Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Work Stress
Work Stress
Organizational
Behavior, (sixth edition), West Publishing Company, New York.
OBIECTIVE DE INVATAT
Cnd ai terminat de studiat acest capitol ar trebui sa poti sa:
explici conceptele de stres si stresori;
descrii caracterul general al raspunsului corpului la stresori;
diagnostici sursele de stres din organizatie;
descrii efectele stresului asupra sanatatii;
explici relatia dintre stres si performantele in munca,
intelegi natura si cauzele epuizarii la locul de munca,
identifici unele metode pe care indivizii si organizatiile le pot face pt. a face fata stresului.
SCHITA
Caz premergator: Stresul isi ia
roadele.
Natura stresului
Raspunsul lupta sau fugi
Trairea stresului
Practic: Pilotul de pe vas
Sursele stresului
Stresorii la locul de munca
Practic: Stresul la locul de munca
Printre culturi: Problemel
familiilor managerilor expatriati
Stresorii vietii
Efectele stresului
Sanatatea si stresul
Performanta si stresul
Prectic: Destul dar nu prea mult
Epuizarea in munca
Practic: Epuizat!
Personalitatea si stresul
Personalitatea de tip A
Personalitatea rezistenta
Managementul stresului
Metode individuale de a face fata
stresului
Metode organizationale de a face
fata stresului
Practic: Programul de bunastare
Aat&tS
Situatii manageriale si exercitii
Masurarea nivelului de stres la
slujba
Stresul schimbului muncii.
Motors a preluat compania, cariera lui a suferit un picaj. Dupa ce compania a fost reorganizata,
Hearsch a fost retrogradat si i s-a dat ca sarcina achizitionarea creioanelor si a stilourilor. Cnd si-a
preluat sarcina a gasit lucrurile in dezordine. Moralul era la pamant, ordinile nu erau ascultate ,
inregistrarile erau incomplete si uneori lipseau. Hearsch isi ptrecea un timp insemnat din fiecare zi
multumind secretarelor nervoase si incercand sa faca rost de rezervele necesare de creioane si stilouri
care se indreptau spre birourile potrivite. Poate pt. ca munca grea si-a aratat intotdeauna roadele in
trecut Hearsch s-s conformat. Venea la lucru devreme, lucra in timpul pauzelor si pleca tarziu.
In ciuda eforturilor sale lucrurile s-au inrautatit. Eforturile sale serioase de a-si indrepta
operatiunile erau ignorate in timp ce cea mai mica greseala parea sa fie inregistrata in dosarul personal.
Seful sau sugera in mod repetat ca pozitia lui Hearsch poate fi eliminata daca nu se inregistreaza un
anumit progres. Unele incercari de a-l hartui pe Hearsch erau meschine: Odata cnd managerul lui a
considerat ca lucrurile nu merg destul de bine l-a uitat intentionat de pe lista de invitatilor a unei
petreceri organizate de un birou.
Stresul creat de aceasta situatie de lucru si-a cules roadele intr-un final. Hearsch a suferit o cadere
nervoasa minora si-a pierdut 20 de Kg.
Casatoria lui s-a destramat. Hearsch a depus o plangere a muncitorului de compensare, care
invinovatea Hughes Aircroft de problemele sale emotionale si de starea sanatatii sale. Pana la urma a
cazut la invoiala cu compania Pt. o despagubire de 20.000 $. Robert Hearsch a descris banii ca fiind o
slaba consolare: Mi-am pierdut sotia, casa si cariera.
Majoritatea oamenilor au o zi proasta din cnd in cnd si traiesc stresul care rezulta de aici. Cazul
premergator ilustreaza consecintele nefericite ale unei zi proaste care nu se mai sfarseste. Uneori
stresul poate avea efecte pozitive; alteori ele pot fi daunatoare. A avea destul stres la locul de munca la
locul de munca in culmea eficientei poate duce la satisfactie. Pe de alta parte stresul in exces, la locul
de munca poate duce la o scadere a eficiente, esuarea in a face munca corespunzator si efecte adverse
asupra sanatatii mentale si fizice. Oamenii au nevoie de un echilibru in vietile lor personale si la locul
pt. a putea face stresului. Din pacate recunoasterea echilibrului potrivit si obtinerea lui sunt lucruri usor
de facut.
Managerii si angajatii trebuie sa inteleaga efectele stresului in munca, relatia dintre stres si
performanta si sursele stresului din organizatie. Toti ar trebui sa aprecieze relatia dintre stres si
sanatate. In acest capitol vom examina natura stresului, sursele stresului in munca si efectele stresului.
Oamenii pot sa faca fata unor cantitati diferite de stres in mod eficient, si noi vom explora unele din
aceste diferente individuale. In sfarsit von examina caile prin care angajatii si organizatiile fac fata
stresului.
NATURA STRESULUI
Stresul este o consecinta sau un raspuns general la o actiune sau situatie care pune persoana in fata
unei cereri fizice sau psihologice , sau amandoua, speciale. Stresul implica interactiunea unei persoane
cu mediul ei. Cererile fizice sau psihologice din partea mediului care cauzeaza stres sunt numite
stresori. Stresorii pot lua o varietate de forme. Totusi, toti stresorii au un lucru in comun: creaza stres
sau posibilitatea aparitiei stresului cnd un individ ii percepe ca reprezentand o cerere care depaseste
posibilitatea lui de raspuns.
