Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru multi lapte=sanatate/crestere/calciu. Acest articol vine sa puna laptele si produsele lactate intr-o alta lumina:
aceea a indoielii si oportunitatii consumului lor de catre om. Se stie ca in afara de noi nici un alt animal adult nu
consuma lapte, nu mai vorbim de laptele altei specii. Exista din ce in ce mai multe voci care pun in seama
consumului de lapte(in special a laptelui proaspat) o serie de boli si afectiuni, de la acnee la boli autoimune si de la
balonari la cancer.
Laptele a fost introdus in alimentatia omului de cel mult 10.000 de ani, iar pe scara larga de si mai putin timp (aparitia
omului este estimata intre 200.000 si 5.000.000 de ani). Metodele moderne de conservare(pasterurizarea) au fost
introduse de cateva zeci de ani. Pasteurizarea laptelui reduce cantitatile de germeni patogeni din lapte dar omoara in
acelasi timp enzimele, vitaminele si alti factori bioactivi din lapte.
In mod traditional a fost folosit in special prelucrat, sub forma de iaurt( si diverse variante de fermentare: kefir, sana,
labneh), branzeturi(cu cheag natural) sau urda(obtinuta din zer). Urda(zerul) contine proteine mai usor de digerat si
cu valoare biologica mai buna decat cele din branza.
Iaurtul este considerat un aliment probiotic(sustine flora intestinala benefica) si este, in general, bine tolerat, aducand
numeroase beneficii. Este important ca iaurtul sa aiba fermenti activi si un continut cat mai mic(de preferinta nul) de
elemente straine(zahar, fructe, amidon, gelatina, conservanti, arome etc.).
Laptele si produsele lactate sunt in ultimii ani surse importante de proteine, grasimi, calciu in dieta noastra. Totusi,
din cauza industrializarii si metodelor moderne de crestere a plantelor si animalelor in produsele finite putem gasi
diverse toxine, metale grele, antibiotice, hormoni al caror efect asupra sanatatii se poate arata daunator in timp. De
asemenea, industira laptelui are un impact negativ asupra mediului.
Proteinele din lapte
Laptele de vaca are un profil al proteinelor diferit de laptele uman. Acest lucru face ca pentru o mare parte din
populatia globului sa fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul si urda(obtinuta din zer) si mai putin branza(care
contine caseina). Aportul de proteine animale(fie ele din carne, peste, lactate sau oua) trebuie echilibrat de un aport
de proteine vegetale(mazare, fasole, linte, naut, nuci, alune, seminte). Totusi, laptele de soia este foarte diferit din
punct de vedere nutritional de laptele de bovine sau ovine si deci nu pot fi substituite.