Conf. Univ. Dr.

Sgrdea Florin Capitolul I- Contabilitate de gestiune-Suport Curs2014

CAPITOLUL I
OBIECTIVELE FUNCTIILE I ROLUL
CONTABILITII DE GESTIUNE
1.1 Definiia i obiectivele contabilitii de gestiune
Primele definiii ale contabilitii se bazau, n general, pe funcia tradiional de inere a
registrelor adic evidena documentar pe care o ndeplinea contabilul tehnocrat1. n 1941,
Institutul American al Contabililor Publici Autorizai (AICPA American Institute of Certified
Public Accountants2) a definit contabilitatea ca fiind arta nregistrrii, clasificrii i
rezumrii ntr-o manier semnificativ i n exprimare bneasc a tranzacilor3,
operaiunilor, evenimentelor, faptelor care au, chiar i parial, caracter financiar, precum i
interpretarea rezultatelor acestor aciuni.
n 1970, A.I.C.P.A. a statuat c rolul contabilitii const n a furniza informaii
cantitative, preponderent de natur financiar, referitoare la entiti economice. In acest
sens contabilitatea

reprezint un sistem informaional

care cuantific, prelucreaz i

transmite informaii financiare despre o entitate economic. Aceste informaii permit

utilizatorilor s opteze n mod raional ntre consumurile alternative ale resurselor rare n
procesul desfurrii activitilor de producie i comerciale.
Conform acestei definiii, contabilitatea face legtura dintre activitile economice i
factorii decizionali dintr-o intreprindere. ntr-o prim etap, contabilitatea msoar activitile
economice, nregistrnd datele ce o privesc pentru o utilizare viitoare. n a doua etap, datele
sunt stocate ct timp este necesar, iar apoi prelucrate pentru a deveni informaii utile. n a treia
etap, informaiile sunt comunicate, prin intermediul raportrilor, factorilor de decizie. S-ar
putea spune c datele brute ce privesc activitile economice reprezint un input n sistemul
contabil, iar informaia prelucrat, util pentru factorii de decizie, reprezint output-ul.
1

n practica anglosaxon contabilul este denumit bookkeeper care ine regsitrele unei companii sau ale unei
organizaii bookkeeping ! vezi Dicionarul de Contabilitate Englez-Romn autori, PH Colin , Adrian Jollife Ed.
Universal Dalsi, 2000, pag. 46.
2
http://www.aicpa.org/PUBLICATIONS/ACCOUNTINGAUDITING/Pages/AccountingAuditing.aspx
3
bookkeeping transaction eng. = tranzacie contabil

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune

Date brute ce intr

n sistem:
- consumuri de
materii, materiale,
energie,
- for de munc,
- taxe aferente
salariilor,
- alte impozite i taxe
aferente afacerii.

Sistemul
contabil de
gestiune

Calcul de indicatori;
Formularea de opiuni i
ipoteze;
Prezentarea de soluii
manageriale optime.

Date prelucrate ce ies din

sistem:
- informaii privind
cheltuielile de
producie;
- informaii privind
productivitatea;
- informaii privind
profitabilitatea

Sistem de
analiz
economicofinanciar

Figura 1. Fluxul datelor i informaiilor ntr-un sistem de contabilitate de gestiune

Furnizarea de informaii managementului se realizeaz cu ajutorul contabilitii de
gestiune. Contabilii de gestiune elaboreaz sisteme de control intern4 pentru a mri eficiena
i a preveni fraudele. Ei contribuie la planificarea, bugetarea i controlul costurilor. Contabilii
de gestiune i pot confirma competena i pregtirea profesional prin obinerea titlului de
contabil de gestiune autorizat (CMA- Certified Management Accountant), acordat de Institutul
Contabililor de Gestiune Autorizai din cadrul Institutului Contabililor de Gestiune).
4

Primele preocupri sistematice pentru delimitarea, aprofundarea i definirea conceptului de control intern au aprut ncepnd
cu a doua jumtate a secolului trecut i au apartinut experilor contabili, auditorilor interni i externi din rile occidentale cu o
economie dezvoltat. Ei au demonstrat c aplicarea controlului intern n domeniile financiar i contabil la nivelul entitilor
economice, dar nu nu mai la acestea, poate contribuii la ntocmirea i certificarea de conturi / situaii financiare sincere, exacte
i reale.
n timp, un numr tot mai mare de factori interni i externi entitii, ntre care s-ar putea meniona: amplificarea i
diversificarea riscurilor n mediul economic, complexitatea crescnd a organizrii entitilor, frecvena deficienelor n
funcionarea acestora, dezvoltarea continu dar i nsprirea cadrului legal ce trebuie respectat etc., au determinat o lrgire a
sferei de aplicare a controlului intern, de la domeniile financiar i contabil, la toate activitile unei entiti, i au pus n
eviden necesitatea presant ca managerii/conductorii de entiti s aeze n centrul preocuprilor lor crearea i
implementarea unor sisteme de control intern din ce in ce mai eficace, care s le permit deinerea unui bun control asupra
functionrii entitii n scopul atingerii obiectivelor prestabilite.
Aplicarea conceptului de control intern a fost extins treptat i la nivelul entitilor publice, cu precdere a celor
facnd parte din administraia publica central (sectorul guvernamental), dovedindu-se a fi i n cazul acestora o soluie
necesar pentru creterea calitii i eficacitii actului managerial.

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
Institutul Contabililor de Gestiune (anterior Asociaia Naional a Contabililor) a
adoptat Codul de Conduit Profesional pentru Contabilii de Gestiune. Acest cod etic moral
pune accent pe faptul c, un contabil de gestiune trebuie s fie competent n funcia pe care o
deine, s respecte confidenialitatea informaiei, cu excepia cazurilor n care este autorizat
sau obligat prin lege s o dezvluie, s rmn integru adic s evite conflictele de interese i
s transmit informaiile obiectiv i fr nuanri5.
Contabilitatea de gestiune trebuie s-i ajute pe conductori i pe cei crora li se deleag
puterea n toate fazele aciunii lor. Aceast evoluie a terminologiei trebuie legat de nuana
fcut de anumii autori anglo-saxoni ntre cost accounting i management (managerial)
accounting. Prof. Robert N. Anthony (Harvard University) explic conceptul de management
accounting preciznd c a fost inventat pentru a marca o opoziie ntre abordarea care susine
c oamenii utilizeaz cifrele i care caut s influeneze comportamentul decidenilor i cea
care nu se ocup dect de cifre, de mecanic, care are ca unic obiectiv s descopere costul
produselor industriale. Pentru management accounting, criteriul este convergena
obiectivelor deoarece, atunci cnd decidenii i ating obiectivele, ei contribuie implicit la
atingerea obiectivelor organizaiei. Pentru cost accounting, criteriul este fiabilitatea presupus
de costuri.
Charles Horngren reia aceast idee, fcnd din contabilitatea costurilor partea
contabilitii manageriale6 care intereseaz contabilitatea financiar, pentru c ea evalueaz
anumite posturi ale documentelor financiare de sintez. Ideea trebuie afirmat cu convingere:
contabilitatea de gestiune nu este o simpl tehnic de calcul care se aplic obiectelor, ci un
mijloc de orientare a comportamentului persoanelor. Se remarc faptul c japonezii vorbesc de
cost accounting, iar anglo-saxonii de management accounting, pentru c n Japonia
contabilitatea nu servete la fel de mult ca n SUA orientrii comportamentelor membrilor unei
entiti.
n lucrarea Contabilitatea n perspectiv, Michel Capron sublinia sub dublul efect al
presiunii concurenei i al multitudinii de produse i procese de producie, ntreprinderile au
5

