Istoria serviciilor de informatii si contrainformaii romaneti

n perioada 1919-1945

Alin Spanu

Abordarea acestui subiect a starnit un puternic interes n ara noastr dup prbuirea
regimului communist i eradicarea cenzurii ( cel putin n teorie) dar mai ales odat cu
cuntientizarea tot mai mult n randul populaiei de importana i valorile serviciilor secrete n
istoria Romniei. Miza acestor servicii secrete a fost tot timpul informaia.
nc din cele mai vechi timpuri nevoia de cunoatere si informare au creat mari provocri
omului. Aceast nevoie de informare prezint mai multe caractere de ordin economic tehnologic
politic sau militar .Lucrurile nu s-au schimbat nici in prezent am intrat ntr-o epoc n care
informaia devine din ce n ce mai abundent i din ce n ce mai necesar. Ea devine motorul si
materia prim a societi noastre. Deinerea informaiei reprezint principala surs a hegemoniei1.
Generalul Titus Grbea, care a fost ataat militar in Berlin n cel de-al doilea rzboi mondial
afirma ,,Nevoia de informaii este cu att mai mare cu ct ele trebuie s suplineasc inferioritatea
i slbiciunile de alt ordin. Informaiile trebuie s fie invers proporionale cu aceste slbiciuni.
Un popor mai slab demografic i cu armat mai puin numeroas trebuie s apeleze mai mult la

Gerard Desmaretz,Totul despre spiona,Editura Polirom ,Bucuresti 2002,p.8,

iscusina n conducere, la o mai complet i sigur informaie i la o mai rafinat

contrainformaie.
De altfel lucrarea incepe cu un citat al colonelului Walter Nicolai seful Serviciului de
Informatii al armatei germane (1914-1918 ) ,, Serviciul de informatii este un serviciu nobil,,.
Aceasta noblee este data de calitaile individului dar si modul de lucru al acestuia n arta culegerii
informaiei. Nu trebuie neaparat o intensa pregatire toretica in acest domeniu, cel putin in perioada
primelor razboaie mondiale, Mihail Moruzov primul sef al unui serviciu civil de informatii nu
avea nici studiile liceale terminate dar eficienta sa , atat ca agent dar si ca sef al unei structuri
informative a fost foarte apreciata, acesta fiind unul din marile personalitati ale spionajului roman
dar si in spatiul est european intretinand legaturi cu marile servicii de acest gen din Germania
Italia , Franta sau Anglia. Si trebuie sa ne limitam la doar la spatiul Est European deoarece
conform ipotezei autorului ,, Romania a practicat un spionaj tactic limitat in toata perioana la
care acest volum face referire.Acest spionaj limiat este dat si de interesele tarii in perioada
respectiva , care nu urmarea o politica expansionista, ba din contra, ea trebuia sa se confrunte cu
pretentiile revizioniste ale statelor vecine care urmareau declansarea unor actiuni subversive pe
teritoriul statului roman .
S-a nscut n 19 decembrie 1970 la Bucureti fiind fiul lui tefan, ofier de parautiti, i
al Laureniei, profesoar. A absolvit Liceul Tudor Vladimirescu n 1989 i pentru c a fost prea
comod s nvee materia Economie politic nu a reuit la examenul de admitere la Facultatea de
Istorie. A primit repartiie la ntreprinderea de Fabricare i Montaje Ascensoare (IFMA), unde a
lucrat circa o lun (august-septembrie 1989), nainte de a fi ncorporat. Revoluia din decembrie
1989 a adus i scurtarea stagiului militar obligatoriu de la 16 luni la 12 luni, astfel c n septembrie
1990 a fost liberat. A mai lucrat cteva luni la IFMA, nainte s fac parte din prima generaie
de omeri.
A reuit n cele din urm la Facultatea de Istorie, pe care a absolvit-o cu brio n anul 2000. A
continuat cu un master la Centrul de Studii Euro-Atlantice al Universitii din Bucureti, unde a i
lucrat n perioada urmtoare. Din 2003, a avut ansa s fie doctorandul regretatului profesor
Gheorghe Buzatu, care i-a ndrumat nu numai teza, dar i paii ctre afirmarea tiinific.. Este
cadru didactic la Facultatea IMST (fost TCM) din Universitatea Politehnic Bucureti i
mpreun au o feti care a terminat de curnd clasa a X-a.
Prima apariie, n presa de specialitate, a numelui su dateaz din iulie-august 2000, n Revista

