1. Din istoria dezvoltrii homeopatiei ca metoda de tratament. Fondatorii homeopatiei.

Veacuri si poate chiar milenii in urma prescrierea remed medic a avut loc pe baza insusirilor atribuite de
traditia cartilor de medicina sau a practicilor empirice populare. Transmiterea cunostintelor medicale se facea de la
maestru la elev;acestea le primeau tale quale , sau le modificau luind drept model operele scrise sau verbale ale altor
autori din antichit si indeosebi operele lui Hipocrate urmat de Paracelsus. Nimeni nu simtea nevoia de a trece la
originea experimentala care tr sa fi stat cindva la temelia cunostintelor terapeutice. In istoria medicinei se citeaza
totusi cazuri izolate de otraviri experimentale scopul acestora fiind descoperirea de antidoti eficace ai
otravurilor.Paternitatea experimentarii remediilor pe om ii apartine incontestabil lui Hahnemann.El este primul om ded
stiinta care afirma limpede si raspicat ca un remediu nu este realmente cunoscut decit daca efectele lui
farmacodinamice au fost in repetate rinduri obtinute si verificate experimental pe oameni sanatosi.Hahnemann a
intocmit un Organon referitor la experimentarea remediilor pe omul sanatos, stabilind un sir de principii homeopatice
Cuvntul homeopatie provine din grecescul homoios, care nseamn "asemntor" sau "similar" i din pathos
care nseamn boal. Prin homeopatie se urmrete practic, tratarea bolnavului printr-un remediu sau agent terapeutic,
capabil de a provoca ntr-un organism sntos o stare asemntoare simptomelor bolii sale.
Dintre fondatorii hom pot fi enumerati:
-Claudiu Halenium (1031)
-Paracelsus adept al tratamentului cu medicamente in doze ft mici
-Hipocrate principala lui ideie era ca tratarea uni pacient o face insusi natura,medicul trebue numai sa-l ajute
-Cristian Samuel Fridrich Hahnemann (10.04.1775-1843,98a)orasul Meinsan,provine dintr-o familie de pictori pe
portelan.Demic copil Hahnemann se straduia sa traiasca de sine statator ;a absolvit universitatea din Leibsin si a lucrat
medic
in
diferite
orase
aleGermaniei,la
fel
ca
si
farmacist.Vorbea
liber
8
limbi:graca,latina,engleza,franceza,germana,evraica,araba,flamanda.La 24 de ani a sustinut prima sa teza cu
tema:Cauzele bolii de convulsie.Minutios a studiat chimia,metodele de preparare a substantelor chimice,proprietatile
chimice ale pietrelor halice,cazuri de otravire cu arsenium.
Cercetarile sale sunt bazate pe lucrarile lui Dioscorid,Hipocrate,Cornelium Celum,Galenium,Avicena.
Putem afirma cu desavirsire ca Hahnemann a fost un medic genial,farmacolog experimentator si nu in ultimul rind
farmacist.
Continuitori ai cercetarilor lui Hahnemann au fost Robert Choss care a intocmit bibliografia pe
homeopatie;Gheringa-a dedus ca tratarea cu med hom decurge in directie opusade sus in jos;Kent a activat la granita
secolului 20 a confirmat ca fara ideosincrazie nu ar fi existat homeopatie.Din med rusa sunt cunoscuti
Piroscov,Neliubliu,ivovshi.1993-Chisina.Ghidul Vilmark Svaber.
2. Utilaj folosit in tehnologia homeopatica.
Utilajul tehnologic utilizat : presul,mojare,site,vase.
Presul tr sa fie din metal inox,usor sa se asambleze,plastinele trebue sa fie din portelan sau sticla.
Toate mojarele tr sa fie din portelen.
Sitele tr sa fie din par natural.Pilniile din sticla sau portelan.
Utilajele folosite trebuie s fie construite din materiale inerte/compatibile fa de produsele cu care vin n
contact. Ele nu trebuie: 1.s elibereze particule n produsul medicamentos, 2. s absoarb sau adsoarb din produsul
medicamentos, 3.s se corodeze sub influena solvenilor, adjuvanilor sau a altor materiale auxiliare folosite pe
parcursul procesului tehnologic. Utilajele trebuie: 1. s se constituie din suprafee netede, 2. suprafee fr asperiti
pentru a elimina orice surs unde s-ar putea acumula murdrie, produs anterior, etc. 3. s aib ct mai puine zone
critice unde curarea s se efectueze cu dificultate; 4. s fie uor de curat i dezinfectat.
