Capitolul I - Dispozitii generale

Izvoarele dreptului civil Art. 1

(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale
dreptului.
(2) In cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, d
ispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare, iar cand nu exista aseme
nea dispozitii, principiile generale ale dreptului.
(3) In materiile reglementate prin lege, uzantele se aplica numai in masura in c
are legea trimite in mod expres la acestea.
(4) Numai uzantele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute
ca izvoare de drept.
(5) Partea interesata trebuie sa faca dovada existentei si a continutului uzante
lor. Uzantele publicate in culegeri elaborate de catre entitatile sau organismel
e autorizate in domeniu se prezuma ca exista, pana la proba contrara.
(6) In sensul prezentului cod, prin uzante se intelege obiceiul (cutuma) si uzur
ile profesionale.
Obiectul si continutul Codului civil Art. 2
(1) Dispozitiile prezentului cod reglementeaza raporturile patrimoniale si nepat
rimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil.
(2) Prezentul cod este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie drep
tul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispoziti
ilor sale.
Aplicarea generala a Codului civil Art. 3
(1) Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre profesionisti,
precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil.
(2) Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere.
(3) Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica, de catre
una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea
, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indifer
ent daca are sau nu un scop lucrativ.
Aplicarea prioritara a tratatelor internationale privind drepturile omului Art.
4
(1) In materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind drepturile
si libertatile persoanelor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Con
stitutia, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, pactele si celelalte trata
te la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturil
e fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si prezentul cod, au prio
ritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care prezentul cod
contine dispozitii mai favorabile.
Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii Europene Art. 5
In materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene s
e aplica in mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul partilor.
Capitolul II - Aplicarea legii civile
Aplicarea in timp a legii civile Art. 6
(1) Legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere
retroactiva.
(2) Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse in
ainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice deca
t cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsi

rii ori producerii lor.

(3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate
la data intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, n
eputand fi considerate valabile ori, dupa caz, eficace potrivit dispozitiilor le
gii noi.
(4) Prescriptiile, decaderile si uzucapiunile incepute si neimplinite la data in
trarii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care
le-au instituit.
(5) Dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau,
dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiil
or juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare.
(6) Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale
situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate
din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si oblig
atia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul gen
eral al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridi
ce subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi.
Teritorialitatea legii civile Art. 7
(1) Actele normative adoptate de autoritatile si institutiile publice centrale s
e aplica pe intreg teritoriul tarii, afara de cazul in care se prevede altfel.
(2) Actele normative adoptate, in conditiile legii, de autoritatile si instituti
ile administratiei publice locale se aplica numai in raza lor de competenta teri
toriala.
Extrateritorialitatea legii civile Art. 8
In cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii ci
vile aplicabile se face tinandu-se seama de normele de drept international priva
t cuprinse in cartea a VII-a din prezentul cod.
Capitolul III - Interpretarea si efectele legii civile
Interpretarea legii Art. 9
(1) Cel care a adoptat norma civila este competent sa faca si interpretarea ei o
ficiala.
(2) Norma interpretativa produce efecte numai pentru viitor.
(3) Interpretarea legii de catre instanta se face numai in scopul aplicarii ei i
n cazul dedus judecatii.
Interzicerea analogiei Art. 10
Legile care deroga de la o dispozitie generala, care restrang exercitiul unor dr
epturi civile sau care prevad sanctiuni civile se aplica numai in cazurile expre
s si limitativ prevazute de lege.
Respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri Art. 11
Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile car
e intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri.
Libertatea de a dispune Art. 12
(1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, daca legea nu prevede in mod e
xpres altfel.
(2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, daca este insolvabil.
Renuntarea la drept Art. 13
Renuntarea la un drept nu se prezuma.
Buna-credinta Art. 14
(1) Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturi

le si sa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea pu

blica si bunele moravuri.
(2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.
Abuzul de drept Art. 15
Niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori
intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.
Vinovatia Art. 16
(1) Daca prin lege nu se prevede altfel, persoana raspunde numai pentru faptele
sale savarsite cu intentie sau din culpa.
(2) Fapta este savarsita cu intentie cand autorul prevede rezultatul faptei sale
si fie urmareste producerea lui prin intermediul faptei, fie, desi nu il urmare
ste, accepta posibilitatea producerii acestui rezultat.
(3) Fapta este savarsita din culpa cand autorul fie prevede rezultatul faptei sa
le, dar nu il accepta, socotind fara temei ca nu se va produce, fie nu prevede r
ezultatul faptei, desi trebuia sa il prevada. Culpa este grava atunci cand autor
ul a actionat cu o neglijenta sau imprudenta pe care nici persoana cea mai lipsi
ta de dibacie nu ar fi manifestat-o fata de propriile interese.
(4) Atunci cand legea conditioneaza efectele juridice ale unei fapte de savarsir
ea sa din culpa, conditia este indeplinita si daca fapta a fost savarsita cu int
entie.
Eroarea comuna si invincibila Art. 17
(1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decat are el insu
si.
(2) Cu toate acestea, cand cineva, impartasind o credinta comuna si invincibila,
a considerat ca o persoana are un anumit drept sau o anumita calitate juridica,
instanta judecatoreasca, tinand seama de imprejurari, va putea hotari ca actul
incheiat in aceasta stare va produce, fata de cel aflat in eroare, aceleasi efec
te ca si cand ar fi valabil, afara de cazul in care desfiintarea lui nu i-ar cau
za niciun prejudiciu.
(3) Eroarea comuna si invincibila nu se prezuma.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile in materie de carte func
iara si nici in alte materii in care legea reglementeaza un sistem de publicitat
e.
Capitolul IV - Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice
Obiectul publicitatii si modalitatile de realizare Art. 18
(1) Drepturile, actele si faptele privitoare la starea si capacitatea persoanelo
r, cele in legatura cu bunurile care apartin acestora, precum si orice alte rapo
rturi juridice sunt supuse publicitatii in cazurile expres prevazute de lege.
(2) Publicitatea se realizeaza prin cartea funciara, Arhiva Electronica de Garan
tii Reale Mobiliare, denumita in cuprinsul prezentului cod si arhiva, prin regis
trul comertului, precum si prin alte forme de publicitate prevazute de lege.
Conditiile de publicitate Art. 19
(1) Procedura si conditiile de publicitate se stabilesc prin lege.
(2) Indeplinirea formalitatii de publicitate poate fi ceruta de orice persoana,
chiar daca este lipsita de capacitatea de exercitiu.
(3) Orice renuntare sau restrangere a dreptului de a indeplini o formalitate de
publicitate, precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a
impiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise.
(4) Nimeni nu poate invoca faptul ca nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul sup
us publicitatii, daca formalitatea de publicitate a fost legal indeplinita.
Efectele publicitatii Art. 20

(1) Publicitatea asigura opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum si

a oricarui alt raport juridic supus publicitatii, stabileste rangul acestora si,
daca legea prevede in mod expres, conditioneaza constituirea sau efectele lor j
uridice.
(2) Intre parti sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, dupa caz,
drepturile, actele sau faptele juridice, precum si orice alte raporturi juridic
e produc efecte depline, chiar daca nu au fost indeplinite formalitatile de publ
icitate, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.
(3) Publicitatea nu valideaza dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publi
citate. Cu toate acestea, in cazurile si conditiile expres prevazute de lege, ea
poate produce efecte achizitive in favoarea tertilor dobanditori de buna-credin
ta.
(4) Publicitatea nu intrerupe cursul prescriptiei extinctive, afara de cazul in
care prin lege se dispune altfel.
Prezumtiile Art. 21
(1) Daca un drept, act sau fapt a fost inscris intr-un registru public, se prezu
ma ca el exista, cat timp nu a fost radiat sau modificat in conditiile legii.
(2) In cazul in care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezuma ca el nu e
xista.
Lipsa publicitatii. Sanctiuni Art. 22
(1) Daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata, iar aceasta nu era pre
vazuta de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte rap
orturi juridice supuse publicitatii sunt inopozabile tertilor, afara de cazul in
care se dovedeste ca acestia le-au cunoscut pe alta cale.
(2) Atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa d
e publicitate, absenta acesteia poate fi invocata de orice persoana interesata,
inclusiv de tertul care a cunoscut, pe alta cale, dreptul, actul, faptul sau rap
ortul juridic supus publicitatii.
(3) In toate cazurile insa, simpla cunoastere a dreptului, actului, faptului sau
raportului juridic nu suplineste lipsa de publicitate fata de alte persoane dec
at tertul care, in fapt, le-a cunoscut.
Concursul dintre formele de publicitate Art. 23
Daca un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus in acelasi timp uno
r formalitati de publicitate diferite, neefectuarea unei cerinte de publicitate
nu este acoperita de indeplinirea alteia.
Consultarea registrelor publice Art. 24
Orice persoana, chiar fara a justifica un interes, poate, in conditiile legii, s
a consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumita si
tuatie juridica si sa obtina extrase sau copii certificate de pe acestea.
CARTEA I - Despre persoane*)
---*) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii I sunt cuprinse in
art. 13 19 din Legea nr. 71/2011.
Titlul I - Dispozitii generale
Subiectele de drept civil Art. 25
(1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice.
(2) Persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de o
bligatii civile.
(3) Persoana juridica este orice forma de organizare care, intrunind conditiile

cerute de lege, este titulara de drepturi si de obligatii civile.