Trupelor de Parautiti, unde a fost solicitat s scrie din amintirile pe care le avea din perioadele
cnd i nsoea tatl, ofier de parautiti, prin garnizoane sau la salturi. Primul articol are ca
subiect modul cum, prin 1982-1983 (aplecat asupra cercetrii unui caz de culegere de informaii
terestre), era s dea un avion peste tnrul Alin Spnu la Boteni, care (pretextnd c) ncerca s
traverseze pista n timp ce aparatul venea la aterizare (n fapt strngea informaii pentru scrierea
viitoarei Istorii a serviciilor de informaii/contrainformaii romneti).
Tot n acel an, dar n septembrie, a debutat la Dosarele Istoriei cu un mic articol despre
micarea legionar, revista avnd ca tem proclamarea Romniei ca stat naional-legionar.
Ulterior, a nceput i continuat colaborri cu Magazin Istoric, Historia, Document. n anii
urmtori, public i n foarte multe reviste de specialitate din ntreaga ar: Acta Bacoviensia,
anuarul Arhivelor Naionale din Bacu; Acta Moldaviae Meridionalis, anuarul Muzeului
Judeean tefan cel Mare din Vaslui; Administraie Romneasc Ardean din colecia
Slaviciana- Serie Nou, Arad; volumele trilogiei 1916 - An hotrtor pentru Istoria
Romnilor, 1917 - Glorie i dezndejde, 1918 - Un vis mplinit ale Universitii de PetrolGaze i Societii Culturale Ploieti Mileniul III; Anuarul Arhivelor Mureene, Serie Nou,
Trgu-Mure; revista Sesiune de Comunicri i Referate de la Bilbor-Harghita; revista
Sangidava a Centrului Cultural Toplia i Fundaiei Culturale Miron Cristea Toplia; revista
Angvstia a Muzeului Naional al Carpailor Rsriteni, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei i
Harghitei i Centrului Ecleziastic Mitropolit Nicolae Colan din Sfntu-Gheorghe; colecia
Profesionitii notri a editurii Eurocarpatica din Sfntu-Gheorghe privind personalitile care
au avut i au o contribuie deosebit la studiul istoriei romnilor din Arcul Intracarpatic i multe
alte publicaii din cuprinsul Romniei.
Demn de remarcat este i prezena sa constant, cu studii i comunicri de mare valoare
tiinific, la manifestri cultural-tiinifice din marile centre universitare din ar, dar, mai cu
seam, din Arcul Intracarpatic: la sesiunea de comunicri tiinifice Romnii din sud-estul
Transilvaniei. Istorie, cultur, civilizaie de la Sfntu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Covasna sau
Izvorul-Mureului; sesiunea Credin strbun, Istorie, Cultur i Civilizaie din cadrul Zilelor
Miron Cristea de la Toplia; sesiunea Octavian C. Tsluanu de la Bilbor; Colocviul Naional
al Grupului de cercetare I.I. Russu pentru studiul sud-estului Transilvaniei de la Sfntu
Gheorghe, din cadrul Zilelor Andrei aguna ajunse astzi la cea de-a XXII-a ediie. Numele su
a aprut pe coperta unui volum n 2004, cnd alturi de Cristian Troncot a publicat Documente