Pentru mai multe informatii vezi Belverd E. Needles, Jr. , Henri R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de
baza ale contabilitatii, Editia a cincea, Editura Arc, 2000, pag 877-879.
6
Vezi i lucrarea Charles T. Horngren, Srikant Datar, George Foster Contabilitatea costurilor- o abordare
managerrial, Editura Arc,2006 Ediia a XI-a, pag. 2-4.

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
simit nevoia s-i cunoasc mai bine costurile, pentru a determina cu cea mai mare precizie
posibil preurile de vnzare i marjele realizabile pentru fiecare produs. Nu era vorba numai
de previziune, dar trebuiau date mijloacele necesare pentru a putea urmri executarea
deciziilor; aa se explic dezvoltarea pe care au luat-o n prezent controlul de gestiune i
instrumentul su privilegiat, contabilitatea analitic, de care nu s-ar putea lipsi, astzi, nici o
ntreprindere mai important.
n evoluia tehnic a acestei discipline, modalitile de imputare a costurilor asupra
produselor i serviciilor au fost periodic contestate. nsi ideea potrivit creia cunoaterea
costurilor produselor ar fi obiectivul principal al contabilitii analitice, este, pe bun dreptate,
tgduit. Scopul analizei costurilor nu mai este doar cunoaterea costului produselor, ci i
gestionarea resurselor economice ale ntreprinderii. A gestiona resursele i costurile, nu
nseamn numai a ncerca reducerea lor, ci obinerea celui mai bun echilibru ntre cheltuial i
utilitatea pe care ea o creeaz. Aceasta nseamn a lua decizii bune n toate domeniile care au
consecine asupra resurselor i costurilor ntreprinderii.
Definiia contabilitii de gestiune dat de NAA (National Association of
Accountants S.U.A.) n 1981 este semnificativ: Contabilitatea de gestiune este procesul
de identificare, de msurare, de acumulare, de analiz, de pregtire, de interpretare i de
comunicare a informaiei financiare utilizat de management pentru a planifica, evalua i
controla n snul unei organizaii responsabilitatea utilizrii resurselor n baza criteriilor de
performan. Contabilitatea de gestiune presupune, de asemenea, pregtirea raportrilor
financiare pentru grupuri exterioare managementului, precum acionarii, creanierii
organismelor de regularizare i autoritile fiscale.
Din definiia de mai sus rezult c scopul contabilitii de gestiune este mai puin de a
face cunoscut costul produselor, ct de a aciona asupra lor. ntr-un mediu n care, produsul
standard, obinuit, cedeaz locul la ceea ce unii numesc produs-serviciu, sunt necesare analize
de costuri mai rafinate, punnd accent pe caracteristicile de serviciu, de calitate asociate
produselor. Noiunea de activitate, definit ca un ansamblu articulat de sarcini efectuate de
entitile ntreprinderii, a ajuns pe primul plan n ultimii ani. S-a ajuns la un consens asupra
ideii c trebuie stpnit costul activitii pentru a aciona asupra costului produselor i
serviciilor pe care aceasta le fabric i le vinde. Aceast stpnire determin capacitatea de a

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
influena comportamentul persoanelor. Astfel, contabilitatea de gestiune nu poate scpa de
aceast ambivalen, care face ca ea s fie n acelai timp o tehnic raional de analiz n
serviciul conductorilor i o tehnic ce d posibilitatea diverilor responsabili s tie costul
aciunii lor, determinndu-i s-i schimbe comportamentul.
n opinia Prof. H. Thomas Johnson, ntreprinderile cele mai performante din lume tiu
foarte bine c nu produsele sunt cele ce cauzeaz costuri ori produc venituri, ci persoanele
care prin consumul de resurse determin costuri, iar prin crearea valorii n cadrul activitii
lor produc venituri. n loc de a se focaliza asupra produsului, ntreprinderile performante se
concentreaz asupra procesului de modernizare pentru a accelera viteza cu care acesta
permite ideilor noi s cucereasc piaa (). Pentru a controla cuplul cost-valoare, n
economia mondial, organele de conducere trebuie s guverneze persoanele i s le gestioneze
activitile; acetia trebuie s cedeze tendinei de a ncerca s controleze costurile, gestionnd
producia.
Contabilitatea de gestiune furnizeaz o informaie pe a crei pertinen i fiabilitate se
fundamenteaz calitatea acesteia. Aceast informaie este pertinent dac este adaptat deciziei
i este fiabil dac colecteaz toate datele utile i le modeleaz fidel. Exist dou cauze datorit
crora se poate devia n folosirea informaiei contabile n gestiune: utilizarea unei informaii
nefiabile sau utilizarea unei informaii fiabile, dar neadaptate deciziei.
Dac pertinena contabilitii de gestiune depinde de diferii parametrii, condiiile
fiabilitii sale sunt generale. Contabilitatea de gestiune caut s lege resursele economice ale
ntreprinderii de finalitile pentru care ele sunt reunite i consumate.
n mod prioritar i tradiional, contabilitatea de gestiune trateaz consumul, legnd
costurile sau cheltuielile ntreprinderii de scopul final al consumului. Aceast cunoatere
urmrete s permit o mai bun gestiune a activitilor din care rezult produsele: concepere,
fabricaie, cumprare, aprovizionare, distribuie, gestiune administrativ etc. Ea vizeaz, de
asemenea, o mai bun gestionare a mijloacelor pe care conductorii le consacr acestor
activiti. Pentru aceasta, trebuie reunite dou condiii complementare, dar, n acelai timp,
distincte: cunoaterea costurilor i influenarea comportamentului celor care declaneaz
costurile. Atunci cnd mai multe activiti concur la producia i la vnzarea produselor sau
serviciilor, calculul costurilor acestor activiti permite determinarea rezultatului adus de aceste