RASPUNSUL LUPTA SAU FUGI
Sa presupunem ca vii tarziu acasa dupa o noapte obositoare de la lucru sau de la scoala. Esti atat de
obosit incat cu greu ai stat treaz in timp ce conduceai spre casa. In momentul in care deschizi usa de la
intrare dintr-o data vezi licariri de lumina si auzi voci soptite. Imediat si spontan te trezesti brusc. Un
proces biochimic complex s-a instalat in corpul si apar urmatoarele feluri de reactii:schimbari fotochimice au loc in retinele tale pt. ca ochii tai sa se obisnuiasca cu intunericul mai rapid decat ar face-o
in circumstante obisnuite; auzul tau devine pe moment mai acut; ritmurile respiratiei si ale inimii cresc;
sangele tasneste din extremitati spre cavitatea pieptului asa incat organele tale vitale sa aib tot sangele
necesar pt. a opera la capacitatea maxima; undele activitatii cerebrale cresc pt. ca cantitati suplimentare
de sange tasnesc spre cap pt. a-i permite creierului sa functioneze la maxim; muschii se pregatesc pt.
actiune.
Aceste schimbari biochimice si corporale reprezinta un aspuns obisnuit la stresorii din mediu:
raspunsul lupta sau fugi. Un animal atacat de un pradator in salbaticie are doua variante: sa lupte sau sa
fuga. Raspunsurile corporale ale animalului la stresor (pradatorul) ii cresc sansele de supravietuire. In
mod similar stramosii nostrii, care locuiau in pesteri, au beneficiat de acest mecanism de raspuns
biologic. Oamenii care aduna hrana departe de pesterile lor au trait o senzatie de stres intens la gandul
ca se vor intalni cu un tigru. Schimbarile biochimice din corpul lor i-au pregatit pt. oricare din cele
doua variante si au contribuit la probabilitatea supravietuirii lor.
Sistemul nervos raspunde inca in acelasi fel la stresorii din mediu la fel cum a raspuns si pt.
stramosii nostrii. In timp ce aceasta are valoare de supravietuire intr-o situatie de urgenta, pt.
majoritatea oamenilor tigrii sunt imaginari. In multe situatii de munca , de ex., raspunsul lupta sau
fugi nu mai este potrivit. Daca un angajat primeste o sarcina neplacuta de la un manager, angajatul nu-l
va ataca fizic pe manager, si nici nu va iesi furios din birou. Se asteapta de la angajat sa accepte sarcina
si sa o axecute cat de bine poate. Acest lucru poate fi dificil daca amenintarea este perceputa ca o
amenintare sau ca un stresor iar corpul este pregatit sa actioneze in consecinta.
Stiinta medicala a descoperit ca corpul uman are un raspuns standard la cerintele care i se aduc
fie ele psihologice sau fizice. Cercetatorul medical, Hans Selye, a folosit pt. prima data termenul de
stres pt. a descrie mecanismul de raspuns biologic al organismului (corpului). Selye considera stresul
ca fiind un raspuns specific al corpului uman la orice cerere care i se aduce. Corpul are o capacitate
limita de raspuns la stresori. Locul de munca le cere oamenilor o varietate de lucruri iar prea mult stres
pe o perioada lunga de timp extenuaza abilitatea de a face fata stresorilor din mediu.
EXPERIENTA STRESULUI
In practice (Practic) Pilotul de pe vas
Sitatiile care provoaca stres nu sunt aceleasi pt. toti oamenii. De ex., a fi student este considerat de
majoritatea oamenilor o situatie nestresanta, pe cnd a pilota un avoin este foarte stresant. Dar pt. un
individ, student la Havard si apoi inrolat in marina ca pilot situatia a fost tocmai pe dos.
Daca un individ simte stres la locul de munca sau in alte situatii, acest lucru este determinat de o
serie de factori. In figura 9.1 sunt identificati patru factori majori: (1)felul in care persoana percepe
situatia; (2)experienta anterioara a persoanei; (3)prezenta sau absenta suportului social si (4)diferentele
individuale referitoare la reactiile la stres.
Perceptia. In cap. 4, am definit perceptia ca pe un proces psihologic fundamental prin care persoana
selecteaza si organizeaza informatiile din mediu intr-o notiune din realitate. Perceptia angajatilor
asupra unei situatii poate influenta felul in care ei traiesc stresul (sau daca il traiesc).
De ex., doi manageri si-au schimbat complet sarcinile de la locul de munca o situatie care
genereaza stres pt. multe persoane. Primul manager a vazut in aceasta schimbare o sansa de a acumula
noi deprinderi si un vot de incredere dat de superiori capacitatii sale de flexibilitate si de acceptare a
Un studiu facut pe794 de manageri de top din firme independente producatoare de petrol si benzina a
gasit ca 88% din ei au incadrat munca ca fiind de la moderat la foarte stresanta. Stresorii ceil mai
frecvent mentionati au fost termenele limita si supraincarcarea muncii. (Am prea putin timp sa fac
ceea ce am de facut, decizii multiple care trebuie luate rapid si prea multe termene limita si
informatii insufuciente; problemele oamenilor (esecul angajatilor in munca si angajati tampiti);
putini seci (obligatia de a raporta investitorilor putini seci); stresul autoindus (mi-o fac singur si
eu).