Recunoasterea drepturilor si libertatilor civile Art. 26.
Drepturile si libertat
ile civile ale persoanelor fizice, precum si drepturile si libertatile civile al
e persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege.
Cetatenii straini si apatrizii Art. 27
(1) Cetatenii straini si apatrizii sunt asimilati, in conditiile legii, cu cetat
enii romani, in ceea ce priveste drepturile si libertatile lor civile.
(2) Asimilarea se aplica in mod corespunzator si persoanelor juridice straine.
Capacitatea civila Art. 28
(1) Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor.
(2) Orice persoana are capacitate de folosinta si, cu exceptia cazurilor prevazu
te de lege, capacitate de exercitiu.
Limitele capacitatii civile Art. 29
(1) Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta sau lipsit, in tot s
au in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile expres
prevazute de lege.
(2) Nimeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de folosinta sa
u la capacitatea de exercitiu.
Egalitatea in fata legii civile Art. 30
Rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnica, limba, religia, varsta, sexul s
au orientarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sin
dicala, la o categorie sociala ori la o categorie defavorizata, averea, originea
sociala, gradul de cultura, precum si orice alta situatie similara nu au nicio
influenta asupra capacitatii civile.
Patrimoniul. Mase patrimoniale si patrimonii de afectatiune Art. 31
(1) Orice persoana fizica sau persoana juridica este titulara a unui patrimoniu
care include toate drepturile si datoriile ce pot fi evaluate in bani si apartin
acesteia.
(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai in cazu
rile si conditiile prevazute de lege.
(3) Patrimoniile de afectatiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite
potrivit dispozitiilor titlului IV al cartii a III-a, cele afectate exercitarii
unei profesii autorizate, precum si alte patrimonii determinate potrivit legii.
Transferul intrapatrimonial Art. 32
(1) In caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatiilor
dintr-o masa patrimoniala in alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu re
spectarea conditiilor prevazute de lege si fara a prejudicia drepturile creditor
ilor asupra fiecarei mase patrimoniale.
(2) In toate cazurile prevazute la alin. (1), transferul drepturilor si obligati
ilor dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare.
Patrimoniul profesional individual Art. 33
(1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii in mod individual a une
i profesii autorizate se stabileste prin actul incheiat de titular, cu respectar
ea conditiilor de forma si de publicitate prevazute de lege.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul maririi sa
u micsorarii patrimoniului profesional individual.
(3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face in conformitate cu d
ispozitiile art. 1.941 1.948, daca prin lege nu se dispune altfel.
Titlul II - Persoana fizica

Capitolul I - Capacitatea civila a persoanei fizice

Sectiunea 1 - Capacitatea de folosinta
Notiune Art. 34
Capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obliga
tii civile.
Durata capacitatii de folosinta Art. 35
Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moar
tea acesteia.
Drepturile copilului conceput Art. 36
Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se n
aste viu. Dispozitiile art. 412 referitoare la timpul legal al conceptiunii sunt
aplicabile.
Sectiunea 2 - Capacitatea de exercitiu
Notiune Art. 37
Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte ju
ridice civile.
Inceputul capacitatii de exercitiu Art. 38
(1) Capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine majora.
(2) Persoana devine majora la implinirea varstei de 18 ani.
Situatia minorului casatorit Art. 39
(1) Minorul dobandeste, prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu.
(2) In cazul in care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna-credint
a la incheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu.
Capacitatea de exercitiu anticipata Art. 40
Pentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului care a im
plinit varsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu. In acest scop, vor fi
ascultati si parintii sau tutorele minorului, luandu-se, cand este cazul, si avi
zul consiliului de familie.
Capacitatea de exercitiu restransa Art. 41
(1) Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restra
nsa.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se inchei
e de catre acesta, cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar i
n cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. Incuviintar
ea sau autorizarea poate fi data, cel mai tarziu, in momentul incheierii actului
.
(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face si
ngur acte de conservare, acte de administrare care nu il prejudiciaza, precum si
acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la da
ta incheierii lor.
Regimul unor acte ale minorului Art. 42
(1) Minorul poate sa incheie acte juridice privind munca, indeletnicirile artist
ice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu incuviintarea parintilor sau
a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale, daca este c
azul.