Cel mai mult folosit material pentru utilaje este oelul inoxidabil, foarte rezistent la coroziune,
nemagnetic.Oelul inoxidabil este una dintre cele mai inerte materiale rezistnd la condiii extreme de temperatur,
pH, corozivitate, etc. Este folosit la construirea de reactoare, vase de depozitare, utilaje de amestecare, mrunire,
uscare, comprimare, divizare, etcSe mai poate folosi i sticla neutr sau cu spurafaa tratat pentru intertizare. Sticla
este folosit mai ales la subansamble sau ca i componente la utilaje pentru mrimi de serii mici. Se mai folosesc i
materiale plastice de diferite feluri: polietilene, polipropilene i mai puin cauciucuri.Pentru garnituri se folosesc azi
din ce n ce mai mult materiale plastice teflonate care au rezisten superioar i inerie mai bun. Ca i filtre se pot
folosi: 1. membrane din material plastic. 2. autoclavabile sau de unic folosin. 3. hrtie presat inclus sau nu n
carcase; 4. material textil.
Echipamentul de fabricaie trebuie s fie proiectat, instalat i ntreinut astfel nct s corespund scopului
propus. Operaiile de reparaie i de ntreinere nu trebuie s prezinte niciun risc pentru calitatea produselor.
Echipamentul trebuie astfel instalat nct s se evite orice risc de eroare sau contaminare. Echipamentul de fabricaie
nu trebuie s prezinte nici un risc pentru produse. Prile echipamentului de fabricaie care vin n contact cu produsul
nu trebuie s reacioneze cu acesta, s cedeze sau s absoarb impuriti astfel nct s afecteze calitatea produsului i,
astfel, s prezinte vreun risc. Din punct de vedere al echipamentelor de fabricaie trebuie folosite pe ct posibil sisteme
nchise de fabricaie i transfer, n vederea protejrii produsului mpotriva contaminrii.

3. Trituratia homeopatica.
Pentru subst insol in apa sau alcool Hahnemann a creat un procedeu de dinamizare numit trituratia.
Trituratia este o metoda in care particulele materiale ale subst active sint divizate si dispersate intr-un mediu
solid si nu lichid.Vehiculul utilizat in acest scop este lactoza sau zaharul de lapte.Tehnica trituratiei dupa indicatiile lui
Hahnemann: se introduce intr-un mojar ft curat, pe de o parte, subst activa destinata a fi dinamizata ( de obicei in
cantit de 1 g pt triturtatiile decimale sau in cantit de 0,10 g pt tritur centizimale) si pe de alta parte vehiculul sau
pulberea de lactoza in proportia de 1:10 sau 1:100, adica in cantit de 9 g sau respectiv 99 g . Lactoza se divizeaza in 3
portii egale; la inceput in mojar se trece prima portie si se amesteca pt a inchide porii mojarului apoi se adauga subst
medic si se tritureaza cu forta timp de 6 min si 4 min se razuieste, apoi iarasi 6 min se tritureaza si 4 min se
razuieste.Se adauga a doua parte de lactoza si iarasi 6 min se tritureaza si 4 min se razuiesc peretii si inca o data
acelasi proces.Aceeasi procedura se repeta la adaugarea celei de-a treia portii.Cele 2 subst solide sint triturate si
amestecate energic si fara intrerupere pina la obtinerea unei dispersari cit mai omogene a subst active. Amestecul
obtinut are potenta D1 sau C1 in dependenta de cum s-a adaugat lactoza, in proportii decimala sau centisimala.Din
aceasta prima potenta printr-o noua triturare cu lactoza in aceeasi proportie, decimala sau centisimala se obtine potenta
D2 si C2 si asa mai departe pina la potenta dorita.Astazi, solubilizarea prin trituratie a subst insol este un fapt unanim
admis, care poate fi demonstrat in orice laborator fizico-chimic, insa cel mai des se face cu ajutorul unor masini ft
perfectionate.