Managerii din multe tari din lume observa stresori similari in munca lor. Intr-un studiu comparativ
din lumea intreaga asupra stresului muncii, cercetatorii au adunat informatii de la 1065 de manageri
din 10 tari de pe 5 continente: Brazilia, Marea Britanie, Egipt, Germania, Japonia, Nigeria, Singapore,
Africa de Sud, Suedia si Statele Unite. Presiunea timpului si termenele limita erau cele mai citate surse
de stres la locul de munca, fiind mentionate ca stresori de 55% dintre participanti. Acestia au fost
urmati la o diferenta mica de supraincarcarea in munca, mentionata de aproape 52% dintre participanti.
Alti stresori frecvent idntificati au fost subordonatii pregatiti inadecvat, ore de lucru peste program,
participarea la sedinte si conflictele de munca si familiile si relatiile sociale.
Aceste studii si altele au identificat multi stresori comuni atat managerilor cat si angajatilor din
multe organizatii. Pe langa aceasta cercetarile au aratat ca multe slujbe esentiale genereaza mai mult
stres decat altele. Institutul American de Stres si Institutul National pt. Despagubirea Muncitorului au
identificat slujbele din tabelul 9.1 ca fiind cele mai stresante.
Managerii si angajatii au nevoie de un cadru de munca folositor pt. a se gandi si a diagnostica
sursele stresului de la locul de munca. Dupa cum s-a spus anterior, factorii interni persoanei
influenteaza felul in care indivizii simt acesti stresori intr-o situatie data.
Supraincarcarea la locul de munca. Pt. multi oameni a avea prea mult de lucru si timp insuficient
si resurse insuficiente poate fi stresant. Supraincarcarea de rol apare atunci cnd cererile depasesc
capacitatea unui manager sau angajat de a le face fata in mod adecvat. Multe din slujbele stresante isi
datoreaza conditia supraincarcarii de rol. Ia aminte ca toate cercetarile descrise anterior (inclusiv cea
realizata la nivel international) au prezentat supraincarcarea la locul de munca sau a munci pre mult
ca pe o sursa majora de stres. Foarte interesant este ca si a avea putin de facut duce la stres. Daca ai
fost vreodata intr-o situatie in care la locul de munca ti s-a cerut sa faci atat de putin incat ti se parea ca
ziua nu se mai termina, poti sa intelegi de ce multi oameni gasesc o situatie in care esti utilizat sub
posibilitati stresanta. Pe langa situatiile de supraincarcare si subactivare, natura muncii insasi
influenteaza trairea stresului dupa cum se vede in tabelul 9.1.
Tabelul 9.1. Exemple de slujbe stresante.
Slujbe inalt stresante datorate pericolului, presiunii externe, sau responsabilitatilor fara control:
controlor de trafic aerian, servicii vamal sau muncitor in departamentul de proteste/plangeri, profesor
de liceu din interiorul orasului, jurnalist, medic intern, genist, ofiter de politie, secretara, broker la
bursa, chelnerita.
Slujbe inalt stresante datorate riscurilor ocupationale crescute ale depresiei care necesita terapie:
controlor de trafic aerian, artist, programator de computer, dentist, lucrator guvernamental, avocat,
manager de mijloc, medic, ofiter de politie, politician, profesor, terapeut.
Conditiile locului de munca. Un alt set important de stresori ocupationali este legat de de conditiile
de munca precare. Temperaturi extreme, zgomot, preamulta sau prea putina lumina, radiatii si poluarea
aerului sunt doar cateva exemple de conditii de munca care pot creea stres pt. indivizi. Studiile au
aratat ca performantele in munca se deterioreaza uneori marcant cand stresorii din mediu (cum ar fi
liuminarea proasta, zgomot sau temperaturi neplacute) sunt prezenti. Mai mult, efectele acestor
stresoridin mediu se acumuleaza in timp si interactioneaza cu alte surse de stres. Organizatiile trebuie
sa stie ca un mediu zgomotos, o iluminare prosta si orele lungi, toate impreuna duc la cresterea
stresului si scaderea performantei.
Comflictul de rol si ambiguitatea. Atunci cnd asupra rolului unei persoane sunt plasate diferite
asteptari si cereri apare conflictul de rol. (Vom discuta despre conflictul de rol in detaliu in cap. 14.)
Ambiguitatea de rol se refera la situatiile in care sarcinile si responsabilitatile locului de munca
suntsurse foarte importamte ale stresului legat de munca. Pe cnd angajatii pot trai un conflict sau o
ambiguitate de rol, asteptarile conflictuale si nesiguranta sunt comune managerillor. A avea in
responsabilitate comportamentul celorlalti si lipsa ocaziei de a participa in luarea deciziilor importante
care afecteaza slujba sunt aspecte care pot genera stres printre angajati.
Rezolvarea carierei.. Stresori importanti legati de planificarea si dezvoltarea carierei implica
securitatea slujbei, promovarile, transferurile si oportunitatile de dezvoltare. Prin prea multe sau prea
putine indatoriri, individul poate simti stres din cauza promovarii prea incete (esecul in a avansa pe cat
de repede isi doreste) sau promovarii prea rapide (promovarea intr-o slujba care depaseste capacitatile
individului). Dupa cum s-a vazut in cazul practic care descria stresul la locul de munca, noul val de
reorganizari si redimensionari pot ameninta in mod serios o cariera. Atunci cnd
slujbele,departamentele, grupurile de munca sau intreaga organizatie sunt restructurate, angajatii pot
avea un ele preocupari legate de cariera ca de ex.: Pot lucra competitiv in noua situatie? Pot avansa?