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
produse. Contabilitatea de gestiune se dovedete un mijloc de a lega cheltuiala indirect de
produse i servicii. n acest scop, ea procedeaz n doi timpi: cheltuielile indirecte se vor efecta
pe activiti iar prin intermediul inductorilor de cost cheltuielile se aloc produselor.
Construcia unei contabiliti de gestiune se bazeaz pe trei principii: principii de
organizare, principii economice ale evoluiei costurilor i principii de analiz i cunoatere a
costurilor.
Cunoaterea costurilor reprezint unul dintre imperativele de baz ale oricrei decizii
luate n cadrul organizaiilor, indiferent dac se are n vedere o ntreprindere sau nu. ntradevr, contabilitatea financiar, denumit i contabilitate general, furnizeaz o list a
cheltuielilor, fr a indica i cauza apariiei lor, indiferent de legile economice crora le sunt
supuse, respectiv finalitile crora ar trebui s le fie raportate.
Dezvoltarea industrial, marcat de o integrare vertical i de una orizontal, s-a tradus
n cele din urm printr-o internalizare (trecerea n sarcina ntreprinderii) a operaiilor ce
anterior fceau obiectul tranzaciilor ntre clieni i furnizori. Tranzaciile externe au fost
nlocuite treptat de fluxurile interne ale cror costuri erau mult mai uor de cunoscut. Pentru a
diminua efectul lipsei unei informaii anterior furnizat de pia i cderea fluxurilor interne
ntr-un fel de cutie neagr care le-ar fi fcut invizibile, a fost necesar determinarea costurilor
de cesiune intern i, n consecin, integrarea acestui calcul, datorit complexitii crescute a
fluxurilor, n cadrul sistemului contabil al partidei duble, n scopul asigurrii coerenei i
transparenei.
Industrializarea nu reprezint o condiie suficient pentru apariia contabilitii
costurilor: n plus, trebuie s se manifeste i presiunea concurenial. ns nu e suficient doar
evocarea concurenei, ci trebuie specificat i domeniul n care aceasta acioneaz, precum i
strategiile utilizate de ntreprinderi n scopul contracarrii efectelor sale. Noiunea de strategie
e inseparabil de cea de concuren, n msura n care aceast condiie de existen a
concurenei, demonstreaz relaia, ntre contabilitatea de gestiune i strategia ntreprinderii.
De precizat c n spatele raportului cerere-ofert al concurenei prin pre se regsete n
mod indirect concurena prin cost. Cunoaterea costurilor precizeaz limitele pn unde pot
merge negocierile generate de raportul cerere-ofert. Orice acceptare de preuri de vnzare sub
nivelul costurilor va genera pierderi. Pentru perioade scurte de timp, sau pentru cantiti

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
limitate de produse, pot fi acceptate i preuri de vnzare sub nivelul celor de producie. Pentru
determinarea corect a costurilor de producie se impune i un calcul corect al preurilor de
cesiune intern.
Preurile de cesiune intern sunt preurile care evalueaz prestaiile interne ntre
centrele de responsabilitate vnztor i centrele de responsabilitate cumprtor. Centrele
de responsabilitate ale unei ntreprinderi sunt rareori independente unele fa de altele. Un
centru de profit poate primi o parte din aprovizionri de la centrele aceleiai ntreprinderi. De
asemenea, el poate ceda, o parte din producia sa, altor centre din ntreprindere. Determinarea
profitului la nivelul centrelor presupune o evaluare a acestor prestaii interne care mai sunt
cunoscute in literatura de specialitate i produse de fabricaie interdependent . Preurile, fie
c sunt interne sau externe, sunt fixate dup dou metode clasice: fie prin referin la pia fie
prin referin la costurile produselor sau serviciilor la care se adaug o marj .
Preocuprile pentru cunoaterea costurilor au determinat constituirea de asociaii
profesionale. Astfel, n SUA, National Association of Cost Accountants (NACA) a fost fondat
n 1919 la Buffalo, n jurul lui J. Lee Nicholson, de ctre 37 de contabili, ca reacie la
dominaia comerciant a auditorilor asupra contabilitii de gestiune, devenind n 1957
National Association of Accountants (NAA), apoi, n iulie 1991 Institute of Management
Accountants (IMA). n Marea Britanie exist o asociaie asemntoare, CIMA (Chartered
Institute of Management Accountants), iar n Canada exist Socit des Comptables de
Management. Asociaia britanic, nfiinat n 1909, iniial sub denumirea de Institute of Costs
and Works Accountants (ICWA), devenit ulterior Institute of Costs and Management
Accountants (ICMA),

i denumit n cele din urm Chartered Institute of Management

Accountants (CIMA). Acest organism public dou reviste (Management Accounting i

Management Accounting Research), ntreprinde anchete, lucrri de cercetare, face recomandri
profesionale. Toate aceste organizaii se ocup de accesul la profesie, prin intermediul unui
ansamblu de formaliti finalizate cu un examen.
n jurul anilor 1920, noile structuri descentralizate ale gestiunii curente au fcut din
contabilitatea de gestiune un instrument esenial al conducerii marilor ntreprinderi, permind
organelor de conducere s cunoasc rezultatele contabile ale entitilor descentralizate.

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
Pe msura diversificrii produciei i implicit al dezvoltrii ntreprinderilor, distana i
complexitatea fceau necesar o anumit delegare a responsabilitilor. Dominarea costurilor i
a performanelor trebuiau s se realizeze prin stpnirea performanelor persoanelor crora li se
delega o parte din puterea economic. n plus, contabilitatea prea a fi instrumentul ideal
pentru gestionarea la distan. n mod clar, calculul costurilor produselor i serviciilor nu mai
este de acum nainte dect un obiectiv printre altele ale contabilitii de gestiune, din ce n ce
mai mult ndreptat ctre evaluarea centrelor de responsabilitate, devenite uniti de baz ale
sistemului de calculaie.
Acest sistem se baza pe o delegare limitat a puterii de decizie asociat la ceea ce astzi
numim destul de des contract de gestiune, subordonatul angajndu-se, n schimbul unei
anumite autonomii, s ndeplineasc anumite obiective cu mijloace specifice. Problema care se
pune este de a ti cum s se calculeze necesitile financiare pe care le-ar implica un produs i
nu doar costul su. Contabilitatea de gestiune se vede astfel confruntat cu o problem central:
ar servi ea oare la influenarea comportamentelor subordonailor delegai de organele de
conducere, ori ar trebui s permit organelor de conducere s verifice dac delegarea a fost
exercitat n conformitate cu ateptrile lor? Asistm deci, ncepnd cu aceast epoc n care
managementul modern se construiete lent dar progresiv, la o schimbare a naturii contabilitii
costurilor, ce devine astfel contabilitate de gestiune: se are n vedere obiectiv, dar mai ales
integrarea informaiei contabile ntr-un sistem de management n care s serveasc la
orientarea comportamentelor persoanelor ce se bucur de o anumit autonomie, contabili ai
rezultatelor, mai degrab dect ai faptelor i gesturilor. Cunoaterea costurilor produselor
rmne necesar pentru msurarea competitivitii, pentru fixarea preurilor, atunci cnd exist
o anumit latitudine, rmne totui crucial msurarea performanelor responsabililor ce pot
aciona asupra costurilor, ameliornd procesele pe care le conduc i, pe termen lung, asigurarea
pertinenei marilor decizii.
Anii 80 au vzut afirmndu-se ideea unei contabiliti de gestiune, precum i profilarea
unor metode noi. Pornind de la cele de mai sus se vor prezenta, n continuare, unele aspecte
privitoare la contabilitatea analitic de exploatare utilizat n Frana.
Obiectivele contabilitii de gestiune se clasific n dou grupe:
Grupa I.:

