Seruri,

Imunoglobuline,Vaccinuri
Epidemiologie LP
Catedra Microbiologie si Epidemiologie
UMF Carol Davila

Cuprins
1. Generalitati-Seruri,Imunoglobuline, Vaccinuri
2. Programul National de Imunizari (PNI)
3. Vaccinul Hepatitic B
4. Vaccinul Polio
5. Vaccinul DTPa, Masuri in plaga cu potential tetanigen
6. Vaccinul ROR, BCG, Testarea PPD
7. Investigatia epidemiologica in focarul de boli infectioase
8. Masuri in caz de expunere profesionala la fluide
biologice
9. Curatenia, Dezinfectia, Sterilizarea

Imunitate artificiala pasiva

Prin adm de preparate biologice:

seruri si
imunoglobuline
contin Ac: antibacterieni, antivirali,
antitoxici:
im. de tip umoral - instalata rapid ,de
scurta durata (pe perioada circulanta a Ac
in singe).

Seruri imune
(Seroprofilaxia/Seroterapia)
Def. Seruri:
- Solutii de Ac obtinute din serul
animalelor mari (cai) in urma imunizarii
cu antigene specifice.
- Serul - purificat si concentrat prin metode
fizice si chimice.

Administrarea serurilor
Doza variaza:
- greutatea corporala, (ml/kgc)
- varsta,
- forma clinica a bolii,
- scopul administrarii.
Scop:
- Profilactic: tetanos, rabie se adm. in per de incubatie a
bolii
- Tratament: la debutul primelor simptome: tetanos,
difterie, botulism, antrax.
T1/2 conc max Ac: 3 - 5 zile
Durata de protectie: 10 - 16 zile,

Administrare
IM la nivelul m. deltoid sau cvadriceps
asigura o rezorbtie buna cu instalare
rapida a rezistentei imune pasive
SC - rar rezorbtie mai lenta, uneori in
scop profilactic,
IV exceptional doar in serviciile de
Terapie Intensiva,
Intra-rahidian exceptional, in meningite
cloazonate

Clasificarea serurilor - in functie de

modul de actiune
1. Antitoxice antidifteric, antitetanic,
antibotulinic
2. Antibacteriene contin Ac de tip:
aglutinine, precipitine, lizine, opsonine,
bacteriotropine - serul antistreptococic

Clasificare (cont.)
3. Mixte cu actiune antitoxica si
antibacteriana: serul anticarbunos.
4. Antivirale serul antirabic
5. Antiveninoase serul antiviperin

Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologe:
Reactiile (accidentele) serice:
- reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la
persoanele cu teren atopic.
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f):
cantitatea de ser adm.
reactivitatea organismului
existenta unei sensibilizari anterioare risc mai
mare la a doua adm de ser

Serurile imune
Reactii serice
1.Reactii serice imediate:
a. Reactia generala nespecifica:
- In prima ora de la adm serului
- cauzata de pirogeni nespecifici, nu este o
reactie alergica
- Febra, frison, agitatie, durere, caldura la locul
adm.
- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice, comprese locale).

Reactii serice imediate

b. Socul anafilactic
- Gravitate extrema, imediat dupa inocularea serului
- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser
- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE:
- Hipersensibilitate vasculara, senzatie de caldura, eruptie
urticariana, edem glotic, bronhospasm, dispnee,
cianoza, IRespA, fenomene de soc periferic (hTA, puls
filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta: adm de
adrenalina SC., HHS IV, antihistaminice, sectii TI

Reactii serice
2. Reactii serice tardive
a. Reactia de sensibilizare locala
fenomenul Arthus datorata complexelor
imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi
loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala,
uneori cu evolutie spre gangrena si
necroza.