Este noua slujba mea sigura? Angajatii gasesc aceste preocupari stresante.
Relatiile interpersonale in organizatie. Grupurile au un impact foarte mare asupra
comportamentului oamenilor dintr-o organizatie. Indivizii trebuie sa aib relatii bune de munca cu
colegii, subordonatii si superiorii. Relatiile si interactiunea cu ceilalti sunt o parte importanta a vietii
dintr-o organizatie si o sursa potentiala de stres. De ex., un studiu facut printre functionari a aratat ca
tulburarea de catre altii intreruperi de catre colegi galagiosi, telefoane care suna si oameni care se
plimba printre ei este o sursa importanta de stres. Un nivel ridicat de comportament politic sau politici
de birou pot crea stres pt. uni manageri si angajati. Relatiile interpersonale bune ajuta la atingerea
multor teluri personale si organizationale, relatii interpersonale scazute cauzeaza stres. Relatiile cu
colegii pot influemta felul in care angajatii vor reactiona cu stresorii din alte categorii. Cu alte cuvinte,
relatiile interpersonale pot fi atat o sursa de stres cat si un suport social care afecteaza felul in care
indivizii reactioneaza la alti stresori.
Conflictul dintre slujba si alte roluri. Un om are/joaca multe roluri in viata dintre care doar unul
este in mod curent asociat cu munca (desi unii indivizi pot avea mai multe slujbe in ecelasi timp).
Aceste roluri pot duce la cerinte contradictorii care servesc ca sursa de stres. Mai mult decat atat
munca satisface doar o parte din telurile si nevoile angajatilor. Alte teluri si nevoi personale pot intra in
conflict cu telurile carierei, ceea ce inseamna o sursa in plus de stres. De ex., nevoia personala a unui
manager de a petrece mai mult timp cu familia poate veni in conflict cu orele in plus petrecute la locul
de munca Pt. a avansa in cariera. Conflictul dintre rolurie din familie si cele de la serviciu nu sunt
specifice managerilor si angajatilor din America de Nord. Relatarea din acest capitol din pasajul Printre
culturi descrie dilema munca familie a unui manager francez.
STRESUL VIETII
Diferenta dintre stresori legati de munca si cei care nu tin de munca nu este intotdeauna clara. De
ex., o posibila sursa de stresori este conflictul potential dintre munca si cerintele familiei. O buna parte
din stresul trait de manageri si angajati se datoreaza stresului din viata personala, numiti stresorii vietii.
Stresul legat de munca si stresul din viata sunt inrudite. Un nivel ridicat de stres intr-unul din cele doua
domenii poate reduce capacitatea persoanei de a face fata stresului din celalt domeniu.
La fel ca si in cadrul muncii, (si in viata exista o mare varietate de stresori) carora oamenii trebuie
sa le faca fata. Pe langa asta exista importante diferente individuale in lupta cu stresorii vietii.
Evenimentelecare cauzeaza stres pt. o persoana pot fi nesemnificate pt. alta. S-a observat, totusi, ca o
buna parte din stresul din viata personalaeste cauzat de schimbari majore cum ar fi divortul, casatoria,
moartea unui membru al familiei, lucru care se aplica aproape la toata lumea. Dupa cum s-a vazut si
mai inainte, corpul uman are o capacitate limitata de raspuns la stresori. Prea multe schimbari facute
prea repede pot epuiza capacitatile de raspuns ale corpului cu consecinte negative asupra sanatatii
fizice si mentale.
Pacientii care necesita consiliere in probleme de stres sunt adeseori rugati sa-si calculeze
susceptibilitatea la schimbarile sanatatile lor prin examinarea evenimentelor si schimbarile majore din
vietile lor, din ultimul an. De ex., tabelul 9.2, contine unele evenimente stresante caracterizate Pt.
studenti. Aceste evenimente sunt puse pe o scala de 100 de puncte, unde 1inseamna un eveniment
putin stresant, iar 100 cel mai stresant eveniment. In tabel evenimentele etichetate cu nivel inalt de
stres au alocate intre 71 si 100 de puncte, in functie de circumstantele specifice din viata studentului
evaluat. Nivel moderat de streseste notat intre 31 si 70 de puncte si nivel scazut de stres este
cuprins intre 1 si 31. Daca un student traieste pe parcursul unui an evenimente care totalizeaza 150 de
puncte sau mai mult, atunci el are sanse mari sa se inbolnaveasca de pe urma stresului excesiv.
Definitia medicala a lui SELYE accentua faptul ca stresul este raspunsul general al corpului la
orice cerinta. Lista cu evenimente stresante din tabelul 9.2 contine atat evenimente neplacute, ca de ex.,
esecul la un examen, cat si evenimente considerate in mod curent placute, ca de ex., gasirea unei noi
atractii. Este important de subliniat ca stresorii vietii nu se limiteaza la intamplari negative din viata
unei persoane ci includ si experiente pozitive. De ex., vacantele si sarbatorile pot fi destul de stresante
pt. multi oameni. In concluzie a vedea evenimentele vietii ca avand efecte negative este incorect.