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune

cunoaterea costurilor diferitelor funciuni asumate de ctre ntreprindere;

stabilirea bazelor de evaluare a anumitor elemente ale bilanului

ntreprinderii;

explicarea rezultatelor prin calcularea costurilor produselor (bunuri i servicii)

pentru a le compara cu preurile de vnzare, corespunztoare;

Grupa II.:

stabilirea previziunilor n legtur cu cheltuielile i produsele curente (costuri

prestabilite i bugetele de exploatare);

stabilirea gradului de realizare a previziunilor i explicarea abaterilor

nregistrate (controlul costurilor i bugetelor de exemplu);

ntr-o manier general, aceasta trebuie s furnizeze toate elementele de natur s

lmureasc modul de luare a deciziilor, contribuind la aplicarea unor metode matematice cum
ar fi, de exemplu, cercetarea operaional.
Astfel, contabilitatea de gestiune devine un instrument veritabil n minile unei
conduceri responsabile a ntreprinderii, n ncercarea de a controla viitorul. Numai prin
ndeplinirea acestei condiii, n opinia noastr, este posibil s se vorbeasc de o contabilitate de
gestiune.

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
1.2.

Funciile i rolul contabilitii de gestiune7

Tehnica determinrii costurilor indeplineste n economia intreprinderilor mai multe functiuni

care rezida n cerinele conducerii moderne a activittii acestora.
Prima si cea mai importanta dintre ele este funcia de msurare a consumurilor privind
producia i desfacerea ei. Principiul fundamental al eficienei economice - cu minim de efort,
maxim de randament i necesitatea protejrii mediului natural n care activeaza
intreprinderea ca organism, implica, n mod necesar, msurarea consumurilor de factori ai
procesului de producie, efectuate n scopul producerii de bunuri materiale, lucrri li servicii.
Indicatorul valoric cu caracter sintetic al acestor consumuri este costul produciei, a crui
mrime trebuie dimensionat corect prin calculul economic.
In scopul acestei dimensionri, calculul costurilor de producie utilizeaz formule specifice de
exprimare avnd un pronunat caracter analitic; cu ajutorul costurilor, consumurile productive
se exprim valoric, pe feluri, pe destinaii, pe sectoare de cheltuieli i pe purtatori de costuri si
se consemneaza in documente adecvate.
Comparabilitatea, care este un atribut calitativ al calculaiei costurilor presupune o
concordan perfect nu numai a formulelor folosite ci i a ariei lor de cuprindere, n toate
etapele de creare a informaiilor privind modul de formare a costurilor.
Exprimarea valorica a consumurilor este precedeta de regula de exprimarea lor cantitativa.
Marimile cantitative privind consumurile d factori sunt determinate pe etape de functiile
tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs sau altul. Contabilitatea de gestiune si
calculatia costurilor evalueaza aceste consumuri in bani, asigurand prin aceasta legatura dintre
latura tehnica si latura economica a productiei de bunuri, lucrari si servicii.
7

Un celebru economist american J.M. Clark,1923, citat de Henri Bouquin n lucrarea Contabilitate de Gestiune,
Ed. Economica, 2006 pag7, scotea n eviden ca funcii ale contabilitii de gestiune urmtoarele:
1) ajutor pentru determinarea unui pre de vanzare;
2) ajutor n fixarea unei limite de scdere a preului;
3) identificarea produselor profitabile i celor care genereaz pierderi;
4) controlul stocurilor;
5) evaluarea stocurilor;
6) testarea eficienei diferitelor procese de producie;
7) testarea eficienei diferitelor departamente;
8) detectarea pierderilor, a risipei i a furturilor din intreprindere;
9) separerea costurilor aferente sub-activitii de costurile productive;
10) asigurarea coerenei cu contabilitatea financiar.

10

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
Masurarea analitica a consumului de factori ai procesului de productie in expresie valoric
cuprinde si functiile intreprinderii. Aceste functiuni se desfasoara in cadrul unei structuri
tehnico organizatorice date, care-si pun amprenta pe marimea, comportamentul si evolutia
costurilor ca urmare a conexiunii inverse existente, intre gradul de organizare a activitatilor
generate de functiunile sistemului denumit intreprindere si costuri.
Cunoasterea raportului funciune/cost este necesar n fundamentarea deciziilor de natura
organizatoric care sunt conditionate de dictonul cost/eficienta prin intermediul caruia este
dirijata in timp evolutia structurilor intreprinderii si functiunilor sale generatoare de costuri.
Dar functia de masurare a consumurilor se infaptuieste nu numai analitic, ci si sintetic, folosind
pentru exprimare modele de calcul cu caracter geberal (exemplu: modelul de calcul al costului
intregii productii marfa, modelul de calcul al costurilor la 1000 lei producie marf .a.m.d.)
Conducerea moderna a activitatii economice impune masurarea consumurilor productive, sub
toate aspectele relevat, atat inainte cat si concomitent cu desfasurarea procesului de producere
a bunurilor care constituie purtatori de costuri.
Functia de masurare a consumurilor de factori sta la baza altor functiuni ale calculatiei
costurilor si anume: funcia previzional, funcia de optimizare i funcia de urmrire,
control i reglare.
Aceste functiuni au aparut si au fost introduse ca instrumente de conducere a activitatii
intreprinderilor in etape diferite; in conditiile actuale ele actioneaza simultan si coerent si nu
separat si succesiv.
Fiecare dintre ele isi pastreaza insa specificitatea, a carui cunoastere conditioneaza promovarea
lor ca atare, in economia intreprinderii.
Functia previzionala sau de prevedere rezida in caracterul dinamic al indicatorului cost si se
infaptuieste sub doua forme: planificarea sau bugetarea costurilor si prognoza lor.
Planificarea costurilor se efectueaza cu precadere la nivel microeconomic; ea se concretizeaza
in principiu prin antecalcularea nivelului si structurii cotului pentru fiecare produs in parte,
precum si pentru intreaga prouctie programata a se fabrica de catre intreprindere. Tot o forma
de manifestare a acestei functiieste antecalculul indicatorilor derivati din costul productiei.
(exemplu: cheltuieli materiale 1000 lei productie marfa, costuri la 1000 lei productie marfa
etc.)