(2) In acest caz, minorul exercita singur drepturile si executa tot astfel oblig
atiile izvorate din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobandite.
Lipsa capacitatii de exercitiu Art. 43
(1) In afara altor cazuri prevazute de lege, nu au capacitate de exercitiu: a) m
inorul care nu a implinit varsta de 14 ani; b) interzisul judecatoresc.
(2) Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se incheie, i
n numele acestora, de reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege
.
Dispozitiile art. 42 alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator.
(3) Cu toate acestea, persoana lipsita de capacitatea de exercitiu poate incheia
singura actele anume prevazute de lege, actele de conservare, precum si actele
de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul
incheierii lor.
(4) Actele pe care minorul le poate incheia singur pot fi facute si de reprezent
antul sau legal, afara de cazul in care legea ar dispune altfel sau natura actul
ui nu i-ar permite acest lucru.
Sanctiune Art. 44
(1) Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacita
te de exercitiu restransa, altele decat cele prevazute la art. 41 alin. (3) si l
a art. 43 alin. (3), precum si actele facute de tutore fara autorizarea instante
i de tutela, atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt anulabile,
chiar fara dovedirea unui prejudiciu.
(2) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restran
sa poate invoca si singur, in aparare, anulabilitatea actului pentru incapacitat
ea sa rezultata din minoritate ori din punerea sub interdictie judecatoreasca.
Frauda comisa de incapabil Art. 45
Simpla declaratie ca este capabil sa contracteze, facuta de cel lipsit de capaci
tate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, nu inlatura anulabil
itatea actului. Daca insa a folosit manopere dolosive, instanta, la cererea part
ii induse in eroare, poate mentine contractul atunci cand apreciaza ca aceasta a
r constitui o sanctiune civila adecvata.
Regimul nulitatii Art. 46
(1) Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus sub
interdictie judecatoreasca incapacitatea acestuia.
(2) Actiunea in anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de minorul
care a implinit varsta de 14 ani, precum si de ocrotitorul legal.
(3) Atunci cand actul s-a incheiat fara autorizarea instantei de tutela, necesar
a potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul in vederea exercitarii actiunii i
n anulare.
Limitele obligatiei de restituire Art. 47
Persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restr
ansa nu este obligata la restituire decat in limita folosului realizat.
Dispozitiile art. 1.635 1.649 se aplica in mod corespunzator.
Confirmarea actului anulabil Art. 48
Minorul devenit major poate confirma actul facut singur in timpul minoritatii, a
tunci cand el trebuia sa fie reprezentat sau asistat. Dupa descarcarea tutorelui
, el poate, de asemenea, sa confirme actul facut de tutorele sau fara respectare
a tuturor formalitatilor cerute pentru incheierea lui valabila. In timpul minori
tatii, confirmarea actului anulabil se poate face numai in conditiile art. 1.263
si 1.264.
Sectiunea 3 - Declararea judecatoreasca a mortii

Cazul general Art. 49

(1) In cazul in care o persoana este disparuta si exista indicii ca a incetat di
n viata, aceasta poate fi declarata moarta prin hotarare judecatoreasca, la cere
rea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel putin 2 ani de la data prim
irii ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca era in viata.
(2) Daca data primirii ultimelor informatii sau indicii despre cel disparut nu s
e poate stabili cu exactitate, termenul prevazut in alin. (1) se socoteste de la
sfarsitul lunii in care s-au primit ultimele informatii sau indicii, iar in caz
ul in care nu se poate stabili nici luna, de la sfarsitul anului calendaristic.
Cazuri speciale Art. 50
(1) Cel disparut in imprejurari deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, cat
astrofa de cale ferata ori aeriana, naufragiul, in cursul unor fapte de razboi s
au intr-o alta imprejurare asemanatoare, ce indreptateste a se presupune decesul
, poate fi declarat mort, daca au trecut cel putin 6 luni de la data imprejurari
i in care a avut loc disparitia.
(2) Daca ziua in care a intervenit imprejurarea cand a avut loc disparitia nu po
ate fi stabilita, sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile art. 49 al
in. (2).
(3) Atunci cand este sigur ca decesul s-a produs, desi cadavrul nu poate fi gasi
t sau identificat, moartea poate fi declarata prin hotarare judecatoreasca, fara
a se astepta implinirea vreunui termen de la disparitie.
Procedura de declarare a mortii Art. 51
Solutionarea cererii de declarare a mortii se face potrivit dispozitiilor
Codului de procedura civila. Data prezumata a mortii celui disparut Art. 52
(1) Cel declarat mort este socotit ca a incetat din viata la data pe care hotara
rea ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a mortii. Daca hotararea nu ar
ata si ora mortii, se socoteste ca cel declarat mort a incetat din viata in ulti
ma ora a zilei stabilite ca fiind aceea a mortii.
(2) In lipsa unor indicii indestulatoare, se va stabili ca cel declarat mort a i
ncetat din viata in ultima ora a celei din urma zile a termenului prevazut de ar
t. 49 sau 50, dupa caz.
(3) Instanta judecatoreasca poate rectifica data mortii stabilita potrivit dispo
zitiilor alin. (1) si (2), daca se dovedeste ca nu era posibil ca persoana decla
rata moarta sa fi decedat la acea data. In acest caz, data mortii este cea stabi
lita prin hotararea de rectificare.
Prezumtie Art. 53
Cel disparut este socotit a fi in viata, daca nu a intervenit o hotarare declara
tiva de moarte ramasa definitiva.
Anularea hotararii de declarare a mortii Art. 54
(1) Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, oricand, anularea hotar
arii prin care s-a declarat moartea.
(2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea hotararii declarativ
e de moarte, inapoierea bunurilor sale in natura, iar daca aceasta nu este cu pu
tinta, restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dobanditorul cu titlu
oneros nu este obligat sa le inapoieze decat daca, sub rezerva dispozitiilor in
materie de carte funciara, se va face dovada ca la data dobandirii stia ori treb
uia sa stie ca persoana declarata moarta este in viata.
Descoperirea certificatului de deces Art. 55
Orice persoana interesata poate cere oricand anularea hotararii declarative de m
oarte, in cazul in care se descopera certificatul de deces al celui declarat mor
t.
Plata facuta mostenitorilor aparenti Art. 56
Plata facuta mostenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare u