Oamenii pot adesea face fata evenimentelor neplacute si pana la un punct au nevoie de stimularea
evenimentelor placute, cum ar fi realizarile importante, vacantele, imbogatirea familiei cu un nou
membru si altele.
Evenimente stresante pt. studenti:
nivel ridicat de stres: moartea unui parinte, moartea unui partener, divortul, caderea unui examen, o
sarcina in afara casatoriei
nivel mediu de stres: pedepsirea academica, schimbarea in major, moartea unui prieten apropiat,
caderea uni examen important, gasirea unui nou interes, pierderea suportului financiar, raniri serioase
sau imbolnaviri, divortul parintilor, certuri serioase cu partenerul
nivel scazut de stres:schimbari in obiceiurile alimentare, schimbarile in orele de somn, schimbari in
activitatile sociale, conflict cu instructorul, note mai mici decat s-a asteptat, realizari exceptionale.
EFECTELE STRESULUI
Stresul ocupational are atat efecte pozitive cat si negative, dar cercetarile din acest domeniu au
preferat sa se axeze pe efectele lui negative. Aceasta centrare pare bine directionata. Institul de
Cercetari Triangle a estimat ca tulburarile legate de stres au costat economia americana 187 miliarde de
dolari in 1990. Aceasta pierdere include productivitatea pierduta, erorile de la locul de munca si
costurile medicale.
Efectele stresului ocupational apar in trei mari domenii: fiziologic, emotional si comportamental.
Exemplele efectelor stresului excesiv in aceste domenii sunt urmatoarele:
Efectele fiziologice ale stresului includ cresterea tensiunii arteriale, a batailor inimii, transpiratie,
dificultati de respiratie, tensiune musculara si tulburari gastrointestinale.
Efectele emotionale ale stresului includ mania, anxietatea, depresia, stima de sine scazuta, functionare
intelectuala scazuta inclusiv greutatea de concentrare si de luare a deciziilor, nervozitate, resentimente
fata de supraveghetori si insatisfactie in munca.
Efectele comportamentale ale stresului includ scaderea performantei, absenteism, cresterea ratei
accidentelor, cresterea ratei mutarilor, cresterea abuzului de alcool si de alte droguri, comportament
impulsiv si dificultati in comunicare.
Aceste efecte au implicatii importante in comportamentul organizational. Vom examina cateva
implicatii ale stresului ocupational in sanatatea si performanta managerilor si angajatilor. Vom explora
de asemenea fenomenul de epuizare.
SANATATEA SI STRESUL
Dovezi numeroase leaga stresul si bolile de inima. Alte probleme de sanatate importante asociate cu
stresul sunt tulburarile fizice cum ar fi durerea de spate, durerile de cap, problemele stomacale si
intestinale ca si o varietate de probleme mentale. Cercetatorii din domeniul medical au descoperit
recent unele legaturi posibile dintre stres si cancer. Desi e dificil de determinat rolul precis jucat de
stres in sanatate, in toate cazurile particulare, devine din ce in ce mai evident ca multe boli importante
sunt relationate cu stresul.
Bolile legate de stres sunt o povara atat pt. indivizi cat si pt. organizatii. Costurile lor pt. indivizi
sunt uneori mai evidente decat costurile pt. organizatii. Este posibil, totusi, sa identificam cateva dintre
costurile organizationale datorate bolilor legate de stres. In primul rand costurile pt. angajati includ nu
doar prime mari pt. asigurare de sanatate dar si zile pierdute din cauza bolilor grave cum ar fi bolile de
inima sau tulburarile mai putin grave, cum ar fi durerile de cap datorate stresului. Estimarile actuale
arata ca fiecare individ care sufera de tulburari datorate stresului pierde in medie 16 zile de munca pe
an. In al doilea rand peste trei petrimi din accidentele industriale sunt datorate incapacitatii de a face
fata problemelor emotionale inrautatite de stres. In al treilea rand problemele legale ale angajatilor sunt
in crestere. De ex., numarul cererilor de despagubire legate de stres ale muncitorilor cresc vertiginos.
Expertii prezic ca daca acestea continua sa creasca, vor depasi numarul total al cererilor din anii 90.
STRESUL SI PERFORMANTA
Nici unde nu sunt mai evidente aspecte pozitive si negative ale stresului decat in relatia dintre stres
si performanta. Fi. 9.3 arata relatie stres performanta. Axa verticala reprezinta reprezinta nivelul
performantei. Axa orizontala reprezinta cantitatea de stres traita. La niveluri joase de stres angajatii pot
sa nu fie destul de alerti/provocati/implicati in a muncii cat mai bine. Dupa cum indica curba din fi.
9.3, cresterea cu putin a nivelului stresuluipoate creste performanta pana la un punct. Un nivel optim
de stres optim de stres poate exista pt. cele mai multe sarcini. Dupa acest punct performanta se
deterioreaza. La nivele excesive de stres angajatii sunt prea agitati/starniti/amenintati sa munceasca la
capacitatile lor maxime.
Investigatiile asupra relatiei stres performanta din grupurile de munca au demonstrat de multe ori
relatia curbilinica aratata in fi. 9.3.
Managerii, deseori, vor sa cunoasca nivelul optim de stres atat pt. ei cat si pt. subordonatii lor.