11

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
Prin planificare, costurile devin parte integranta a sistemului general de indicatori, pe baza
caruia este organizata si condusa activitatea intreprinderii.
Tehnologia folosita pentru exprimarea marimilor prestabilite in materie de costuri este diferita:
costuri si respectiv cheltuieli de productie si de desfacere planificate (bugetare), costuri
standard, costuri planificate (bugetare) la 1000 lei productie marfa etc. Important este ca aceste
marimi sa fie stabilite corect, nivelul lor trebuind sa reflecte influenta tuturor factorilor
determinati si care exprima conditiile reale in care se va desfasura productia in intreprindere,
inclusiv desfacerea acesteia. In acest scop antecalculul costurilor se fundamenteaza prin
standarde cantitative sau norme de consum, prin norme sau standarde de timp, prin normative
sau standarde financiare, precum si prin preturi si tarife stabilite cat mai aproape de realitate.
Se asigura astfel un caracter realist indicatorilor de plan-costuri.
Cresterea eficientei activitatii intreprinderii implica intre altele si planificarea unor costuri la un
nivel mai redus fata de costurile anului preceden; unii factori cu actiune conjugata, cum ar fi
cresterea preturilor la materii prime, la energie, etc., pot impune insa si costuri planificate mai
mari decat cele din ani precedenti.
Cea de a doua latura a functiei previzionale a calculatiei costurilor si anume prognoza se
manifesta mai ales la nivel macroeconomic pe seama subramurilor si ramurilor productiei
materiale si de servicii din economie; studiile de prognoza se pot referi insa si la o singura
intreprindere, sau numai la anumite produse, ori activitati ale acesteia.
Astfel de studii se efectueaza de catre institute

de cercetari, precum si de catre organe

specializate ce apartin structurilor coordonatoare si de sinteza( departamente, ministere etc.)

din economie.
Prognoza costurilor actioneaza cu necesitate datorita:
-

conexiunii directe existente intre costuri si preturi, respectiv calitatii lor de instrumente
de masura si dimensionare reciproca;

legalitatii intercorelariiindicatorilor privind dezvoltarea in perspectiva a economiei

nationale si in primul rand a ramurilor si subramurilor productiei materiale.

Luand in considerare structura si comportamentul costurilor in raport cu factorii lor

determinanti, prin modelele matematice de prognoza se stabileste in perspectiva evolutia
valorilor consumurilor productive sub forma unor marimi de atins, care trebuie sa fie optime.

12

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
Functia previzionala a calculatiei costurilor nu poate fi separata de functia de optimizare.
Optimizarea costurilor vizeaza alocarea unor resurse limitate, distribuite in functie de
prioritatile cerintei si competitivitatea executiei.
Costul este factorul intern al rentabilitatii. Modelele de optimizare a lui se bazeaza in principal
pe functii matematice care evalueaza rezervele interne ale intreprinderii; acestea odata
indentificate si valorificate, determina tocmai cresterea profitului si a ratei rentabilitatii.
Reducere costurilor in general, a cheltuielilor materiale in special, constituie o problema
esentiala a intrprinderilor romanesti in etapa actuala.
Functia de optimizare este legata in precadere de antecalcul, ca mod de a gandi marimea
costurilor si a rezultatelor financiare: ea nu poate ignora totusi nici urmarirea costurilor,
deoarece pe o asemenea baza se pot formula rationamente in antecalcul.
Stabilirea anticipata a unui raport optim intre cheltuielile de productie si de desfacere si
volumul fizic al productiei are la baza o multitudine de factori si efectele acestora asupra
costurilor.
Intr-o astfel de viziune este examinat fiecare produs fabricat sub aspectul functiunilor sale,
corelate cu consumurile productive pe care acestea le determina.
Deosebit de importanta mai este cunoasterea si analiza tehnologiei de fabricatie a
produselor, stiind fiind ca parametrii acestia si in primul rand consumurile tehnologice au
caracter dinamic ca marime si valoare, daca tehnologia se inbunatateste.
Costurile in forma lor primara, nefiind numai ale produselor ce se fabrica, evolutia acestora
mai depinde si de alti factori cu rezonanta in consumuri care se supun optimizarii si anume:
functiunile intreprinderii si modul de infaptuire a lor prin intermediul factorului organizatoric,
capacitatea de productie a unei unitati si gradul de utilizare a acesteia, marimea factorului
dispozitiv (aparatul de conducere, organizare, planificare, evidenta si control), sarcinile actuale
si de viitor ale intreprinderii, sistemul informational si de decizie etc.
In final costul unitar si cel al intregii productii programate trebuie sa apara drept marime
obiectiv stabilita, care nu poate fi depasita, fara riscul afectarii rezultatelor finale si a altor
indicatori de eficienta.
Functia de urmarire, control si reglare a contabilitatii si calculatiei costurilor se infaptuieste
concomitent cu acea latura a functiei de masurare a costurilor care priveste urmarirea si

13

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
inregistrarea analitica curenta a cheltuielilor de productie si de desfacere pe perioade de
gestiune, in raport de cerintele metodei de calculaie utilizate.
Prin exercitarea acestei functiuni se imprima in comportamentul intregului sistem tehnic,
economic si social, care este intreprinderea, efectele functiei previzionale si ale celei de
optimizare a costurilor, eliminandu-se pe parcurs cauzele care exercita influente negative
asupra marimilor prestabilite.
Controlul, ca functie a calculatiei costurilor, urmareste realizarea obiectivelor propuse intr-o
serie de domenii hotaratoare pentru intreprindere si anume: raportul costuri-productie fizica,
productie-profit, rata rentabilitatii ,etc. Raportul stabilit prin control intre marimea propusa si
cea efectiva a acestor indicatori ramane o pura constatare daca nu intervine reglarea ca proces
ce se desfasoara in cadrul centralizarii si autonomiei sistemelor de conducere.
Potrivit acestui principiu conducatorul sectorului de activitate, prin actiunile sale, trebuie sa
asigure mentinerea parametrilor, respectiv a factorilor de influenta privind costurile la nivel
dat. Deciziile de reglare se realizeaza in cadrul autonomiei conducerii: criteriile de apreciere
in luarea deciziilor sunt stabilite insa de catre nivelul ierarhic superior de conducere.
In sprijinul reglarii vin o serie de indicatori creati in decursul timpului: punctul critic, gradul de
utilizare a capacitatii de productie in punctul critic si la alte nivele exprimat procentual etc.
Privita in ansamblu functia de urmarire, control si reglare a contabilitatii si calculatiei
costurilor, are drept scop mentinerea echilibrului intre marimile prestabilite si cele efectiveca
urmare a miscariiconcrete diferite, a acestora din urma.
1.1.

