Capitolul VI, PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV In sistemul digestiv se produce digestia alimentelor pana la produse finale, absorbfia lorin singe, inactivarea microorganismelor si, de asemenea, metabolismul si absorbjia substantelor medicamentoase. Pentru reglarea activitafii gastrointestinale se utilizeazi urmatoarele grupe farmacologice: — medicameniele cu actiune asupra apetitului; — preparatele ce influenjeaza secretia gastricd; — gasiroprotectoarel — antiemeticele si emeticele; — colereticele si colecistokineticele: — hepatoprotectoarele; = preparatele utilizate in dereglarea functiei excretorii a pancreasului; — laxativele si purgativele; ~ amiidiareicele. 8.1, Preparatele cu actiune asupra apetitului nt’ o senzatie plicuta care anticipeaza consumul de alimente. El este reglat pe cale neuroumorali complexa atat central, cit si perifericd. In mecanismul periferic sunt antrenate senzatile olfactive, gustative, optice, starea SNC apetitul este controlat de dowd centre ~ central foamei si centrul saturatiei, Pentru reglarea apetitului se folosesc diverse grupe de preparate medicamentoase. Clasificarea preparatelor cu actiune asupra apetitului: 1. Preparatele ce stimuleazi apetitul (orexigene). 1, Amarele: tinctura de pelin; 2. Insulina; 3. Steroizii anabolici: retabolil (vezi: Preparate hormonale). IL, Preparate ce inhibi apetitul (anorexigene): 1. Preparate cu actiune asupra sistemului catecolaminergic (stimuleaza sistemul nervos central): amferpanon (Fepranon®). 2. Preparate cu actiune asupra sistemului serotoninergic (inhibi sistemul nervos central): fenfluramina, 2. tsFARMACOLOGIE SPECIALA Preparatele orexene se utilizeazA in caz de cagexie, inapetenfi cauzata de administrarea chimioterapicelor sa. Amarele exciti receptorii cavitiii bucale, stimuleazi reflector centrul foamei si amplificd prima faz’ (reflectorie) a secretiei gastrice, Insulina reduce nivelul zaharului in singe si induce senzatia de foame. ‘Substanjele medicamentoase anorexigene se indica in tratamentul obezit@tii alimentare. Preparatele, ce stimuleazi SNC (Fepranonul‘), exciti centrul de saturatie si inhiba centrul foamei. Totodati, efectele adverse survenite si dezvoltarea dependenjei medicamentoase limiteazi utilizarea lor. Preparatul nominalizat provoaci insomnie, agitajie psihomotorie, tahicardie, hipotonie ca urmare a cresterii confinutului de norepineftina si dopamin’. Se dezvolti dependenta medicamentoasi. Preparatele, cu acjiune asupra SNC (Fenfluramina®), inhiba centrul foamei, ceea ce contribuie la stimularea centrului de saturajie, Bfectele adverse ale fenfluraminei sunt: somnolenta, depresie, iritatia mucoasei tractului digestiv. ‘Tratamentul cu preparatele anorexigene trebuie efectuat sub supravegherea medicului. 8.2. Preparate ce i luenteaza secretia gastrica Preparatele medicamentoase cu actiune asupra glandelor gastrice se folosese pentru a regla activitatea digestiva a sucului gastric. in insuficienja glandelor gastrice ‘se utilizeaz substanfe stimulatorii gi substituent ai secretiilor gastrice. ins& unele stiri patologice (ulcer stomacal, gastrita hiperacida) sunt insofite de sporirea activitifii secretorii a stomacului, {n acest caz se vor utiliza preparate care inhibi secrefia gastrica i scad aciditatea lui, contribuind astfel la atenuarea procesului patotogic. Stimulatorit si substituengit secrefiei gastrice ‘Stomacul secret zilnic circa 1000 ml de suc gastric, componentele principale ale cdruia sunt acidul clorhidrie, pepsina, gastrina si factorul intrinsee produs de celulele parietale, mucusu! si ionii de bicarbonat secretate de celulele epiteliale superficiale ale stomacului Acidul clorhidrie este necesar pentru transformarea pepsinogenului in pepsin simenjinerea unui pH optim activititii enzimei; reducerea fierului alimentar Fe” pind la Fe®, forma absorbabil, sterilizarea conjinutului gastric. Acidul clorhidris de 10% poate fi utitizat in tratamental tulburirilor dispeptice din cadrul clorhicriilor, rezultatele fiind insi modeste. In plus, posibilitatea atacului smaltului dentar gia esofagitelor limiteaza si mai mult aceasta terapie. Se administreazi 10-30 ml de acid clorhidrie de 10% diluat in 100-200 mi de apa 204 ——PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV Pepsina reprezinta pricinpala enzima proteolitica aflata in sucul gastric, fiind secretati de asemenea de celulele parietale. Poate fi utilizata, in scop substituti, in tratamentul ahiliei gastrice (lipsa secretiei de acid clorhidric si de pepsina), desi rezultatele sunt incerte Histamina creste secretia clorhidropeptic’ gastrica prin stimularea receptorilor H,. Ca urmare a numeroaselor reacfii adverse (tahicardie, rush, edeme generalizate, cefalee etc.) si discomfortului sever pe care-I genereazi, histamina prezint astzi doar interes experimental. Pentagastrina, Gastrina este un heptapeptid secretat de citre celulele din zona antrala a stomacului sub actiunea vagusului sau a ingestici de alimente. in practica medicali se utilizeazi Pentagastrina (un peptid de sintezi, format din 5 aminoacizi), care detine aceleasi efecte farmacologice ca si hormonul fiziologic, dar cu o durata de actiune mai lunga. Ea stimuleaz& secretia gastricd de acid clorhidrie, pepsina si factor intrisec, amelioreazé de asemenea, fluxul sanguin in peretele gastric, secretia pancreatica, reduce absorbtia de apa si electroliti din ileon si relaxeaza sfincterul Oddi. Gastrina si pentagastrina se utilizeaz§ cu scop diagnostic pentru diferenfierea dereglitilor functionale ale stomacului de cele organice. Din remediile medicamentoase care sporesc secretia sucului gastric fac parte apele minerale carbonate. Preparate care inhiba secretia glandelor gastrice Preparatele in cauza se utilizeazA in boala ulceroasa si gastrite, insoite de hiperaciditatea sucului gastric. Terapia antiulceroasd vizeaza, de fapt, doud tipuri total distincte de afectiuni ulceroase, atat din punct de vedere al patogeniei, evolutiei si prognosticului, cat si al tratamentului si anume: ulcerul de tip gastric gi de tip duodenal. in cazul ulcerului gastric se asiguri un tratament citoprotector (de protejare a mucoasei stomacului), iar a celui duodenal, cauzat de o hipersecretie gastrici, terapie antiacida si antisecretorie. Mai mult ca atit, in ambele tipuri de afectiuni se asigura un tratament antibacterial, vizind Helicobacter pylori, micro- organism implicat in geneza leziunii ulceroase de tip peptic. Antisecretoarele gastrice Secretia gastric de HCI, realizati la nivelul celulelor parietale, se afl sub influenta a trei tipuri de mecanisme: + -nervos ~ prin intermediul nervului vag; + endocrin—in special prin intermediul gastrinei; © paracrin— prin intermediul histamine Preparatele principale, ce inhiba secretia gastricd, fac parte din urmatoarele grupe: 205FARMACOLOGIE SPECIALA 1) Antihistaminice H, — cimetidind (Histodil®, Primamet"), ranitidina (Ranitard®), famotidina (Quamatel"), nizatidin’ (Azid). 