2. Reactii serice tardive

2b. Reactia generala Boala serului
- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara
- Ca urmare a formarii Ac anti-ser, fata de proteinele
serului heterolog formare de complexe imune Ag-Ac se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului
- Subfebrilitate, eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa, edeme la nivelul fetei, eventual edem
glotic, artralgii, fenomene nervoase de tipul nevritelor
periferice
- Necesita tratament: antitermic, analgezic, antihistaminic
- Stari grave adm scurta de corticoizi: Prednison: 1
mg/kgc

Reactii serice
Preventie
A. Anamneza

persoane cu teren alergic (urticarie, astm, alergii

alimentare)

persoane care au primit ser heterolog in trecut

(antidifteric, antitetanic),

expunere profesionala: in laboratore unde se lucreaza

cu astfel de produse (seruri)
B. Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser, cu dilutii
diferite:
a. Testul conjunctival: 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival, conc. 1/10 sau 1/100, > 30 min citire, R +
daca: congestia conjunctivei oculare
- Nu! la copii mici, persoane cu afectiuni oculare

Testarea sensibilitatii - Seruri

b. Testul cutanat
- O pic de ser diluat, conc. 1/10 sau 1/100 pielea decontaminata cu alcool peste care se
efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale,
citire > 30 min, R + daca: congestie locala (2-3
mm) in jurul liniilor de scarificare.
c. Testul intradermic
- Inoculare strict i.d. a 0.1 ml ser terapeutic diluat
1/100 sau 1/1000, > 30 min se citeste: R +
daca: congestie locala de 2-5-10 mm +/- edem,
uneori lipotimie, hTA

Anamneza si Teste Negative

A. Schema minimala:
Se injecteaza 0.25 ml ser dilutie 1/10 SC, > 30
min, daca R neg. se continua cu
0,25 ml ser nediluat, SC. citire > 30 min R in
lipsa reactiei
1 ml ser nediluat, SC, > 30 min, in lipsa reactiei
IM - restul cantitatii de ser
Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de
desensibilizare treptata.

Anamneza sau Teste Pozitive

Desensibilizare Treptata
B. Schema lenta tip Besredka
Se adm ser purificat/concentra
Dilutie

Cantitatea (ml)

Cale de adm

Intervale intre
inj. (min)

1/100

0,2

sc

30

1/100

0,4

sc

30

1/100

0,6

sc

30

1/10

0.2

sc

30

1/10

0.4

sc

30

1/10

0.6

sc

30

Ser nediluat

0.2/0.4/0.6/1.0

sc

30

Ser nediluat

Restul cantitatii

IM

30

!!!Administrare Ser

Doar:
In conditii de spitalizare
Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
Sub protectia unei doze de Romergan
In prezenta trusei de urgenta antisoc

Seruri in utilizare
In SUA serul antidifteric si antibotulinic
In Romania ser antirabic, antidifteric, antitetanic,
anticarbunos (produse autohtone), ser antibotulinic si
antiviperin (produse de import)
Ex: Adm ser antidifteric:
- recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 0.03 Ul/ml) +
- testare la ser si eventual desensibilizare
Dozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (1020.000 UI - forme medii; 40-60.000 UI - forme grave).

Seruri Limite de utilizare

Serurile nu pot neutraliza decit toxinele
sau virusurile circulante, nu si pe cele
fixate in celule.
!!adm trebuie sa fie cit mai rapida, dupa
momentul presupus infectant, sau la
debutul simptomatologiei.
Protectie de scurta durata: 2-3 saptamani
Risc crescut de reactii adverse.

Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele
de tip IG
IG SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din
plasma umana, prelevata de la donatori.
Sint produse purificate prin metoda de
fractionare Cohn (debarasare de alte proteine
prin fractionare la rece cu Etanol)
Livrate in conc proteica de 16% = conc 16X >
fata de nivelul sanguin circulant al Ac

IG - prezentare
Fiole cu lichid de aspect limpede, fara
depozit si flocoane
Pastrare/conservare la frigider: 2-8
grade C.
Adm majoritatea IM, rar- IV
Doza - functie (greutatea corporala)

Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
Clasificare IG:
1. IG totale, standard (gamaglobuline)
obtinute din amestecuri de plasma
prelevate de la persoane sanatoase, donatori adulti
Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au
trecut persoanele donatoare.
antirujeola, antihepatita A
2. IG umane specifice
de la persoane trecute printr-o anumita infectie
persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit
antigen.
antitetanice, antirabice, antihepatita B, antiherpetice.

Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
3. IG utilizate in scop terapeutic - adm IV,
Se utilizeaza in:
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit
imun (hipogamaglobulinemie, infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura
trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala
(septicemii, meningite, pneumonii)

Imunoglobuline
Avantaje
- Nu dau sensibilizare sau intoleranta, eliminind
riscurile adm serului heterolog.
- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare.
- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV,
HCV, HBV - datorita metodelor de obtinere si
testare a donatorilor (studii SUA).
- Raman in circulatie timp indelungat, conc max
Timp [21-35] zile.
- Durata de imunizare reziduala asigura
protectie pina la 14 saptamani.

IG Limite de utilizare
Eficacitatea IG este dependenta de
precocitatea adm lor
Rec.adm in primele zile dupa contactul
infectant.
Durata scurta a protectiei, citeva luni,
comparativ cu vaccinurile.

Indicatii de utilizare a IG Totale

Rec in scop:
Profilactic:
1. Rujeola, doza 0,2 0,4 ml/kgc, adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie
atenuata a acesteia.
- Durata de protectie: 3-4 luni
Rec:
- gravide,
- persoane ce prezinta CI la vaccinare,
- in colectivitati de copii nevaccinati, imediat dupa aparitia
primului caz,
- contactii in focarul de rujeola ce prezinta afectiuni
imunodeprimante.

Indicatii de utilizare a IG Totale

2. Profilaxia Hep virale tip A, doza 0.02 0.05 ml/kgc
Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunere
Durata protectiei - aprox. 3 luni.
Rec:
- Copii expusi infectiei cu VHA, cu varsta sub 2 ani
- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A
- Persoane expuse infectiei cu VHA, alergice la vaccin.
RA: rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara

Indicatii de utilizare a IG umane

specifice
1.IG umane specifice antihepatita B
a. Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere,
impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b. Postexpunere:
- expuneri accidentale/profesionale (personal
medical) la: sange si derivate, produse
patologice, adm IG. in primele 72 H.
- Contact sexual neprotejat cu o persoana
infectata cu VHB adm IG in primele 14 zile
dupa expunere.

Indicatii de utilizare a IG umane

specifice
2. IG specifice Antirabice
- profilaxia postexpunere a rabiei
- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic
- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate, animale salbatice,
muscaturi in zona capului, a membrelor superioare, a organelor
genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului,in max. 24-72 ore
dupa accident,
- prin infiltrare in jurul plagii, cind zona anatomica permite (jumatate
de doza), iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul
- Doza este de 20 UI/Kgc,
- Durata protectiei 21 zile

Indicatii de utilizare a IG umane

specifice
3 IG specifice Antivaricela:
- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterian
Se adm IM la persoane:
- ce prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela.
- afectiuni imunodeprimante.
- Nn. din mame care au prezentat semne/simptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile
dupa nastere
- Nn. prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt
nevaccinate
- gravide expuse infectiei.

Indicatii de utilizare a IG umane

specifice
4 IG specifice Antitetanice
Se adm in functie de gravitatea plagii
dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici,
doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave, cu pierderi masive de singe
persoanelor HIV pozitive.
NU se adm persoanelor cu plagi superficiale.

Vaccinuri Generalitati (LP2)

Definitie: - produse biologice care contin
suspensii de virusuri sau bacterii:
vii atenuate
inactivate (omorate)
fractiuni din acestea
- Adm. cu scopul de a induce un raspuns
imun protector (im. Artificiala activa)

Titru Ac

Ri primar

RI secundar

IgG

RIP
Perioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag este
captat, analizat, sinteza IgM/IgG
Minima 7 zile de la vacc
(BCG 30 - 45 zile)
Receptiv la infectia naturala
Perioada de crestere lenta pana la un Mx
(4 zile 4 saptamani)
Perioada de scadere lenta pana la
disparitie (6 12 luni)

Timp

RIS
Rapid, fara latenta
(24 48 ore)
Chiar daca titrul Ac
este nedecelabil
Mai intens, titrul mai inalt
Direct in IgG
Persistenta Ac indelungata
(ani)

Compozitia vaccinurilor
Antigenul vaccinal
Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete)
substante incorporate in vaccin pt a creste
capacitatea imunogena a antigenului
vaccinal scaderea costului
Prezervanti reduc riscul de contaminare, in
special pt vacc in flacoane multidoza.
Antibiotice utiliz in vacc virale pt a impiedeca
multiplicarea bacteriana,Kanamicina si
Neomicina (vacc rujeolic)

Compozitia vaccinurilor
Stabilizatori maresc rezistenta Ag la
temperaturi crescute (ex. clorura de Mg
sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
Indicatori de culoare (ex.fenol pt VPO)
Substante rezultate din procesul de
prod.(din mediul de crestere al Ag
vaccinal) ex drojdie de bere,
thiomersal(vacc. Hep B), proteine de ou
vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal).