Legatura dintre contabilitatea de gestiune i contabilitatea financiar:

asemnri i deosebiri

Realizarea obiectivelor fixate de organizarea economic necesit atat cunoasterea si

urmarirea situatiei patrimoniului si a rezultatului financiar global-ca sintez a activitatii proprii
desfasurate si a relatiilor lor externe cu alte unitati patrimoniale, cu diferite institutii publice-cat
i cunoasterea, controlul si analiza activitatii interne, a activitatii de exploatare ca urmare a
numeroaselor operatii de miscare si transformare la care sunt supuse elementele patrimoniale
in interiorul unitatii respective. Corespunzator acestor doua componente ale activitatii

14

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
economico-financiare ale intreprinderii s-au conturat si dezvoltat si in cadrul contabilitatii doua
categorii de preocupari: contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si calculatia
costurilor.
Contabilitatea financiar (contabilitatea general) cuprinde in campul sau de actiune
cunoasterea si prezentarea situatiei patrimoniale si a rezultatului obtinut, atat fata de
proprietarii unitatii economice respective, cat si fata de autoritatile publice, fata de terte
persoane cu care ajunge in contact unitatea patrimoniala, persoane interesate in activitatea
acesteia.
Contabilitatea financiara inregistreaza pe baza de reglementari oficiale operatiile
economico-financiare de majporare sau diminuare a patrimoniului generate de relatiile extern
si operatiile interne pentru stabilirea rezultatului financiar si pentru intocmirea lucrarilor
contabile de sinteza, care, de regula, se publica.
Contabilitatea de gestiune si calculaia costurilor (contabilitatea exploatrii)
inregistreaza informatiile necesare aprecierii mersului activitatii interne de exploatare,
controlului riguros si sistematic asupra modului de utilizare a factorilor de productie in diverse
compartimente: sectii, ateliere, sectoare ale unitatii in cauza, furnizeaza operativ ondicerii
informatiile informatiile necesare pentru adoptarea deciziilor pe linia conducerii laturii valorice
a procesului de productie.
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se organizeaza diferit de la o unitate
patrimoniala la alta in functie de particularitatile tehnologice si organizarii productiei si de
interesul informational al organelor de conducere.
Din compararea obiectivelor principale si a limitelor celor doua contabilitati reies
asemenarile si deosebirile dintre ele. Astfel, in ceea ce priveste contabilitatea financiara
principalele ei obiective sunt:
- stabilirea situatiei patrimoniale a intreprinderii la un moment dat, de obicei inchiderea
exercitiului financiar dar si pe parcursul acestuia daca necesitatile o impun astfel incat
contabilitatea financiara devine un instrument indispensabil de marturie si dovada in justitie
determinarea abaterilor cantitative si valorice din cursul unei anumite perioade a elementelor
constitutive ale patrimoniului, respectiv a cresterilor si reducerilor acestora si daca este posibil

15

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
explicarea abaterilor respective. Contabilitatea financiara reprezinta un instrument pretios de
gestiune financiara si de ajutor in adoptarea deciziilor.
- de a calcula rezultatul perioadei si a diferitelor sale componente semnificative.
Pe langa aceste obiective, contabilitatea financiara prezinta si o serie de limite, care constau in
urmatoarele:
- este foarte formalista in sensul ca se bazeaza pe documente si pe legi astfel ca ea nu prezinta
operativitate in informare, ceea ce nu permite adoptarea unor decizii oportune.
- da posibilitatea sa se aprecieze cu prioritate aspectele juridice ale fenomenelor, ale operatiilor
in detrimentul celui economic = atac la nerespectarea principiului intangibilitatii
analiza dupa natura a cheltuielilor care intereseaza fiscalitatea nu aduce decat o viziune
superficiala asupra fenomenelor, neglijandu-se evolutia lor
Principalele obiective ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor sunt:
- datorita supletei sale de utilizare, operativitatea informatiilor poate sa diminueze precizia
calculelor fara prea mare pericol prin autonomia sa aproape totala din punct de vedere juridic,
in sensul ca ea nu este reglementata oficial printr-un cadru legal obligatoriu juridic si datorita
autonomiei sale pe linie fiscala este favorizat aspectul economic in detrimentul celui juridic
- contabilitatea de gestiune permite, pe baza costurilor de productie, analiza activitatii interne a
intreprinderii pe sectii, sectoare, ateliere, locuri de cheltuieli, centre de responsabilitate
- permite sa se aprecieze productivitatea tehnica a diferitilor factori de productie, ea permite sa
se determine contributia la rezultatul total al diferitelor produse sau grupe de produse fabricate
de unitate, permite calculul rentabilitatii pe produsele fabricate de unitate, permite aprecierea
rentabilitatii capitalurilor angajate sau de angajat, permite fixarea preturilor de vanzare ale
produselor fabricate
- Informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor stau la baza
adoptarii deciziilor pe termen scurt si mediu, facilitand calculul costurilor prestabilite, a
bugetului de costuri, compararea efectivului cu prevederile, determinarea si analizarea
abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite pe sectii, ateliere, centre de responsabilitate
si pe cauze.

16

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
- Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este un instrument indispensabil in definirea
unor strategii de dezvoltare si a unei politici comerciale. Contabilitatea financiara furnizeaza
informatii despre intreprindere in afara ei.
Deosebirile dintre contabilitatea de gestiune i contabilitatea financiara constau in
urmatoarele:
- din punctul de vedere al necesitii in timp ce contabilitatea financiara este obligatorie din
punctul de vedere al legislatiei juridice si financiare, pentru a prezenta periodic situatia
patrimoniuluio intreprinderii, necesitand un volum mare de munca pentru culegerea si
prelucrarea informatiilor intr-o forma acceptabila si cu un mare grad de acuratete, spre
deosebire contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este operationala din punctul de
vedere al organizarii, ceea ce impune un volum mai mic de munca ocazionat de culegerea si
prelucrarea informatiilor, acestea reducandu-se doar la cele strict necesare managerilor, iar
costul culegerii si prelucrarii lor nu trebuie sa depaseasca valoarea informatiilor respective
-din punctul de vedere al scopului in timp ce scopul contabilitatii finaciare este elaborarea
documentelor financiar contabile pentru utilizatorii externi, scopul contabilitatii de gestiuni si
calculatiei costurilor este de a furniza inofrmatii necesare realizarii functiilor managerilor
(previziune, decizie, control)
-din punctul de vedere al utilizatorilor in timp ce utilizatorii informatiilor furnizate de
contabilitatea financiara nu se vad, in sensul ca managerii intreprinderilor nu ii cunosc personal
pe creditorii, debitorii, actionarii si alte persoane externe ce tuilizeaza informatiile financiarcontabile, utilizatorii informatiilor furnizate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor
sunt managerii unitatilor respective impreuna cu colaboratorii care participa la analiza
informatiilor in cauza.
-din punctul de vedere al continutului, al structurii informatiilor in timp ce informatiile
furnizate de contabilitatea financiara se onstruieste in jurul ecuatiei active = obligatii + capital

