C., r.

' i
n

MATERIA MEDICA
Prepararea remediilor homeopatice Procedee de dinamizare ( potentare ) homeopatica
Abrevieri
:

s.a: subst.activa

r.h : remediu homeopat Hahn : Hahnemann Exista doua procedee de baza pt.ont.rcmediului homcopat, inca de pe vremea lui Hahn. l.Dilutia homeopat icd pcntru substantele solubile 2.Triluralia homeopatica pentru substantele insolubile sau parti uscate sau proaspete din plante. Inamble procedee exista: - o parte activa sau inerta a remediului , care trebuie diluata sau triturata - substanta medicamentoasa; - o parte inerta si indiferenta( un corp strain) cu ajutorul careia se realizeaza dilutia corpusculara .Acesta cste vehiculul care poate fi liohid ( apa , alcool) pentru realizarea dilutiilor sau solid ( lactoza ) pt.trituratii Ambele procedcc au in comun ratia geometrica de progresie - dccimala (D,X) Ip subst active +9p vehicul; - centesimala ( C )- lp subst active +99p vehicul . Denumirea amestecurilor rezultate din operatiilc dc dilut:c si trituratie se numesc : - dilutii . rez[ltate din operatiile de dilutie - trituralii pl ccle obtinute prin troturatie - dinamizati sau potente denumiri generice care se aplica atat dilutiilor cat si trituratiilor 3,4he prccedee de dinamizare sau potentare ( sucusiune , fluxiunea continua , Ezele X . fbtoliza ctc)

Dilutia homeopatica

Consta indoua

opetii simultane

dilutiii successive
sucusiuni /dinamizari ( agitari ) ale lichidelor potentabile. Metoda Ilahn. - diluarea succesiva intr-un numar de flacoane egal cu numarul dilutiilor fiecare dilutie fiind urmata de dinamizare ( sucusiune) Metoda Korsacow sau diluarea succesiva in acelasr' flacon ( golire + umplcrc cu vehicul)
.

Se realiz-eaza prin doua metode principale:

Metoda Hahnemann l.Dilutia centesimala

Materiale
:

Substanta activa

Solutii mama preparatc din plante uscate( prin lixiviatie

sau percolare ) - macerate si percolate (obtinute din produse mucilaginoase, vascoa-se si gelatinoase dar si din animalc proaspete ) ererte - din plantc proaspete; solute apoase ettl.active ; sau chiar sucul prcspat al plantelor obtinut prin presarc.Pt. aceasta materi.ilul este supus mai intai unor opcratiuni de stabilizare care are ca scop disfugerea oxidazelor. prin deshidratare cu vapori dc alcool sau curenti de inalta fi.ecventa-

Un vehicul

alcool (cel mai frecvent) de 96 o pt.obt-tincturii mama: 96 " ,70",45'pt.obt. dilutiilor mai raf apa; Flacoane de sticla perfbct curate Metoda lp(opic)+99palcool 70'( agitare erergica )+ 1p+99p alcool 70': dil lCH (agitare energioa) + | p+99p alcool 70' = dil 2CH (agitare energica )+ . . . . . . . . . . . . . . . : dil ncfl Rezultat - Dil .lCH contine l/100 din substanta activa - Dil.2CH contine l/10.000 din substanta activa - I)il ,3CH contine l/L000.000 din substanta activa - Dil "4CH contine I/10.000.000 din substanta activa Hahn, nu a hccut dc potenta C30 Concluzia - Conc.in substanta activa descreste in progresie geometrica cu ratia 1/100 - Prezenta proprietatilor substantelor utilizate chiar si la dilutii f'.inalte dovedeste faptul ca elemente moleculare ale substantei respective si energiile eliberatc prin sucusiunile repetate , sunt prezente in dilutiile potentate si sunt capabile sa exercite un c1'cct terapeutic benefic. 2.1)ilutia decimala - A fost adoptata de urmasii lui Hahn. care au considerat ca distanta dinte o dil.cantesimala si alta estc prca mare si de aceea au adoptat sitemul decimal de dilutie a remediilor, folosind mtia geometrica de progresie | / I 0 si terminologia D ( D I,D2-, lp ( o pic) + 9 p alcool 70" ( agitare energica )+ lp+9p alcool 70": dil Dl (agitarc energica) - dil -lp+9p alcoo! 70" orioe D2 (agitare energica )-...............: dil nCH - In principiu dilutie centesimala echivaleaza cu o dilutie decimala dubla ( C2:4D,C6:l2D) - Dilutiile decimale Hahnemann ( fiindca utilizeaza met.Hahnematur de preparare) sc utiliz-e. in unele tari din Europa ( Germania) in timp ce dil centesimale se utilizeaza in Franta.