2) Colinoblocante: a) neselective —atropina sulfat; b) selective M, ~colinoblocante ~ pirenzepina (Gastrocepini®); ©) ganglioblocante: hexometoniu benzosulfon (Benzohexoniu®), pempidina (Pirilena"). 3) Inhibitorii pompei de protoni ~ omeprazol (Omez*, Oraz*, Glaveral), lansoprazol. 4) Blocangi ai receptorilor gastriniei— proglumid, 5) Antiacide: @) absorbabile (sistemice): bicarbonat de sodiu; 1b) neabsorbabile (nesistemice): compusi de aluminiu (hidroxid, carbonat, fosfat de aluminiu); compusi de magneziu (hidroxid, oxid, carbonat, silicat de magneziu); carbonat de cale’ ©) combinate: Vicait*, Vicalin®, Almagel*, Maalox* Antihistaminicele H, Prin blocarea receptorilor H, se inhiba secretia indusa de histamina eliberata de celulele gastrice. Antihistaminicele reduc marcat secretia gastricd stimulati de ‘gastrin’ sau cea stimulata de nervul vag. Cimetidina este un blocant al H ~ histaminoreceptorilor de generatia I. Inhib& secrefia bazala si cea stimulati de alimente, gastrina sau acetilcolind a acidului clothidric. Este un supresor al enzimelor microzomale hepatice. Efecte adverse: cetalee, confuzie, fatigalibilitate, depresie, ginecomastie, leziuni renale, impotenfa, agranulocitoza. Ranitidina prezintd H,-histaminoblocant de generafia a doua. Preparatul este bine absorbit din tractul digestiv. Biodisponibilitatea lui constituie 50%, Practic nu se metabolizeaza, Se elimina pe cale renald yi intestinal’, ‘Concureaza cu histamina pentru H,,—histaminoreceptori. Inhiba secretia bazali si ceea stimulati de acid clorhidric si pepsina, reducdnd volumul de suc gastric. Este lipsiti de efectele adverse induse de cimetidina. Famotidina (Quamate!") este mai activa, decat ranitidina 5i posed mai putine reactii adverse, Indicatii. Amtihistaminicele nominalizate se utilizeaza in tratamentul ulcerului duodenal acti, ulcerului gastric benign, reflux —esofagitei, sindromului Zollinger ~ Ellison. Colinoblocantele Pana la aparitia antihistaminicelor H,, muscarinoliticele prezentau principala medicajie antiulceroasa. Efectul lor terapeutic se datoreazii blocarii receptorilor 206PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV muscarinici la nivelul celulelor parietale din mucoasa stomacului, cu reducerea concomitenti a secretiei de acid clorhidric si pepsina. Colinoblocantele neselective provoacd un sir de efecte adverse de natur’ atropinic’, Ultimele lipsesc sau sunt foarte reduse in cazul administrarii pirenzepinei. Pirenzepina este un blocant selectiv al colinoreceptorilor M, din ganglionii parasimpatici ai stomacului. Ca urmare, se inhiba secretia bazala de acid clorhidric si pepsinogen, se reduce eliberarea de gastrina, creste rezistenfa celulelor mucoasei gastrice fata de agentii lezanti (efect gastroprotector). Indicapii. Ulcer gastric gi duodenal, gastrite hiperacide. Inhibitorii pompei de protoni Pompa de protoni, 0 ATP-azi K'/H* — dependent, este responsabili de concentrarea ionilor de H’ in lumen, ea fiind absolut indispensabila secretiei de acid clorhidric gastric. ‘Omeprazolul in mediul acid gastric se transforma in acid sulfenie gi apoi in sulfenamida. Acestea se leagi de o grupare ~ SH a pompei de protoni, pe inactiveaza ireversibil. Inhibitorii pompei de protoni scad cu peste 95% secretia gastricd, atdt bazali, cat si cea stimulata de gastrina, nervul vag sau agenti farmacologici. Indicafii. Ulcer gastro-duodenal, esofagita de reflux, sindrom Zollinget-Elison. Efecte adverse, Diaree, nauzee, colice intestinale, slibiciune, cefalee. Preparatul este tolerat bine si reactiile adverse mengionate se constati rar. Blocanti ai receptorilor gastrinici Gastrina este secretatd de celulele antrale ale stomacului. Ea sporeste secretia, acida, in primul rand prin intermediul stimularii secretiei de histamind. Proglumidul, blocant al receptorilor gastrinei, scade secretia bazala si pe cea stimutata de pentagastrina. Pentru aceasta clas de medicamente nu exista inca date concludente despre eficienfa tratamentului, reactiile adverse sau interactiunile medicamentoase. De aceea se utilizeazi mai mult ca medicatie adjuvant in terapia antiulceroasa. Antiacidele Pentru tratamentul simptomatic al stirilor hiperacide se utilizeaza antiacidele - preparate, care reduc aciditatea continutului gastric prin neutralizarea acidul clorhidric, Celulele parietale gastrice secreti circa 140 mM de acid clorhidrie pe zi, pH-ul normal al sucului gastric fiind sub 1. Mecanismul de acgiune al antiacidelor consti in neutralizarea acidului clorhidric existent in stomac, aceste substanfe continand {in molecula lor un cation cu caracter bazie. In plus, cresterea pH-ului peste 4 determin 207FARMACOLOGIE SPECIALA blocarea transformarii pepsinogenului in pepsin, iar cresterea peste 7 determina inactivarea enzimei Antiacidele sunt utilizate in terapia ulcerului gastroduodenal care se asociazi cuhipersecretie si hiperaciditate, esofagiti de reflux, hemoragii digestive, sindromul Zollinger-Elison. Antiacidele se grupeaza in: — absorbable, care la doze mari sunt capabile si genereze alcalozA sistemic’, find denumite si sistemice; — neabsorbabile sau nesistemice. Alcaloza, concomitent cu hipersecretia gastricd compensatoare, surveniti ca raspuns la actiunea antiacida, reprezinta principalele dezavantaje ale acestei clase de medicamente. Antiacidele se administreaza, de regula, cu 1% - 2 ore dupa mesele principale, pentru a neutraliza hipersecretia postprandialA, si o doz seara, inainte de culcare, pentru a contracara hipersecretia nocturna, Bicarbonatul de sodiu. Neutralizeazi rapid si intens acidul clothidric