Aceasta informatie este greu de obtinut. De ex., un angajat poate ebsenta frecvent de la lucru din cauza
plictiselii (prea putin stres) sau a prea multor sarcini (stres excesiv). De asemenea, curba din fi. 9.3 se
schimba odata cu situatia: adica ea variaza in functie de oameni si de sarcini. Un nivel de stres scazut
pt. un angajat poate fi potrivit pt.un altul intr-o anumita sarcina. Nivelul optim de stres pt. un anumit
individ care indeplineste o anumita sarcina poate fi prea mult sau prea putin pt. performanta efectiva a
persoanei in indeplinirea altor sarcini.
Ca o problema practica managerii ar trebui sa fie mai preocupati de partea curbei din fi. 9.3, care
indica stres excesiv decat cum sa adauge stres angajatilor. Bineinteles ca a motiva indivizii sa
munceasca mai bine este intotdeauna o problema critica. Cu toate ecestea, studiile referitoare la relatia
performanta stres in organizatii au gasit o corelatie puternic negativa per total. Asta inseamna ca, cu
cat angajatii sunt mai stresati, cu atat productivitatea lor va fi mai scazuta. Aceasta relatie negativa
indica faptul ca grupurile de munca (studiate) opereaza pe partea dreapta (stres excesiv) din fi. 9.3.
Managerii si angajatii din aceste grupuri trebuie sa gaseasca eficiente pt. a reduce numarul si
magnitudinea stresorilor.
EPUIZAREA LA LOCUL DE MUNCA
Epuizarea la locul de munca se refera la efectele adverse ale conditiilor de munca in care stresorii
par de neevitat, iar sursele de satisfacere in munca si de usurare de stres par nedisponibile. Fenomenul
de epuizare are de obicei trei componente:
o stare de epuizare emotionala;
depersonalizarea indivizilor din grupurile de munca; si
sentimente de realizare personala scazuta.
In acest context, depersonalizarea inseamna tratarea oamenilor ca pe niste obiecte. De ex., o
asistenta sa spuna genunchiul rupt din camera 107, in loc sa foloseasca numele pacientului.
Multe din cercetarile asupra epuizarii din muncas-a centrat pe sectorul serviciilor umane din
economie numite profesori de ajutor. In mod obisnuit epuizarea este considerata a fi dominanta in
meseriile caracterizate prin contact continuu si direct cu oamenii care cauta ajutor. Angajatii cei mai
expusi epuizarii includ asistentii sociali, asistentele medicale, medicii, ofiterii de politie, controlorii de
trafic aerian, profesorii si avocatii. (Aceasta enumerare contine multe din ocupatiile din tab. 9.1).
Totusi, epuizarea poate aparea la orice indivizi inclusiv managari, patroni de magazin si profesionisti
care au de a face in cadrul muncii lor cu alti oameni sau care traiesc stresul fara posibilitatea eliberarii
lui.
Indivizii care traiesc sentimentul de epuizare in munca par sa aiba unele caracteristici comune.
Trei caracterictici sunt in mod frecvent asociate cu o foarte posibila epuizare:
candidatii la epuizare simt mult stres ca rezultat al stresorilor ocupationali;
candidatii la epuizare tind sa fie idealisti si automotivati;
candidatii la epuizare cauta adeseori sa atinga scopuri nerealiste.
Sindromul epuizarii este o combinatie de caracteristici individuale cerute de situatia de munca.
Indivizii care sufera de epuizare au de multe ori expectatii nerealiste referitoare la munca lor si la
capacitatile lor de a atinge scopurile dorite, dat fiind natura siruatiei in care se gasesc. Conditiile de
munca stresante, nedescarcate, combinate cu expectatiile si ambitiile nerealiste ale indivizilor pot duce
la o stare fizica, mentala si emotionala de epuizare completa. In conditii de epuizare, indivizii nu mai
pot face fata cerintelor cerintelor slujbei iar dorinta de a incerca scade vertiginos.
Costurile epuizarii ocupationale pot fi foarte mari atat pt. angajatii care sufera de acest sindrom, cat
si pt. organizatiile lor. Managerii si angajatii ar trebui sa cunoasca simptoamele caracteristice epuizarii
si stresorii care duc la epuizare. Tabelul 9.3 contine exemple de simptome fizice,emotionale si
comportamentale care sunt specifice epuizarii. Strtegiile prin care putem face fata stresului, vor fi
examinate in ultimul capitol. Ele sunt de obicei folositoare in reducerea cauzelor si simptomelor
epuizarii.
Simptomele epuizarii ocupationale:
Simptome fiziologice
un declin vizibil in infatisarea fizica
oboseala cronica
infectii frecvente, in special respiratorii
tulburari, cun ar fi durerile de cap, de spate sau probleme digestive
semne de depresie, cum ar fi schimbari in greutate sau in modul de hranire;
Simptome emotionale
infatisarea plictisita sau apatica
cinism sau resemnare
infatisarea depresiva cum ar fi o expresia trista sau pozitie in covoiata
expresii de anxietate, frustrare si neajutorare;
Simptome comportamental
absenteism si intarzieri
abuz de droguri, alcool sau cofeina, cresterea fumatului
exercitii excesive pana la punctul ranirii
comportament ostil, usor iritat
productivitate scazuta,incapacitate de concentrare sau terminare a unei sarcini
retrager, placiditate, neatentie.
