Raportul juridic civil

Raportul jurici reprezinta o relatie sociala bazata pe normele de drept, care se stabilste intre persoane fizice
si/sau persoane juridice care dobandesc drepturi si isi asuma obligatii.
Raportul juridic are:
- Subiecte ( persoana fizica si persoana juridical )
- Continut ( drepturi si obligati )
- Obiect ( bunurile )
Continutul raportului juridic
Este reprezentat de totalitatea drepturilor si a obligatiilor pe care le poate dobandi subiectul de drept.
Drepturile subiective civile reprezinta posibilitatea subiectului active, titularul dreptului, de:
- a avea o conduita constand in: a da, a face sau a nu face ceva
- a solicita subiectului pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare
- de a solicita sprijinul fortei de constrangere a statului in vederea restabilirii dreptului incalcat
Titularul dreptului este subiectul activ, iar titularul obligatiei colerative este subiectul pasiv.
Criterii de clasificare:
1. in functie de continutul evaluabil in bani exista drepturi:
-patrimoniale. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si a obligatiilor evaluabile in bani. Drepturile
patrimoniale sunt cele care au un continut evaluabil in bani. Drepturile reale si de creanta sunt patrimoniale.

- personal nepatrimoniale. Nu pot fi evaluate in bani, deoarece sunt mult prea valoroase pentru ca normele
de drept sa ne permita acest lucru. Dreptul la viata, dreptul la sanatate, dreptul la educatie sunt astfel de
drepturi prevazute de constitutie ca drepturi si libertati fundamentale.
2. in functie de opazabilitatea lor exista drepturi :
- absolute ( este conuscut titularul dreptului, dar nu este cunoscut titularul obligatiei de a respecta acest drept. Este
nedeterminat. Sunt drepturi opazabile erga omnes , care pot fi invocate fata de absolut toate celelalte persoane cu
exceptia titularului. Ex: dreptul personal nepatrimonial, drepturi reale.
- relative ( cunoastem atat subiectul activ, cat si suiectul pasiv, titularul obligatiei de a respecta acel drept. Ex:
drepturi de creanta sunt drepturi relative.
3. in functie de importanta lor exista drepturi :
- principale. Au o existenta de sine statatoare, iar exercitarea lor nu depinde de un alt drept mai important.
Drepturi personale nepatrimoniale, cele de creanta si unele drepturi reale sunt principale.
- accesori. Nu au o existenta de sine statatoare, ele depinzand de un drept mai important, dreptul principal. Dreptul
de gaj, dreptul de ipoteca, privilegiile sunt accesori.