17

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
propriu, in contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor exista trei feluri de subcontabilitati,
fiecare cu obiectivele ei:
-contabilitatea costurilor totale care inregistreaza resursele utilizate in realizarea unei
activitati, producerii de lucrari si servicii care constau din cheltuieli directe si indirecte, precum
si costurile totale ale oricarei activitati din sfera mangementului
-contabilitatea previzionala care estimeaza/previzioneaza modul cum cheltuielile, veniturile
sau activele difera in raport de modul de organizare si conducere a unei intreprinderi, motiv
pentru care aceste informatiile se folosesc pentru adoptarea deciziilor pe termen scurt prin
alegerea din mai multe variante si mai ales in raport de cheltuieli
-contabilitatea centrelor de responsabilitate care furnizeaza informatii despre cheltuielile,
veniturile si activele fiecarui centru, tata cele normate/bugetate cat si cele efective ca prin
comparartie sa se determine gradul de performanta al managerului.
-din punctul de vedere al principiilor de respectat in timp ce informatiile furnizate de
contabilitatea financiara trebuie sa fie in concordanta cu reglementarile financiar-contabile in
viguare pentru ca utilizatorii externi sa fie siguri de realitatea si exactitatea informatiilor
respective, informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor pot sa
difere de la o intreprindere la alta atat din punctul de vedere al continutului cat si din punctul
de vedere al formei de prezentare, intrucat contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se
poate organiza in raport de cerintele fiecarui manager, avand caracter pragmatic.
-din punctul de vedere al perioadei de timp la care se refera in timp ce contabilitatea
financiara inregistreaza fenomene care au avut loc (contabilitate istorica), contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor este atat previzionara cat si istorica, furnizand informatii in
legatura cu indicatori care reprezinta estimari penrtu viitor dar si informatii legate de trecut.
Obiectul contabilitatii financiare este de a spune despre ce a fost, nu despre ce va fi.
-din punctul de vedere al frecventei raportarii in timp ce raportarile din contabilitatea
financiara se fac la perioade mai indelungate de timp (anual), cele din contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor se fac la perioade mai scurte (luna, decada, saptamana sau chiar
zilnic).

18

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune

-din punctul de vedere al sferei de cuprindere a raportarilor in timp ce raportarile

contabilitatii financiare se refera la intreaga intreprindere in ansamblul ei, raportarile
contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor se refera la partile componente ale
intreprinderii: sectii, centre de responsabilitate, activitati, produse etc.
-din punctul de vedere al raportului juridic in timp ce informatiile gresite furnizate de
contabilitatea financiara pot fi atatcate din punct de vedere juridic, intrucat sunt publice, cele
ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor nu trebuie sa fie concordante cu legile
contabile si nu sunt publice, deci ele nu pot fi atacate juridic.
Indiferent insa de deosebirile dintre cele doua contabilitati, ele au si elemente comune din cel
putin doua puncte de vedere: ambele folosesc aceleasi procedee si principii ale metodei
contabilitatii; informatiile furnizate de ambele contabilitati stau la baza adoptarii deciziilor de
catre organele de conducere.

Legatura dintre contabilitatea de gestiune i calculaia costurilor cu celelalte discipline

stiintifice
Lectur suplimentar
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor face parte din grupa disciplinelor
care promoveaza cercetarea relatiilor cantitative ca o conditie inseparabila a analizei
cantitative a fenomenelor si proceselor economice. Disciplina contabilitatii de gestiune si
calculatiei costurilor are legaturi organice cu o serie de alte discipline, legaturi care sunt
determinate de obiectul si metoda de cercetare, de particularitatile ei in calitate de disciplina
concret aplicativa si de trasaturile sale ca parte integranta a sistemului informational atat la
nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic.
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este legata in primul rand de
economia politica. Fundamentand stiintific esenta costului in calitatea sa de categorie
economica legata de productia de marfuri, ajunsa intr-un anumit stadiu de dezvoltare, de
valoare si preturi, economia politica constituie baza teoretica de plecare pentru edificarea si
dezvoltarea teoriei privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor.
Teoretic, dar mai ales aplicativ, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor are
legaturi cu tehnologia de ramura care ii asigura cunoasterea bazei tehnice pe care se bazeaza
ea in cadrul intreprinderilor productive. La randul lor, diferitii indicatori si in primul rand
costul determinat potrivit principiilor si metodelor preconizate de contabilitatea de gestiune si

19

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
calculatia costurilor arata gradul de eficienta a diferitelor procede economice, inclusiv al
perfectionarilor aduse acestora in una sau alta din ramurile de activitate.
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se afla in raporturi de
interdependenta cu disciplinele din cadrul carora s-a desprins: economia intreprinderii si
contabilitate.
Astfel, in alegerea metodei de contabilitate de gestiune si calculatia costurilor, intr-o
intreprindere sau alta, este necesar sa se tina seama de principiile organizarii activitatii
intreprinderii.
In ceea ce priveste legaturile contabilitatii de gestiune si calculatiei custurilor cu
contabilitatea, acestea deriva atat din obiectul de studiu al disciplinelor in cauza cat si din
metoda utilizata in acest scop. Dupa cum se stie, cheltuielile efectuate de intreprindere pentru
obtinerea si desfacerea productiei sale si cantitatea de bunuri materiale, e produse finite,
lucrarin si servicii din care este formata productia respectiva, constituie obiective ale
contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor, dar ele fac parte si din obiectul contabilitatii
in general. In intrepinderile productive contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor nu
trebuie sa se identifice in intreaga sa parte cu contabilitatea. Contabilitatea, si in primul rand
contabilitatea financiara, se orienteaza spre stabilirea periodica a rezultatelor financiare
globale obtinute de intreprindere, pe cata vreme unul dintre scopurile principale ale
contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor este determinarea costurilor ce revin pe
unitate de produs (costul unitar).
In cazul metodei de cercetare, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor isi
disputa cu contabilitatea in general problema proceselor de delimitare a cheltuielilor pe
purtatori si pe sectoare. In practica economica, aceasta delimitare este infaptuita in actualul
stadiu de dezvoltare de contabilitatea de gestiune iar in contabilitatea financiara se
delimiteaza dupa natura lor.
Cele mai stranse legaturi in ceea ce priveste metoda de cercetare folosita,
contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor le are cu matematica, atat cu cea clasica
(calcule aritmetice elementare, calcule algebrice, calcule matriciale) cat si cu cea moderna de
la care a preluat programarea si modelarea matematica, teoria graficelor, algebra logicii etc.
Deosebit de importante sunt legaturile, atat sub aspect stiintific, organizational si
functional cu o serie de stiinte moderne ca informatica, cibernetica economica, iar pe un plan
mai larg cu teorie generala a sistemelor.
Astfel pentru partea sa aplicativa, studiul contabilitatii de gestiune si calculatiei
costurilor trebuie sa tinde consecvent spre teoretizarea folosirii calculatoarelor electronice,
care devin o conditie incontestabila pentru prelucrarea datelor furnizate de contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor, ceea ce impune acesteia luarea in considerare a principiilor
informatice in calitatea sa de stiinta a culegerii informatiilor, prelucrarii, stocarii si regasirii
acestora.
Avand ca obiect de studiu costurile de productie in corelatie cu factorii lor
determinanti si propunandu-si stabilirea parametrilor de reglare a procesului de productie sub
aspect economic, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se interconditioneaza cu
teoria generala a conducerii sistemelor economice, adica cu cibernetica economica. Deci
contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este o disciplina cibernetica.
Prin metodele sale si prin instrumentarul de tehnici folosite in cercetare, contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor este un complex de elemente in interactiune, care luand forma