Metoda Korsakow
poarta numele celui care a propus --o in 1832 ; foloseste un singur 0acon pt.toate dilutiile succesivc se mai numeste dilutia in "flacon unic" se realizeaza mecanic inlaturandu-se astfel o sursa dc eroare. Tehnica consta in umplerea flaconului cu o solutie mama , agitare , golirea continutului astfal incat pe pereti sa ramana o cantitate de aprox 1/100 din cantit initiala,Flaconul se umple din nou cu vehicul in cantit de 100 p fbta de restul din flacon se agita -Sc obtine dilutia C I ( l/100) .Se golestc flaconul pastrand o mica cimtit. pe peretii vasului ,se adauga vehicul I00 p se agita .Se obtine dilutia C2.Se poatc continua pana la dilutii inalte de C200 sau chiar I.000

este o meroda comoda si rapirJa:

Surse de eroare in metoda Korsakow - incxactitatea raliei de progresie ( cantit de solutic carc ramane in flacon nu poate fi cu exactitatc I /l00 din dilutie) - absorbtia peretilor flaconului.Din punct de vedere fizic ,la contactul dintre un lichid si un solid
are loc un fenomen de aderenta instantanee care depinde de natura substantei active , de gradul de omogenizare a solutiei mama, de comportamentul microparticulelor substantei activc din solutia mama. de natura vehiculului si de gradul de aderenta al acestuia la peretii flaconului etc.Din acest motiv intr-o prima faza substanta va fi absorbita de peretii flaconului pe parcursul a cateva dilutii successive , dupa care la dilutii mai inalte substanla absorbita va fi treptal oedata ,ceeia ce va conduce in realitate la dilutii inexacte cu un continut in subst activa (deci o

conc) mai mare decat indica teoretic dilutia ( dilutiile vor fi mai joase) . valoarea cxacta a continutului in substanta active fiind practic imposibil de stabilit.

Surse de eroare in metoda l{ahnemann

absorbtia peretilor flaconului ; are avantajul ca se exercita intr-un singur sens acela al saracirii solutici mcdicamcntoasc dc continut in substanta activa.Deci dilutiile vor fi saracite in mod continuu si progresiv ceea ce face sa creasca in mod progresiv si valoarca dilutie centesimale sau decimale - fata de valoarca teoretica.Eroarea insa este mult mai mica decat in cazul metodei Korsakow- iar metota Hahnemann este considerata ca fiind mult mai cxactainegalilalea prizelor homeopaticc ; avand in vedere faptul ca atat microparticulele substantei active cat si acelea ale solventului sunt intr-o stare permanenta de agitatie , difbritele prize culese din acelasi flacon . desi asemanatoarc intre ele in aparenta. pot avea totusi valori fbarte inegale ale continutului activ.Aceste variatii ale continutului activ ( Comeliu Aurian-BIajeni Homeopatie- I 985 )sunt imprevizibile si necontolabile.tn practica lipsa de omogcnitatc a dispersiilor corpusculare in dilutiile Hah. nu are prea mare insemnatale la primele dilutii . dar infl uenteaza valoarea dilutiilor inaltc.