SSI privind spaiul sovietic 23 august 1939 - 23 august 1944 (INST, Bucureti). Colaborarea a
continuat i n anii urmtori, cu dou volume Documente SSI despre poziia i activitile politice
din Romnia 6 septembrie 1940 - 23 august 1944, vol. I-II (INST, Bucureti, 2005-2006), toate
cele trei fiind apreciate de critica de specialitate i distinse cu mai multe premii.
Teza sa de doctorat, susinut n 2009 i tiprit n 2010, intitulat Istoria serviciilor de
informaii/contrainformaii romneti n perioada 1919-1945, aprut la Casa Editorial Demiurg,
din Iai, reprezint, dup prerea regretatului mare istoric ieean Gheorghe Buzatu, aceasta
lucrare reprezint cea mai solid monografie publicat la noi , consacrat problemei i perioadei
studiate,,. Aprecierea marelui istoric, se datoreaza faptului nu doar ca a coordonat aceasta teza, in
decursul scrierilor s-a ciocnit frecvent de aceasta tema , el fiind specialist pe relatiile politice din
perioada interbelica si perioada celui de-al doilea razboi mondial.
Lucrarea de fata prezinta detaliat structurile informative oficiale existente pe teritoriul
Romaniei in perioada 1919-1945, evolutia acestora, organizarea, si activitatile de informatii si
contrainformatii, si colaborarea dintr-e institutii. Pentru o mai buna intelegere si asimilare a
informatiei de catre un cititor neavizat, aceste structuri sunt ancorate in situatia politiici interne si
externe a tarii. Volumul nu este adresat doar unui public specializat, informatiile explicative din
notele de subsol dar si unele subcapitole unde sunt surprinse diferite cadre ale societatii au rolul
de a introduce si de a familiarize cititorul cu problematica temei abordate.
Volumul a aprut n 2010 la Casa Editorial Demiurg din Iai cu o prefa de Gheorghe
Buzatu, a obinut premiul Mihail Koglniceanu al Academiei Romne n anul 2010.
Este structurat in 5 capitole distinct pe perioade cronologoce, fiecare perioada este determinate
de evolutia politica a tarii i fiecare capitol mpartit in mai multe subcapitole specific fiecarei
structure informative iar ultimul subcapitol din fiecare capitol este rezervat colaborarii dintr-e
structurile informative ce acionau pe teritoriul arii, iar la sfaritul cartii are un cuprinztor indice
general (p. 647-706) i un vast capitol de Anexe, alctuit din facsimile extrase din presa vremii,
fotografii, documente i tabele, imagini ale unor personaliti din domeniul serviciilor secrete
care, de regul, sunt cunoscute la mult vreme dup ce au disprut.
Una din ipotezele de lucru ale autorului , pe care o mprtaesc i eu n mare parte, aceea ca ,,
Romnia s-a ncadrat n categoria statelor care nu au pus accentual pe structurile informative
decat n momentele critice ale existenei sale, respective n timpul Rzboiului de Independen,