Vaccinuri
Contraindicatii adevarate
1. Reactii anafilactice la o prima doza a unui
vaccin contraindica administrarea altor
doze din acel vaccin.
2. Reactiile anafilactice la componentele
unui vaccin contraindica utilizarea
acestuia.
3. Boli cu evolutie clinica moderata sau
severa, cu sau fara febra.

Vaccinuri
Contraindicatii false
Reactii locale blande sau moderate (durere,
eritem, tumefactie) dupa o doza de vaccin
administrat prin injectare.
Boli acute cu evolutie blanda, cu febra joasa
sau fara febra
Faza de convalescenta dupa boala
Nn inainte de termen
Expunere recenta la o boala infectioasa
Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii.

Administrare vaccinuri

Oral (VPO, dizenteric, holeric)

Intradermic (BCG)
Subcutanat (rujeolic)
Intramuscular (VPI, Hep B, Hep A)

!!!NU SE ADM NICIODATA IV

CALENDAR VACCINARI
Programul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORII
sunt gratuite, programarea lor intra in atributiile
medicului de familie
o Imediat dupa nastere: in maternitate
Hep B (primele 24 h) - Engerix
BCG (primele 4 7 zile)
o 2 luni: simultan
DTPa-VPI HiB
HepB

VACCINARI OBLIGATORII
o 4 luni:
DTPa-VPI-HiB
o 6 luni: simultan
DTPa-VPI-HiB
HepB

VACCINARI OBLIGATORII

o 12 luni, simultan:
DTPa
VPI
ROR (rujeolic urlian rubeolic)
o 4 ani:
DTPa

VACCINARI OBLIGATORII
o 7 ani (cls I-a): campanii scolare
ROR
o 9 ani (cls a III-a): campanii scolare
VPI
o 14 ani (cls a VIII-a): campanii scolare
dT
Rubeolic (numai fetele)

Administrare - Vaccinuri
Raspuns optim = F (vaccinare la virsta si
intervalurile recomandate in caledarul national
de vaccinari
Cind nu este posibil, se va tine cont de
urmatoarele rec:*
- Un vaccin inactivat poate fi adm simultan sau in
orice moment inainte sau dupa adm unui alt
vaccin inactivat, respectiv adm de IG
- In cazul adm de doua sau mai multe vaccinuri
vii/atenuate, adm lor se face simultan sau se
respecta un interval de minim 4 saptamini intre
doze.
*Sursa : Plotkin SA, Orenstein WA Vaccines, Third Edition 1999

Administrare - Vaccinuri
!!! DACA nu se pot respecta rec din PNI:
- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi
- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate
- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de
vaccinare sau adm unor doze
suplimentare.

VACCINURI FACULTATIVE
La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A: se recomanda inainte
de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos: previne aparitia
varicelei - cea mai usor transmisibila boala
a copilariei

Hepatita B
boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB),
un virus ADN a carui gazda naturala este omul.
virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din
afara gazdei. Chiar dupa mai multe luni de la contaminare
acele, echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza
de transmitere a hepatitei B.
v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios dect
virusul HIV
mai multe particule virale prezente in sngele infectat.
s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva, spre
deosebire de virusul HIV.

HBV Mod de Transmitere

Sexuala

Parenterala
Perinatal

Hepatita B
Dupa infectia acuta, aproximativ 1-20% dintre adulti si peste 90%
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus ramn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni
intrnd in categoria de purtatori cronici de VHB.
Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici dect femeile.
Cei care devin purtatori la vrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai
crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv
hepatic.
Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie
semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si
incidenta cancerului hepatic.
In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica

Distributia geografica a prevalentei

purtatorilor cronici de AgHBs

Prevalenta Ag HBs

8% - Mare
2-7% - Intermediara
<2% - Joasa

Impactul global al infeciei VHB

WHO
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/

WER, No 28, 2004, 79, 253-264

Evolutia infectiei cu VHB

Infection
Symptomatic
acute hepatitis B

Asymptomatic
Resolved
Immune

Chronic infection

Asymptomatic

Cirrhosis
Liver cancer

Resolved
Immune

Chronic
infection

Asymptomatic

Cirrhosis
Liver cancer

Hepatita viral B incidenta pe

grupe de vrst Romnia, 2004
100.000 pop din grupa de varsta
30
27.2

25.7

25
20

14.4

15
10

2.6

Dr. MOLNR B. Gza,

AMR-Societatea Romn de Epidemiologie, 10 dec. 2004

55-64

45-54

35-44

25-34

20-24

15-19

1-4

<1

10-14

4.8

1.5

0.6

85>

8.1

1.0

75-84

4.3

65-74

3.5

5-9

6.4

Evolutia infectiei cu VHB, in functie de Varsta

de aparitie a infectiei acute

Infectie cronica (%)

100

100

80

80

60

60

Infectie cronica

40

40

20

20

Infectie simptomatica
0

Evolutia clinica in infectia cu

VHB, VHD
Tipul infectiei/
Evolutie

VHB

VHD

Infectie cronica

< 5 ani: 30-90%

> 5 ani: 1-20 %

50-90%

Ciroza hepatica

2-10%

50%

Mortalitate prematura

15-25%

15%

Rolul im. cu vaccin Hep B prevenirea Cancerului hepatic

Primul vaccin in tratamentul cancerului.

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere

percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in mod
accidental la snge Ag HBs pozitiv, - se actioneaza
imediat!!!
Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina,
alcool 70%)
probe de snge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice,
imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B.(IGHB)
0,06 ml/kgc primele 24 h, maxim 72 h!!
In acelasi timp se incepe vaccinarea hep B.
vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice.

Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei

Partener sexual al unui caz de hepatita B:
Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de
la contactul infectant
Adm de Ig umane specifice (IgHB) 0.06
ml/kgc
Concomitent se incepe vaccinarea cu
vaccin Hep B, schema 0,1,6.

Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei

N.n. din mame purtatoare de VHB:
adm de IG umane specifice anti HepB
(100UI 0.5 ml) la 12-24 h de la nastere,
impreuna cu prima doza de vaccin HepB,
in locuri anatomice diferite.

Hepatita B Indicatii vaccinare

De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu risc
crescut:
personalul medical,
personalul si clientii institutionalizati,
pacientii care primesc frecvent produse de snge,
calatorii in zone cu inalta endemicitate
persoane ce practica sexul in scop comercial, homosexuali
utilizatorii de droguri.

Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei

!!! necesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere

percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior, daca titrul
seric este inadecvat (sub 10mUI/ml) se
efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de
vaccin.
Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinului
!!!!cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite.

Vaccinul Hep B
Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri
plasmatice.
Acestea contin antigenul de suprafata al VHB, Ag HBs,
preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat.
In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie
genetica,
ENGERIX utilizat in schema de vaccinari obligatorii a
tuturor nou-nascutilor la noi in tara.
Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania
a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic
ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la
100,000 locuitori.

Scheme de vaccinare in HepB

PNI
Hep-B

DTP
VPI
JiB
Hep-B

DTP
VPI
HiB
Hep-B

2L

6L

n.n. din mama AgHBs +

Hep-B Hep-B
HBIG

1L

Hep-B

6L

Schema standard

1L

6L

Schema rapida (accident /expunere profesionala)

1L

2L

12 L

Vaccinul hepatitic B
ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras,
in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti.
Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere.
Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sngerare severa, precum hemofilicii.
Dupa imunizarea cu schema 0,1, 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza. Testarea titrului Ac > cel putin opt ani.
Dupa schema de vaccinare 0, 1, 6 luni sau 0, 2, 6 luni - testare titru
> cinci ani de la vaccinarea primara.

Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a

cancerului hepatic, doua boli severe, cu prognostic incert.

Vaccinul Hepatitic B
Testare postvacinala
Include persoanele/pacientii:
imunodepresie (e.g., hemodializati)
ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri)
Nn din mame purtatoare de AgHBs +
Cadre medicale ce vin in contact cu sange/derivati
Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
!!!Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de
vaccin Hep B.