2.Trituratia homeoDatica

este un procedeLr aplicabil numai substantelor insolubile; este o metoda prin care particulclc substantei active sunt diviT-ate si dispersate intr-un vchicul

triturarea se lace intr-un mojar foartc curat , adauganduse initial substanta activa iar apoi vehiculul teptat (in trei etape successive la interva de 20 minute ); trituraret amestecarea trebuie sa lie ener8ica si fara intrerupere , pana la obtinerca unui amcstec ca1 mai omogen ( o buna dispersarc a subst.active in vehicul) durata trituratiei este de aproximativ o ora pcntru obtinerea primei potente Dl sau Cl dupa cum lactoza adaugata este in proportie dccimala sau centesimala; potcntele Lrrmatoare se obtin p n t ecerea unei cantitatide 19. sau 0,1g intr-un alt mojarcural. adaugarea lactozei si reluarea operatiei de triturare si omogenizare cu respeotarea timpului de o om operatia sc rcpeta pana la obtinerea potentei decimale sau centesimale dorite; Hahn. afirma ca de la o anumita potenta ( C3-C4 : D6,D9) toate substantele insolubile in alcool sau apa devin solubile , asa incat potentele urmatoarc pot fl f'acute in alcool sau apa; Astazi trituratia se lace cu ajutorul masinilor , care desi au avantajul ca scutcsc mult cffbrt si oboscala fizica . nu pol realiza gradul de finete necesar dinamizarii , decat dupa un timp f. lung de trituratie( 3-4 ore)

solid (de obicei lacloza );

Modul de actiune al remediilor homeouate.

Rcmcdiile homeopate cancterizare geneala - unitare contin o singura substanta activa sau - complcxe contin un amestec de remedii homeopate cu indicatii complemcntarc: - actionea-za in doTe infinjtezimale; - au sufe t deconcentrad prin dilutii successive. - Actioneaza nu numai p n subst.activa ci si prin encrgia spcciflca cc ia nasterc in timpul procesclorde triturare. tliluurc. sucuriune.

Mecanismul de actiune al remediiilor homeopate ( al dozelor infinitezimale ) nu este cunoscut . nivelul actual al cunostintelor nepermitand, gasire unor dovezi stiintifioe care sa cxplics ac.mecanism. Au existat mai multe teorii care au stat la baza explicarii mecanismului infinitesimal de actiune si care au tinut cont dc urmatoarele elemente - dispersia corpusculara ( moleculara si ionica); - extensia suprafetei dc contact a substantei activc; - dinamism , energetism; - radioaclivitate vitala, absorbtie , rezonanta vibratorie;

catalizatorisienzimc.

