Discuie cu o

pictur de ploaie
De pe cerul azuriu de vara a disparut brusc soarele. Norii se aduna a ploaie, iar
vantul patrunde orice suflare, purtand cu sine mirosul si freamatul cald al verii.
Arborii isi infioara frunzele fosnind ametitor si furtuna cucereste pamantul insetat.
Peisajele posomorate se amesteca in valtoarea furtunii amenintatoare. Din cerul
fumuriu si sumbru cad picaturi mari si reci de ploaie, atat de curate si stravezii ca
lacrima unui izvor. Ploaia saruta pamantul cuprizandu-l in bratele sale cu
suvoaiele indraznete si paraiele zglobii. Vantul si ploaia se intetesc sugrumand
zapuseala acestei zile de vara. Natura suspina prin fulgere, fulgere lungi ce strabat
norii si care infricoseaza. Doar frunzele se mai misca ametite valsand in
pustietatea ploii. Strazile impartasesc gustul linistii fiind spalate de picaturile
acestei ploi.Dou picturi de ploaie ii imprtesc impresiile despre cltoria
uluitoare.
-Nu te supra, doamn pictur, ct mai este pn jos? Este prima mea tur i
sunt entuziasmat!
-Oh, suntem abia la 10 metri de nor, azi am plecat de cel mai sus, va mai dura
aproximativ 1 scoar, adic 2 minute omeneti.
-De unde suntei?
-Norul acesta, Robii, este taxi-ul meu personal, mereu m ia din Lacul Rou i m
aduce n Dunre. Apoi cellalt nor, domnul Meri, este mai nvrst, dar mai rapid,
aa c m absoarbe el, iar peste 50 de scoare, ajung napoi n lacul Rou. Tu de
unde eti?
-Eu sunt din Dunre, am vrut doar o tur sus-jos! Oh uite, ne apropiem de pmnt,
mi-e fric!
-Strnge ochiorii i distreaz-te!