20

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
unui ansamblu organizat, pe bza caruia se asigura constant obtinerea unor parametrii cu
valori de comanda in conditiile unui mediu cu influente variabile. In acest mod contabilitatea
de gestiune si calculatia costurilor intre in interactiune cu teoria generala a sistemelor.
Termenul de contabilitate nu trebuie s mascheze specificul contabilitii de gestiune
n raport cu contabilitatea financiar sau general. Aceast originalitate reiese mai ales, din
compararea obiectivelor proprii fiecreia din aceste contabiliti.
n sens larg, contabilitatea financiar trebuie s:
- furnizeze dimensiuni ale patrimoniului ntreprinderii la anumite perioade de timp, devenind
astfel un instrument indispensabil n relaiile juridice;
- s evidenieze variaiile de natur i valoare pe parcursul unei perioade date a elementelor
constitutive de patrimoniu i, dac este posibil, s faciliteze gsirea explicaiilor i
comensurarea acestora pentru a-i preciza amploarea. n aceast direcie, contabilitatea
financiar este un instrument preios de gestiune i analiz financiar.
- s aib drept finalitate obinerea unui rezultat periodic mpreun cu diferitele sale componente
semnificative (solduri intermediare de gestiune);
Contabilitatea financiar este, deci, indispensabil, dar este foarte formalizat i
detaliile de interpretare a informaiilor sunt prea lungi i, deci, inadaptate la constrngerile ce
apas de regul, asupra unor hotrri referitoare la gestiune. Contabilitatea financiar nu
surprinde dect aspectele monetare, ignornd rolul parametrilor fizici (de exemplu, creterea
volumului achiziiilor este oare datorat creterii cantitilor cumprate sau a unei creteri a
preurilor de achiziie; i aceast cretere a preurilor este ea datorat unei mbuntiri a
calitii sau unei simple hotrri din partea furnizorului).
Utilitatea contabilitii de gestiune se regsete pe de o parte n supleea n utilizare
(rapiditatea prelucrrii informaiilor ) iar pe de alt parte n o autonomie aproape total n
raport cu legislaia, mai ales n raport cu legislaia fiscal, autonomie care favorizeaz
principiul viziunii economice asupra viziunii juridice.
Aceste caracteristici rspund exigenelor misiunilor pe care trebuie s le ndeplineasc
contabilitatea de gestiune, i anume:
- s permit evaluarea funcionrii diferitelor servicii i centre de activitate ale
ntreprinderii datorit, de exemplu, calculului costurilor pe funciuni sau pe activitate de
exploatare, sau pe centru de responsabilitate, formularea unei aprecieri a productivitii tehnice
a diferiilor factori de producie (capital tehnic sau uman, consum material);
s permit formularea unei aprecieri a rentabilitii capitalurilor angajate sau care urmeaz s
fie angajate; ea trebuie s permit, de altfel, formularea unei aprecieri la politica fixrii
preurilor de vnzare;
-s permit calculul costurilor prestabilite, la fundamentarea bugetelor de cheltuieli i
de producie; compararea sistematic a cifrelor de plan i a celor realizate, i interpretarea
abaterilor constante constituie caracteristicile unei gestiuni voluntariste moderne.
Contabilitatea de gestiune este deci, un ajutor indispensabil n definirea unei strategii de
dezvoltare a politicii comerciale. Prezentm mai jos sintetizat n tabelul 1.1 diferenele
semnificative dintre contabilitatea de gestiune i contabilitatea financiar.

21

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune
Tabelul 1.1
Criterii de comparare

Contabilitatea financiar

1. Utilizatorii primari
ai informailor

Persoane autorizate pe diferite

Persoane fizice i juridice
din mediul extern al entitii niveluri de management intern
economice.
Sistemul partidei duble.
Nu este limitat la sistemul partidei
duble; se aplic oricrui sistem util.
Respect principiile
Nu exist restricii sau reguli
contabile general acceptate. obligatorii; singurul criteriu este cel
al utilitii informaiei.
Moned la valoare istoric. Orice unitate de msur monetar
(la valoarea istoric sau la valoare
actualizat) sau fizic (ore- main
sau ore-munc)

2.Tipurile de sisteme
contabile
3. Norme contabile
restrictive
4. Unitile de msur

5. Punctul central al
analizei

Entitatea economic n
ansamblul su.

6. Frecvena raportrii

Periodic, n mod regulat.

7. Gradul de obiectivitate

Impune obiectivitate de
natur istoric.

22

Contabilitatea de gestiune

Diferite segmente ale unitii

economice (ateliere, secii,
magazine, departamente.
Ori de cte ori este nevoie; nu are
caracter regulat.
Foarte subiectiv n scopul
planificrii.

Conf. Univ. Dr. Sgrdea Florinel Marian

NOTE DE CURS 2014
Capitolul 1 Obiectivele, funciile i rolul contabilitii de gestiune

Bibliografie selectiv:
Belverd E. Needles, Jr. ,
Henri R. Anderson, James
C. Caldwell

Principiile de baza ale contabilitatii, Ediia a cincea, Editura

Arc, 2000

Oprea Clin,
Chiraa Caraiani

,,Elemente de contabilitate de gestiune i calculaia costurilor,

Ed. Omia Uni sast Brasov 1999

Gheorghe Crstea,
Oprea Clin
Constana Iacob

"Contabilitatea de gestiune si calculaia costurilor , Editura GENICOD

Bucuresti, 2002
"Contabilitatea gestiunii interne a unitilor economice",
Craiova, 1994.

Charles T. Horngren, Srikant

Datar, George Foster

Contabilitatea costurilor- o abordare managerial, Editura

Arc, 2006 Ediia a XI-a, pag. 2-4.

Didier LECLER
H. Bouquin

"Lessentiel de la comptabilite analatique", Les Editions Dorganization

Paris, 1997.
"Comptabilit analytique et gestion", Editura Economica, 49 rue
Hericart, 75015, Paris, 2006.

Georges Langlois

Contrle de gestion Editions Foucher, Paris , 1996

P. Mykita, J. Tuszynski

Comptabilit analitique, Editions Foucher, Paris , 1995

Klaus Ebbeken
Ladislau Posller
Mihai Ristea
Florin Sgrdea

Calculaia i managementul costurilor",

Editura Teora, Bucuresti, 2000

Florin Sgrdea

Contabilitate managerial aprofundat, Bucureti, Ed. ASE, 2011

Florin Sgrdea

Contabilitate&control de gestiune Aplicaii i studii de caz,

Bucureti, Editura ASE, 2004

XXX

Precizri ale MF privind organizarea contabilitii de gestiune

MO 23 din 12 ian 2004

Contabilitate i control de gestiune, Bucureti, Editura ASE 2004

23