gastric: NaHCO, +HCl—NaCl+H,CO, Determina insi, hipersecretie gastric’ compensatoare, ceea ce-i limiteazi utilizarea ca monoterapie. La doze mari determina alcaloza sistemica si balonari abdominale ca urmare a cantititilor mari de bioxid de carbon rezultate in urma Aisocierii acidului carbonic (H,CO, > H,O+CO,). Compusii pe baza de aluminiu neutralizeaza mai lent $i mai putin intens acidul clorhidric, dar mai durabil, Fac parte din antiacidele neabsorbabile. De asemenea, sunt capal fixeze pepsina si sirurile biliare (in cazul refluxului duodenogastric). Eficacitatea tratamentului scade in functie de durata terapiei. Initial acestea reactioneazi cu acidul clorhidric, formand cloruri de aluminiu, care in timpul pasajului intestinal se transforma in carbonati si fosfati insolubili, neabsorbabili, cu efect constipant, Compusii pe bazd de magneziu Neutralizeaza rapid $i intens acidul clorhidric, cu formare de cloruri de magneziu. Mg” + 2HCl— MgCl, + 2H" Tonul de Mg*’ scade eliberarea de gastrina gi are gi o actiune anticolinergica, reducdnd secrefia stimulati prin nervul vag. Compusii de magneziu nu se absorb, dar fiind hidrosolubili, retin prin mecanism osmotic un echivalent de apa, sporind volumul confinutului intestinal, manifestand astfel si efect laxativ. in prezent se da preferina preparatelor antiacide combinate, care contin nu numai substanfe antiacide, dar si compusi astringenti, spasmolitici, coleretici, purgativi si anestezici locali. Astfel de preparate sunt: Vicairul*, Vicalinul", Almagelul", Maaloxul" s.a, Caracteristica preparatelor antiacide este prezentati in tabelul 36. 208PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV Tabelu! 36 Caracteristica preparatelor antiacide aaa ‘Avantajele Dezavantajele 7 Durala de acjune este sour, 2. Formarea de CO2. 3. Elminarea repelatd » secretubi Bicarbonat de sod | Etoctu se dezvota rapid | eerc, SY coninut Spork de 4, Dezvotarea slcalaze sistemice 5. Refinerea ionilor de sodiu si apa In tesutu(edeme). 7 a acivarea ack conaie noe nia de magneziu | 5 pee mens, Efectul se dezvolts lent, 3 Durala de achune unga 4 eile ar 4. Dezvoltarea lenté a ofectulu, formeaz’ COz. | Ree oneearnS, Hidroxid de aluminiy , 3. La adminisuarea indelungaté 2. Elect ndelungat. 1 | Soi eo 3. Actiune absorbanta $i chia recreate) oe organism asvingent 7. Capactate de nevialzare inate, | La administrarea Indelungald are toc 2. -etune gasto- extenuarea resurselor de fostor in Maalox protector organism (nluenta.hidroxdubl de 3. Nu provoaca alumina), constpatie 8.3. Gastroprotectoarele Gastroprotectoarele (citoprotectoarele) prezint’ preparate medicamentoase care actioneazi direct asupra mucoasei g strice si-reduc sau stopeaza influenta alteranti asupra ei a factorilor chimici sau fizici. Mecanismele de aparare ale mucoasei gastrice constau in: ® secrejia de mucus side bicarbonat (mucusul gastric blocheazi retrodifuzia ionilor de hidrogen si a proteinelor cu mas& molecular mare, cum este pepsina, dinspre lumen ciitre celutele epiteliale); » regenerarea rapida a epiteliului mucoasei gastrice; > mentinerea unui flux sanguin obisnui in peretele stomacului, 209FARMACOLOGIE SPECIALA Preparatele cu efect citoprotectora mucoasei gastrice sunt: sueralfatul (Venter*), bismutul subcitrat (De-nol’), metiluracilul, misoprostolul (Saitotec). Sueralfatul reprezinti sarea de aluminiu a sucrozei octosulfatate. Se leagi puternic de proteinele de ta nivelul nisei Haudek, realizand un strat protector, durabil impotriva atacului clorhidropeptic. Concomitent cu efectul citoprotector, sucralfatul manifest o varietate intreagi de alte actiuni: fixeazi sarurile biliare, implicate in geneza ulcerului in cazul refluxului duodenogastric, are efect adsorbant pentru pepsina, stimuleaza secrefia de prostaglandine, inhiba in masura mic’ dezyoltarea Helicobacter pylori. Reacjiile adverse apar rareori si se reduc la simptome de natura digestiva. Compusii pe baza de bismut. Sarurile de bismut formeaza cu proteinele din ‘zona nisei Handek un strat de proteinat de hismnut care protejea7’ impottiva aetiunii clorhidropeptice si blocheazi retrodifuzia ionilor de hidrogen dinspre lumen spre mucoasi, Compusii de bismut au si efect antibacterian, vizind Helicobacter pylori Cel mai utilizat compus este subeitratul de bismut (De-Nol"), care concomitent cu efectul astrigent, ce const in formarea masei coloidale, ce acoperi mucoasa gastricd, manifesta si efect antiacid. De regula, preparatul este bine tolerat. Sunt posibile nauzee, vom. Analogi ai prostaglandinelor Prostaglandinele E, si, sunt sintetizate la nivelul mucoasei gastrice, Ele inhib& secrefia de acid clorhidric datorita fixarii pe receptorii prostaglandinici de pe celulele parietale, de asemenea, cresc secretia de mucus si bicarbonat. Participa si la menfinerea unei circulatii sanguine normale in peretele gastric. Un analog sintetic al prostaglandinei E, este Misoprostolul, care detine o actiune de circa 3 ore. Se utilizeaza pentru profilaxia yi tratamentul ulcerului gastric cauzat de administrarea \delungata a antiinflamatoarelor nesteroidiene. Efectete adverse sunt multiple: diaree, crampe abdominale, tahicardie, uneori edem, eruptii cutanate, somnolenta. Metiluracilul este eficient in ulcerul gastroduodenal datorit& stimuliri metabolismului nucleic in mucoasa gastric. Posed acjiune antiinflamatoare. Manifest urmatoarele reactii adverse: reacfii alergice, cefalee, ameteli. 210PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV Tabelul 37 Preparate cu actiune asupra apetitului, secretiei gastrice si gastroprotectoare Be [__pemumirsa, [Forma de prezenta Mod de administrare 1. | rier de pela | Fiacoane acato25 mi | Peroral cat 15:20 peatun 2 | preeptanen | Drajeuriacate 0,025 | Pororal cat 0,025 9 3 | ppezgpmon | Draleuiacare0,0259 | Perera cate 0,025 9 Suc gastic natural 4, | Sucevs gastneus | Flacoane a céte 100m! | Peroralcéte 15-20 picatur naturals 3 | eens Pubere Porora cite 02059 6 oricrt Bat © | pysAt | Flacoanea ct 50 mi | Peroral tte 10-5 pest diuatum a Peroral cate 0,05 g Gastrocepina Comprimate a cate 0,025 g n 7 | Serocepinum Pote.acatoo1g "| Mvevengs,nremuscuar = Cimetding Comprimate a cate 0.29 Pooral cate 0,2-04 9 Gientcinum Fiolede 10%-2mi~ | inavenoe cate 0.2 g (2m) i Peroral cate 0,19 9 Ranitéind | Comprimate a cite 0.159 8 Intravenes, intramuscular Fitna role de 25% =1 Ml re To) Famous primates ce O0ZG | Peferaleale 0.02 0.0 Fametignum 104g Inainte do somn Pulbere 11. | kabonatde sods | Comprimate a céte 0,3 | Peroral cite 05 0+ g 1059 Pubere Onid ce magnesia 2 Comprimate a cto ror ete 0.5 ¢4 Magieal onyaum wring aca Porora cate 0,5 0-1 9 Parotaleffe Tinga de Hidroxd de alumina ‘ 43,| oes Puttere ceal sub forma de suspensie Alumni hyroxyeum ine ainage™ =e mi Pasar atte tng 14 | sahaadime | Flacoane a cto 150i eae Pororal ce 1-2 comprinate (de mestecat $i de finut in a Comprimate urs pan la Gzlvarea Pachejslea cate 15 mi | completa) sau cto 15 mi (t pacheleb poste 11,5 ore | dupa mass aaa Paroral cate 0,5-19 (1-2 ie) ee Compras scm | comprmat) cut na ; lamas a Pegi carrie No eute-1 078 pand la luarea a De-Nol Comprimate a cite 0.129 | mes ‘gi 1-2. comp. pana la som Ta} eps mprimate a ete 02m | Peroral obo Sma Misoprostolum. (200 meg) (200 meg) aunFARMACOLOGIE SPECIALA 8.4, Antiemeticele si emeticele Greaa si voma sunt manifestiri ce pot aparea intr-o multitudine de conditii, printre care sarcina, raul de miscare, afectiuni gastroduodenale, intoxicatii medicamentoase, infarct miocardic, insuficien{a renala sau hepatite. In terapia anticanceroasi aceste simptome sunt atat de frecvente, incat se recurge la administrarea anticipata de preparate antiemetice la reluarea curelor de citostatice. iscomfortul creat de greati si vom pot conduce la refuzul pacientului de a con- tinua tratamentul ‘Vom reprezinti un proces complex, coordonat de centrul vomei situat la nivelul bulbului rahidian, Acest centru primeste informatii din zona chemoreceptoare (ZCR) — declangatoare a vomei ~ situati in aria ventriculului IV de la aparatul vestibular, prin intermediul cerebelului, de la cortex, de la viscere (inima, regiunea gastroduodenal’ etc.) prin intermediul nervilor vagi. Substanfele medicamentoase, care inhibi reflexul de vom, se numese antiemetice, iar cele, care il stimuleazi —emetice. Clasificarea antiemeticelor: 1. M ~ colinoblocante: scopalamina bromhidrat, comprimate ,,Aeron”, difenhidramind clorhidrat (Dimedrol*) 2. Antihistaminice: prometazin’ clorhidrat (Diprazini). . Antagonisti ai receptorilor dopaminergict: 1.1. Benzamidele —metoclopramid (Cerucal®) 1.2. Fenotiazinele ~perfenazin’ (Etaperazin’®), tifluoperazina (Triftazin’"), tietilperazina (Torecan’) 1,3. Butirofenonele— haloperidol, droperidol. 4, Blocanji ai receptorilor serotoninici (5-HT,): ondansetron (Zofran®), tropiseiron (Navoban®), granisetron (Kytril®) Anticolinergicele ‘Transmiterea de tip colinergic, prin implicarea receptorilor muscarinici, are un rol important in propulsarea stimulilor vomitivi de la centrul vomei. Scopolamina se utilizeaza in tratamentul cinetozelor (raul de migcare). Ultimul prezinti un sindrom tipic care se dezvolta la persoanele predispuse la folosirea transportului aerian, maritim, auto. Dereglaile survenite se manifesta prin vom, apatie, stibiciune musculara, bradicardie. M — colinoblocantele sunt rar folosite ca antiemetice din cauza efectului lor antispastic, cu reducerea activitdtii motorii gastroduodenale si intensificarea fenomenelor de stazii si implicit cu intarzierea evacuatrii gastrice. 9PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV Efectele adverse sunt numeroase, find, de regula, de tip atropinic: uscaiciunea guri, tulburari de acomodare vizuala, retentie urinara ete. »Aeronul” este preparatul de electie in combaterea réului de miscare (cinetozelor). Prezinti un produs farmaceutic combinat din Scopolamina $i Hiosciamina. in afara de cinetoze, se intrebuinfeaz pentru profilaxia si jugularea acceselor maladiei Méniére. Antihistaminicele H, Receptorii histaminergici H, sunt concentrafi la nivelul cerebelului si nucleelor vestibulare, fiind implicagi in voma din riul de miscare. Antihistaminicele H, sunt ficiente si in virsiturile induse de stimulii proveniti de la stomac sau intestin (Cintoxicatii medicamentoase, gastroenterite, utilizarca citostatieslor etc.). Actiunca antiemeticd a antihistaminicelor este mai intensa la substanfele care prezinta gi un efect anticolinergic de tip central: difenhidramina, prometazin’. Preparatele nominalizate asociaza si un efect deprimant moderat asupra SNC — sedare, somnolenfii, ceea ce reprezinti o actiune beneficd asupra starii psihice a pacientului ‘cu emezii, Mai pot apirea amefeli, usciciunea gurii, cefalee ete. Antagonisti ai receptorilor dopaminergici D, Receptorii D, sunt localizati la nivelul zonei chemoreceptoare, find implicaji in transmiterea stimulilor emetogeni c&tre centrul vomei, stimuli declangai de substanje cu efect vomitiv (citostatice, ipecd, opiacee etc.). Stimularea receptorilor dopaminergici poate fi indusa si de iritatia digestiva (ingestie de toxine, afectiuu inflamatorii gastrointestinale et Prin blocarea acestor receptori se combate vorna din intoxicafii medicamentoase, uremie, gastroenterite, boala actinic’, tratament cu citostatice etc. Benzamidele Metoclopramida (Cerucal") posedi efect antiemetic si prokinetic putenic (amplific&d tonusul si motilitatea tractului digestiv). Blocheaza receptorii dopaminergici D, din zona chemoreceptoare a centrului vomei, in doze mari metoclopramida blocheaza si receptorii histaminergici H,, potenfandu-se astfel efectul antiemetic al medicamentului. La nivel digestiv, mecanismul de acjiune consta in stimularea eliberarii de acetilcoliné la nivelul plexurilor nervoase din peretele gastroduodenal, intervenind in reglarea tranzitului transpiloric. Pot fi utilizate in varsaturile cauzate de chimioterapie sau in cele induse de staza gastric, prin diskinezii pilorice. Tulburirile extrapiramidale, secundare blocarii recept¢ or D,, sunt mai reduse decat Ia celelalte tipuri de blocante ale receptorilor dopaminergici. 