4. Elemente fundamentale ale principiului similitudinii.
Principiul similitudinii este legea fundamentala homeopatiei si unul dintre cele mai import fundamente ale
terapeuticii, poate chiar cel mai important dintre toate.La baza principiului similitudinii se gasesc doi factori
fundamentali care sint studiati cu ajutorl experientei si al observatiei; acesti factori sint: simili- remediu pe de o parte
si organismul bolnav pe de alta parte.In concluzie tr diferentiate doua categorii de actiuni : act simili-remediului sau
fundamentul farmacodinamic al similitudinii si act org bolnav sau fundamentul biologic al similit. Conform adeptilor
acestei conceptii, doua maladii nu pot coexista in acelasi organism, deci daca se adm un medic care produce simptome
asemanatoare cu cele produse de o maladie, se realizeaza o maladie artificiala, care inlatura maladia reala de care
sufera organismul.Urmind aceasta linie, rezulta, de ex , ca in maladia hipertonica, alopatia recomanda medicamente
hipotensive in doze clinic stabilite, pe cind homeopatia dimpotriva recomanda medicamente hipertensive, dar in doze
infinitizimale. Ideea principala a lui Hipocrates era ca tratarea unui pacient o face insusi natura,medical numai sa-l
ajute, medicamentele tr sa fie similare bolii si sa estabileasca sanatatea.
5. Substante auxiliare homeopatice.
Ca substante auxiliare la prepararea prep hom se foloseste alcoolul etilic de 45,60,70,90,96% in coordonanta cu
F.S.,apa distilata,glicerina,lactoza,zahar,vaselina,lanolina,uleiuri grase de piersic,in sau masline.
n ultimii ani, s-au fabricat remedii homeopate din zahr, ciocolat, cola sau ali produi de consum care dau
dependen, precum i dintr-o serie de medicamente alopate, care cauzeaz frecvent reacii alergice (de exemplu,
din penicilin, cortizon, adrenalin, etc). n prezent, sunt descrise n literatur, peste 3.000 de remedii care se pot
folosi n tratament.
6. Exemple din practica alopatica la capitolul Principiul similitudinii. Sulfat de
chinina,cloroformul,tabacum.
Singurul criteriu de diferentiere esentiala intre homeopatie si alopatie ramine doar principiul similitudiniiidentitatii care nu numai ca este urmarit in alopatie dar este chiar systematic ignorat desi din intimplare este
folosit in practica terapeutica a alopatilor.Aceasta involuntara folosire alopatica a similitudinii homeopatice
este atit de frecventa in medicina curenta incit ar fi putut numi-o homeopatia involuntara a alopatiei.
Cloroformul in doze mari este capabil sa provoace la omul sanatos un sindrom gastric cu greturi si varsaturi,in
doze mici poate vindeca orice sindrom asemanator.In alopatie se foloseste ca anestezic.
In doze mari sulfatul de chinina provoaca o stare de virtej cu vijiituri auriculare,surditate iar in doze mici
poate vindeca un sindrom asemanator.
Tabacum numele stiintific dsi homeopathic al tutunului, provoaca in doze toxice sau in organismele
neobisnuite cu fumatul greata , persistenta, varsaturi, ameteli, paloarea fetei, sudori reci, racirea glaciala a
corpului etc., simptome aggravate la cea mai mica miscare si ameliorate la aer proaspat si rece.Este un
sindrom toxic bine cunoscut , in grade diferite , de marea majorit a fumatorilor cu ocazia primei sau primelor
lor tigari fumate. Dat in doze mici poate vindeca bolnavii cu rau de mare , varsaturile gravidice, cu conditia
existentei unei similitudini kit mai perfecte intre cele 2 tablouri morbide : a remediului si a bolnavului.

