A iubi sau a fi iubit?

de Nimeni

In fiecare zi suntem pusi in situatia de a alege. Traim intr-o dilema continua

pentru ca ne situam clipa de clipa la o raspantie de drumuri. Astfel se contureaza intreaga
noastra viata, ca urmare a deciziilor pe care le luam.
A fi sau a nu fi? Aceasta este una dintre dilemele omului modern. Si intotdeauna
alegem in functie de trairile noastre. Dar aceasta este totusi o alegere constienta pe care o
putem face in mod liber.
A iubi sau a fi iubit? Aceasta-i intrebarea! Intr-adevar, este cea mai grea alegere
din viata noastra, pentru unii, chiar imposibila. Am stabilit dj ca intotdeauna unul din cei doi
parteneri iubeste mai mult decat celalalt. De care parte a baricadei e mai bine sa ne situam? A
celui care iubeste mai mult sau a celui care iubeste mai putin? Cred ca problema trebuie privita
diferentiat, astfel incat nu exista un raspuns universal valabil. Fiecare trebuie sa-si raspunda si
sa aleaga, caci obligatoriu viata ne face sa alegem.
Din punctual meu de vedere, este o alegere imposibila. Intotdeauna cand iubesti
te daruiesti in totalitate, chiar daca esti constient ca celalalt este mai rezervat. Dar nu cred ca
poti sa faci acest lucru la infinit, caci la un moment dat obosesti. Rezervele tale secatuiesc daca
nu sunt umplute la loc cu aceeasi cantitate de iubire pe care o ancorezi in celalalt. Poate parea
stupid, dar la inceput iubim fara sa ne pese ca daruim mai mult decat primim. Si poate asta e
cea mai frumoasa parte a unei povesti cu un el si o ea. Sigur, daca vom vorbi de iubirea aceea
mare, infinita, ea ar trebui sa fie in fiecare zi o competie tacita. Fiecare va dori sa-i arate celuilalt
ca il iubeste mai mult. Si asta se vede si din declaratiile de dragoste, dar, mai ales trebuie sa se
vada din fapte. Iubirea adevarata se vede, se arata prin fapte si mai putin prin cuvinte. In
general, noi oamenii vorbim mult si facem putin, or adevaratul sentiment se vede din sacrificiile
pe care le facem pentru celalalt. Dar, cum iubirea infinita este o floare de colt sau chiar o
utopie, ne lovim de realitatea cruda a vietii de zi cu zi. De povestile cu un el care iubeste
punandu-si sufletul in palmele ei si cu ea care il priveste mirata sau chiar il arunca la gunoi. Si
totusi el o iubeste in continuare, desi este constient ca nu ar mai trebui sa o faca. Aceasta
capacitate a omului de a iubi in ciuda rezervei cu care este tratat este de-a dreptul miraculoasa,
este insasi chintesenta vietii. Si totusi, el nu va putea face acest lucru la nesfarsit si, asa cum
spuneam mai sus, va obosi sau poate ca va intalni pe altcineva care il va iubi asa cum el o iubea
la inceput pe ea. Si in acel moment va trebui sa aleaga: sa iubeasca sau sa fie iubit. Si
intotdeauna va alege. Si pentru fiecare dintre voi va veni un astfel de moment sfasietor. Ce ar
trebui sa alegeti? Habar n-am! Important e ce va doriti de la viata si ce structura sufleteasca
aveti. Spre exemplu, daca vreti o viata de cuplu linistita, atunci este mai important sa fiti iubiti.
Dar nu uitati ca din cand in cand sa intoarceti iubirea pe care o primiti.
Pe de alta parte, daca vreti o viata palpitanta, plina de pasiunea de a trai, este
mai important sa iubiti. Iubirea pe care o daruim ne face sa simtim ca traim cu adevarat, dar
acesta este un drum destul de periculos pe care nu pot sa mearga decat putini. Iti trebuie un
suflet cu adevarat puternic pentru a putea face fata tuturor ascensiunilor si caderilor libere pe

care le implica o astfel de relatie, caci in cadere poti chiar sa-ti pierzi viata. Si mai trebuie sa
realizati un lucru: iti risti viata, in timp ce pe celalta persoana poate ca nici nu o intereseaza. Dar
bineinteles ca pentru cel care iubeste acest aspect nu are nici o importanta. Si stiti de ce?
Pentru ca la un moment dat ajungi sa iubesti iubirea in sine, trairile tale interioare, in timp ce
persoana cealalta, ca obiect al iubirii, trece pe plan secund. De fapt, cred ca mergand pe acest
drum al iubirii lipsite de orizont, ajungem sa ne descoperim pe noi insine. Este o iubire nebuna
care se invecineaza indeaproape cu moartea pe care o sfideaza ironic. Intr-adevar, atunci cand
iubim cu pasiune, nu numai ca fugim de moarte, dar ii si putem rade in fata. Ii aratam ca nu ne
pasa de ea, ca noi suntem mai puternici prin ceea ce simtim.
Deci, a iubi sau a fi iubit? In conceptia mea, este o intrebare gresita, caci nu ar
trebui sa fim pusi in situatia de a alege. Si totusi viata ne obliga de fiecare data sa o facem.
Analizati-va bine si alegeti! Sau mai bine dati cu banul, caci tot una este. Nu noi alegem iubirea,
ci iubirea ne alege pe noi, caci nu ratiunea ne conduce viata, ci emotia, hazardul, accidentul.