213FARMACOLOGIE SPECIALA Fenotiazinele, utilizate ca neuroleptice, prezinta in doze uzuale efect antiemetic siprokinetic. Tietilperazina este un preparat antiemetic specific. Spre deosebire de alte neuroleptice, nu exerciti efect sedativ exprimat si doar moderat potenjeazi cefectul analgezicelor si hipnoticelor. De reguli, nu provoacd deregliri extrapiramidale, Manifest efect antivomitiv mai marcat, comparativ cu alte neuroleptice. Se utilizeaz4 cu scopul profilaxiei si ratamentului vomei, survenite in cazul excitatiei zonei chemoreceptoare (utilizarea chimeoterapicelor, tratament iradiant, sarcina), excitatiei aparatului vestibular (cinetoze) si receptorilor mucoasei gastrice (gastrite, ulcer gastroduodenal). Reactii adverse. Uncori pot surveni: somnolenta, xerostomie, rareori — hipotensiune posturald. Contraindicayii. Deprimarea sever a SNC in caz de stare comatoasi. Butirofenonele, apartindnd neurolepticelor, sunt eficiente in varsiturile induse de chimioterapice. Din aceasta clasa fac parte haloperidolul si droperidolul. Similar altor preparate neuroleptice, ele pot genera hipotensiune, sedare si tulburari extrapiramidale. Blocanti ai receptorilor serotoninergici (5-HT.,) Sunt utilizati in acest scop ondansetronul, granisetronul, tropisetronul Receptorii pentru serotonina ($-Hidroxitriptamina) de tip $-HT, sunt major implicati in transmiterea impulsurilor emetogene provenite de la nivelul gas- trointestinal al zonei chemoreceptoare catre zona efectoare a centrului vomei. Medicamentele cu capacitatea de a bloca acesti receptori prezint medicatia de electie in tratamentul vomei induse de chimioterapice, efectul antivomitiv find exprimat, Efectele adverse ale grupei date de preparate sunt minore si se reduc la cefalee, somnolenta, constipatie. Emeticele Emeticele reprezinta 0 clas de medicamente care induc voma gi care sunt utilizate pentru evacuarea rapid din stomac a unor substante toxice, ingerate accidental sau voluntar. Administrarea lor este contraindicata dac&: G ingerarea de substanfe intens corozive (baze si acizi puternici), ce pot provoca perforatii gastroesofagiene; G2 coma sau stupor, cu posibilitatea aspiraici continutului gastric; Q ingerarea unui preparat cu actiune excitantd asupra SN, asocierea vomei putnd induce convul 1 ulcer gastroduodenal. 24PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV Clasificarea emeticelor 1. Preparate cu acfiune centrald care stimuleaza receptorii dopaminici din zona chemoreceptoare—apomorfina clorhidrat. 2. Preparate cu aciune reflectorie care excita receptorii stomacului si provoaca vomi reflectorie — sulfat de cupru, sulfat de zine. 3. Preparate cu actiune mixti care manifesta actiune reflectorie gi central alealoizi de termopsis si ipect. Apomorfina reprezinti un derivat de morfind care activeaz’i, de asemenea, zona chemoreceptoare, declangatoare a centrului vomei, prin stimularea receptorilor dopaminici D,. Este utilizati rar, ca urmare a depresiei respiratorii pe care 0 ‘genereaz, Inhibarea centrului respirator din intoxicatia cu apomorfina beneficiaz’, a si in cazul morfinei, de terapie cu nalorfina Indicati. intoxicatia acuti cu substante chimice, cénd nu este posibili spaiitura gastricd. Tratamentul alcoolismului (aparitia reflexului conditionat negativ la utilizarea alcoolului), Tpeca este un alcaloid extras din Ipecacuana, care actioneaz ca emetic prin mecanism de actiune reflex (iritatia mucoasei gastroduodenale) si prin actiune centrala (stimularea chemoreceptorilor din centrul vomei). Se administreaza preponderent in ingestiile de substante toxice in pediatric. Toxicitatea substantei i {i cardiomiopatia, fibrilajia ventricular si chiar exitusul, 8.5. Colereticele gi colecistokineticele Colereticele reprezinta o clas de medicamente care cresc cantitatea de bili secretati de ficat. in functie de origine colereticele se impart in: 1. Coleretice sintetice —mirese sinteza acizilor biliari: acid dehidrocolic, collenzim*, colosas, allohol®, osalamida (Oxafenamida"), nicodina. 2 Coleretice vegetale: flori de imorteli, matasd de porumb. 3. Hidrocoleretice — maresc volumul bilei din contul componentului hidric — apele minerale, Colereticele sintet dehidroeolic si collen: tratamentul de substitutie Alloholul® intensifici nu numai functia secretorie a ficatului, dar si activitatea secretorie si motorie a tractului gastrointestinal, atenuand procesele de fermentare side supuratie. Osalamida contribuie atat la formarea, cat gi la eliminarea bilei. Exerciti, de asemenea, efect spasmolitic si hipolipidemic. in administrare indelungata exercita efect purgativ. -¢ sporese formarea bilei in celulele hepatice. Acidul a® stimuleazi marcat secretia biliara gi sunt indicati in 215FARMACOLOGIE SPECIALA Nicodina produce efect coleretic si, totodat’, manifest& actiune bacteriostatici si bactericida, datoratd fractiei formaldehide a preparatului. Un alt component al preparatului (nicotinamida) poseda proprietafile vitaminei PP i exercita influent pozitiva asupra functiei hepatice. Indicafiile principale ale colereticelor sunt hepatitele cronice, colangitele si colecistitele cronice. Substange cu actiune colereticd congin gi unele remedii vegetale: flori de imorteli, mitasea de porumb, rostopasca, terpenele ete, Mecanismele, prin care colereticele vegetale crese seorefia de bila, sunt putin cunoscute, Apele minerale actioneaza ca hidrocoleretice. Astfel, odati ajunse in ficat, sunt secretate in bila din canaliculele biliare si datoritd unei actiuni osmotice mengin un continut inalt de apa in secretia biliard. Ltectul hidrocoleretic este utilizat in scopul spalarii cdilor biliare, cdnd acestea contin nisip sau calculi de dimensiuni reduse sau pot fi utilizafi pentru drenarea bilei dupa intervengii chirurgicale pe vezicula biliara, Colecistokineticele Colecistokineticele reprezinta 0 clas de medicamente ce cresc tonusul gi peristaltica veziculei biliare si a canalelor biliare si relaxeaza in acelasi timp sfincterul Oddi, favoriznd drenajul bilei, Se reduce astfel staza biliara si implicit, ‘ul calculozei si al infectiei. Clasificarea colecistokineticelor 1. Colecistokineticele ce sporese tonusul vezieulei biliare si relaxeazi sfincterul Oddi —magneziul sulfat. 2. Colespasmaliticele a) M~colinoblocante: atropina sulfat, platifilina hidrotartrat; b) Spasmotitice miotrope: No-spa, papaverina clorhidrat. Magneziul sulfat nu influenjeazi contractilitatea cailor biliare, dar relaxeazi sfincterul Oddi, favorizénd evacuarea bilei. Este folosit in timpul tubajului duode- nal, pentru explorarea secretiei biliare. O serie intreagi de produse vegetale si animale, cum ar fi uleiul de floarea soarelui, de mastine, gilbenusul de ou, ciocolata etc. prezinti efect colecistokinetic. Odata ajunse in intestin, acestea induc eliberarea de colecistokinina, care determina stimularea contractiilor ciilor biliare, Se folosesc in tratamentul dispepsiilor prin hipotonii sau hipokinezii biliare, in cazul lipsei calculilor in vezica biliard, sau in prezenta de calculi de dimensiuni reduse. 216PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULU! DIGESTIV 8.6. Hepatoprotectoarele Hepatoprotectoare prezinta preparate, care indiferent de mecanismul de actiune, stimuleazi activitatea functionala a hepatocitelor de a sintetiza, detoxica, elimina diferite produse biologice. Efectul hepatoprotector este realizat, intr-o misur oarecare, de citre diverse substante farmacologice ce amelioreazi procesele metabolice din organism, inclusiv vitaminele, remediile care anihileazi oxidarea peroxidicd a lipidelor si, care poseda activitate antihipoxica. Clasificarea hepatoprotectoarelor: i ilimarina (Legalon", Carsil"), bilignind, Liv-52. 2. Deorigine animal: sirepar, trofopar. 3. Preparate care consin aminoacizi si fosfolipide esensiale: essential, fosfolip. 4, De origine sinteticd: cianidanol (Caterghen®), flumecinol (Ziesorin®), acid ursodezoxicolic. Silimarina prezinta un bioflavonoid izolat din semingele de armurariu, Silybum ‘marianum. Este considerat un hepatoprotector, deoarece stabilizeazi membranele hepatocitelor, normalizeazi structura si metabolismul hepatic: stimuleaza sinteza proteinelor, manifest activitate antioxidant, normalizeazi metabolismul fosfolipidelor. Silibinina previne degenerarea lipoica a hepatocitelor. Indicatii. Hepatite acute si cronice, steatoza si ciroza hepatica, distrofiile hepatice toxico-metabolice. Efecte adverse. Accentueaza dereglirile vestibulare preexistente, tulburarile dispeptice, alopecia la persoanele predispuse. Simptomele dispar la suspendarea tratamentului Liv-52 este un preparat complex, preparat din sucurile si decocturile unui sir de plante. Se utilizeaz pentru ameliorarea functiei hepatice in caz de hepatite infectioase si toxice, hepatita cronica s. a. Preparatul, de asemenea, sporeste apetitul, imbunatijeste digestia, favorizeazi eliminarea gazelor din intestin (actiune antiflatulenta) si intensifica diureza. Sireparul prezinti hidrolizat de ficat standardizat dup’ cianocobalamin’. Stimuleaz’ regenerarea jesutului hepatic, datoriti efectului fipotrap. Manifest efect detoxifiant in intoxicay Indicagti. Hepatiti subacuta si cronic’, afectiunile degenerative si toxice ale ficatului oz’ hepatica, lipodistrofia hepatica, Efecte adverse. inrosirea fejei, senzatie de cAldura, dureri abdominale, reactii alergice. Essenfiale. Principiul activ al preparatului il constituie fosfolipidele esentiale, hecesare pentru constructia si functionarea obisnuiti a membranelor celulare gi a 217FARMACOLOGIE SPECIALA organitelor hepatocitelor. Ele inhib formarea tesutului conjunctiy, stimuleaz metabolismul lipidie, proteie si functia detoxicanta a ficatului. Vitaminele din component preparatului intra in compozitia coenzimelor participante la diverse procese metabolice, Indicafii. Lipodistrofia hepatic’, hepatitele acute si cronice, ciroza hepatic’, coma hepatica, afectiunile hepatice medicamentoase si alcoolice. ‘Flumecinolut (Zixorin") induce activitatea fermentativa a microsomilor hepatici, amplifici generarea glucuronizilor, favorizeaza eliminarea metabolitilor endo- si ‘exogeni din organism, sporeste eliminarea bilei Indicafii. Viperbilirubinemie functionala la persoanele cu afectiuni hepatice cronice difuze. Reacfii adverse, Nauzee, intoleranta individual 8.7. Preparate utilizate in dereglarea functiei excretorii a pancreasului Pancreasul exocrin secret zilnic aproximativ 1000 ml de suc care confine enzime digestive: lipaza (hidrolizeaza lipidele in acizi grasi si glicerina), tripsind (scindeaza proteinele in aminoacizi) si amilazi (scindeazA polizaharidele in monozaharide). Clasificarea preparatelor cu influenta asupra functiei excretorii @ pancreasului 1. Remedit care stimuleaza secrefia pancreasului: secretini, colecistokining. 2. Preparate utilizate in tratamentul de substitutie al insuficientei functiei excretorii a pancreasului: Pancreatind, Panzinorm*, Mezim-forte®, Festal®, Digestal", 3. Preparate, care inhibd secretia pancreasului (inhibitorii enzimelor proiolitice):contrical (Trasilo!"), acid aminocapronic, aprotinina. Primul grup de preparate (seeretina si coleeistokinina) se utilizeaz doar eu scop diagnostic. In lipsa unci secretii pancreatice corespunzitoare, digestia alimentelor ingerate este deficitari, inregistrindu-se diareea pancreatogendi cu steatoree (prin deficit de lipaza) si creatoree (fibrele musculare fiind incomplet digerate in lipsa tripsinei). Deficitul de amilaza este suplinit de amilaza salivara, sucul intestinal si de flora ‘bacteriana intestinal. Reprezentantul principal al preparatelor utilizate in tratamentul de substitutie al insuficientei secretorii pancreatice este pancreatina, un amestec de amilazi, lipazz si tripsina, extras din pancreasul porcin sau bovin, Contribuie la digestia glucidelor, proteinelor si lipidelor, Dezavantajul pancreatinei consti in inactivarea ei de citre sucul gastric, din care cauzi se produce sub forme medicamentoase enterosolubile. 218PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV Indicagii, Se wtilizeaz’ in insuficienta secretorie exocrind a pancreasului (pancreatiti cronica), bolile inflamatorii cronice ale stomacului, duodenului sau vericulei biliare, dispepsie, flatulenga, in tratamentul de substitutie a insuficientei functiei secretorii a pancreasului sunt folosite gi: Festalul®, Digestalul®, Mezimul forte® 5.a. Aceste preparate contin toate enzimele sucului pancreatic si bili, necesare pentru emulgarea grasimilor gi activitatea lipazelor. Se livreazi sub forma de comprimate sau drajeuri care se administreazi cu 5-10 minute inainte de masa, Preparatele nominalizate sunt similare dupa activitate si pot fi substituite intre ele. Indicatii. Pancreatith ctonica, enterocolit’. Panzinormul prezinti un preparat enzimatic care regleaza digestia gastrica gi intestinala, Stratul extern al comprimatelor sau drajeurilor confine extractul mucoasei ‘gastrice, iar nucleul acidorezistent — pancreatind si