o ipotctica entitate finala nccunoscuta". Corneliu Aurian Blajan Starea de dispersie a subst.active si cu atat mai mult astarea de disociatie elcctrolitica ( in ioni) constituie un prim pas important catre intelegerea mecanismelor intime de actiune al dozelor infinitezimale. 2. Ilxtensia suprafbtci de contact a substantei active ; Este o consecinta a starii de dispersie corpusculara .Acesti corpusculi molecule -ioni sunt incarcati cu energic cinetica care tinde sa-I departeze unul de altul cu viteze enorme direct proporlionale cu gradul de dilutie (printre altele) Desi prin dilutii successive corpusculii scad oa si pondcre . distantele cresc , energia cinetica scade , suprafata lor activa creste considcrabil. Crestcrca suprafetei substantei active duce la o crestere a suprafetei dc contact cu organismul si paffundere in intimitatea aoestuia ,fbnomen utilizat si in alopatic de altfel. 3- Dinamism. energctism; Dozelc inlinitezimale actionezva nu atat prin cantit de s.a ci prin energiile pe care le degaja (fdrte teraputice) , prin dinamismul ei ..Odata depasita zona pondcrabila a s.a (injurul dil. D6) aceasta incctcaTa a mai exista d.p.d.v alopatic si totusi ea continua , sau abia incepe sa actioneze d.p.d.v. homcopathic. 4. Radioactivitale vitala, absorbtie . rezonanta vibratorie: Celula vie . indeoscbi nucleul , sunt considerate centrc de oscilatie care genereaza unde elcctlomagnetice cu frecvente proprii.Boala in sine este datorata unui dezechilibru oscillator al celulelor vii care sub infl .div f'actori sunt nevoite sa-si modifice amplitudinea /liecventa oscilatiilor proprii. R.h cste un resonator energetic speciflc carc vibreaza pe o Lurgime de unda . Ajungand in contact cu celula bolnava aceasta v-a absorbi selective vibmtia similum a r.h_ , incepand sa vibreze prin reTonanta, asigurand revenirca la unda de vibratie a echilibrului vital adica la sanatate. Se poate concluziona ca ;" Act. Homeopatica cste rezultatul unei tlansmisiuni dc encrgie prin radiatie . produsa de elementelc f. divizate ale materiei remediului . .adiatie care cste selectiv absorbita de catrc elementele corespunr,atoare alc organismului , putand vibra la acciasi frecventa"

I Dispersia corpusculara ( moleculara si ionica); Pomeste de la teoria rcducerii intregului la elementele componente "din cc in ce mai putin matcriale si mai mult encrgetice, agregate molecularc ,molecule, atomi ,protoni clectruni . pana Ia

(Be

Catalizatori si erzyme R.h nu aduc bolnavului ceia cc-i lipseste pentru a se insanatosi ci asemcnea oatalizatoritor . par a stimula prin prezenta lor anumite mecanisme si forte reactionale defensive ale organismului aflat in suf_erinta.Efectul lor cste mai mult de ordin calitativ decat cantitativ . avand in vcdere dilutiile la care actioneaza Deasemeni R.h actioneaza prin normalizarea activitalii catalizatorilor obisnuiti ai celulei ( biocatalizatorilor)

5.

te

Concluzia: Mecaurismul real al actiunii dozelor inlinirezimale nu este pe deplin elucidat si nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa impuna homeopatia ca stiinta ,Tot oeea ce se cunoaste este ca procesul therapeutic infinitesimal este de natura energetico-dinamica care se exercita la nivelul unor m icrostructuri ale organismului vin.

Caraclerizarea Rh

este un stimulant specific al organismului bolnav;

csle rcacri\ \i ncloxic dnd\ chim.: posologia este independenta dc greutate si varsta. Dilutiile se aleg in fLmctie de patologia careia se adresea:za.Fiecarui nivel dc similitudine ii corespunde o anumita dilutie de ex: - semnelor locale ( roseate , tumefiere , echimoze ) le colespund dilutiilejoase ; - semnelor generale ( febra, dure muscularc ,etc) le corespund dilutii medii ( gCH); - semnelor nervoase , (comportamentalc) le corespund dilutii inalte ( l5-30CH); - semnelor anatomo-palologice ( leziuni) Ie corespund dilutii dela nivjos (sCFI) pana la nivel inalt ( 30CII) in functie de gravitatea leziunii-

Patoeenezia
Prin patosenezie: ansamblul manifestarilor farmacodinamice provocate de fiecare remediu la omul sanatos. Patogeneziile au fost studiate si clasificate in I .patogenezii analitice acestea sunt grupate pe regiuni (cap, gat,torace, abdomen, membre ) mod accesibil mai mult homeopatilor experimentati. 2. patogenezii sintetice - care reprezinta o expunere condensata si sistcmatizata a insusirilor patognomonice ale unui remediu care-l individualiTeaza dpdv morbid si therapeutic: 3. patogenezii analitico-sintetioe care prezintao sinteza a caracterelor proprii ale remediului umata de o enumeBre analitica prinoipaleior simptome; 4. patogenezii cronologice -in caue expunerea efectelor patogenezice a remediilor sc f_ace in ordinea aparitiei lor cronologice in decursul experientelor pe omul sanatos. 5. patogeneiile clinioe in care simptomele sunt grupate pe forme clinice mai importante.