7. Fazele consultarii unui bolnav in scop terapeutic in homeopatie.

Homeopatia ca metoda de tratament prezinta o metoda traditionala a medicinei. Hipocrate spunea bolnavul
poate fi tratat de diferite patologii prin 3 metode: 1. de anu fi tratat defel nici cu un remediu,atunci el i-si revine
datorita fortelor sale interne prevazute de natura. 2. pacientul poate fi tratat cu metode contrarii actiunii patologice a
diferitor factori.Aceste metode se numesc alopatice. 3. pacientul poate fi tratat cu medicamente al caror actiune in
cantitati mici poate trata patologia, simptomele caria apoi in organismul sanatos dupa administrarea acestei substante
in cantitati mari provoaca efecte toxice. In medicina actuala hom este privita ca o metoda ce completeza alopatia si
nici de cum nu se poate de contrapus tratamentul homeopatic cu cel alopatic. Legea similitudinii trebue sa fie repetata
de medici,pe cind dinamizarea este efectuata de farmacististi thnologi.Legea interzice tratarea prin metode si remedii
hom a bolilor infectioase venerice,oncologice,psihiatrice,si a tuberculozei. In caz cind la medicul homeopat se
adreseaza un pacient se i-a in cosideratie particularitatile constitutionale si somatice ale pacientului.Pe prim plan apar
particularitatile psihice si apoi cele somatice. Adresindu-se la medicul homeopat acesta exclude prin anamneza
patologiile care sunt interzise de afi tratate cu remedii homeopatice,apoi se apreciaza portretul constpsihic,modalitatile si se prescrie un preparat homeopatic constitutional,apoi in dependenta de acuzele depistate un
preparat somatic.
8. Alte procedee de dinamizare.
Dilutia si trituratia sint cele mai importante procedee de diamizare a remed homeop , insa sint posibile si alte procedee
mai putin cunoscute si mai putin util precum : sucusiunea- fluxiunea continua, razele X , fotoliza.Printre conditiiile
dinamizarii prin sucusiune este de a a gita energic flaconul, de un anumit nr de ori la fiecare noua dilutie.Ca si in
procedeul Korsakow in procedeul fluxiunii continue , dilutia se efectueaza adaugindu-se o cantit constanta si continua
de solvent , intr-un singur recipient continind sol- mama , recipient care este prevazut cu trop-plein prin care se
culeg dilutiile succesive dupa brasaj automatic regulat.Un simplu calcul permite sa se stabileasca conditiile necesare pt
a prep potente fie decimale fie centisimale. De curind a aparut o tehnica noua care isi propune sa dezvolte prin
sucusiune potentierea infinitizimala; potrivit acesteia este suficient a agita saua scutura mai multa vreme aceeasi
dilutie pt a se realiza o destul de inalta fragmentare moleculara progresiva.
Pt a omite dilutia sau trituratia succesiva in vehiculele lichide sau solide si pt a economisi timp si a face economie de
material se util razele X sau fotoliza.Aceasta metoda nu este in destul studiata; in ziua cind aceste experiente se vor
incheia cu rezultate practice incontestabile homeopatia va poseda un procedeu precis, elegant si rapid de realizare a
dispersiunii moleculare dorite,procedeu fata de care dilutia si trituratia vor aparea ca niste metode ft simple
9.
10. Dinamizarea dupa Hahnemann.Procedeele dinamizarii.
Metoda de diluare Hahnemann este un procedeu rational destul de exact care a fost minutios reglamentat pina in
cele mai mici detalii. Tehnica diuarii remediilor dupa Hahnemann se practica si astazi inca , dupa cum o practica el
insusi: din subst originara se prep o esenta sau o tinctura-mama , alcoolica sau apoasa, care serveste ca punct de
plecare al dilutiilor. Hahnemann recomanda ca punct de plecare pt subst vegetale, insusi sucul proaspat al plantelor. Di
acest suc proaspat , esenta sau tinctura mama se ia o picatura si se introduce intr-o sticla ft curata continind 99 pic de
vehicul: alcool sau mai rar apa.Aceasta sticla se agita energic de citeva ori pt o mai buna omogenizare a subst active .
rezultatul acestei operati este prima dilutie centisimala C1 a subst medic in care fiecare pic contine 1:100 parte din
esenta sau tnctura originara. Aceasta prima potenta centisimala serveste la prepararea dilutiilor urmatoare.Dilutiile
decimale se prepara in acelasi mod cu deosibirea ca se adauga la fiecare pic din dilutia precedenta 9 pic de vehicul in
loc de 99 . Orice dilutie centisimala echivaleaza cu o dilutie decimala de valoare dubla.