bil’. Panzinormul se administreazi cu 10-15 minute inainte de masa. in acest caz stratul extern se descompune in stomac, asigurind scindarea proteinelor, pe end nucleu! acidorezistent se descompune in duoden cu asigurarea digestiei in el. Pentru tratamentul pancreatitei acute, survenite ca urmare a autodigestiei pancreasului prin enzime proprii in obstructia ductului, trauma sau infectie, se utilizeaz’ inhibitorii enzimelor proteolitice: aprotinina, contrical (Trasilol"), acid aminocapronic. Aceste preparate conjin proteine capabile si se conjuge eu tripsina gi ale proweaze, anihiland astfel, activitatea lor. Se administreaza intravenos tn jet sau. in perfuzii. Activitatea preparatelor se exprima in UA, ce caracterizeazi activitatea antiproteazic’, Tabelul 38 Preparate emetice si antiemetice, coleretice si colecistokinetice, hepatoprotectoare si cu influenta asupra functiei excretorii a pancreasului Nr] Denumirea Forma de dio | __ preparatului prezentare Mod Seoctnlietrare Metociopramida | Comprimate a cate | Peroral cate 0,01 mg, 1 Metoclopramide 0,01g intramuscular sau intravenos Fiole de 0,5% -2mi | cate 0,01 g (0,5%-2 ml) Comprimate a cate Etaperazina 2 | aaraperacnum | %04g,00000: } Peoratcte 0.004001 9 Apomorting Clorhidrat Subcutanat céte 0,002-0,03 9 a Apomorphini Svoleide 12a“ (0,2-0,3 mi) hhydrochloridum ‘Comprimate “Collenzim" 4 “callenzin’ | Comprimate oficinale | Peroral cate 1 comprimat *Chollenzymum* 219FARMACOLOGIE SPECIALA Continuarea tabelului 38 Nr] Denumirea Forma de dio | preparatulut pew Mod de administrare Colosas Peroral cate 1 inguria de 5. | choeseum | Flacon a eéte 300 mi aa ‘Oxafenamid | Comprimate a cate S: || Groehererkiurn O59 Peroral cate 0,25-0.5g 7 Nicodin Comprimate a cate | Peroral cate 0.5-1,09 Nicoginum 059 (1-2 comprimate) Drajeuri ofcinale | _Peroral cate o capsuld sau Legaion 1-2 drajeuri; suspensia ~ 8 Capsule oficinale Legalonum ‘cate 1 lingura de desert Stepeneinenae _(10 mi) peroral Peroral cate 2 capsule Essentiale Capsule re 9 Ensernidle Fiolo sate 6 mi | !ntravenos (in perfuzie) cate 2-4 fiole a Caterghen ‘Comprimate a cate | Peroral cate 1 comprimat Caterghenum 059 (0.5) Pulbers Pancreatin 11.1 Poncreatinm | Comrimatea tte Peroral cate 0,5-1,09 Panznorm forte Pororal cate 1 Grajeu hn 12. | panzinormum forte Desjeist timpul mesai Festal Beroral ete 1-2-3 drajouriin us Festalum Drsieorl timpul sau indaté dupa masa Tiezim forte 5 Peroral cate 1 drajeu inainte a] Beyniniees Daee sain timpul mesei Flacoane a cde : Contrical 10.000 UA; | intravenos tent cate 10000- Contrycalum — | 30000 UA; 50000 UA 20000 UA (substania uscata) Perfazie iniravenoasa ial Aprotinina Flacon a cate 18. | pprotininum | 100000 IKI 10 mi | 50000 LIK. apo! 300000- 5000000 UIK in zi 8.8. Laxativele gi purgativele Reprezinti o clas de medicamente ce stimuleazi tranzitul intestinal, contribuind la aparifia unor scaune moi si oformate, in cazul laxativelor, sau a unor scaune lichide sau semilichide si neoformate, in cazul purgativelor. Sunt folosite pentru combaterea constipatiei, accelerarea eliminirii conjinutului intestinal in cazul ingestiei de substante toxice si pentru evacuarea tubului digestiv in interventiile chirurgicale sau examenele radiologice. 220PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULU! DIGESTIV Clasificarea laxativelor si purgativelor 1. Preparate care actioneazi pe traiectul intestinului (purgative saline): magneziu sulfat, natriu sulfat, lactuloza (Portalac®), macrogol (Forlax®). 2. Preparate care actioneazi preponderentin intestinul subfire (purgative iritante) —ulei de ricin. 3. Preparate care actioneazi preponderent in intestinul gros: 3.1. Purgative antrachinonice: extract de crusin, revent, infuzie de frunze de senna, senozide A, B (Regulax®, Senadexina®), 3.2. Purgative sintetice: fenolftaleina, oxifenisatina (Izafenina*), bisacodil, picosulfat de sodiu (Guttalax®). 4. Laxative de volum: carboximetil (celuloza), varzi-de-mare (Laminarid®). 5, Laxative lubrefiante (emoliente) —ulei de vazelina, supozitoare de glicerina, Pugative saline. O serie de saruri hidrosolubile, neabsorbabile (magneziul sulfat, natriul sulfat, lactuloza), retin prin mecanism osmotic o cantitate suplimentar’ de api in intestin, crescdnd volumul continutului intestinal cu distensia peretelui digestiv. Aceastd destindere va induce excitarea plexurilor nervoase intramurale cu accelerarea peristalticii si, implicit, a tranzitului intestinal. in plus, datorita cresterii continutului de apa, are loc gi scAderea marcata a consistentei scaunului cu facilitarea evacuarii acestuia. Efectul purgativ este puternic, cauzand aparitia ‘unor scaune semilichide timp de 2-6 ore de la administrare. Indicatii purgativele saline sunt folosite in pregatirea tubului digestiv pentru intervenjii chirurgicale si examiniri radiologice sau in constipaiile acute si intoxicafii cu substante chimice. Purgative iritante. Accasti clasi de medicamente iriti cu predilectie mucoasa intestinului subtire, excitand plexurile nervoase submucoase, cu accelerarea peristalticii gi, deci, 2 tranzitului. Concomitent induc un proces exsudativ pe peretele dintre lumen, care in paralel cu reducerea absorbtiei de apa si electroliti la nivelul mucoasei iritate genereazi cresterea volumului continutului intestinal, ceea ce gi stimuleazi peristaltica. Reprezentantul principal al acestei clase este uleiul de ricin. in duoden, sub influenta lipazei din uleiul de ricin, se formeaz& acid ricinolic, care irit& mucoasa intestinului subsire. Indicafii: constipatii acute, reluarea tranzitului intestinal postoperator. Contraindicayii: sarcina, intoxicatii cu toxine lipidosolubile. Purgative antrachinonice. Preparatele, care contin antraglicozide (extractul de crusin, reventul, senozidele) actioneaz preponderent la nivelul intestinului gros si se utilizeazi in constipatiile cronice. Antraglicozidele, dupa absorbtia in intestinul subjire, se elimina in intestinul gros, unde iriti mucoasa si astfel amplifica peristaltica intestinal’, Preparatele se recomandii de administrat inainte de culcare, iar peste 12 ore apare efectul purgatiy. 