Vaccinul Hep B
- Se considera eficient/protector un titru de anticorpi de
>10miliU.I./ml
- Ofera protectie de lunga durata
- Aprox. 5% - raspuns imun neprotector (factori de risc:
obezitate, fumat, sex masculin, virsta > 45 ani)
- Raspunsul imun variaza cu virsta:
- la copii si adulti tineri , raspunsul im protector apare la
>95% din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale,
- la 90% a celor de varsta > 40 ani si la
- 65-75% la > 60 de ani.

Vaccinul hepatitic B
Imunogenicitate i reactogenicitate
Siguran:
-reacie local - durere la locul
injeciei ( 3 - 20%)
-reacii sistemice (20%) uoare;
-complicaiile sunt foarte rare (soc
anafilactic : 1 caz la 600.000
doze
- nu a fost demonstrata in practica
existenta unei legaturi intre
vacc hep B si aparitia unor boli
autoimune, scleroza in placi,
autism (OMS)

Evolutia Infectiei cu HCV

3 % din populatia globala infectata cu VHC
4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC

100 Persoane
15%
Vindecare (15)

85%

Cronica (85)
80%

Stabil (68)

20%

Ciroza (17)
75%

Stabil (13)

25%

Mortalitate
(4)
Indicatie pentru transplant de ficat

Timp

Hepatita C, masuri de prevenire

Persoanele infectate cu virusul hepatitei C:
Prezinta potentialul de a transmite infectia
Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperite
Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si
perinatal
Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea.

Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NU

trebuie sa:
Doneze sange, organe, tesuturi, sperma.
Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex. periuta de dinti, aparat de ras)

VPO (Sabin) Avantaje vs.

Dezavantaje
Vaccin viu, atenuat, trivalent
Adm oral 0,2 ml (2 pic)
produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala, unde
virusul se inmulteste), precum si la nivel sistemic (im
umorala, IgM, IgG) contribuie la stoparea circulatiei
virusurilor salbatice
Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) la 1-3
zile dupa vaccinare.
Relativ mai ieftin
Poate fi adm de voluntari necalificati medical, cu instruire
minima
Dezavantaj:rezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale!) mutatii virale, revenirea la neurovirulenta

1 caz la 1 milion doze administrate, mai mare dupa prima doza 1 caz la
750.000 doze distribuite (T. Hovi, 2004)

Primovaccinarea :
Risc 6,8x

Risc 3,800 X vs imunocompetenti

> 7-10 ani

OMS : La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV

Prevost D.R. et al. Pediatr Adolesc Med 1994;148:479-85/ CDC Statement sept 18, 1996 (22)

Factorii care cresc riscul de

PPAV
Imunodeficiena (ereditar sau dobndit)
Febra (la vaccinare sau n primele 2-3 sptmni dup
vaccinare)
Traumatisme musculare, inclusiv injecii i.m.
Riscul cel mai mare este la nevaccinai (primovaccinai)
VAPP pot aprea att la recipienii de vaccin ct i la
contacii nevaccinai ai acestora

VPO prevenirea paraliziei polio!!

- provocata prin injectii IM,
Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM,
extractii dentare, interventii chirurgicale pe
o durata de > 30 zile.
Pt orice trat parenteral in aceasta perioada
se va utiliza calea de adm IV.
Adm unui alt vaccin se face fie
concomitent fie la un interval de 30 zile de
VPO (vaccin polio oral)

VPO (Sabin)
Contraindicatii
- nu se adm pacientilor infectati HIV
Contactilor de familie cu un infectat HIV
Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestora
Precautii:
Graviditate si la varsta adulta: se adm doar daca este necesara
protectia imediata
La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamani
Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedinta
Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese la 2 ore interval

VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala

95% - in tari industrializate
90% in tari subdezvoltate, datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in
competitie pentru Rc de la nivel intestinal,
frecventa mai crescuta a sd diareic.
Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta
la adultii si adolescentii vaccinati ) populatii
izolate de eschimosi evid Ac la > 40 ani de la
vaccinarea VPO

VPI (Salk): Avantaje - Dezavantaje

Poliovirusuri inactivate
(omorate)
Adm IM
Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la
nivel intestinal
ineficient pt eradicarea
poliomielitei
Adm necesita prezenta
unui cadru medical
De 4 X mai scump
Avantaj: Termostabil

VPI (Salk):Recomandari de
vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente, inclusiv HIV precum si
contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o
epidemie de poliomielita cu virus salbatic.
- In Romania, la copii institutionalizati, pentru evitarea
PPAV.
- vaccinarea adultilor: personal de laborator ce lucreaza
cu tulpini salbatice, personal medical ce vine in contact
cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic, persoane
nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini
vaccinale.