1 p sub + 9 p solv. (excipient) (0.1)
1 p sol prec + 9 p solv (0.01)
1 p sol prec + 9 p solv (0.001)
1p sol prec + 9 p solv (0.0001)

11.Surse de eroare in metoda Hahnemann.Adsorbtia peretilor flacoanelor.Inegalitatea prizelor homeop

Principalele surse de eroare care contribuie la modificarea dilutiilor homeop sint absorbtia peretilor flacoanelor si
inegalitatea prizelor homeopatice.
Adsorbtia este un fenomen care se produce ori de cite ori o sol intra in contact cu peretii recipientului care o contin. In
aceasta metoda fiecare noua dilutie se efectueaza intr-o alta sticla ,a stfel absorbtia parietala tr sa se repete de fiecare
data in acelasi sens: al sustragerii de rezerve active. Prin repetarea procesului la fiecare noua dilutie acest factor de
eroare ajunge sa falsifice intr-o destul de larga masura rezultatul final care repr intotdeauna un grad de deconcentrare
mai mare decit cifra inscrisa pe eticheta. In ciuda acestei neconcordante in practica nici o alta metoda de dilutie nu
poate aspira la o mai mare exacticitate, pt ca orice dilutie se efectueaza in flacoane sau recipiente ale caror pereti sint
adsorbanti pt subst activa.
Atit microparticulele subst active ca si acelea ale insusi solventului sint intr-o stare de permanenta agitatie ceea ce face
ca diversele prizele culese din acelasi flacon , desi asemanatoare intre ele in aparenta , sa poata avea valori de continut
activ ft inegale intre ele, cu variatii nu numai mari ,dar si necalculabileIn practica aceasta lipsa de omogenitate a
dispersiunii nu are prea mare insemnatate in zona primelor dilutii, pt ca nr particulelor lor active este atit de mare incit
erorile sint nemarcabile. Inegalitatea prizelor homeopatice modifica deci ascensiunea in infinitizimalitate a dilutiilor ,
care desi certa e la o dilutie la alta, isi pierde totusi caracterul de regularitate calculabil teoretic pe baza ratiei de
progresie folosita.
15.Metode de diviziune si dispersium a substantei originare.
Se realizeaz prin metode galenice sau, n industria medicamentelor, prin operaiile de: tiere, cu ajutorul
foarfecilor sau a dispozitivelor de tiere. Produsele vegetale friabile ca: frunzele, florile, ierburile se umezesc nainte
de mrunire, prin stropire cu ap, pentru a deveni mai flexibile i pentru a nu se sfrma dup care se usuc imediat.
raderea i rzuirea cu ajutorul rztoarelor, sfrmarea sau concasarea cu ajutorul concasoarelor, dezintegrarea cu
ajutorul dezintegratorului i a morilor, pulverizarea i porfirizarea (prin lovire, triturare, prin intermediu, integral i
cu reziduu) cu ajutorul mojarelor sau morilor. Pentru a se putea caracteriza gradul de mrunire se apeleaz la termenul
de grad de mrunire. Gradul de mrunire (n) este dat de raportul: n= D/d unde:
D = dimensiunea medie iniial a produsului, anterior mrunirii; d = dimensiunea medie final, la sfritul
operaiunii de mrunire.Cernerea i clasarea pulberilor Aceast operaiune este necesar pentru a se obine particule
de mrime egal, randamentul operaiunii fiind influenat de: construcia sitei, condiiile de lucru, proprietile
materialului i grosimea stratului de cernut, mprirea produsului pulverizat n fraciuni cu domenii nguste ale
mrimii particulelor (cu limitele inferioare i superioare cunoscute) determinnd clasarea sau sortarea.
16.Exemple de activizare a sustantelor inerte prin dinamizare:Lycopodium,Aurum,Graphites, Alumina.
Lycopodium in stare naturala este o pulbere simpla alc din sporii plantei cu acelasi nume, pulbere inerta si inactiva
lipsita de orice efecte farmacodinamice folosita la pudrarea regiunilor iritate ale corpului.In urma dinamizarii aceasta
capata insusiri farmacodinamice ft umeroase si ft profunde care act puternic asupra organismelor la care sporii
originari continua a se arata inactivi.Instare de dinamizare lycopodium se caract prin patogenezie proprie de tip
polychrest: tulburari psihice, hepatodigestive, renale.