l)pdv analytic , elementele constitutive ale patogeneziilor sunt:

simptomele concomitentele altemantele modalitatile cauzalitatile nevoile dorintele avenirurile

care apar in organismul sanatos dupa administrarea unei subst.

Simptomele: manifestarile morbide

medicamentoase.Pot

fi

lezionale exj AcidumJluoricum provoaca necroze mai ales la niv.oaselor lungi; 1i']nclionale : Lycopo.lian : nisip urinar rosu neadrent de vas; .Srlrr: roseate tuturor orificiilor si mai ales a buzelor:

tomica) etiologii) constituie o categorie f'.apropiala de aceea amodalitatilor de agnvare a) Caualitati fizice b) Cauzalitati psihice c) Cauzal itati alime[tare d) Cauzalitati diverse Nevoi ( nevoia de a bate , de a lovi Strumonium ); dorinte( dorinta de acrituri Chind _ Antimonium crudum : dotint^ de singuratate - Nat um murieticum) si ayels,i:ul,j,i ( aversiune pt.mircsul de cafea Suuuricum.rcid)
Ni1x

Concomitentele: manifestari concomitente alc unor st'mptome care alcatuiesc caracterul patognomonic al remediului Alternantle sunl manit_estad morbide ale unui rcnEdiu dar care apar succesiv ( sunt in raport de succesiune morbida sin nu de coexistenta De ex-Dulcamara i teumatismul altemeaza cu diareea ; incetarea deareci este umata de dureri reumaticc. Modalitatile precizeaza factorii de agravarc( notate cu semnul <) sau de ameliomrc (>) a simptomelor morbidc. Tipuri de modalitati a) Modalitati de ambianta - influente cosmice I Calcium cerbonicum <lalunaplina - clima. Coca < altitudine : - slare higrometrica: Nkr vomr.zr < la uscaciune >la umez-eala - temperature :1od, m ,Atgentun nitricum < la caldLrra i,St/icea > la caldura; - vrcme : llepar sulfur < la vreme rece sau la current rece ; ,ie/erirlm < la currcnt cald - anotimp : Se/erirm , Iodum.Nalrium carbonicum > vara b) Modalitati de timp: - momentul zilei ; Phosphorus ; < seaa ; Lachesis . > seata- ora . Arsenicum : agravare notuma intre l-3:. Nux ,omica '. aravare dupa ora 3 ; - periodicitate r Crina : Tulburarile revin la doua zile; 1ri.s, .Sdrg?rrr.J,"rd : simplomele rcvin la fiecare 7 zile: c) Modalitati de pozitie: - I)ryonia : dweri amelioratc p n decubil pe partea sau regiunea dureroasa; Podophyllum : dureri ameliorate in pozitia culcat pe burta. d) Modalitati de miscarc ( agravarea la miscare si ameliorarca in rcpaos Bryonia; agtavarea prin repaos si ameliorarea larnislcarc- Rhur toxidendton: ameliotare la calatoria cu un vehiculCh..momilld) e) Modalitati psihice agravarea prin consolare N.ttrium muriaticum , aneliorarea prin muzica T arentula hispanica 0 Modalitati de senzatie ( durcri intepatoare ca ace dc foc- Apis ) g) Modalitati senzoriale ( vaz , auz. miros, gust ,tact,) h) Modalitati emotionale ( agravare prin transpftatic Mercwius) i) modalitati ale actclor fiziologice ( ameliorarc dupa bauturi calde - LycopodiumsEravarc dupa

lnuaa

Cauzalitati