STRESUL SI PERSONALITATEA
Personalitatea influenteaza: (1)felul in care indivizii percep situatiile si stresorii si (2)felul in care
ei vor reactiona la acesti stresori din mediu. Un studiu facut asupra comportamentelor de ajustare dupa
o inundatie din Harrisburg, Pensylvania, ilustreaza felul in care personalitatea inffluenteaza perceptia si
reactia la stresori. Informatiile adunate de la 90 de proprietati manageri de afaceri mici din Harrisburg
au indicat ca localizarea controlului coreleaza puternic cu trairea stresului si alegerea
comportamentului de ajustare. Proprietarii manageri cu o localizare a contrololui externa au fost mai
stresati in timpul inundatiei si au aratat comportamente de ajustare mai emotionale dupa inundatie.
Raspunsul lor a fost caracterizat prin ostilitate si retragere (cum ar fi parasirea afacerii sau mutarea din
zana).
Propretarii manageri cu o localizare interna a controlului ridicat au trait in aceeasi situatie mai
putin stres. Pe langa asta, ae au folosit mai multe comportamenta de ajustare orientate spre sarcina,
cum ar fi rezolvarea problemelor si capatarea resurselor pt. mentinerea operatiilor.
Multe dimensiuni ale personalitatii sau trasaturi pot fi legate de stres inclusiv stima de sine,
toleranta pt. ambiguitate, introversiunea/extraversiunea si dogmatismul. O trasatura de personalitate
poate afecta posibilitatea ca o situatie sau un eveniment sa fie perceput ca stresor. De ex., un individ cu
o stima de sine scazuta va simti mai curand stresul intr-o situatie de munca care-l solicita decat un
individ cu o stima de sine ridicata. Acest lucru se intampla deoarece individil cu o stima de sine
crescuta are mai multa incredere in capacitatea lui de a duce la bun sfarsit o sarcina. Vom vedea in
continuare cateve aspecte ale personalitatii care par a fi legate de felul in care indivizii traiesc/simt
stresul.
Autoevaluare a personalitatii de tip A
Alegeti din urmatoarele variante pt. a raspunde intrebarilor de mai jos:
10
11
12
MANAGEMENTUL STRESULUI
Articolele din ziare si revistele sugereaza adeseori diferite cai de a face fata stresului cum ar fi
terapia, exercitiile, managementul timpului, o dieta potrivita, somn linistit, meditatie si relaxare si
activitati recreative. Frecventa cu care apar aceste articole demonstreaza raspandirea stresului in
societatea noastra. Pe langa acestea, programele organizationale care ajuta indivizii sa faca fata
stresului au devenit din ce in ce mai populare, pe masura ce au devenit cunoscute efectele devastatoare
ale stresului. Vom explora unele metode care pot fi folosite de indivizi si organizatii pt. a administra
stresul si a-i reduce din efectele daunatoare.
METODE INDIVIDUALE DE AJUSTARE
Managementul stresului facut de indivizi include activitati si comportamente desemnate pt. a:
(1)elimina sau controla sursele stresului si/sau (2)a face pe individ mai rezistent la stres sau mai
capabil sa-i faca fata. De ex., un set de sugestii este bazat pe intelegerea interioara dezvoltata din
conceptul de rezistenta. In timp ce indivizii nu-si pot in mod constient altera pers. lor de baza, ei pot
daca-si propun sa adopte atitudini si comportamente asemanatoare cu atributele si modelele
comportamentale aratate de indivizii inalt rezistenti. Unele sugestii bazate pe cercetari asupra pers.
rezistente includ:
mentinerea unei atitudini pozitive,
perseverarea in decizia luata,
vederea piedicilor ca pe niste provacari si nu ca pe niste dezastre,
efectuarea de exercitii, mentinerea unei diete echilibrate si ingrijirea de propria persoana,
alocarea unui timp pt. distractii,
invatarea unei tehnici de relaxare Pt. scaderea tensiunii la comanda /oricand.
Un studiu recent, profund, pe 6 directori de succes a relevat modelele de comportament similare in
folosirea metodelor de ajustare la stres. In primul rand fiecare dintre ei s-a straduit sa impace si familia
si munca. In timp ce munca era centrul in vietile lor, nu era singura lor preocupare. Fiecare a folosit
timpul liber pt. a reduce stresul. Pe langa asta, ei au fost instruiti intehnicile de administrare a timpului.
O componenta importanta a folosirii utile a timpului era identificarea scopurilor prioritare si
planificarea atenta in vederea indeplinirii lor. A sti care scopuri sunt mai importante si construirea unor
planuri pt. a le atinge este o strategie importanta de reducere a stresului pt. acesti directori. In sfarsit
fiecare director a specificat importanta suportului social in lupta cu stresul. Acesti oameni nu erau
singuri; mai mult ei primeau suport emotional si informatii importante de la retea diversa, formata din
familie, prieteni, colegi de serviciu si colegi din alte organizatii. In plus, ei se luptau sa mentina un
schimb echitabil si reciproc in aceste relatii. Asta inseamna ca ei primeau suport din partea celorlalti si
serveau ca sursa de suport social pt. ceilalti oameni din reteaua lor.
METODE DE AJUSTARE A STRESULUI ORGANIZATIONAL
Managementul stresului de catre organizatii este proiectat pt. a reduce efectele daunatoare ale
stresului In trei directii, dupa cum se arata in fi. 9.4: (1)identificarea si apoi modificarea sau eliminarea
stresorilori ocupationali, (2)schimbarea perceptiei si intelegerii stresului ocupational de catre angajati,
si (3)ajutarea angajatilor de a face fata mai eficient consecintelor stresului.