In mod obisnuit Aurum este un metal nobil inert si inactiv care poate sta o viata intreaga in gura fara a provoca nici un
fel de neajuns purtatorului.Supus dinamizarii prin triturari succesive urmata de diluari succesive capata o personalitate
medic capabila de efecte farmacodinamice ft active: stari de depresiune melancolica cu tendinta de sinucidere, dureri
osteocope nocturne, ulceratii, hipertrofii induratve, palpatii, congestii hipertensive.
Graphites este un carbune mineral aproape pur cu contnut de 10 % de fier, constituie lame hexagonale cenusii negre
lucioase si unsuroase inactive si insol in apa sau alcool.Prin dinamizare devine polychrest desfasurind o patogenezie
care cuprinde stari de apatie si tristete, eruptii exematiforme zemoinde sau cu secretii viscoase si lipicioase , fisuri
cutanate, cicatrici cheloide, unghii trofice si ingrosate, constpatia cronica, menstre intirziate. Este unul dintre
principalele remedii ale psorei indeosebi la obezi , constipati, apaptici, frigurosi.
Alumina este denumirea homeopatica a argilei care din punct de vedere chimic este un trioxid al aluminiului. Este o
pulbere alba fina inodora, insol in apa cu care se face pasta . Dupa dinamizare prezinta o patogenezie proprie
caracterizata prin uscaciune extrema a pielii si a mucoaselor , slabaciune paretica, constipatie atona, leucoree.Ca
remediu homeopatic alumina este indicata la persoane emaciate , uscate, astenice, mai frecvent in virsta suferind de
afectiuni cronice.

17.Surse de preparare a substantelor homeopatice.

Sursele principale de preparare a subs hom este lumea naturii (plante,animale,sub minerale,comp chimici). In
registrul de Stat al preparatelor medicamentoase sunt prezente 150 de denumiri care se folosesc si in
homeopatie.Preparatele de origine vegetla const circa 80% din sursele cunoscute,compusii chimici-14% iar produsele
de origine animala 6%.
Preparatele cele mai utilizate sunt plantele medicale din care se prepara esente si tincturi.Aceste preparate
sunt obtinute din plante proaspat colectate sau uscate;colectate in diferite anotimpuri in dependenta de parte plantei
colectate.
a)Semintele si fructele se colecteza vara sau toamna in perioada coacerii totale(in caz dac nu sunt alte indicatii)
b)Maduva pomilorse colect pina la venirea primaverii,inaite de a se umfla mugurii
c)Iarba (herba) se taie mai sus de frunzele radacinii in perioada indicata in F.S.
d)Scoarta de pe pomi se colecteaza in dependenta de:1pt pomii care contin rasini in timpul dezvoltarii frunzelor sau a
umflarii mugurilor;2nu contin rasini-se colecteaza toamna in perioada linistii
e)Radacinile se colecteaza in timpul indicat in F.S.:1preparatele monoanuale-inainte de a se coace fructele;2bianualeprimavara al anului II de vegetatie
f)Lastarii se colecteza in primii ani de crestere a lastarilor
g)Daca in preparatul med se foloseste toata planta(aerina si subterana) se colecteaza planta integra.La descrierea
fiecarei plante este necesar de a se indica care parte a plantei se foloseste.Toate medicamentele se prepara conoform
paragrafelor lui Schwabbe.Primele 3 paragrafe sunt destinate prep med din plante proaspete.
Preparate de origine animala putem numi:
-apis malifica(albina vie)
-cantaris vezicatoria (gindaci verzui)
-lachesis(se prepara din venin proaspat de sarpe prin triturarea cu lactoza)
-naja(cobra)
-sepya(caracatita) -castoreul (secret obtinut din animale de balta,se folosesc dif paianjeni din care se extrag secretele
proaspete sau tot corpul insectei) -bufa(broasca,se foloseste secretul eliminat din pielea ei) -formica rufica(furnica
rosie)
Substantele din produsele activitatii vitale aleomului,mai ales produse care se elimina din organismul uman pe
parcursul bolii:
-Nosodele sunt preparate obinute din produi patologici: organe sau esuturi modificate patologic; culturi de
microorganisme; secreii patologice. Clasic, sunt cunoscute patru nosode din grupa policrestelor frecvent utilizate n
clinic: Luesinum, Medorhinum, Psorinum, Tuberculinum.