dup rscoala din 1907, i la izbucnirea primului rzboi mondial. Trebuie insa anilizata cu
atentie aceasta perspective a autorului . Mihail Moruzov afirma ca ,,un serviciu de spionaj nu se
poate improviza,, cea ce inseamna ca anumite structuri existau si inainte de aceste moment cheie
din istoria Romaniei, nu ne putem gandi strict asupra evenimentului si sa concluzionat ca in acel
punct nu dispuneam de un serviciu informational. Dei avem meniuni asupra fenomenului
informativ i contrainformativ existent pe teritoriul actual al Romniei nca din perioada antic,
n vremea dacilor, avem informaii cu privire la astfel de aciuni subversive savarite din ordinul
lui Decebal, la Roma printr-un agent numit Atticus, sau chiar n perioada medieval cnd
aproape fiecare domn al celor trei ri romne s-au folosit n mod neoficial de un sistem de
informatori care le-au facilitat unele decizii i aciuni ale acestora, primele structuri cu caracter
oficial au aprut mult mai trziu, odat cu organizarea armatei romne moderne dup Unirea
Principatelor, prin Sectia a II-a din cadrul Marelui Stat Major care a ramas pana la dupa cel de-al
doilea razboi mondial cu o scurta intrerupere in 1915 strict cu rol informativ. Astfel bazele unor
structuri informative erau deja puse, dar lipsa unei atentii sporite din parte autoritatilor romanesti
s-a datorat in primul rand si din lipsa unei constientizari a importantei acestui domeniu dar
tocmai si din lipsa unor evenimente cu adevarat importante. Valorea si eficienta unor structuri
informative sunt puse cel ami bine in valoare doar in situatiile de conflict.
Dupa rascoala din 1907 si constientizarea a lipsei de informare a autoritatilor cand au
fost complet surprinse de amploarea evenimentului, in 1908 se pun bazele infiintarii Directiunii
Politiei si Sigurantei Generale care ingloba toate unitatile de politie din tara intr-o singura
structura ierarhizata care avea si un caracter informativ limitatat intern de a aduna i centraliza
toate informaiile privind ordinea i sigurana statului , prin detectivi, ageni , care pentru prima
dat n Romnia foloseau munca sub acoperire, ofieri din cadrul poliiei i organe speciale .
Paza securitii interne era cea mai important ramur a Poliiei, deoarece avea misiunea special
de ,,a veghea asupra siguranei statului. n fruntea DPSG au fost numii Ion Panaitescu
(director) i Stan N. Emanuel (subdirector), iar din punct de vedere organizatoric, Direcia
Poliiei i Siguranei Generale se compunea din dou structuri principale Serviciul de Informaii
i Serviciul Controlul Strinilor mprite n birouri centrale i 10 brigzi. Pe lng aceast
structur, mai funcionau dou organe cu atribuii de colaborare informativ: Biroul
Jandarmeriei, pentru colaborarea ntre serviciile de poliie urban i cele de poliie rural,

respective Corpul Detectivilor cu organizare proprie i atribuii specifice, acesta fiind serviciul
de informaii acoperit al Ministerului de Interne.

Primul serviciu informativ civil a fost Serviciul Secret de Informatii condus de Mihail
Moruzov . Aparitia acestuia isi are originile in Serviciul Specila de Siguranta al Deltei din
perioada 1917-1919, structura condusa tot de Mihail Moruzov, subordonata Sectiei a II-a a
M.St.M. si finantata de D.P.S.G. Eficiena acestei structuri s-a concretizat prin capturarea a 156
de spioni inamici care au trecut n nordul Dunrii dintr-un total de 178. Succesul aciunii l
constituie identificarea si recrutarea barcagiilor utilizai de inamic pentru trecerea frontierei, de
ctre agenii lui Moruzov. Una din cele mai importante aciuni informative desfurate de
Serviciul de Siguran al Deltei a constituit-o, fr ndoial stabilirea contactului direct cu
serviciile de informaii inamice din sudul Dunrii dar si capturarea colonelului german von
Mayer, eful serviciului de informaii din Dobrogea i de pe rmul Mrii Negre, operaiune
desfurat la 75 km n spatele frontului inamic. Rezultatele Serviciului, sunt prezentate de ctre
Moruzov ntr-un raport din 1934.
ns noul stat, creat doar pe sentimentul de naiune, de apartenen la un trecut i un viitor
comun, ntmpina nc de la nceputurile sale, anumii factori externi, ce ameninau, creat pe un
fundament fragil, neconsolidat i vulnerabil. Aceti factori erau reprezentai de statele
revizioniste. Bulgaria ce contesta intens legitimitatea autoritilor romneti n Dobrogea,
Ungaria milita spera la o refacere a Ungariei mari medievale din timpul Sfntului tefan, i
poate cel mai periculos care a pus mari probleme Romniei n ntreaga perioad interbelic i
care a fcut ca toat atenia s fie concentrat asupra acestui factor a fost revizionismul promovat
de Rusia. Faptul c Rusia sovietic a rupt relaiile diplomatice cu Romnia, n ianuarie 1918, nu
recunotea legitimitatea unirii Basarabiei, refuza restituirea tezaurului romnesc trimis spre
pstrare la Moscova n toamna anului 1916, recurgea la repetate provocri pe grania Nistrului
etc. au generat o atmosfer tensionat intre cele dou ri.
Pornind de la premise c numai o foarte bun cunoatere a situaiei de ansamblu
poate permite adoptarea unor decizii