Programele de management al stresului, care se potrivesc primei categorii din fig. 9.4 /incercarea
de eliminare sau modificare a stresorilor ocupationali /includ deseori una sau mai multe din
urmatoarele:
13
14
programe de stopare a fumatului, de control al greutatii si altele. De ex., L.L. Boune Bell incurajeaza
angajatii sa vina la lucru pe biciclete si a aranjat pt. angajati sa cumpere biciclete. Mai asigura
angajatilor si programe de exercitii, terenuri de tenis si volei, o pista de alergare. Angajatii pot folosi
aceste facilitati pe gratis si daca vreau sa exerseze li se da in plus la pranz 30 de minute. Firma vinde
echipament si incaltaminte de alergat la reducere si ofera 250$ bonus pt. angajatii care fac exercitii de
cel putin 4ori pe saptamana.
Un al treilea fel de programe axat pe starea de bine are ca scop creearea uni mediu care sa ajuta
angajatii sa-si mentina stilul de viata sanatos dezvoltat in alte programe. De ex., angajatii pot forma un
grup de suport prin care se ajuta intre ei sa-si mentina schimbarile sanatoase ale stilului de viata.
Facilitatile pt. exercitiile oferite pe gratis angajatilor de Boune Bell sunt un alt ex.. La Safeway angajtii
si-au construit propriul centru de fitness pe terenul companiei. Firma pune acum la dicpozitie un
director de fitness permanent care sa supervizeze programele de exercitii si activitatile.
Progremele axate pe starea de bine pot asigura beneficii substantiale atat pt. indivizi cat si pt.
organizatii. Safeway estimeaza ca programele lor axate pe starea de bine au eliminat aproape complet
accindentele de la locul de munca si au redus intarzierile si absemteismul in procent de peste 60%.
Cazul practic a aratat unele din cele mai importamte beneficii pt. sanatate obtinute in urma aplicarii
acestor program: reducerea tensiunii arteriale si a nivelului colesterolului la angajati. Efecte pozitive
similare asupra sanatatii au fost raportate de multe alte companii. La locatiile firmei Johnson &
Johnson, care au folosit acest program costurile spitalicesti au crescut in primii cinci ani cu doar o
treime din totalul corturilor altor locatii, care nu au folosit programul. Absenteismul s-a redus cu 18%.
In plus Pt. a arata o imbunatatire considerabila in moralul angajatilor o evaluare facuta la Honeywell,
unde s-a aplicat un astfel de program a indicat o crestere in corturile serviciilor de sanatate in medie cu
4% pe an. (In toata tara, costurile serviciilor de sanatate cresc in mod carent cu o medie de 14%pe an.).
REZUMAT
Stresul este o consecinta sau un raspuns la o situatue care pune asupra omului cereri fizice sai
psihice sai stresori. Raspunsul biologic generalal corpului la stresori il pregateste pe individ sa lupte
sau sa fuga, comportament in general inadecvat in grupuirle de lucru /munca. Multi factori determina
felul in care angajatii traiesc stresul, inclusiv perceptia lor asupra situatiei, experienta trecuta, prezenta
sau absenta altor angajati si o varietate de diferente individuale.
Stresorii ocupationali rasari din multe surse. Categoriile generale includ: (1)incarcarea muncii,
(2)conditiile de munca, (3)conflictul de rol si ambiguitatea, (4)dezvoltarea carierei, (5)relatiile
interpersonale si (6)conflictul dintre munca si alte roluri. In plus, schimbarile majore sau alte
evenimente din viata personala a unui om pot fi o sursa de stres.
Stresul afecteaza persoanele psihologic, emotional si comportamental. Cercetarile au legat stresul
de cateva probleme majore de sanatate, in special de bolile de inima. Exista o relatie in forma de U
inversat intre stres si performanta. Un nivel optim de stres se poate se existe pt. orice sarcina si mai
putin sau mai mult stres decat nivelul optim daca la scaderea performantei. Epuizarea este una din cele
mai importante consecinte ale stresului acupational neeliberat.
Mai multe dimensiuni ale personalitatii pot fi relationate cu stresul. Indivizii cu pers. de tip A au o
inclinatie spre trairea stresului si mai multe sanse de a dezvolta o boala de inima. Anumite dimensiuni
lae pers. de tip A, cum ar fi ostilitatea sunt importante cnd vine vorba de bolile legate de stres. Pe de
alta, parte colectia de trasaturi de pers. numita rezistenta pare sa reduca afectele stresului.
15
Stresul este o probleme pt. indivizi si organizatii. Din fericire unele tehnici si programe variate pot
ajuta la administrarea stresului in mediul de munca. Programele axate pe starea de bine sunt
promitatoare in aceasta.
Cerinte si concepte cheie:
Efectele comportamentale ale stresului
Depersonalizarea
Efectele emotionale ale stresului
Raspunsul lupta sau fagi
Rezistenta
Epuizare
Stresorii vietii Efectele psihologice ale
stresului
Ambiguitatea de rol
Coflictul de rol
Supraincarcarea roluluii
Stresul
Managementul stresului
Stresorii
Personalitatea de tip A
Personalitatea de tip B
Programele axate pe dezvoltarea starii de
bine.
16
17