 n oraele mari:
Cluj, Braov, Sibiu ncep s fie create Camere de Comer i Industrie care grupau reprezentani
ai negustorilor i industriailor dintr-o anumit zon; ineau evidena activitilor economice i
naintau guvernului propuneri, sugestii privind politica economic.
Intens i permanent se desfura comerul ntre cele trei ri romneti. Practic, el
reprezenta o circulaie a mrfurilor n cadrul acelor ri, cu aceleai caracteristici, cerine
economice separate doar de granie temporale. Dei din 1850 ara Romneasc a fost integrat
sistemului vamal imperial, acest fapt nu a reuit s o ndeprteze de legturile sale tradiionale
economice. Transhumana a constituit fenomen ce a asigurat o continu circulaie uman i
economic ntre rile Romne.
Comerul exterior
Definarea monopolului turcesc asupra comerului exterior al rilor Romne prin tratatul
de la Adrianopol 1829 a impulsionat mult schimburile comerciale att cu Turcia, dar mai ales cu
rile europene: Austria, Anglia, Frana, Prusia. Exportul romnesc const n cereale, animale,
sare, cnep; iar importul: textile, nclminte, produse coloniale, din foi, bijuterii, mobil.
Balana comercial era activ, iar rile Romne nu au fcut parte din mitul vamal
otoman, tratatele ncheiate de Turcia cu alte state pe baza principiului liberului schimb, afectau i
relaiile cu acestea ntruct mrfurile acestor state (Anglia, Frana, Prusia) intrau pe teritoriul rii
noastre cu o tax vamal mic. Abia n 1860 Principatele Unite vor lua msuri destul de slabe
pentru protejarea economiei naionale.
8

Circulaia monetar, Finanele, Creditul


Neexistnd o moned naional pe teritoriul rii Romneti i Moldovei, leul fiind doar
o moned de socoteal i nu o moned real, circulau aproape 70 de monede strine, fiecare cu
mai multe cursuri ceea ce, evident, ngreuna comerul i tranzaciile.
Regulamentul organic a ncercat s pun oarecare ordine n circulaia monetar, stabilind
ca un galben de aur s fie schimbat pe 33 de lei, raport care nu s-a putut menine2.
Deasemenea Regulamentul organic a ordonat i sistemul de dri i impozite din cele dou
ri romne.
Sistemul de impozite s-a redus la capitaie pltit de fiecare familie rneasc i potent
pltit de negustori i meseriai.
Moierii i clerul erau n continuare scutii de dri. Dup unirea din 1859 s-a marcat
trecerea la un sistem de impozite fiscal capitalist. Au fost desfiinate categoriile privilegiate i
marii proprietari fiind pui la impozitul fiscal, a fost mprit n cinci clase.
Creditul era asigurat de capitalul cmtresc, mprumuturile erau date pe termene scurte
cu mari dobnzi pe baz de ipoteci.
n 1860 Imperiul Otoman a deschis dou bnci una la Bucureti i alta la Galai, bnci
cu capital englez.
n deceniul al VI-lea, tot cu capital strin au aprut primele societi de asigurri Unirea
Concordia4.
n Transilvania circula moneda Imperiului Austriac, numit gulden sau florin. Prin
reforma monetar din ianuarie 1858 a fost adoptat sistemul zecimal florinul se subdiviza n 100
de criari de argint, deci funciona sistemul monometalist de argint.
Sistemul de credit era dominat de cel cu capital austriac, german, maghiar. n
Transilvania existau nou instituii bancare oraele mari, bnci care, n general, nu acordau
populaiei romneti credite.
n deceniul al 7-lea se vor crea n Transilvania cooperative romneti de credit formate
din drepturile membrilor lor.
Concluzionnd, putem spune c n rile Romne cu toate greutile ntmpinate,
dominaia strin, lipsa unitii naionale, a pieei naionale, a capitalului, totui elementele
capitaliste se fac din ce n ce mai mult simite n economia romneasc. Chiar dac, n rile
Romne nivelul lor de dezvoltare economic nu putea fi comparat cu cel al rilor europene
apusene (Austria, Frana, Anglia, Prusia) fa da ri ca Bulgaria, Serbia, Grecia, ele erau mult
avansate.
Note:
1. n anul 1859 n Romnia s-a ncercat costituirea unui sistem monetar naional bazat pe o
moned proprie romanatul. Marile puteri s-au opus ns acestei manifestri puternice de
independen. n 1867 se adopt Legea pentru nfiinarea sistemului monetar naional i pentru
scoaterea monedi romneti.

2. n 1869 se va constitui n Romnia prima cale ferat: Bucureti-Giurgiu pn n 1878


reeaua feroviar va atinge 1300 Km ea dovedindu-i utilitatea, ndeosebi, n timpul rzboiului
de independen din 1877.
3. n 1864 s-au organizat primele instituii de credit romnesc prin nfiinarea C.E.E.-lui, dup
care vor aprea Banca Albina, Creditul Funciar rural.

10

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.svedu.ro/curs/istec_apiturca.pdf

istoria economiei nationale, suport de curs pt invatamant la distanta, Conf. univ. dr. Aurel Piturca
2. Istoria Romaniei Compendiu

Autori: Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu; Editura: Bucuresti; 1974

Cocioaba Alexandra
Grupa: 102

11