221FARMACOLOGIE SPECIALA Purgative sintetice. in cazul constipatiilor cronice se utilizeaza purgativele sintetice. Fenolftaleina si bisacodilul irits mucoasa intestinului gros, efectul este insi slab, de tip laxativ. Bisacodilul exerciti efect purgativ datorita sporirii productici de mucus in intestinul gros, accelerarii si amplificarii peristalticii Indicafii: constipatii cronice gi inainte de examinarile diagnostice. Laxative de volum, Laxativele de volum contin fibre vegetale nedigerabile intens hidrofile, care retin o cantitate suplimentara de api in intestin, cu distensia peretelui digestiv, stimularea plexurilor nervoase intramurale si accelerarea consecutivi a peristalticii, Sunt utilizate in forme usoare de constipafie cronica, fiind lipsite, practic, de reactii adverse. Varza-de-mare (Laminarid"), find administrata peroral sub forma de pulbere, se umfla in lumenul intestinal cu distensia peretelui digestiv, activarea ganglionilor intramurali si intensificarea peristalticii intestinale. Se administreaza cate s— | lingurigd de ceai o data in zi, Datoriti continutului de iod, varza-de-mare se utilizeazi in constipaiile cronice la persoanele cu ateroscleroza. In caz de administrare indelungata, pot aparea fenomene de iodism. Varza-de-mare este contraindicata in caz de nefrita si diateza hemoragica, Laxativele lubrefiante (emoliente). Acest grup de medicamente lubrifiazi ‘mucoasa intestinului gros, favoriznd inaintarea bolului fecal, mai mult ca atat, intra sin aledtuirea acestuia, reducdindu-i consistenfa gi facilitind evacuarea. Uleiu! de vazelini, supozitoarele de glicerin& sunt utilizate in combaterea formelor usoare de constipatie. Deseori provoaca dependenta si pot reduce absorbtia lipidelor, inclusiv a vitaminelor liposolubile prin cresterea eliminarii digestive. ‘Tratamentul cu preparatele purgative si laxative trebuie efectuat cu precautie gi rational, intrucat pot genera dependen(a si leziuni inflamatorii la nivelul mucoasei intestinale (colite). 6.9. Antidiareicele Antidiareicele prezinta un grup de medicamente ce combat nespecific diareea ca simptom. Tratamentul antidiareic impune: administrarea de antibiotice in Giareele infectioase, de antiinflamatoare in diareele din afectiunile intestinale inflamatorii de tip cronic, excluderea din regimul alimentar a agentilor responsabili de inducerea diareelor, corectarea deficitului secreiei digestive in cazul diareei prin malabsorbtie. Clasificarea antidiareicelor 1) M-colinoblocantele: atropini sulfat, platifilind hidrotartrat. Reduc influenta inervatiei parasimpatice activate, anihilind in acest mod scaderea moderat& 222PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA APARATULUI DIGESTIV sipeo durati scurta peristaltismul intestinal pe fondalul aparitiei unui sir de reac{ii adverse atropinice. 2) a—adrenomimeticele: La excitajia c-adrenoreceptorilor fibrelor musculare netede a sfincterilor intestinale se anihileaza hiperreactivitatea motorie intestinal, Se utilizeazi foarte rar in calitate de remediu antidiareie, doar in caz de hipotonie acuta. 3) Opiaceete: morfind, loperamid (Imodium'), reasee (Lomotit*). 4) Preparate adsorbante: cirbune activat, remedii vegetale, Opiaceele Efectul constipant este realizat, in primul rnd, prin actiune periferic’, la nivel digestiv si, intr-o masurd mai mica prin mecanism nervos central. Opiaceele se Teaga de receptorii 1, situati pe membrana presinaptic’ a celulelor parasimpatice postganglionare din plexurile nervoase intramurale, blocand eliminarea de acetilcolina. Astfel se ihiba peristaltica gi tonust! musculaturii digestive pe toat lungimea tubului digestiv. Acest grup de medicamente contract mareat musculature cailor biliare gi, mai ales, sfincterul Oddi. Morfina, reprezentantul principal al clasei opiaceelor, nu este utilizati ca antidiareic, din cauza inhibitiei respiratici si dezvoltarii dependenyei. in prezent, se utilizeazi compusi care nu pot penetra bariera hematoencefalica, deci care nu genereazi efecte de naturi central nervoasi. Din acest grup face parte loperamidul, utilizat in calitate de remediu simptomatic in tratamentul diareei acute si cronice. Reactiile adverse sunt rare si apar numai la administrarea de cantititi mari, fiind reprezentate de constipatie, megacolon toxie si unele efecte de tip atropinic. Reasecul (Lomotil"), principiu activ al c&ruia este difenoxilatul —preparat sintetic de tip opioid. Este lipsit de efect analgezic si stupefiant, ins este capabil si interactioneze cu receptorii opiacei supresivi ai peretelui intestinal. Administrarea unei cantititi mici de atropina induce efectul constipant. Preparatul este eficient in tratamentul diareei de diversi genez, mai putin eficient in diaree ce insoteste ciroza hepatica si procesele patologice din intestinul gros. Preparatele aisorbante de origine vegetalét con\in tanaglicozide, acizi organi alcalini si alte substante cu actiune adsorbanta si capilarorezistenta datorita cirui fapt indureazi suprafaja mucoasei, o protejeazi de iritatie, reduce inflamatia si pierderile de lichide, inhibi peristaltismul. Cel mai marcat efect antidiareic posed decoctul din coaji de stejar (cort. Quercus), rizomul de sorbestrea (thiz, Sanguisorbae). in calitate de substanje antidiareice se mai folosesc frunzele de patlagina (fol. Plantaginis), rizomii de sclipeti (rhiz. Tormenthillae) gi de riculet (rhiz, Bistoriae) si alte plante, Majoritatea se prescriu sub forma de speci antidiareice. 223FARMACOLOGIE SPECIALA Tabelul 39 Preparate purgative si antidiareice [Ne | Denumirea Forma de dio | __preparatului prozentare Mod dessdminisirare: ‘| Magneziu sulfat 4. || Mooecu sates Pulbere Peroral céte 10-30 Ulei de ricin | Flacon de 30 91509, 2 | oreumRicii_| “capsule acate 1g” | __ Peroralcéte 15:30 9 “Senadexin é 7 Peroral céte 1 comprimat 3. | *Senadexinum’ Comprimate er Fenofaiena | Comprmate a cate 4. | ehenoiphthaieinum Otg Fecal 8.01025 Pulbere, tratenina . 5. | jgiatenind | comprimate acate | Peroral cate 0,01-0,015 9 9 rer eaas Toral Cate 0,005-0,07 g (1-2 drajeuri sau comprimate comprimate Sau 6 Bisacodil enterosoluble a cate | Srterosoluble) Inainte de Bisacodylum 0,005 g, ‘somn sau dimineata cu 30 min pana la masa Supozitori a cate | intrarectal céte 1 supozitoriu 0,019 dimineata Capsule a cate 0,002 g, Peroral initial cate 0,004 g 7. | Eeeerie | Flacoane de 0,02% - | (2 capsule), apo cite 0,002 g 100 mi (0,2 mg la (1 capsuli) 1m)