Sunteți pe pagina 1din 2

Produse lactate

Pentru multi lapte=sanatate/crestere/calciu. Acest articol vine sa puna laptele si produsele lactate intr-o alta lumina:
aceea a indoielii si oportunitatii consumului lor de catre om. Se stie ca in afara de noi nici un alt animal adult nu
consuma lapte, nu mai vorbim de laptele altei specii. Exista din ce in ce mai multe voci care pun in seama
consumului de lapte(in special a laptelui proaspat) o serie de boli si afectiuni, de la acnee la boli autoimune si de la
balonari la cancer.
Laptele a fost introdus in alimentatia omului de cel mult 10.000 de ani, iar pe scara larga de si mai putin timp (aparitia
omului este estimata intre 200.000 si 5.000.000 de ani). Metodele moderne de conservare(pasterurizarea) au fost
introduse de cateva zeci de ani. Pasteurizarea laptelui reduce cantitatile de germeni patogeni din lapte dar omoara in
acelasi timp enzimele, vitaminele si alti factori bioactivi din lapte.
In mod traditional a fost folosit in special prelucrat, sub forma de iaurt( si diverse variante de fermentare: kefir, sana,
labneh), branzeturi(cu cheag natural) sau urda(obtinuta din zer). Urda(zerul) contine proteine mai usor de digerat si
cu valoare biologica mai buna decat cele din branza.
Iaurtul este considerat un aliment probiotic(sustine flora intestinala benefica) si este, in general, bine tolerat, aducand
numeroase beneficii. Este important ca iaurtul sa aiba fermenti activi si un continut cat mai mic(de preferinta nul) de
elemente straine(zahar, fructe, amidon, gelatina, conservanti, arome etc.).
Laptele si produsele lactate sunt in ultimii ani surse importante de proteine, grasimi, calciu in dieta noastra. Totusi,
din cauza industrializarii si metodelor moderne de crestere a plantelor si animalelor in produsele finite putem gasi
diverse toxine, metale grele, antibiotice, hormoni al caror efect asupra sanatatii se poate arata daunator in timp. De
asemenea, industira laptelui are un impact negativ asupra mediului.
Proteinele din lapte
Laptele de vaca are un profil al proteinelor diferit de laptele uman. Acest lucru face ca pentru o mare parte din
populatia globului sa fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul si urda(obtinuta din zer) si mai putin branza(care
contine caseina). Aportul de proteine animale(fie ele din carne, peste, lactate sau oua) trebuie echilibrat de un aport
de proteine vegetale(mazare, fasole, linte, naut, nuci, alune, seminte). Totusi, laptele de soia este foarte diferit din
punct de vedere nutritional de laptele de bovine sau ovine si deci nu pot fi substituite.

Zaharul din lapte


Lactoza, zaharul din lapte, este foarte asemanatoare cu zaharul de masa. Diferenta este ca lactoza are nevoie de o
enzima diferita pentru a fi digerata(lactaza), enzima care ne lipseste multora dupa ce se incheie perioada de alaptare
sau crestere. Efectele sunt balonari, indigestii, crampe, diaree. Zaharul din lapte ingrasa ca orice alt zahar. Produsele
fermentate(iaurt, branzeturi maturate) elimina partial aceasta problema, deci sunt mai indicate decat produsele dulci
sau proaspete.
Grasimea din lapte
Smantana, branzeturile grase si untul contin cantitati mari de grasime din lapte si au un continut caloric ridicat.
Consumul lor trebuie urmarit atent pentru a evita ingrasarea. Totusi, este de preferat untul atat pentru prepararea
alimentelor cat si pentru prajit(mai ales cand se foloseste o cantitate mica de grasime), el fiind rezistent la temperaturi
mai mari decat uleiurile obisnuite. Smantana este foarte usor de asimilat si este o sursa de energie buna, in special
inainte de antrenament.
Calciul
In alimentatia omului raportul ideal de calciu/magneziu este de 3:1(1:1 dupa unele studii). In laptele de vaca acest
raport este de cel putin 12:1(fata de 3:1 cat este in laptele uman), ceea ce inseamna o cantitate mult prea mare de
calciu raportata la cea de magneziu. Echilibrarea dietei se poate face si prin cresterea consumului de alimente
bogate in magneziu: spanac, dovleac(si semintele de dovleac), broccoli, telina, seminte de in, somon.
Cand e cazul sa incerci o dieta fara lactate?
Urmatoarele afectiuni au fost legate de-a lungul timpului de consumul excesiv de produse lactate: astmn, acnee,
artrita, boli degenerative, boli inflamatorii, boli autoimune, retentie de apa, celulita(cosmetica), ADHD, hiperglicemie,
hipercolesterolemie, dislipidemii, sinuzita, balonari, obezitate, infertilitate, ciclu menstrual neregulat, depresie,
iritabilitate, nivel energetic scazut, migrene, alergii diverse, eczeme, osteoporoza, cancer(ovar, prostata). Daca ai
astfel de simptome sau afectiuni incearca cel putin 8 saptamani o dieta fara lactate. Este foarte posibil sa ai o
surpriza placuta.
Sursa
Laptele(si derivatele sale) provenit de la vacile care se hranesc cu iarba proaspata are o valoare nutritiva mult mai
mare decat laptele provenit de la animale crescute cu nutreturi artificiale. Vorbim aici de micronutrienti(vitamine,
minerale, enzime), nu de standardul de proteine, glucide, lipide, calorii. Cele mai multe produse lactate de pe
piata(provenite din industria laptelui) sunt obtinute artificial, prin recombinarea diverselor ingrediente(proteine,
lactoza, grasime din lapte).
Solutii
Solutia reala este sa iti gasesti o sursa de lapte curat, de la tara, de la vaci care pasc pe o pasune curata, unde nu se
folosesc ingrasaminte sau pesticide. Sunt de preferat lactatele fermentate(iaurt, smantana fermentata, branzeturi
maturate). Iaurtul poate fi preparat acasa, cu fermenti lactici selectionati si controlati(de aproximativ 100 de ani de fac
diverse teste si s-au evidentiat cateva tulpini de fermeni lactici care sunt cele mai utile pentru sanatatea omului).
Daca consumi lapte si vrei sa te asiguri ca este digerat corect si complet poti folosi enzime digestive pentru digestia
produselor lactate.

S-ar putea să vă placă și