-Psorinum -Medorinum(secret din canalul uretral al bolnavilor de gonoree) -Leusinum(secretul Sancherul Sifilis)
-Tuberculitul(se obt din extractul compusilor limfatici bacilul Coch).Deseori se poate folosi singele bolnavului.
Din minerale putem enumera:ferum metalicum,cuprum,platinum,aurum
precipitatum,plumbum,arsenicum,alumina,ferum fosforicum,pulsatila.
19.Dilutia homeopatica.Doua metode principale de preparare a dilutiilor.
Dilutiile homeopatice, solutiile, esentele si tincturile se prepara intr-o incapere inchisa, ferita de rayele directe ale
soarelui. Recipientii folositi trebuie sa aiba un volum cu sau 1/3 mai mare decit volumul solutiei preparate.
Denumirea preparatului si dilutia pentru care este destinat recipientul se scrie atit pe recipient it si pe dop si anume
pentru dilutiile centizimale inainte de cifra dilutiei se va pune litera C, iar pentru dilutiile decimale litera D. Toate
dilutiile se masoara in grame. Diluarea in cantitati mici se face cu picatura.
Diluta homeopatica se face prin doua metode:
a)Scara decizimala- recipient cu inscriptiile de la D1 pina la D30 incepnd cu D2 se umple cu 9 parti de alcool etilic de
45 %. Prima dilutie decizimala se prepara conform paragrafului corespunyator al indrumarului lui W. Schwabbe din
esenta. Fiecare dilutie ulterioara se prepara prin agitarea de 10 ori de sus in jos dup ace dilutia preparata se trece in
recipentul urmator si asa mai departe pina la D30.
b)Scara centizimala- recipientii cu denumirea medicamentului ce incepe de la C1 pina la C30 se aranjeaza in rind pe
masa si incepind cu recipientul 2 (C2) se va incarca cu 99 parti de alcool etilic de 45 %. Din esenta, tincturi si solutii
conform paragrafului corespunyator al indrumarului lui W. Schwabbe se va prepara o dilutie ce va corespunde primei
dilutii centizimale (C1), din aceasta se va lua o parte plus 99 de parti de alcool etilic de 45 % se va agita de 10 ori de
sus in jos si se va trece in recipientul urmator, vom obtine C2, la fel vom lua o parte din C2 plus 99 parti de alcool
etilic de 45 % vom agita de 10 ori de sus in jos si vom trece in recipientul C3, vom proceda la fel pina la C30, de
fiecare data vom agita de 10 ori.

22.Metoda Hahnemann de preparare a dilutiilor.

Metoda de diluare Hahnemann este un procedeu rational destul de exact care a fost minutios reglamentat pina in
cele mai mici detalii. Tehnica diuarii remediilor dupa Hahnemann se practica si astazi inca , dupa cum o practica el
insusi: din subst originara se prep o esenta sau o tinctura-mama , alcoolica sau apoasa, care serveste ca punct de
plecare al dilutiilor. Hahnemann recomanda ca punct de plecare pt subst vegetale, insusi sucul proaspat al plantelor. Di
acest suc proaspat , esenta sau tinctura mama se ia o picatura si se introduce intr-o sticla ft curata continind 99 pic de
vehicul: alcool sau mai rar apa.Aceasta sticla se agita energic de citeva ori pt o mai buna omogenizare a subst active .
rezultatul acestei operati este prima dilutie centisimala C1 a subst medic in care fiecare pic contine 1:100 parte din
esenta sau tnctura originara. Aceasta prima potenta centisimala serveste la prepararea dilutiilor urmatoare.Dilutiile
decimale se prepara in acelasi mod cu deosibirea ca se adauga la fiecare pic din dilutia precedenta 9 pic de vehicul in
loc de 99 . Orice dilutie centisimala echivaleaza cu o dilutie decimala de valoare dubla.
1 p sub + 9 p solv. (excipient) (0.1)
1 p sol prec + 9 p solv (0.01)
1 p sol prec + 9 p solv (0.001)
1p sol prec + 9 p solv (0.0001)
25.Metoda Korsacow de preparare a dilutiilor.