militare i politice corecte, factorii de putere de la

Bucuresti au neles s acorde o atenie tot mai mare, dezvoltrii unei structuri informative
capabile s se pun n slujba interesului naional. Astfel, n iulie 1924 a fost reorganizat Consiliul

Superior al Aprrii rii, organism de coordonare care avea scopul ,, de a studia din timp de
pace toate chestiunile referitoare la aprarea rii i a hotr mijloacele pentru asigurarea ei
Pe aceast baz, tot n cursul anului 1924, Marele Stat Major a hotrt nfiinarea
Biroului Secret din Divizia a II-a (Secia a II-a ),sub conducerea lui Mihail Moruzov. n faza
iniial, Consiliul Superior al Aprrii rii a stabilit ca noua structur, cunoscut ulterior sub
numele de ,,Serviciul Secret de Informaii al Armatei Romne , s rmn un organ tehnic
civil, subordonat efului Seciei a II-a din Marele Stat Major apoi direct M.St. M. iar apoi direct
presedintelui consiliului de ministri. Reconstituirea evoluiei organizatorice i a activitii
Serviciului secret condus de Mihail Moruzov, n cea ce privete interval 1924-1928 este
considerabil ngreunat de insuficiena surselor documentare, situaie cauzat i de faptul c
majoritatea documentelor din arhiva S.S.I., create n perioada de referin, a ars n urma
bombardrii oraului Turnu Severin, n septembrie 1944.
De la nfiinarea Serviciului Secret, msurile contrainformative adoptate au dus la limitarea
drastic a tirilor alarmist, oferindu-se guvernului date precise cu privire la adevrata stare de
spirit din ar i n special din Basarabia. Au fost descoperite importante czui de spionaj
ndreptate mpotriva armatei i instituiilor statului i a fost contracarat propaganda subversiv
ntreinut cu precdere de serviciile de informaii sovietice i maghiare. Subliniind importana
datelor furnizate de Serviciul Secret, conducerea Seciei a II-a aprecia c ncepnd din 1927,
Marele Stat Major a putu informa la timp conducerea statului asupra micrilor din apropierea
frontierelor noastre, risipind n nenumrate rnduri ngrijorrile provocate de anumite tiri
alarmiste i tendenioase. De asemenea, din 1927 i pn n 1932, Romnia a fost scutit de
cheltuieli inutile, provocate de concentrrile de trupe, ca rezultat al informaiilor nejustificate.
Concomitent M. St.M., prin serviciul su de informaii, a fost inut la curent cu activitatea
militar, precum i cu situaia economic i financiar a rilor vecine, mai ales n cea ce privete
pregtirea de rzboi.

Aevarata provocarea SSI-ului a fost in perioada celui de-al doilea razboi mondial cand s-a
ridicat cu succes la nivelul evenimentului si nevoii tarii. Sub conducerea lui Eugen Cristescu SSI
a reusit sa formeze a doua baza de informatii cu privire la spatiul sovietic dupa ce-a de la Berlin.
In urma acestui acestei vaste experiente acumulate, a evolutia si eficientei serviciilor
informative din Romania , in anul 1945 ele dispuneau de o fundamentare teoretica a unei

doctrine informationale si se bucurau de respectul castigat pe frontul invizibil de serviciile

similare straine.