lterior hotararii declarative de moarte, este valabila si liberatorie, daca a fo

st facuta inainte de radierea din registrul de stare civila a mentiunii privitoa
re la deces, cu exceptia cazului in care cel care a facut plata a cunoscut faptu
l ca persoana declarata moarta este in viata.
Drepturile mostenitorului aparent Art. 57
Mostenitorul aparent care afla ca persoana care a fost declarata decedata prin h
otarare judecatoreasca este in viata pastreaza posesia bunurilor si dobandeste f
ructele acestora, cat timp cel reaparut nu solicita restituirea lor.
Capitolul II - Respectul datorat fiintei umane si drepturilor ei inerente
Sectiunea 1 - Dispozitii comune
Drepturi ale personalitatii Art. 58
(1) Orice persoana are dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si p
sihica, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vietii private, precum
si alte asemenea drepturi recunoscute de lege.
(2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile.
Atributele de identificare Art. 59
Orice persoana are dreptul la nume, la domiciliu, la resedinta, precum si la o s
tare civila, dobandite in conditiile legii.
Dreptul de a dispune de sine insusi Art. 60
Persoana fizica are dreptul sa dispuna de sine insasi, daca nu incalca drepturil
e si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.
Sectiunea 2 - Drepturile la viata, la sanatate si la integritate ale persoanei f
izice
Garantarea drepturilor inerente fiintei umane Art. 61
(1) Viata, sanatatea si integritatea fizica si psihica a oricarei persoane sunt
garantate si ocrotite in mod egal de lege.
(2) Interesul si binele fiintei umane trebuie sa primeze asupra interesului unic
al societatii sau al stiintei.
Interzicerea practicii eugenice Art. 62
(1) Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.
(2) Este interzisa orice practica eugenica prin care se tinde la organizarea sel
ectiei persoanelor.
Interventiile asupra caracterelor genetice Art. 63
(1) Sunt interzise orice interventii medicale asupra caracterelor genetice avand
drept scop modificarea descendentei persoanei, cu exceptia celor care privesc p
revenirea si tratamentul maladiilor genetice.
(2) Este interzisa orice interventie avand drept scop crearea unei fiinte umane
genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte, precum si crearea de emb
rioni umani in scopuri de cercetare.
(3) Utilizarea tehnicilor de reproducere umana asistata medical nu este admisa p
entru alegerea sexului viitorului copil decat in scopul evitarii unei boli eredi
tare grave legate de sexul acestuia.
Inviolabilitatea corpului uman Art. 64
(1) Corpul uman este inviolabil.
(2) Orice persoana are dreptul la integritatea sa fizica si psihica. Nu se poate