Metoda de diluare Korsakow a fost propusa in anul 1832 de catre contemporanul lui Hahnemann pentru a obtine
dilutii mai economice. In acest scop metoda Korsakow foloseste pt obtinerea dilutiilor succesive un singur si acelasi
flacon , caruia ii imprima o miscare continua de agitatie.Balonul se umple la inceput cu o sol-mama care dupa agitatie
este evacuata in asa fel ca in interiorul lui sa ramina o cantitate ft mica de 1:100 din cant initiala . Apoi balonul este
din nou umplut cu vehicul lichid in cantitate de 100 de ori mai mare decit ramasita si este iarasi agitat; rezultatul este
dilutia C1. Dilutia C1 este si ea evacuata pastrindu-se in balon o alta cant ft mica peste care se toarna din nou o cant de
o suta de ori mai mare de vehicul si se agita; rezultatul este dilutia C2 si asa mai departe.In general metoda se
efectueaza mecanic cu ajutorul energiei electrice ceea ce constituie una dintre sursele de erori posibile.Dilutiile
centisimale de tip Korsakow sint folosite astazi in numeroase tari.
26.Surse de eroare in metoda Korsacow. Inexacticitatea ratiei de pogresie.Adsorbtia peretilor flaconului.
Metoda Korsakow este adesea considerata inferioara metodei Hahnemann deoarece continutul ei activ este mult mai
concentrat decit gradul de dilutie inscris pe eticheta acestea nu putind fi calculate. Principalii factori d eeroare care duc
la acest rezultat sint inexacticitatea ratiei de progresie si adsorbtia peretilor flaconului.
Inexacticitatea ratiei de progresie se datoreaza imposibilitatii practice de a retine cu exacticitate in balon a suta parte
din cantitatea pe care acesta o contine la fiecare noua dilutie. Pt ca experienta sa fie posibila ar trebui sa lucram cu un
recipient de dimensiuni inacceptabile in practica . Inexacticitatea ratiei de progresie geometricaa dilutiilor reduce
cemtisimalitatea la rangul unei singuri fractiuni astfel dilutiile Korsakow sint mult mai concentrate (mai joase) dekit se
pretind.
Chiar de la stabilirea primului contact intre peretii de sticla ai flaconului si subst activa diluata o parte a acesteia este
adsorbita de catre peretii balonului constituind cea dea doua eroare mai importanta decit precedenta. Acest fenomen
este mult mai complex deoarece flaconul retine sau cedeaza subst activa dupa in ritm propriu ft dificil evaluabil care
variaza in raport cu temp , presiunea atmosferica, natura sticlei, forma flaconului, caracterile agitatiei imprimata
acestuia , natura subst ce se dilueaza insa este reversibil, daca la inceput predomina fenomenul de adsorbtie propriuzisa , in faza a doua intra in actiune fenomenul de punere in libertate a rezervelor parietale,ceea ce duce la o ibogatire
a dilutiilor respective.
In concluzie, metoda Korsakow cuprinde 2 factori de eroare care actioneaza in acelasi sens : al atenuarii
deconcentrarii.
13.Trei constatari originale ale lui Hahnemann ce tin de prepararea remediilor homeopatice prin dinamizare.
n 1806 gsim un citat care spune:
O aceeai doz de medicament care era suficient pentru a procura o vindecare, repetat numai atunci cnd
substana a ncetat s mai acioneze, exercit o influen de zece ori mai puternic dac o fracionm n pri mai mici
date la intervale scurte, pe perioada ct dureaz aciunea medicamentului..
Un amestec intim a unei singure picturi de tinctur intr-o livr de ap puternic scuturat, din care se d o doz de
dou oncii din dou n doup ore va produce un efect de patru ori mai mare dect atunci cnd se dau toate cele 8
picturi de-odat.
Dizolvarea unei granule ntr-o mic cantitate de ap prea multor persoane mai indicat pentru c producea efectele
fr perturbri. Era un mijloc familiar lui Hahnemann n ultimii ani ai vieii, cnd folosirea medicamentelor preparate
printr-o main, ca i cele dinamizate prin 300 de sucusiuni aveau nevoie de un corectiv, s recurg la dizolvarea unei
singure granule ntr-o lingur de ap pe care o turna ntr-un pahar, din care lua tot o mic cantitate pe care o turna ntrun al doilea pahar, i din acesta chiar i n al 3-lea, din care se administra doar o mic parte..