TERMENI MEDICALI *

HIPER- Element prim de compunere savant nsemnnd peste, deasupra, n exces.

[Var. iper-. / < fr. hyper-, cf. gr. hyper].

HIPO - Element de compunere cu sensul mai puin, sub, care servete la formarea unor
substantive i a unor adjective. Din fr. hypo-.

HIPOCAMP, hipocampi, s. m. 1. Animal fabulos, din mitologia greac, cu cap i corp de cal,
cu dou picioare i cu coad de pete, care trgea carul lui Neptun. 2. (Iht.) Cal-de-mare.
Din fr. hippocampe.

MEDULAR, -, medulari, -e, adj. Care aparine mduvei spinrii sau mduvei osoase, care
se refer la mduva spinrii sau la mduva osoas ori are caracterele ei; care alctuiete
mduva. Canal medular = canal n interiorul coloanei vertebrale, n care se afl mduva
spinrii; canal rahidian. Din fr. mdullaire.

MIO- Element prim de compunere savant cu semnificaia (referitor la) muchi, muscular.
[Pron. mi-o-, var. mi-. / < fr. myo-, it. mio-, cf. gr.mys, myos].

NEURO- Element prim de compunere savant cu semnificaia nerv, nervos, (referitor la)
nervi, la sistemul nervos. [Pron. ne-u-ro-, var.neur-, nevr-, nevro-. / < fr. neuro-, cf.
gr. neuron nerv].

SPINAL, -, spinali, -e, adj. Care aparine coloanei vertebrale sau spinrii, privitor la coloana
vertebral sau la spinare. Din fr. spinal.

VENTRCUL ~ (~i, ~e) Cavitate natural, de dimensiuni reduse, n interiorul unui organ
(inim, creier). [Sil. ven-tri-] /<fr. ventricule, lat.ventriculus

VESTIBUL, (1) vestibuluri, (2) vestibule, s. n. 1. Antreu, intrare. 2. Prima cavitate a urechii
interne. [Acc. i: vestbul] Din fr. vestibule, lat. vestibulum.
GLIAL, - adj. Referitor la nevroglie. [Pron. gli-al. / < fr. glial].
NEVROGLIE s. f. esut conjunctiv situat ntre neuroni, cu rol de susinere mecanic, de
nutriie, de aprare i de nlturare a celulelor nervoase moarte. Din fr. nvroglie.

NEVRAX s. n. (Anat.) Sistem nervos central. Din fr. nvraxe.

NUCLEOL, nucleoli, s. m. Corpuscul sferic constituit din proteine, enzime i acizi nucleici,
care se gsete n nucleul unei celule organice. [Pr.: -cle-ol] Din fr. nuclole.

PLASM, (2) plasme, s. f. 1. Parte lichid a sngelui sau a limfei format din ap, sruri,
protide, lipide, glucide, anticorpi etc. 2. Substan gazoas puternic ionizat, ale crei
proprieti fizice sunt determinate de existena ionilor i a electronilor n stare liber.
Din fr. plasma.