aduce atingere integritatii fiintei umane decat in cazurile si in conditiile ex

pres si limitativ prevazute de lege.
Examenul caracteristicilor genetice Art. 65
(1) Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi intreprins
decat in scopuri medicale sau de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile
legii.
(2) Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi ef
ectuata decat in cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, dupa caz, sa
u in scopuri medicale ori de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile legi
i.
Interzicerea unor acte patrimoniale Art. 66
Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman,
elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absoluta, cu exceptia ca
zurilor expres prevazute de lege.
Interventiile medicale asupra unei persoane Art. 67
Nicio persoana nu poate fi supusa experientelor, testelor, prelevarilor, tratame
ntelor sau altor interventii in scop terapeutic ori in scop de cercetare stiinti
fica decat in cazurile si in conditiile expres si limitativ prevazute de lege.
Prelevarea si transplantul de la persoanele in viata Art. 68
(1) Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana de
la donatori in viata se fac exclusiv in cazurile si conditiile prevazute de leg
e, cu acordul scris, liber, prealabil si expres al acestora si numai dupa ce au
fost informati, in prealabil, asupra riscurilor interventiei. In toate cazurile,
donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, pana in momentul prelevarii
.
(2) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la
minori, precum si de la persoanele aflate in viata, lipsite de discernamant din
cauza unui handicap mintal, unei tulburari mintale grave sau dintr-un alt motiv
similar, in afara cazurilor expres prevazute de lege.
Sesizarea instantei judecatoresti Art. 69
La cererea persoanei interesate, instanta poate lua toate masurile necesare pent
ru a impiedica sau a face sa inceteze orice atingere ilicita adusa integritatii
corpului uman, precum si pentru a dispune repararea, in conditiile prevazute la
art. 252 256, a daunelor materiale si morale suferite.
Sectiunea 3 - Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane
Dreptul la libera exprimare Art. 70
(1) Orice persoana are dreptul la libera exprimare.
(2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile si limitel
e prevazute la art. 75.
Dreptul la viata privata Art. 71
(1) Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private.
(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de
familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantu
l sau ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75.
(3) Este, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, man
uscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata
privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor pr
evazute la art. 75.
Dreptul la demnitate Art. 72
(1) Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale.

(2) Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, far
a consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75.
Dreptul la propria imagine Art. 73
(1) Orice persoana are dreptul la propria imagine.
(2) In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa im
piedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale s
au, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 75 raman a
plicabile.
Atingeri aduse vietii private Art. 74
Sub rezerva aplicarii dispozitiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri adus
e vietii private:
a) intrarea sau ramanerea fara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricar
ui obiect fara acordul celui care o ocupa in mod legal;
b) interceptarea fara drept a unei convorbiri private, savarsita prin orice mijl
oace tehnice, sau utilizarea, in cunostinta de cauza, a unei asemenea intercepta
ri;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate intr-un spa
tiu privat, fara acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat, fara ac
ordul celui care il ocupa in mod legal;
e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazur
ile prevazute expres de lege;
f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizua
le privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cau
za;
g) difuzarea de materiale continand imagini privind o persoana aflata la tratame
nt in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal
privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, cir
cumstante in legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul aut
opsiei, fara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este deced
ata, fara acordul familiei sau al persoanelor indreptatite;
h) utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o a
lta persoana;
i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente
personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele
de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul perso
anei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de e
le.
Limite Art. 75
(1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atinge
rile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale priv
itoare la drepturile omului la care Romania este parte.
(2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si
cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este part
e nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune.
Prezumtia de consimtamant Art. 76
Cand insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispoz
itia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ca is
i desfasoara activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentr
u utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris.
Prelucrarea datelor personale Art. 77
Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neau
tomate, se poate face numai in cazurile si conditiile prevazute de legea special
a.