VPI (Salk)
Contraindicatii/Precautii:
- Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin
- Anafilaxie la Streptomicina, Neomicina,
Polimixina B
- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringa
RA: rare 0,5-1,5 % durere locala, eritem,
tumefactie

VPI (Salk): Eficacitate vaccinala

100% ca raspuns imun dupa 2 doze
vaccinale VPI
Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la >
95 % din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
Studii OMS au demonstrat seroconversia
si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari
secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
Hemofilicii au raspuns vaccinal slab

Experiena utilizrii VPI

n Romnia

VPI este nregistrat n Romnia din 1992

n 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinat VPI + VPO n

judeul Dolj, cu rezultate excelente

De peste 10 ani copiii din leagne (centre de plasament) sunt

vaccinai cu VPI

2009 - PNI: adm la 2,4,6,12 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)

Comparaie ntre VPO i VPI

Caracteristici

VPO

VPI

Cale de administrare

Oral

Parenteral

Previne paralizia

DA

DA

Imunitate umoral

DA

DA

Imunitate intestinal

DA

Minim

Durata immunitii

Lung

Lung

Imunitate de grup

DA

DA*

(fecal/oral)

(oral/oral)

Excreie de virus

DA

NU

Imunizare prin contact

DA*

NU

Mutaii la om

DA

NU

Paralizii sechelare

Rare

NU

Masuri in plaga cu potential

rabigen(MS)
Gradul de gravitate al
leziunilor
Gravitatea I: Saliva
animalului turbat sau
suspect de turbare a venit
in contact cu escoriatii
recente (< 24 h)
Gravitatea II: Contactul
salivei animalului cu
escoriatii recente
localizate la fata, gat sau
organe genitale. Muscaturi
superficiale si zgirieturi
localizate la trunchi sau
membrele inferioare

Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii

Profilaxia specifica

Sanatos in momentul
atacului

Vaccinare numai in
cazul aparitiei turbarii
clinice la animal sau
a confirmarii prin
laborator

Suspect de turbare

Se incepe vaccinarea
care se va intrerupe a
5-a zi daca animalul
ramane sanatos.

Turbat; omorat si
neexaminat;
necunoscut

Vaccinare completa*

cu 5 doze in z 0,
3, 7,14, 28

Masuri in plaga
cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al
leziunilor

Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii

Gravitatea III: Muscaturi

Sanatos in momentul
sau zgarieturi
superficiale localizate la atacului
fata, gat sau maini sau
organe genitale,
muscaturi sau zgarieturi
multiple si superficiale
sau mici si profunde
localizate la memebrele
Suspect de turbare
inferioare si trunchi

Turbat; omorat si
neexaminat;
necunoscut

Profilaxia specifica

-Ser antirabic
- vaccinare numai daca
la animal se confirma
diagnosticul
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va
intrerupe a 5-a zi daca
animalul ramane sanatos
sau laboratorul infirma
diagnosticul
Sero-vaccinare
completa

Masuri in plaga
cu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al
leziunilor
Gravitatea IV: Leziuni
produse de animale
salbatice sau muscaturi
produse de animale
turbate, localizate la cap.
Gat sau maiini;
muscaturi multiple si
profunde localizate la
trunchi si membrele
inferioare

Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii
Sanatos in momentul
atacului

Suspect de turbare

Profilaxia specifica

-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a
5-a zi daca se infirma diagnosticul
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a
5-a zi daca animalul ramane
sanatos sau laboratorul infirma
diagnosticul

Turbat; omorat si
neexaminat; necunoscut

Sero-vaccinare completa

Salbatic, omorat si trimis

la laborator pentru
diagnostic (ex histologic
al creierului)

Ser si vaccinare care se intrerupe

daca s-a inlaturat orice
suspiciune de turbare.