Sectiunea 4 - Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau

Respectul datorat persoanei decedate Art. 78
Persoanei decedate i se datoreaza respect cu privire la memoria sa, precum si cu
privire la corpul sau.
Interzicerea atingerii memoriei persoanei decedate Art. 79
Memoria persoanei decedate este protejata in aceleasi conditii ca si imaginea si
reputatia persoanei aflate in viata.
Respectarea vointei persoanei decedate Art. 80
(1) Orice persoana poate determina felul propriilor funeralii si poate dispune c
u privire la corpul sau dupa moarte. In cazul celor lipsiti de capacitate de exe
rcitiu sau al celor cu capacitate de exercitiu restransa este necesar si consimt
amantul scris al parintilor sau, dupa caz, al tutorelui.
(2) In lipsa unei optiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectata, in ord
ine, vointa sotului, parintilor, descendentilor, rudelor in linie colaterala pan
a la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal or
i dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului munici
piului Bucuresti in a carui raza teritoriala a avut loc decesul. In toate cazuri
le se va tine seama de apartenenta confesionala a persoanei decedate.
Prelevarea de la persoanele decedate Art. 81
Prelevarea de organe, tesuturi si celule umane, in scop terapeutic sau stiintifi
c, de la persoanele decedate se efectueaza numai in conditiile prevazute de lege
, cu acordul scris, exprimat in timpul vietii, al persoanei decedate sau, in lip
sa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil si expres dat, in ordine, de sot
ul supravietuitor, de parinti, de descendenti ori, in sfarsit, de rudele in lini
e colaterala pana la al patrulea grad inclusiv.
Capitolul III - Identificarea persoanei fizice
Sectiunea 1 - Numele
Dreptul la nume Art. 82
Orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit, potrivit legii.
Structura numelui Art. 83
Numele cuprinde numele de familie si prenumele.
Dobandirea numelui Art. 84
(1) Numele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei si poate fi modificat
prin efectul schimbarii starii civile, in conditiile prevazute de lege.
(2) Prenumele se stabileste la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei
de nastere. Este interzisa inregistrarea de catre ofiterul de stare civila a pre
numelor indecente, ridicole si a altora asemenea, de natura a afecta ordinea pub
lica si bunele moravuri ori interesele copilului, dupa caz.
(3) Numele de familie si prenumele copilului gasit, nascut din parinti necunoscu
ti, precum si cele ale copilului care este parasit de catre mama in spital, iar
identitatea acesteia nu a fost stabilita in termenul prevazut de lege, se stabil
esc prin dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului
municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala a fost gasit copilul ori, du
pa caz, s-a constatat parasirea lui, in conditiile legii speciale.
Schimbarea numelui pe cale administrativa Art. 85
Cetatenii romani pot obtine, in conditiile legii, schimbarea pe cale administrat

iva a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.

Sectiunea 2 - Domiciliul si resedinta
Dreptul la domiciliu si resedinta Art. 86
(1) Cetatenii romani au dreptul sa isi stabileasca ori sa isi
ber, domiciliul sau resedinta, in tara sau in strainatate, cu
anume prevazute de lege.
(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, o persoana fizica nu
celasi timp decat un singur domiciliu si o singura resedinta,
nd detine mai multe locuinte.

schimbe, in mod li
exceptia cazurilor
poate sa aiba in a
chiar si atunci ca

Domiciliul Art. 87
Domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitarii drepturilor si libertatilor
sale civile, este acolo unde aceasta declara ca isi are locuinta principala.
Resedinta Art. 88
Resedinta persoanei fizice este in locul unde isi are locuinta secundara.
Stabilirea si schimbarea domiciliului Art. 89
(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozitiilor
legii speciale.
(2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaza decat atunci cand cel car
e ocupa sau se muta intr-un anumit loc a facut-o cu intentia de a avea acolo loc
uinta principala.
(3) Dovada intentiei rezulta din declaratiile persoanei facute la organele admin
istrative competente sa opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar in l
ipsa acestor declaratii, din orice alte imprejurari de fapt.
Prezumtia de domiciliu Art. 90
(1) Resedinta va fi considerata domiciliu cand acesta nu este cunoscut.
(2) In lipsa de resedinta, persoana fizica este considerata ca domiciliaza la lo
cul ultimului domiciliu, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul unde acea pers
oana se gaseste.
Dovada Art. 91
(1) Dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea
de identitate.
(2) In lipsa acestor mentiuni ori atunci cand acestea nu corespund realitatii, s
tabilirea sau schimbarea domiciliului ori a resedintei nu va putea fi opusa alto
r persoane.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica in cazul in care domiciliul sau resedint
a a fost cunoscuta prin alte mijloace de cel caruia i se opune.
Domiciliul minorului si al celui pus sub interdictie judecatoreasca Art. 92
(1) Domiciliul minorului care nu a dobandit capacitate deplina de exercitiu in c
onditiile prevazute de lege este la parintii sai sau la acela dintre parinti la
care el locuieste in mod statornic.
(2) In cazul in care parintii au domicilii separate si nu se inteleg la care din
tre ei va avea domiciliul copilul, instanta de tutela, ascultandu-i pe parinti,
precum si pe copil, daca acesta a implinit varsta de 10 ani, va decide tinand se
ama de interesele copilului.
Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, minorul este prezumat ca
are domiciliul la parintele la care locuieste in mod statornic.
(3) Prin exceptie, in situatiile prevazute de lege, domiciliul minorului poate f
i la bunici, la alte rude ori persoane de incredere, cu consimtamantul acestora.
De asemenea, domiciliul minorului poate fi si la o institutie de ocrotire.
(4) Domiciliul minorului, in cazul in care numai unul dintre parintii sai il rep
rezinta ori in cazul in care se afla sub tutela, precum si domiciliul persoanei

puse sub interdictie judecatoreasca este la reprezentantul legal.

Cazuri speciale Art. 93
Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai
si supus unor masuri de protectie speciala, in cazurile prevazute de lege, se a
fla la institutia, la familia sau la persoanele carora le-a fost dat in plasamen
t.
Domiciliul persoanei puse sub curatela Art. 94
In cazul in care s-a instituit o curatela asupra bunurilor celui care a disparut
, acesta are domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa
il reprezinte.
Domiciliul la curatorul special Art. 95
Daca a fost numit un curator special pentru administrarea bunurilor succesorale,
cei chemati la mostenire au domiciliul la curator, in masura in care acesta est
e indreptatit sa ii reprezinte.
Domiciliul profesional Art. 96
Cel care exploateaza o intreprindere are domiciliul si la locul acelei intreprin
deri, in tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaz
a a se executa in acel loc.
Domiciliul ales Art. 97
(1) Partile unui act juridic pot sa aleaga un domiciliu in vederea exercitarii d
repturilor sau a executarii obligatiilor nascute din acel act.
(2) Alegerea domiciliului nu se prezuma, ci trebuie facuta in scris.
Sectiunea 3 - Actele de stare civila
Starea civila Art. 98
Starea civila este dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societ
ate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si faptele de stare
civila.
Dovada starii civile Art. 99
(1) Starea civila se dovedeste prin actele de nastere, casatorie si deces intocm
ite, potrivit legii, in registrele de stare civila, precum si prin certificatele
de stare civila eliberate pe baza acestora.
(2) Actele de stare civila sunt inscrisuri autentice si fac dovada, pana la insc
rierea in fals, pentru ceea ce reprezinta constatarile personale ale ofiterului
de stare civila si, pana la proba contrara, pentru celelalte mentiuni.
(3) Hotararea judecatoreasca data cu privire la starea civila a unei persoane es
te opozabila oricarei alte persoane cat timp printr-o noua hotarare nu s-a stabi
lit contrariul.
(4) Daca printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit o anumita stare civila a
unei persoane, iar printr-o hotarare judecatoreasca ulterioara este admisa o act
iune prin care s-a contestat starea civila astfel stabilita, prima hotarare isi
pierde efectele la data ramanerii definitive a celei de a doua hotarari.
Anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civila Art.
100
(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civila si a mentiunil
or inscrise pe acestea se poate face numai in temeiul unei hotarari judecatorest
i definitive.
(2) Rectificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea a
cestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai in temeiul dispozitiei pr
imarului de la primaria care are in pastrare actul de stare civila.
(3) Starea civila poate fi modificata in baza unei hotarari de anulare, completa

re sau modificare a unui act de stare civila numai daca a fost formulata si o ac
tiune de modificare a starii civile, admisa printr-o hotarare judecatoreasca ram
asa definitiva.
(4) Hotararea judecatoreasca prin care se dispune anularea, completarea sau modi
ficarea unui act de stare civila, precum si inregistrarea facuta in temeiul unei
asemenea hotarari sunt opozabile oricarei alte persoane cat timp printr-o noua
hotarare nu s-a stabilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus re
ctificarea unui act de stare civila, precum si inregistrarea facuta in baza lui
sunt opozabile oricarei persoane pana la proba contrara.
Inscrierea mentiunilor pe actul de stare civila Art. 101
Anularea, completarea, modificarea si rectificarea unui act de stare civila sau
a unei mentiuni inscrise pe acesta, dispuse prin hotarare judecatoreasca ramasa
definitiva ori, dupa caz, prin dispozitie a primarului, se inscriu numai prin me
ntiune pe actul de stare civila corespunzator. In acest scop, hotararea judecato
reasca ramasa definitiva se comunica de indata, din oficiu, de catre instanta ca
re s-a pronuntat ultima asupra fondului.
Actele intocmite de un ofiter de stare civila necompetent Art. 102
Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public at
ributiile de ofiter de stare civila, cu respectarea tuturor prevederilor legale,
sunt valabile, chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate, afara de cazu
l in care beneficiarii acestor acte au cunoscut, in momentul intocmirii lor, lip
sa acestei calitati.
Alte mijloace de dovada a starii civile Art. 103
Starea civila se poate dovedi, inaintea instantei judecatoresti, prin orice mijl
oace de proba, daca:
a) nu au existat registre de stare civila;
b) registrele de stare civila s-au pierdut ori au fost distruse, in tot sau in p
arte;
c) nu este posibila procurarea din strainatate a certificatului de stare civila
sau a extrasului de pe actul de stare civila;
d) intocmirea actului de stare civila a fost omisa sau, dupa caz, refuzata.